PTA cu racord in LES 20 kV


SGC 2002

Monica Spropune o tema interesanta de discutie: PTA cu racord in LES 20 kV. In timp m-a preocupat si pe mine aceasta tema si am cules cateva imagini cand in drumurile male prin tara am vazut realizata aceasta solutie. Avem si schema a unor astfel de post din proiecte si din cataloage de produse din  strainatate.

Probabil ca formularea mai generala a titlului ar fi PTA cu racord in cablu. Aici ar intra si conductorul torsadat de mt si racordurile LES sau LEA realizate cu cablu universal mt.

  1. Monica S. spune:
    23/10/2009 la 22:09 modificăConform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 “Linii directoare referitoare la concepţia de dezvoltare şi modernizare/retehnologizare a reţelelor de distribuţie, în vederea respectării standardului de performanţă din Codul RED” se poate construi un post de transformare aerian in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de post.
    In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de joasa tensiune.
    Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post de transformare compact, care ar fi solutia de amplasare cea mai buna?
    1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo (asta ar presupune montarea cablului de medie tensiune pe lateral) sau
    2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100 si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele terminale, practic sub acestea sau
    3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz nu am mai avea cutia de distributie de JT sub separatorul vertical.
    Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de distributie.
    Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din punct de vedere al securitatii muncii?

    Va multumesc mult.
    Cu stima.

  2. stoianconstantin spune:
    24/10/2009 la 04:52 modificăSalut Monica,

    Am niste fotografii. Le caut si vom discuta pe 1-2 cazuri concrete.
    SGC

Va propun sa vedem cateva imagini pe care sa le comentam:

PTA cu racord in LES 20 kV fara separator de „post”

fig 1 Postul l-am vazut undeva pe langa Lugoj, in apropiere de DN spre Timisoara cred ca este vorba de un post care alimenteaza o statie de ponpe apa

DSCF0156Lugoj

fig2  detaliu de prindere cap terminal LES si de realizare a legaturii cu cadrul de sigurante. Se remarca utilizarea izolatoarelor compozite de sustinete echipate cu clema „C” . De asemenea se remarca utilizarea pentru aceasta legatura a unor conductoare preizolate. Tot conductoare preizolate se utilizeaza si pentru realizarea legaturii intre bornele trafo si bornele cadrului de sigurante

DSCF0158Lugoj

fig 3 imagine de ansamblu. A se observa positionarea CD la 90 grade lata de planul care contine transformatorul

DSCF0159Lugoj

fig 4 Avem aici un PTA cu racordul in LES 20 kV echipat cu STEPno in montaj orizontal pe varful stalpului. Acest post este undeva pe DN Rucar-Bran in jud Ag sau Bv

DSCF0350

fig 5 detaliu legaturi si pozitionare CTE, STEPno si cadru de sigurante 20 kV apentru postul din fig 4

DSCF0352

fig 6 detaliu amplasare CD . Se remarca pozitionarea CD sub transformator. Iesirile din CD si in acest caz sunt in LES 0.4 kV

DSCF0353

fig 7 racordarea laxul LEA a postului din fig 4. Remarcam pozitionarea verticala a separatorului de racord STEPno pe stalpul din axul LEA cu montarea pe acelasi stalp si a capetelor terminale ale LES 20 kV de racordare a PTA

DSCF0358

fig 8 PTA racordat cu cablu universal 20 kV fara separator de post. Ca o specificitate acest post de transformare nu are CD. Conexiunea circuitelor jt este realizata cu separatoare o.4kV de exterior realizate din MPR-uri

PTA cabl univ1

fig 9 PTA cu racord in cablu universal 20 kV echipat doar cu separator vertical fara cadru de sigurante 20 kV

PTA cu cablu univ 2

fig 1o PTA 35/0.4 kV cu racord in LES 20 kVechipat dor cu cadru de sigurante si cu legatura in bara intre cadrul de siguranta si bornele trafo.

PTA+LES 35_0.4kV Decin Cehia

Cred ca avem suficient material pentru a sustine discutia amorsata de dna Monica S.

Personal sunt pentru simplificarea cat mai accentuata a echiparii PTA. Daca totusi trebuie sa avem si un separator de post atunci as prefera ca acesta sa fie montat vertical. In acest caz CD se poate monta fie sub transformator fie pe partea opusa a stalpului sub CTE (aici avem o ipoteza de STEPno actionat cu doua manete, varianta pe care eu o sustin!).

In varianta in care CD s-ar monta sub CTE   intre stalp si CD trebuie sa avem tevile de protectie ale LES 20 kV. Trebuie sa constientizam ca in acest caz va trebui sa gestionam pozarea coloanelor pentru circuitul general respectiv pentru circuitele de linie. Sunt solutii!

Daca vorbim de separator de post actionat cu o singura maneta apare si posibilitatea de amplasre a CD in plan perpendicular cu planul care contine trafo si CTE  (in acelasi plan cu planul de montare a AME evident pe fata opusa a stalpului).

Trebuie sa remarc simplitatea solutiilor care se pot realiza utilizand cablurile mt torsadate si cablul universal 20 kV in montaj aerian.

Sa vedem si alte opinii:

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

28 răspunsuri to “PTA cu racord in LES 20 kV”

  1. Monica S. Says:

    multumesc pentru promptitudinea raspunsului.
    Da, si eu aveam in vedere pentru racord cablu universal de MT numai ca din pacate din subteran.
    Pe de alta parte nu as amplasa cutia de distributie de joasa tensiune sub trafo (daca apar scurgeri de ulei din trafo, sau alte defecte).
    Referitor la amplasarea separatorului vertical STE2Pn 24 kV cred ca ar fi mai bine amplasat pe partea cu trafo (ca in circulara tehnica CT2 – amintita mai sus) pentru a avea tot aparatajul de MT pe o parte a stalpului (daca asta conteaza??).
    Problema e cum ati spus si dvs, daca si plecarile de JT din CD sunt in cablu subteran, atunci trebuie avut in vedere amplasarea si a tevilor de protectie pentru cablul MT :(.
    De aceea o solutie ar fi amplasarea cablului de medie tensiune in cazul in care este cablu universal pe partea laterala a stalpului si sus in varful stalpului ca in figura 8 de mai sus, pe urma capete terminale, descarcatori, cadru de sig si trafo, toate pe o parte.
    Sau, suportul pentru capete terminale si descarcatori deviat din lateral pe partea opusa trafo (deasupra CD), si apoi trecerea peste stalp ca in fig 8.
    Ar fi posibil?
    Dispozitivele de actionare a separatorului le orientam pe lateral pe langa CD.
    E nevoie atunci de descarcatori de MT si la suportul cu capete terminale si la cadrul de sigurante? cred ca da.

    va multumesc.

  2. MARIUS MIHAESCU Says:

    Buna seara!
    fotografiile nr, 4,5, 6 sunt in jud. Dambovita, la intrarea in sat Glod, com. Moroieni, cand se vine de la Sinaia. Nu as fi fost asa de atent, dar cunosc proiectul. Putem discuta despre acest tip de post de transformare. am , planse, detalii de executie etc.

  3. stoianconstantin Says:

    Salut Marius,
    Felicitari pentru vigilenta! Daca vrei poti scrie si tu un articol. Text format word si fisiere cu poze format jpg. Mi le trimiti prin email iar eu inserez pozele la locul lorsi public respectivul articol.
    In articol sunt importante detaliile de executie si un scurt comentariu ref la descrierea/justificarea arhitecturii postului.
    SGC

  4. Mocanu C. Dan Says:

    Stimati prieteni,
    Solutia de realizare a PTA pe un singur stilp, in diverse variante de racordare, a fost proiectata si utilizata in instalatiile IRE Bucuresti inca din 1993-94. La vremea aceea am sustinut-o si am aplicat-o fara ezitare.
    Problema pe care o avea Monica S. (pe care eu le cunosc; problema dar si pe Monica) era sa realizeze un PTA ca derivatie dintr-un cablu subteran de MT nou sau existent, in cea mai simpla si mai ieftina varianta constructiva.
    Eu i-am propus o solutie, pe care pina in prezent o cunoastem numai noi doi.
    Va lansez provocarea de a elabora propriile dumneavoastra solutii, pe care alaturi de solutia propusa de mine, sa le analizam impreuna.
    Sa Auzim de bine,
    MCD

  5. Anonim Says:

    spune-mi si mie cum montez un stalp de 20kV

  6. stoianconstantin Says:

    De obicei cu macaraua, in fundatii burate sau de beton!
    SGC

    • Pop Emanuel Says:

      Stimate Domn,
      M-ar interesa un pta mic, pana la 20 kv pentru ca nu am posibilitatea introducerii curentului decat de la linia de inalta tensiune ce trece pe terenul meu. Vreau sa stiu, cum pot obtine si cat costa un pta mic recunoscut de electrica, ce aprobari sunt necesare ?

    • stoianconstantin Says:

      Salut Emanuel,
      Trebuie sa soliciti ATR la OD. Daca racordul e scurt cred ca ai putea sa iei in considerare costuri de cca 40000 lei asta pentru un trafo de 25 kVA
      Daca mai vb te rog sa utilizezi butonul „raspunde” de langa numele tau pt a mentine discutia grupata.
      Poate iti faci timp sa aderi la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.
      Succes!
      SGC

  7. Aurelia Carstina Says:

    Buna seara ,
    Raspuns pentru Monica
    Descarcatoare 24kV se monteaza doar la suportul cu capete terminale
    Succes !

  8. Victorr Says:

    din fig.6 eu inteleg vreo 2 probleme: CD sub transformator si Cadrul de sigurante care e prea sus si cred eu ar pune probleme la schimbarea sigurantelor de MT care probabil ca s-au si ars de cand ati facut dvs. poza.

  9. stoianconstantin Says:

    Salut Victorr,

    Da, se pare ca au impartit in doua distanta dintre bornele trafo si bornele de sarcina ale STEPno montat pe varful stalpului ca sa evite inca un rand de izolatoare pentru dirijarea conductoarelor

    SGC

  10. Grigore Cristian Says:

    Srimate Domnule Stoian,

    Ma numesc Cristian Grigore si am rugamintea de a citi si speta cu care ma confrunt si de a-mi da o idee despre ce ar trebui sa fac mai departe. Intre comuna Tartasesti si comuna Ciocanesti, judetul Dimbovita a fost construita o casa care nu este racordata la retea. Distanta fata de cele 2 comune este de 1 KM si nu este posibila prelungirea retelei existente cu ajutorul primariei din lipsa de fonduri, dar prin fata locuintei trece o retea de tensiune medie (nu stiu ce tensiune trece prin retea). Ar fi viabil dpdv financiar un post de transformare aerian montat pe stilp de beton ? Ce pret are un astfel de PTA? Dreptul de proprietate imi apartine sau postul va reveni transportatorului de energie ? Cu respect, Cristian Grigore

    • stoianconstantin Says:

      Este posibila acesta solutie!

      puteti opta sa ramana postul Dv caz in care beneficiati de terif de mt mai mic decat cel de jt sau puteti finanta postul in regim de „tarif de racordare” caz in care postul va fi al OD iar DV veti plati tarif de jt pentru ee consumata dar scapati de responsabilitatea intretinerii si exploatarii postului de transformare.

      Costul poste fi de cca 40-60000 lei
      SGC

  11. Grigore Cristian Says:

    Va multumesc deosebit de mult pentru raspuns, cu stima deosebita, Cristian Grigore

  12. Leonard Says:

    Buna ziua,
    Detinem un PTA 63 kva si celula de masura „pe joasa”.
    Masurat consumam cam 100 kwh/luna energie activa si 40 kVARh energie reactiva insa ni se factureaza in fiecare luna aprox 80 kwh pierderi energie activa trafo si 1400 kVARh pierderi energie reactiva trafo

    Pierderea de energie activa am acceptat-o insa pentru energie reactiva am inteles ca o putem reduce.
    Solutia care ni sa dat de societatea care a instalat PTA-ul a fost
    „baterie de condensatoare” am instalat-o insa Electrica ne-a raspuns ca aceasta energie reactiva nu poate fi compensata iar noi v-om plati aceasta pierdere de energie reactiva atat timp cat detinem PTA.

    Este doar un abuz al Electrica sau incompetenta societatii care a montat bateria in obtinerea aprobarii bateriei de condensatoare?

    Aceasta „baterie de condensatoare” este acelasi luncru cu „module de compensare a pierderilor in transformator”?

    Toti detinatorii de PTA platesc pierderile de energie activa si reactiva din transformator?

    Va multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Poate fi compensata. Pentru a vi se recunoaste existenta bateriilor de condensatoare este necesar sa solicitati reactualizarea ATR sa fie mentionate in ATR si grupul de masura sa poata masura circulatia de reactiv in ambele sensuri (spre consumatorii jt respectiv spre transformator).

      Energia reactiva produsa de condensatoare poate circula atat spre consumatori cat si spre transformator functie de necesarul de energie reactiva al consumatorilor vs capacitatea bateriei. Transformatorul este la randul sau un „consumator” de energie reactiva pe care si-o poate lua din RED (reteaua de distributie) 20 kV sau din bateriile montate de Dv pe partea de jt.

      In conditiile in care ati avea numai consumatori rezistivi (care nu necesita energie reactiva, de ex becuri cu incandescenta) toata energia reactiva produsa de bateria de condensatoare va fi evacuata spre transformator acoperind in tot sau in parte necesarul de reactiv al transformatorului sau daca bateria de condensatoare este gresit dimensionata depasind necesarul transformatorului (supracompensare) excedentul trecand dincolo de transformator in RED 20 kV.

      Daca insa ati avea consumatori reactivi pot exista situatii in care bateria sa acopere doar necesarul acestora (intregral sau in patre). In acest caz reusiti doar sa degrevati RED 20 kV de reactivul necesar consumatorilor Dv dar nu si necesarul transformatorului care va continua sa isi ia energia reactiva din RED 20 kV.

      Fata de necesarul de reactiv al consumatorilor Dv bateria trebuie sa debiteze mai multa energie reactiva astfel incat o parte sa poata circula spre transformator dar sa nu exceada necesarul de reactiv al transformatorului pentru a evita regimul de supracompensare care are asociat obligatii de plata din partea DV!.

      Din acuza atator regimuri posibile este necesar si contorul care sa stie sa masoare reactivul in ambele sensuri si un algoritm de calcul al energiei reactiva pe care Dv eventual ar mai trebui sa o platiti.

      Probabil ca inca ar trebui sa insist cu cateva explicatii si exemple insa concluzia o aveti in primul pagraf!

      Solutia alternativa presupune sa montati masura la 20 kV. In acest caz veti plati ce masoara contorul fara alte corectii si discutii cu OD. Si acesta modificare a solutiei th poate fi promovata prin actualizarea ATR. E o discutie de facut si aici. Presupun ca o sa va lamureasca OD!

      As fi interesat sa imi comunicati rezultatele eventuale demersuri pe care le veti face la OD pentru rezolvarea favorabila a problemei. Va astept cu informatii noi!

      Succes!
      SGC

  13. Leonard Says:

    Va multumesc pentru raspuns.
    Dupa ce v-am pus intrebarea de mai sus am constatat ca in factura energia reactiva inductiva masurata se scade din pierderile de energie reactiva trafo care este calculata din tabel.

    PIERDERI ENERGIE REACTIVA IN TRAFO 1400 kVARh
    ENERGIE REACTIVA inductiva MASURATA 80 kVARh
    ENERGIE REACTIVA FACTURATA 1320 (x0.16 ron)
    (va pot trimite o factura daca doriti)

    Aici sa rupt putin logica, oare cei 80 sunt masurati in sensul invers sau e doar o eroare din sistemul de facturare Electrica? Practic energia reactiva o consum si Electrica ma incurajeaza sa consum si mai multa. Complet fara logica faptul ca ei scad ceea ce se masoara din ce imi imputa ei dintr-un tabel.
    Cei 80 kVARh reactiv provin de la 2 motoare, stand de testare frane la camioane, fara bateria de condensatoare.

    Desi toti consumatorii cauta solutii sa reduca energia reactiva inductiva masurata pe noi de fapt in conditiile prezentate mai sus pe noi ne intereseaza sa o marim.

    Poate e doar o greseala de facturare, desi se repeta de 8 luni decand suntem racordati.

    Va citez:
    „Energia reactiva produsa de condensatoare poate circula atat spre consumatori cat si spre transformator functie de necesarul de energie reactiva al consumatorilor vs capacitatea bateriei.”

    As vrea sa mai precizez ca pentru aprox o saptamana bateria de condensatoare sa blocat, eu nu am stiut ce reprezinta toate cele
    12 leduri aprinse, erau toate treptele cuplate, in acest timp sau ingeristrat aprox 7000 kVARh ENERGIE REACTIV CAPACITIVA care se vor factura la 0.16 ron/kVARh.

    Si intrebarea este de fapt:
    Bateriile de condensatoare atunci cand produc reactiva mai mult decat ceea ce consuma motoarele noastre este considerata ENERGIE REACTIVA CAPACITIVA sau in urma modificarii ATR va aparea o noua unitate masurata, in genul ENERGIE REACTIVA INDUCTIVA PRODUSA?

    Vreau sa va felicit pentru munca depusa in a raspunde sutelor de intrebari.

    • Leonard Says:

      M-am grabit cu concluziile in prima parte si imi cer scuze, nu Electrica factureaza gresit ci eu nu m-am documentat suficient, energiile acelea nu se scad ci este o formula de calcul care mai reduce energia reactiva facturata.

      Wrif = Wric – Wri0
      Wrif= energia reactiva facturata
      Wric= pierderi energie reactiva trafo + energie reactiva masurata
      Wri0= 0.426 x consumul total de energie activa

      In cazul meu cu un consum redus de energie activa Wri0 este de maxim 10% din Wric, daca as fi consumat activ 3000kwh/luna pierderea de energie reactiva din trafo s-ar fi redus de la sine, de aceea cred ca multi detinatori de PT nu au problema mea deoarece sunt consumatori mari si nici nu stiu de pierderi in transformator, pe restul ii invit in „clubul celor care regreta ca si-au montat TRAFO”

    • stoianconstantin Says:

      Si eu va felicit pentru afortul Dv de intelegere a problemei. Ati putea trece la nivelul urmator care presupune studierea catorva nornative ANRE si atunci sunt convins ca va veti lamuri definitiv.

      Acel factor 0,426 reprezinta tangenta unghiului de defazaj dintre curent si tensiune, tg (fi), corespunzatoare factorului de putere, (cos(fi), neutral care are valoare 0,92 => (cos(fi)neutral =0,92) acesta corespunde trigonometric tg (fi neutral) =0,426)

      Puterile activa, reactiva si aparenta pot fi intodeauna reprezentate prin laturile unui triunghi dreptunghic deoarece intre ele exista urmatoarele relatii: P= S*cos(fi), Q=S*sin(fi) si respeciv S*S =P*P+Q*Q (editorul nu imi permite sa utilizez un indice care sa indice patratul unui numar).

      Inmultind cu timpul relatiile se pastreaza ca structura si pentru energii.

      Reglementarea ANRE spune ca Dv nu platiti energie reactiva inductiva intre factorul de putere neutral (o,92) si factorul de putere rezistiv (cos fi =1). Prin urmare din energia reactiva trafo (calculata) si cea consumata de receptoare (masurata) vi se scade partea de energie reactiva pe care nu trebuie sa o platiti raportat la factorul de putere neutral prin referinta la o alta marime masurata => energia activa.

      Intradevar daca ati avea un consum mare de energie activa la un facor de putere mai mare sau egal cu factorul de putere neutral ponderea pierderilor active si reactive in trafo ar scadea si ati accept-o mai usor. Daca insa ati avea un consum de energie activa avand asociat si un consum mare de putere reactiva (inductiva) va rezulta un factor de putere inductiv sub cel neutral sa zicem in domeniul cos fi = 0.4 sau 0,6 veti simti in factura cele doua componente care va deranjeaza si acum.

      Cind intalniti expresia consum inductiv ne referim la consum de energie reactiva sau uneori la consum de energie activa avand asociata o importanta componenta reactica inductiva specific consumatorilor care au bobinaje: motoare, transformatoare. In acest caz ca reprezentare vectoriala curentul este figurat in „urma” tensiunii

      Cand vorbim de receptor electric sau de o instalatie cu caracter capacitiv vorbim de fapt de o „instalatie” care are racordata la bornele sale mai multe condensatoare decat reactante inductive (bobine) spunem ca avem o supracompensare a reactivului inductiv sau ca in raport cu bornele „instalatiei” respective avem o sursa de energie reactiva. Vectorial la bornele unei astfel de instalatii, respectiv la bornele unui condensator echivalent la care s-ar putea reduce componenta reactiva a unei astfel de instalatii curentul va fi figurat inaintea tensiunii. Produc energie reactiva condensatoarele si cablurile electrice (lungi).

      In momentul in care vi se va recunoaste dreptul sa compensati local energia reactiva inductiva a trnsformatorului montand baterii de condensatoare veti vedea ca se va schimba algoritmul de calcul

      In rest ce v-am scris despre reactiv si bateria de condensatoare este inca valabil!

      Succes!
      SGC

    • stoianconstantin Says:

      Leonard,
      Subiectul deschis de Dv cred ca prezinta interes pentru un numar mare de utilizatori ai blogului. Pentru a mari vizibilitatea subiectului voi salva discutia intr-un articol dedicat. Putem continua discutia acolo!
      SGC

    • Leonard Says:

      Uau! Deci probabil nu sunt singurul cu aceste probleme, voi adauga cateve cifre din facturile trecute in noul articol.

  14. Valeriu Says:

    Buna ziua domnule Stoian, in cadrul rezolvarii solutiei de compensare a pierderilor trafo, mi s-a solicitat din partea Operatorului de Distributie buletinele de verificare a transformatorului. Puteti sa-mi spuneti va rog cadrul legislativ care obliga proprietarul de posturi de transformare de a executa veriifcarea echipamentelor? Cu stima,

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,

      Dv va racordati la o linie de distributie care are probabil cateva zeci de km lungime la care sunt racordate cateva zeci de posturi de transformare care deservesc cateva mii de consumatori. Este firesc ca OD sa se asigura ca instalatiile racordare la RED sunt in stare th corespunzatoare si ca nu pun in pericol continuitatea liniei de distributie a ee.

      In aceasta speta este aplicabila legea ee 123/2013 dar si legislatia secundara a ANRE ref la asigurarea mentenantei. Multe din aceste idei ar trebui sa le regasiti in conventia de exploatre.

      Va sfatuiesc sa cooperati cu OD!
      SGC

  15. Valeriu Says:

    Intradevar sfatul dumneavoastra de la sfarsit cred ca e cel mai intelept. Inte timp am mai intalnit o „ciudatenie”. Unui consumator i se factureaza atat pierderi in cablu(capacitiv) cat si pierderi in trafo (inductiv). Credeti ca este normal? Nu ar trebui sa se compenseze o anumita valoare? Daca nu , care este modalitatea de a le compensa. Cu stima,

    • stoianconstantin Says:

      Presupun ca vorbim de un cablu de 20 kV care alimenteaza un post de transformare cu masura la 0,4 kV. Algoritmul este un pic mai complicat! Cablul produce energie reactiva, transformatorul este un consumator de energie reactiva. Contorul ar trebui sa aiba doi registrii dedicati masurarii energiei reactiva inductive respectiv capacitive care se schimba cu sistemul. Functie de marimile calculate si de cele masurate se stabileste schimbul de reactiv la punctul de delimitare a gestiunii (clemele de racordare la avul retelei 20 kV).
      As mai spune ca determinarile se fac separat pentru fiecare registru de reactiv al contorului.
      In final pentru ca simt ca nu sunt foarte convingator va raspund direct ar trebui sa se compenseze cel putin o parte din ee reactiva inductiva consumata de transformator dar si din energia reactiva inductiva consumata de receptoarele o,4 kV. Un caz aparte il constituie eventualul regim de supracompensare care ar putea exista pe barele 0,4 kV ale postului de transformare. In acesta situatie avem doua surse de reactiv: cablul 20 kV, „bara 0,4 kV a postului de transformare si respectiv un consumator de reactiv transformatorul
      Va sugerez sa utilizati butonul raspunde de langa numele Dv ori de cate ori postati o replica la un subiect deja deschis dezbaterii. Discutia se mentine grupata si implicit mai coerenta.
      SGC

    • Valeriu Says:

      Multumesc Domnule Stoian, cred ca solutia este o adresa catre operatorul de distributie, unde sa ma lamureasca dansii ce este de facut. In acest punct de masura s-a montat o instalatie pentru compensarea transformatorilor si dupa solicitarea modificarii ATR, inainte de eliberarea acestuia, Operatorul a achizitionat un nou soft pentru masura ( probabil starnit de noi). Cert este ca inainte i se facturau doar pierderi trafo, iar acum i se factureaza si pierderi capacitive in LES. Daca e asa cum spuneti dvs cu cei 2 registrii ai contorului, vom mai monta inca un sistem pt JT pentru compensarea capacitivului din cablu. Astfel contorul va inregistra ambele sisteme? acestea nu se vor „anula” practic unul pe celalalt inductiv+capacitiv=0 ?

    • leoitp Says:

      Situația cu facturarea pierderilor in LES o am si eu, am montat baterie de condensatoare si depus proiectul pe 4 Iulie, nu am fost solicitat sa modific conventia de exploatare încă, pt ca am inteles ca acesta este următorul pas.
      In luna august a venit factura cu pierderile in LES si un răspuns la petiția formulată de noi prin care se explica legalitatea facturarii, algoritmul de calcul si eram informați ca se vor factura pierderile din urma, apoi următoarea factura a venit din senin fara aceste pierderi de reactiva in linii.
      Care este situația consumatorului menționat de dv Dl Valeriu? S-a renunțat si in cazul lui la facturarea pierderilor in linii?
      Va multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,
      pentru ca este putin probabil ca dl Valeriu sa urmareasca constant blogul si replicile la comentariile initiate de dlui il voi contacta pe email sa ii semnalez ca are un mesaj!
      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: