Factorul de putere neutral (limita!) = 0.90 incepand cu 01.01.2017


SGC 2010  Prin Ordinul 76/2016 ANRE dispune modificarea şi completarea Metodologiei privind stabilirea obligațiilor de plată a energiei electrice reactive și a prețului reglementat pentru energia electrică reactivă, aprobate prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 33/2014 (vezi mai jos link pt formatul Word al textului actualizat al Metodologiei)

Ordinul 76/2016 ANRE a fost publicat in Monitorul Oficial 893/08.11.2016 si a intrat in vigoare incepand de la 01.01.2017 ord-76_2016-facturare-energie-reactiva_cos-fi-neutral (factor de putere limita) = 0,90

Elementul de noutate pe care consider important sa il constientizam este legat de stabilirea unei noi valori de referinta a factorului de putere neutral (limita) 0.90 cu mentiune ca se aplica atat pentru regimul inductiv cat si pentru cel capacitiv,

Vechile limite erau 0.92 pentru factorul de putere neutral si limita de la care incepea taxarea consumului de putere reactiva inductiva. Regimul de reactiv capacitiv (supracompensarea puterii reactive inductive de ex prin baterii de condensatoare) nefiind acceptat.

In fapt conform art I alin 2 din Ord ANRE 76/2016 sintagma „factor de putere neutral” se inlocuieste cu sintagma „factor de putere limită” in articol (pt a marca schimbarea!) voi contiuna insa sa ma refer la factorul de putere neutral!

modificarile-aduse-de-ord-76_2016-ref-facturare-energie-reactiva

Pentru a ilustra grafic efectele trecerii de la factorul de putere neutral de 0.92 la cel de 0.90 va propun figura urmatoare unde realizata pentru ipoteaza in care la cele doua valori ale factorului neutral avem accesi putere aparenta Sa =Sb.

influenta-trecerii-de-la-cos-fi-neutral-092-la-0-90-la-s_constant-ed2

Punctul A (Pa,Qa) corespunde factorului de putere neutral vechi cu valoarea de 0.92

Punctul B (Pb,Qb) corespunde factorului de putere neutral nou (factorul de putere limita conf Ord ANRE 76/2016) cu valoarea de 0.90

Cu galben avem triunghiul puterilor asociat factorului de putere neutral vechi de 0.92. Cu albastru avem triunghiul puterilor asociat noului factor de putere limita de 0.90.

Stim ca arccos(0.90) > arccos(0.92). Asa cum se vede si din figura de mai sus la aceeasi putere aparenta asociata valorilor in discutie ale factorului de putere Qb>Qa si Pb<Pa. Circulatia de reactiv din retelele de distributie in urma Ord 76/2016 va creste relaxandu-se presiunea finaciara a taxarii reactivului prin setarea noii valori de referinta a factorului de putere neutral limita de 0.90 atat pentru regimul inductiv cat si pentru cel capacitiv.

De remarcat ca zona permisiva „albastra”din cadranul IV pana la 01.01.2016 nu exista. Supracompensarea consumului inductiv respectiv injectia de putere reactiva in SEN fiind descurajata prin taxare.

Ord 79/2016 permite consumatorilor se injecteze in SEN putere reactiva pana la -arccos(0.90)

Va propun doua intrebari pentru dezbatere:

  1. cum va influenta dimensionarea reteleor electrice de distributie reducerea valorii factorului de putere neutral (limita) de la 0.92 la 0.90
  2. care vor fi consecintele relaxarii tarifare a circulatiei/consumului de reactiv asupra pierderilor in retelele electrice de distributie publica?

Metodologia privind stabilirea obligatiilor de plata a energiei electrice reactive si a pretului reglementat pentru energia electrica reactiva in varianta aprobata prin Ord 33/2014 poate fi accesata utilizand urmatorul link: ord-anre-33-din-2014-metodologie-plata-energie-reactiva

Puteti accesa  textul actualizat al metodologiei in conformitate cu prevederile Ordinului ANRE 76/2017 utilizand urmatorul link: ord-anre-33_2014-metodologie-calcul-energie-reactiva-actualizat-conf-ord-76_2016

Etichete: , , , , , ,

22 răspunsuri to “Factorul de putere neutral (limita!) = 0.90 incepand cu 01.01.2017”

  1. Iacob Mihai Says:

    Buna ziua,
    In opinia mea aceasta decizie (cresterea plajei de factor de putere) nu este binevenita. In retelele noastre de joasa tensiune va produce doar probleme, distribuitorilor.

    1) Deoarece nu se va plati energia reactiva de nimeni (persoane juridice) intro plaja mai mare interesul unui factor de putere mai spre „1′ dispare si apar:

    -caderi de tensiune pe retea pentru transportul energiei reactive
    -pierderi de energie activa pe retea pentru transportul energiei reactive,,

    2) Posibil incarcare suplimentara a transformatoarelor cel putin la orele de varf

    3) Incalzire de contacte si posibile avarii.

    Oricum problema este deosebit de complexa si cred ca trebuie tratata separat pe fiecare retea.

    • Voiculescu Florin Says:

      Buna ziua,
      Va prezint punctul de vedere al consumatorului industrial care se lupta pentru asigurarea unui factor de putere cat mai apropiat de cel neutral.
      In acest sens se pare ca primim un mic ajutor din partea A.N.R.E. prin scaderea factorului de putere neutral de la 0,92 la 0,90 ( platim mai putina energie electrica reactiva si eforturile financiare cu investitiile necesare compensarii acestei energii se reduc putin).
      Tot atat de adevarat este si faptul ca schimbarea metodei de calcul a energiilor reactive in urma cu citiva ani a dezavantajat consumatorii industriali si a avantajat furnizorii si distribuitorii de energie ( inainte se calcula energia electrica pe medie – si nu pe intervale orare ) – astfel s-au compensat putin cele doua masuri luate in privinta calculului energiei electrice reactive ce se factureaza. Din de vedere strict tehnic asigurarea unui factor de putere cat mai mare reprezinta o optimizare a retelelor cat si o optimizare a functionarii consumatorilor din reteaua respectiva.

  2. Ciprian Stoian Says:

    Bună ziua,

    Vă rog să mă ajutați să înțeleg logica facturării energiei reactive. Observație: sunt contabil, deci fie-vă milă :).

    Descrierea simplificată a mediului de lucru este următoarea: firma deține un transformator de tensiune medie (20kV),branșat la rețeaua de alimentare printr-un cablu subteran de 820 m cu secțiunea de 150mm. Până în luna mai anul acesta costul energiei reactive a fost neglijabil. În facturile lunilor mai și iunie acest cost a ajuns să depășească costul energiei active.
    Conform desfășurătorului primit pentru luna mai, pentru un interval de măsură (o oră) ales la întâmplare avem:
    * Energie activă măsurată:21,453 kWh
    * Pierderi energie activă calculate în trafo: 1,495 kWh
    * Pierderi energie activă calculate în LES: 0,025 kWh
    (total energie activă): 22,973 kWh
    * Energie reactivă inductivă măsurată: 11,418kVARh
    * Pierderi energie reactivă inductivă calculate în trafo: 10,689 kVARh
    (total energie reactivă): 22,107 kVARh
    * Pierderi energie reactivă capacitivă calculate în LES: 59,735 kVARh.

    Pentru aceste valori, furnizorul de energie electrică îmi facturează:
    Energie reactivă inductivă: 22,107 – 22,973 * tg(arccos(0,9)) = 10,988 kVARh
    ȘI
    Energie reactivă capacitivă: 59,735 – 22,973 * tg(arccos(0,9)) = 48,616 kVARh.

    Întrebări:
    1. Aveți idee ce s-a schimbat în modul de calcul începând cu luna mai anul curent astfel încât să ajungem să plătim facturi cu 130-140% mai mari?
    2. Cât de mult poate să varieze constanta c0 în formula de calcul a pierderilor de energie reactivă capacitivă pe cabluri subterane? Valorile găsite pe internet pentru un cablu cu secțiunea de 150mm variază între 0,205 µF/km și 0,259 µF/km. Chiar la valoarea maximă obțin o pierdere în jumătate față de cea luată în calcul de E.On (26,67 kVARh față de 59,735 kVARh)
    3. Dacă energia reactivă inductivă este expresia neplăcerilor provocate de defazarea intensității față de tensiune într-un sens, iar energia reactivă capacitivă este expresia neplăcerilor provocate de defazarea intensității față de tensiune în sens opus, de ce, în interiorul unui interval de măsură apar valori și pentru ER inductivă și pentru cea capacitivă? Din cât îmi amintesc din fizica de liceu avem un singur vector al energiei totale, nu două !
    4. Din experiența dumneavoastră ce este mai eficient / economic:
    a. Să mutăm punctul de măsură cât mai aproape de branșament
    b. Să instalăm bobine pentru compensarea energiei reactive capacitive, respectiv baterii de condensatoare pentru compensarea energiei reactive inductive?

    Mulțumesc,
    Cu stimă,
    Ciprian Stoian

    • stoianconstantin Says:

      Dl Ciprian,

      Imi cer scuze. Nu ma ocup cu furnizarea energiei electrice. Rar citesc cate o factura si atunci ma intrebuintez serios ca sa o inteleg! Poate aveti sansa sa vada factura un specialist in furnizare ee si sa va dea raspunsul asteptat.
      V-as recomnada sa solicitati explicatii furnizorului Dvs. Consider ca veti primi cu certitudine raspunsul dorit. Trebuie sa insistati pana cand il veti intelege complet. Stiu ca unii furnizori au persoane dedicate relatiei cu clientii. S-ar putea sa aveti surpriza ca explicatiile sa le primiti chiar la sediul Dvs!
      Daca concluzionati vre-o idee de interes pentru utilizatorii acestui blig va rog sa o postati utilizand butonul Raspunde de langa numele Dvs astfel incat discutia sa ramana grupata!
      Succes!
      SGC

    • stoianconstantin Says:

      Cablul de 800m este de 20 kV. Daca da atunci aveti un abonament serios la plata de energie reactiva capacitiva. V-ar trebui bobine de reactanta. Nu sunt necesare si baterii de condensatoare intrucat aveti un super condensator in cablu 20 kV.
      Se popate lua in discutie montarea unui grup de masura in imediata apropiere a punctului de delimitare a gestiunii. Presupun ca va racordati intr-o LEA 20 kV. Veti avea avantajul ca nu vi se vor mai calcula pierderi ele se vor masura!
      Energia capacitiva circula atat spre postul de transformare (poate chiar numai spre PT daca acole aveti un consum d eenergie reactiva inductiva
      suficient de mare) cat si spre reteaua MT daca necesarul de energie reactiva inductiva al PT este mic. De asemenea daca pe partea de jt ati avea condensatoare care sa acopere inclusiv necesarul transformatorului de energie reactiva inductiva atunci tata energia reactiva „produsa de cablul 20 kV” va ajunge in reteaua de distributie
      Sper sa va fie de folos cale cateva informatii pe care vi le-am dat!
      SGC

    • Ciprian Stoian Says:

      Bună ziua,
      Da, cablul de 820 m este de 20kV.
      Ați spus dumneavoastră că: „Nu sunt necesare si baterii de condensatoare intrucat aveti un super condensator in cablu 20 kV.”
      În fapt, așa cum arată datele din IBD-ul primit de la distribuitor, în cadrul aceluiași interval de măsură ei facturează și componenta inductivă și cea capacitivă a energiei reactive.
      Acesta este unul din aspectele pe care eu nu-l pot înțelege…

    • Gazdi Says:

      Energia reactiva poate sa fie atat inductiva, cat si capacitiva iar furnizorul va taxeaza pentru ca injectati in reteaua electrica energie reactiva indiferent ca acesta este inductiv sau capacitiv, cele 2 tipuri de energie reactiva pot exista simultan si ar trebui sa gasiti o solutie prin care sa reduceti/sa compensati ambele.

    • Ciprian Stoian Says:

      @Gazdi: „cele 2 tipuri de energie reactiva pot exista simultan”

      Sunteți sigur de acest lucru?
      Reprezentarea mea mentală pentru acest fenomen este legată direct de defazajul dintre intensitate și curent dintr-un circuit alternativ. Capacitățile defazează intensitatea înainte față de tensiune, iar inductanțele înapoi. Defazajul între intensitate și tensiune într-un punct dat este unic, deci nu înțeleg cum ar putea să coexiste ambele forme de energie reactivă în același timp și același punct al rețelei…
      Dacă greșesc, vă rog să-mi explicați pe îndelete unde sau măcar să-mi dați câteva linkuri către materiale de studiu.
      Mulțumesc

    • stoianconstantin Says:

      Toata lumea are dreptate!
      Intradevar se factureaza atat depasirea factorului de putere limita (ex neutral) 0.9 capacitiv respectiv 0,9 inductiv.
      Puteti avea depasiri in abele sensuri la nivelul unei luni. Energia reactiva inductiva respectiv capacitiva se masoara in cadrane/registre diferite. Nu se face „compensare/soldare” intre registrii de reactiv!
      La un moment dat energia reactiva in raport cu un punct de referinat este ori inductica ori capacitiva.
      In cazul Dvs inregistrarile contorului care banuiesc ca este pe partea de joasa tensiune a postului de transformare. Oricum undeva in post vor fi corectate, amblele registre, cu energia reactiva a cablului 20 kV
      SGC

  3. Sergiu Says:

    Interesant!
    Sunt electrician in Canada.
    Ar fi o oportunitate de afaceri foarte buna sa vin acolo si sa instalez capacitoare pentru relaxarea factorului de putere.
    Locuiesc in provincia British Columbia. Si aici compania de energie electrica, BC Hydro accepta un factor de putere minim de 90%. Mai jos de atat si cere bani in plus.

    • stoianconstantin Says:

      Va salut dle Sergiu si va urez bine ati venit pe acest blog!
      SGC

  4. Cornel Dragan Says:

    Va rog sa ma ajutati cu rezolvarea unei probleme mai deosebite – pentru mine – impusa la un examen si care nu am reusit sa-i dau de cap:

    Sa se determine factorul de putere aferent unei lampi fluorescente alimentata monofazat si strabatuta de un curent de 15 A care prezinta un condensator de 2,3 mF pentru compensarea la cosf2 = 0.95.
    Sa se calculeze Rd si puterea activa dirijata in rezistenta de descarcare daca tD=60 s si uaD=50V

    Cornel Dragan

    • stoianconstantin Says:

      Lampa de lampa!
      3.45 kVA, 3.2775 kW
      Poate ar ti util sa postati si schema monofilara echivalenta. S-o gasi cineva sa ne propuna un mod de calcul al Rd!
      Ce reprezinta uaD?

    • Manole Georgian Says:

      Rd=td/c x In x(Umax/Uad)=60/2.3 x 10 la puterea – 6 x In x (2×230/50) = 60/2,3 x 10 la puterea -6 x 1,86 => Rd = 13,9 Mohmi

    • Manole Georgian Says:

      Ppompa = U x I x cos fi = 230 x 1,5 x 0,95 = 327,75 W
      Pbalast = 25% x Ppompa = 81,33
      Pe = P pompa + Pbalast = 327,75 + 81,93 = 410W
      Qc = 2pi x fc x U la patrat = 2 x 3,14 x 50 x 2,3 x 10 la puterea -6 x 230 la patrat = 38,2 VAR
      Pc = Qc/tg fi1 – tg fi2 => tg fi1 = Qc/Pc + tg fi2 = 1,04
      fi 1 = 46,1=Cd x fi1 = 0,69

  5. Cornel Dragan Says:

    Cred ca tensiunea la care se descarca condensatorul pe rezistenta ! Iar curentul ar putea fi 1,5 A ! – foaia cu doua probleme care mi-a fost pusa in fata era foarte stearsa si cu greu am reusit abia acasa s-o descifrez.
    Va imaginati ce examen tare a fost !
    La primul punct cred ca se cere factorul de putere al lampii fara condensator.

    • stoianconstantin Says:

      Minunat dl Cornel!
      Sa vedem daca gasim pe cineva dispus sa se implice.
      SGC

  6. Bogdan Pislaru Says:

    Buna ziua, va rog sa ma ajutati sau sa ma indrumati in urmatoarea problema.

    – O fabrica in constructie are alimentare cu energie electrica prin LES 20kV pana la modulul de conexiuni echipat cu trei celule MT din care una de linie si doua de transformator;

    – Tipul de cablu de alimentare este NA2XS(F)2Y 1×150 mm³, iar lungimea totala a acestuia este 760m, din care 560m de la stalp de racord pana la celula de linie a modulului de conexiuni si cate 100m de la fiecare din cele doua celule de transformator la doua transformatoarele de 1.600 kVA;

    – In fiserele atasate va transmit fotografiile etichetelor transformatoarelor cat si buletinele de verificare ale acestora.

    Pana la finalizarea constructiei fabricii vom folosi unul din cele doua trafo de 1600kVA pentru organizare de santier, deci va fi incarcat foarte putin. As avea nevoie de ajutor pentru dimensionarea unei bobine de compensarea energiei reactive capacitive produsa de cablul de MT.

    Am primit oferte de la doi furnizori, dar sunt total diferite ca valoare, unul mi-a spus ca as avea nevoie de o bobina de 20 de kVAr iar celalalt de o bobina de 10 kVAr + un condensator de 2 kVAr care sa il conectez daca se dovedeste ca bobina de 10 kVAr este prea mare.

    Am si fisa tehnica cablului de MT dar nu stiu cum sa calculez energia reactiva capacitiva introdusa de cablu.

    Multumesc anticipat. O zi frumoasa

    • stoianconstantin Says:

      Cred ca luna de luna va face furnizorul calculele!
      Recunosc ca in zona de retea in care activez nu avem instalate bobine de compensare.
      In opinia ea veti avea mevoie de actualizarea ATR si de o documentatie care va va rezolva si problema dimensionarii bobinei de compensare.
      SGC

  7. Mihai Munteanu Says:

    Buna ziua domnule Stoian,

    am o intrebare legata de o centrala fotovoltaica.
    Sa zicem ca un beneficiar consuma X putere activa si Y putere reactiva din retea,, pe care le si plateste.
    Bun.
    Sa zicem…conectam o Centrala fotovoltaica ce va produce o parte din puterea activa sa zicem Z, deci din retea se va abosrbi X-Z putere activa.
    Invertoarele au cos fi =1 (asa sunt setate)
    Asta inseamna ca factorul de putere per ansamblu va fi unul mai prost? Adica beneficiarul va absorbi aceeasi putere reactiva (Y) din retea dar activa mai putina?
    Sau gresesc eu undeva in logica asta?
    Sau scade absorbtia de putere reactiva odata cu cea activa?

    Cu deosebita stima,
    Mihai M

    • Incze Andras Says:

      Cos fi masurat in punctul de racordare va fi in functie de natura ansamblului consumator + centrala fotovoltaica si depinde de modul in care puterile reactive aferente se compenseaza intre ele (al consumatorului respectiv al centralei fotovoltaice care de asemenea reprezinta o oarecare putere reactiva). Exista si posibilitatea ca sa creasca puterea reactiva fata de varianta fara centrala fotovoltaica, in acest caz s-ar putea sa fie nevoie de o instalatie de compensare a puterii reactive.

    • stoianconstantin Says:

      Recomadarea dlui Andras este buna! Daca nu puteti „convinge” CEF sa produca si energie reactiva atunci cu probabilitate destul de mare va trebuie si o baterie de condensatoare.
      Si banuiala Dvs este corecta. Daca scade puterea activa absorbita din reteaua de distributie si puterea reactiva ramane constanta factorul de putere rezultant scade. Valabil si pentru factorul de putere calculat din energii active si reactiva

Lasă un comentariu