Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan


trl

Am placerea sa va facilitez accesul la un articol interesant scris de dl Raoul Trifan despre stabilizatoarele de tensiune (AVR – automatic voltage regulator)

Citesc in ultima vreme pe diverse bloguri tehnice si non-tehnice din ce in ce mai multe articole, pareri, reclame si comentarii referitoare la stabilizatoarele de tensiune ce se gasesc de cumparat in magazinele de profil pentru stabilizarea tensiunii de pe reteaua electrica din casele noastre. Deoarece multe dintre articole si comentarii nu reflecta neaparat necesitatile reale de electroalimentare ale aparaturii electronice si electrocasnice din gospodariile noastre am sa enunt modul de functionare ale acestor stabilizatoare cat si specificatiile principale ale celor 2 tipuri mai des intalnite la noi pe piata: cu relee si cu comanda prin servo motor. De mentionat ca ambele tipuri de stabilizatoare aduse in discutie au la baza un autotransformator de tensiune reglabil electronic.

 

Stabilizatoarele cu relee utilizeaza 2, 3, 4 sau mai multe relee care regleaza tensiunea de iesire a autotransformatorului comutand practic spirele intermediare ale acestuia, fiecare releu regland, de regula, cam +/-20-30V la iesire, functie de cum este programata electronica de comanda cat si de numarul de spire intermediare ale autotransformatorului.

fig-1-stabilizator-de-tensiune-comnadat-cu-relee

Figura 1 Stabilizator ieftin cu 3 relee: 1 asigura functia de pornire/oprire, iar celelalte 2 reglarea tensiunii

(protectie primara cu varistor, relee de 10A si LM324N pt. comanda)

 

Avantaje:

  • Sunt foarte rapide (de ordinul zecilor de milisecunde)
  • Probabil sunt cele mai ieftine
  • Nu necesita mentenanta
  • Sunt durabile in timp deoarece nu au piese in miscare (cel putin daca releele sunt de calitate)
  • In cazul unor variatii foarte mari si bruste ale tensiunii de intrare (230 > 180V, respectiv 180V > 230V) tensiunea de iesire oscileaza rapid dar se stabilizeaza imediat datorita timpului de comutare foarte mic al releelor, deci nu ar trebui sa existe supratensiuni de durata pe iesire care sa afecteze consumatorii de pe iesire.

 

Dezavantaje:

  • In timpul reglarii tensiunii functionarea releelor este insotita de un zgomot specific
  • In cazul apartiei unui defect tranzitoriu al unuia dintre releele inseriate tensiunea de pe iesire va oscila in limite mari, uneori chiar intre 0V si 230V, putand defecta aparatura conectata (AVR-urile de firma, cu relee de calitate nu vor suferi de aceasta problema).
  • Marja de stabilizare relativ modesta (+/-8% sau chiar +/-10% din valoarea tensiunii de intrare).

Exemplu pt. un AVR cu relee de 230V: Intra din retea 234V si ies tot 234V sau intra 210V si ies 235V sau intra 237V si ies 205V, dar cel mai important este ca tensiunea de pe iesire sa se incadreze in parametrii de +/-10% din cei 230V doriti.

fig-2-autotransformator-cu-tole-ei-cu-3-prize-mediane-la-iesire-pt-reglajul-tensiunii

Figura 2 Autotransformator cu tole E+I cu 3 prize mediane la iesire pt. reglajul tensiunii

(in stanga sunt 4 prize la iesire si sig. de 10A, in dreapta este autotransformatorul)

 

Acest tip de stabilizatoare se preteaza mai bine la computere personale si la aparatura electronica cu marja relativ mare a tensiunii de intrare, adica acolo unde diferente bruste de 20-30V nu afecteaza. Nu sunt recomandate la motoare (pompe, hidrofoare etc.) si nici la aparatura electrocasnica cu motoare sau pompe (masini de spalat rufe sau vase, storcatoare, frigidere etc.), cu toate ca, teoretic, le poate asigura protectia in unele cazuri.

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu relee:

  • Factor de putere: 0.6 (deci un AVR de 1.000VA la duce pe iesire o putere insumata de pana la 600W, in caz ca nu specifica altceva producatorul).
  • Precizie de stabilizare: intre +/-8% si +/-10%.
  • Timp de stabilizare: cateva zeci de ms, functie de nr. de relee si de algoritmii interni de comutare.
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 145-180V si maxime de 250-270V, functie de producator.
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

 

Stabilizatoarele cu servo-motor beneficiaza de o acuratete ridicata in reglajul tensiunii de iesire datorita reglajului foarte fin efectuat de pantograful actionat de servo-motor care regleaza autotransformatorul. Spre deosebire de cele cu relee, aici nu exista spire intermediare, iar autotroansformatorul are spirele „expuse”, un pantograf culisand liber pe aceste spire actionat de un servo-motor comandat electronic. Practic, cu o electronica si un servo-motor de calitate acest tip de stabilizator regleaza foarte fin tensiunea la iesire, din spira in spira, pana cand ajunge la tensiunea dorita de producator.

fig-3-autotroansformator-toroidal-cu-spirele-secundarului-expuse

Figura 3 Vedere de sus (autotroansformator toroidal cu spirele secundarului expuse)

 

Avantaje:

  • Acuratete foarte buna a tensiunii de iesire, avand practic o eroare de stabilizare de numai cativa volti (2.5-3%).

Exemplu pt. un AVR cu servo-motor de 230V: Intra din retea 234V si ies 230V sau intra 180V si ies 230V sau intra 260V si ies 230V.

 

Dezavantaje:

  • In cazul unor variatii mari si bruste ale tensiunii de intrare, tensiunea la iesire poate oscila brusc, dar numai pentru putin timp. Astfel, AVR-ul cu servo-motor va avea pentru fractiuni de secunda la bornele de iesire suma dintre tensiunea initiala de pe iesire si diferenta de tensiune aparuta brusc la intrare, deoarece servomotorul are nevoie de 1-2 secunde pana cand reuseste sa regleze perfect diferentele de tensiune aparute in retea.
  • Pretul ceva mai ridicat decat la cele cu relee.
  • Zgomotul destul de pronuntat pe timpul functionarii servomotorului (se aude doar cand sunt diferente de tensiune de stabilizat), altfel este silentions
  • “Periile” pantografului, find din carbuni (ca la aspirator), se uzeaza si pot fi inlocuite dupa cativa ani de utilizare.
  • Optional, spirele de cupru pot fi curatate o data la 2-3 ani, functie de caz, cu o perie antistatica. De asemenea, o carpa care nu lasa scame umezita in putin alcool izopropilic ar putea ajuta curatarea.

Nota: Orice interventie in interiorul stabilizatoarelor se efectueaza de personal autorizat si numai dupa decuplarea fisei de alimentare de la reteaua de 230V! Pe perioada de garantie stabilizatoarele pot fi trimise spre mentenanta la service autorizat de producator!

fig-4-de-praf-de-carbune-pe-bobinajul-autotransformatorului

Figura 4 Detaliu inceput de defect

In dreapta contactului, pe spirele de cupru, se vede adunata o “movilita” de praf de carbune

Un stabilizator bazat pe servo-motor cu o electronica de comanda bine proiectata este, de regula, superior celui cu relee. Totusi, inainte de achizitionarea unui astfel de stabilizator solicitati informatii de la vanzator daca stabilizatorul detine sau nu protectie la supratensiune la bornele/priza de iesire, lucru necesar in special daca aveti consumatori sensibili de alimentat si daca in zona unde locuiti exista caderi si varfuri de tensiune importante (diferente de peste 50V in intervale scurte de timp, de ordinul secundelor).

Ca sa exemplific diferentele dintre comportamentul regulator al unui AVR cu relee si al altuia cu servo-motor in situatii extreme si de ce un AVR cu servo-motor are nevoie de o electronica buna, avem un exemplu mai jos:

  • La timpul T0 scade tensiunea de pe retea la 180V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „adaugarea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.
  • La timpul T1 tensiunea de pe retea revine brusc la normalul de 230V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „scaderea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.

Exemplul de mai sus l-am putea intalni atunci cand cineva utilizeaza un aparat de sudura in curtea noastra sau a vecinului, in situatii unde sunt implicati consumatori mari sau atunci cand exista unele avarii pe reteaua de distributie. Practic, in scenariul prezentat anterior, intre timpul T1 si timpul final pana AVR-ul reuseste sa autoregleze tensiunea, la bornele de iesire ale acestuia vom avea pentru un timp scurt (fractiuni de secunda) tensiunea de 230V + 50V = 280V, tensiune care revine in peste 1 secunda la normalul de 230V. Un AVR cu servomotor „ideal” necesita o protectie (ex.: un comparator si un releu) capabila sa decupleze bornele de iesire pentru a asigura protectia consumatorilor conectati in caz de supratensiune pe iesire (se pare ca nu toate AVR-urile cu servomotor detin o astfel de protectie).

fig-5-pantograful-culisant-cu-carbunei

Figura 5 Pantograful culisant cu carbune

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu servo-motor:

  • Factor de putere: 0.6 (uneori 0.5)
  • Precizie de stabilizare: intre +/-2.5% si +/-3%
  • Timp de stabilizare: 1.5-2s (aprox. 1s la fiecare 20-30V de reglat)
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 140-180V si maxime de 250-270V, functie de producator
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

De mentionat ca standardul pentru tensiunea de alimentare monofazica in Romania (si-n restul Europei, dealtfel) este de 230V +10%/-15%, iar standardul, sa-i spunem „invechit”, de 220V nu mai este de actualitate. In niciun caz asta nu inseamna ca un stabilizator care scoate 220V pe iesire este superior sau inferior celui care scoate 230V, ci doar este o optiune aleasa de producatori. Totusi, uneori tensiunea de 220V este considerata de unii ca fiind ceva mai „protectiva” la posibilele variatii ale tensiunii pentru aparatele electronicele conectate. Totodata, becurile cu incandescenta ar putea avea o durata de viata putin mai mare daca sunt alimentate cu 10V mai putin, lucru posibil valabil si pt. motoare alimentate direct (fara regulatoare de turatie). Indiferent de caz, inainte de a achizitiona un stabilizator, consultati manualul aparatului pe care doriti a-l proteja si verificati plaja tensiunilor recomandate de alimentare.

Am citit pe diverse forumuri despre persoane care au achizitionat stabilizatoare de tensiune pentru centrale pe gaz sau pe lemne, pentru aparatura PC, cat si persoane care doreau sa alimenteze imprimante laser, aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde sau chiar masini de spalat rufe.  Pentru calculul puterilor trebuie de luat seama ca:

  • o imprimanta laser consuma din retea, in timpul functionarii „cuptorului” intern, peste 1.000W reali
  • un cuptor cu microunde ia la pornire pana la 1.500W, urmand sa scada puterea la cea inscrisa de fabricant (700W, 800W , 1.000W sau cat scrie pe el)
  • un aer conditionat consuma la pornire vreo 2.000W, urmand ca ulterior sa se stabilizeze puterea absorbita din retea la aprox. 1000W (cele de uz casnic)
  • o masina de spalat rufe ia aproximativ 2.200W atunci cand functioneaza si rezistenta de incalzire si motorul cuvei si electrica de comanda
  • o masina de spalat vase consuma instant intre 1.500 – 2.000W atunci cand functioneaza rezistenta de incalzire
  • un cuptor electric poate trage din retea chiar si 3.000W
  • o plita pe inductie are maxime de putere care pot depasi 5.500W si uneori ating si 7.000W!
  • un computer absoarbe o putere, de regula, de aprox. 400-500W cu tot cu monitor
  • o centrala termica absoarbe undeva intre 125-250W, functie de prodicator si nr. de pompe instalate (aceste date se regasesc in manualul de utilizare al centralei si al pompelor de recirculare).
  • un frigider clasic are la pornirea compresorului un consum instant de pana la 500W, urmand sa se stabilizeze ulterior catre 150-250W, functie de model

Totdata, randamentul stabilizatoarelor scade daca tensiunea de intrare se afla in afara plajei 200-250V! In consecinta, puterea necesara unui stabilizator de tensiune trebuie foarte corect calculata, pentru a preintampina posibilele defectiuni ulterioare sau chiar incendii datorate supraincalzirii autotransformatorului. De regula, daca alegeti puterea stabilizatorului de 2 ori mai mare decat suma puterilor consumatorilor de pe iesire nu ar trebui aveti probleme. Totusi,  intrebati producatorul daca stabilizatorul detine protectie termica, deoarece nu se stie niciodata ce se poate intampla (puteti intreba si ce tip de protectie termica are: ireversibila – cu siguranta termica clasica sau reversibila – cu termostat bimetal).

Sunt persoane care achizitioneaza stabilizatoare cu relee pentru centrale termice, pompe sau compresoare, dar in unele situatii acest model de stabilizator poate sa induca un comportament neadecvat pompei de recirculare sau a compresoarelor conectate, datorita curbei tensiunii de iesire stabilizata cu +/-8% sau uneori cu doar +/-10% (in special AVR-urile ieftine, cu 2-3 relee, dar cu marja mare a tensiunii de intrare). Practic, la socuri de tensiune pot exista la iesirea AVR-ului cu relee variatii bruste de pana la 20-30V (dar care se incadreaza in limitele normale de functionare, conf. specificatiilor), variatii care pot modifica totusi comportamentul aparatelor conectate. Exemplu ipotetic de caz defavorabil: acum intra 250V si ies 220V, iar peste cateva secunde tensiunea retelei scade la 210V si din stabilizator vor iesi 240V, deci avem o diferenta de 20V in mai putin de o secunda. In caz ca se doreste instalarea de stabilizatoare de tensiune pe echipamentele electrice care contin motoare, pompe sau compresoare atunci se recomanda a se utiliza stabilizatoare cu servo-motor protejate la supratensiuni, supracurent si temperatura, deoarece ofera o tensiune foarte stabila, cu precizie de doar cativa volti.

Totusi, centralele pe lemne se preteaza cel mai bine la UPS-uri dedicate cu sinusoida pura si cu baterie externa cat mai mare, deoarece daca pica tensiunea retelei v-ati dori ca pompele de recirculare sa functioneze in timpul arderii lemnelor pentru a nu se acumula temperaturi si presiuni excesive in cazan. Centralele pe gaz pot fi si ele alimentate din UPS-uri impreuna cu senzorul detector de gaze, dar si acolo trebuie UPS-uri compatibile. Practic, unele UPS-uri nu functioneaza pe centrale pe gaze deoarece au transformator pe iesire care izoleaza consumatorii de retea, deci nu va mai exista notiunea de „faza/nul”. Astfel, intre polii de iesire si impamantare se va putea masura 1/2 din tensiunea retelei atunci cand se va comuta pe baterie. Rezolvare problemei consta in montarea unei rezistente de aproximativ 500 KOhm intre impamantare si unul dintre cei 2 poli de pe iesire, fie in interiorul aparatului, fie direct in stecher (se recomanda pentru aceasta operatiune o persoana autorizata!).

Concluzie: Indiferent de modelul de stabilizator (AVR) ales, tensiunea la bornele de iesire a acestuia va fi stabilizata in limite mai bune decat cele oferite de distribuitorul de energie electrica. Totusi, inainte de achizitie verificati ca puterea maxima instalata sa fie mai mica decat puterea nominala a stabilizatorului, verificati existenta protectiei termice a acestuia, cat si a protectiei la supratensiuni care pot aparea la bornele de iesire!

 

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

4 Răspunsuri to “Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan”

  1. Iacob Mihai Says:

    Buna ziua,

    Imi pare rau dar trebuie sa „demitizez” stabilizatorului de tensiune Sa ma explic:

    1)Principalul dezavantaj este ca stabilizatorul are un consum de mers in gol (consum de putere activa si evident si reactiva) care duce la costuri totale cu functionarea unui echipament asistat de AVR smai mari de cateva de cateva ori, in situatia unei functionari intermitente a AVR de (15-20) % din timp.

    Aceste costuri pot fi demonstrate tehnico economic (bilant de puteri si energii).

    Am o experienta cu nefunctionarea unei centrale la tara (tensiune prea mica si prin introducerea unui stabilizator a crescut consumul de energie de trei ori, intrucat intro casa obisnuita consumul stabilizatorului mentinut incontinuu sub tensiune are o pondere semnificativa in consumul total,

    2) Stim bine ca un stabilizator fara ridicator de tensiune asociat poate furniza la iesire (U2) o tensiune relativ stabila dar mai mica decat tensiunea de intrare(U1). Intrucat de fapt tensiunea U1 este mica si noi o dorim U2 mai mare si stabila intervine acel autotransformator ridicator de tensiune si apoi sistemul de stabilizare.

    Ansamblul rezultat este scump, putin fiabil, are consum propriu mare, este zgomotos si adeseori forma de unda a tensiunii este deformata iar viteza de reactie nesatisfacatoare

    3)Singurile sisteme care ar avea pierderi mai mici ar fi sistemele in comutatie, dar acestea produc armonici si apar alte probleme mult mai complicate,

    4)Au aparut sursele in comutatie dar nu am cunostinte temeinice privind randamentul si calitatea tensiunii.

    Concluzia mea:. Stabilizatorul se justifica in aplicatii speciale (de laborator, masuratori metrologice, etc). In rest poate fi o solutie in instalatiile „obijnuite” doar atunci cand nu conteaza costul!

  2. raoultrifan Says:

    Buna ziua,

    Nu este stabilizatorul cu autotransformator cine stie ce, la o adica o spune si categoria de pret din care face parte, dar altceva ce-am putea face pt. a asigura o tensiune cat de cat constanta la motoarele si compresoarele caselor noastre daca Operatorul de Distributie n-o face pt. noi?

    Mai mult decat atat, acum cativa ani in urma in Romania cat si in restul Europei a crescut marja maxima de eroare pt. distributia de energie de la 5% la 10%, deci de la 230V+5% la 230V+10%. Pana si bobinele de protectie la supratensiune nu mai declanseaza la 255V ci de la 275-280V in sus.

    Personal, consider ca fiind cel mai mare dezavantaj al autotransformatorului lipsa izolarii galvanice, lucru pe care nu l-am amintit in articol ca sa nu devina prea „tehnic”. Cu toate ca are in denumire termenul de „transformator” acesta nu ofera izolatie de niciun fel, deci ne putem electrocuta foarte usor la bornele de iesire.

    Ca sa va raspund la intrebari:

    1) Am masurat pe cele 2 AVR-uri de 1.000VA cu servo-motor „din dotare” un consum de mers in gol de 41.5mA, respectiv 41.6mA care la 230V inseamna un consum de 9.5W. Cam atat consuma in stand-by, insumate, 3 electronice sau electrocasnice de tipul televizor, masina de spalat rufe/vase, aer conditionat (deci noaptea, pe pozitia inchis din telecomanda). Spre comparatie, mai am un AVR cu relee de 650W care consuma sub 5W la mers in gol.

    Cei care vor sa protejeze o pompa mica de centrala termica sau un computer de tip desktop cu consum mediu se pot multumi si cu un AVR de 500VA care va avea un consum de mers in gol de aprox. 5W.

    In sarcina randamentul unui AVR este de aprox. 95%, deci peste randamentul unui transformator clasic care inca se mai regaseste in unele surse de alimentare din casele noastre.

    2) Autotransformatorul poate furniza la iesire tensiune mai mare decat cea de intrare chiar si cu cateva zeci de volti, pastrand sinusoida in parametri.

    Ce se modifica in schimb este puterea maxima a acestuia, care scade inspre 50%, si implicit randamentul pe perioada cat la intrare sunt, sa zicem, 200V sau mai putin si AVR-ul va debita 220V.

    3) Imi pare rau, dar nu stiu la ce va referiti. Cel mai probabil nu sunt in masura sa va raspund.

    Personal nu cunosc decat 2 modalitati uzuale de stabilizare a tensiunii de la retea, pentru pompele si compresoarele consumatorului de rand:

    – Cea mai ieftina este data de AVR-urile prezentate mai sus.

    – Cea cu mult mai scumpa e data de UPS-uri cu sinusoida pura de tip online (cu invertor care functioneaza non-stop din tensiunea furnizata de baterii).

    Un AVR de 1.000 VA costa 250-300 lei, are un randament de aprox. 95% si un consum de mers in gol <10W, iar un UPS online pure sinewave costa de la 3.000 lei in sus, are un consum de mers in gol de 25-50W si un randament cuprins intre 80% si 90% (au transformator de izolatie pe iesire, deci randamentul va fi garantat sub 90%).

    – Ar mai fi si varianta de compromis cu UPS offline sau UPS line-interactive, dar cu sinusoida pura, care comuta pe baterii doar atunci cand tensiunea de intrare este in afara parametrilor impusi. Costurile pt. acest tip de UPS sunt undeva intre 800-1.500 lei pt. o putere de 1.000VA. Randamentul este de 100% cand tensiune e in parametri (are bypass dynamic), iar consumul in gol este cel dat de placa electronica, incarcator, mini-display si ventilatoare, deci undeva in jurul a 15-20W.

    Cu stima,
    Raul Trifan.

    • Iacob Mihai Says:

      Buna ziua,

      Din experienta mea trebuie autotransformator ridicator de tensiune, deoarece cum am afirmat anterior noi avem tensiune mica si dorim tensiune normala(230 Vc.a.)

      1)Cel mai mare consum(energie activa) al autotransformatorului este cel de mers in gol, care se masoara in primar cu autotransformatorul decuplat de la sarcina(regim de mers in gol).

      Curentul de mers in gol este activ si reactiv si pe noi ne intereseaza partea activa care este proportionala cu pierderile Foucoult in miez..

      Urmeaza apoi pierderile in infasurari la mers in sarcina(energie activa) care se produce la functionarea electrocasnicelor.

      Apoi nu stiu ce tip de stabilizator folositi pentru c.a. ,adica principiul lui(ferorezonant,electronic, etc) sau doar aveti un regulator care masoara eroarea intre prescriere si real si se da comanda la servomotorul autotransformatorului.

      Dupa autotransformator urmeaza stabilizatorul care trebuie sa aiba o impedanta serie si una paralel in circuitul de sarcina prin care practic se realizeza stabilizarea.Regulatorul care misca cursorul autotransformatorului nu prea realizeaza stabilizare, deoarece o stabilizare trebuie sa rezolve problema de reglare in maxim 10 ms,(jumatate de alternanta) si servomotorul nu poate realiza aceasta cerinta.

      timpii lui de raspuns sunt mari si deja circuitul de sarcina intra in zona de tensiune periculoasa(mica sau mare).Nu mai punem regimurile tranzitorii aparute la trecerea cursorului de pe o spira pe alta.

      Aceste elemente (impedante serie si paralel) ale unui stabilizator consuma energie si destul de multa.Daca ne referim la un stabilizator cu diode zener ,se stie ca dioda pentru a intra pe curba de stabilizare trebuie sa fie parcursa de un curent minim semnificativ(stabilizare) care nu trece prin sarcina, deci se consuma asa pentru a se stabiliza tensiunea.

      Analogic toate stabilizatoarele au acelasi principiu, intrucat fara a masura tensiunea si curentul(impedanta paralel si serie) nu pot face stabilizare.

      Daca mai punem si problema de legatura galvanica dintre primar si secundar la autotransformator coroborat cu protectia diferentiala din BMPM problema devine si mai complicata.

      3)Referitor la UPS_uri online trebuie sa fac o precizare.

      3.1)Sinusoida pura este doar cea realizata de un generator sincron.

      3.2)Toate tensiunile realizate de invertoare au sinusoida sintetica, intrucat(invertor) redreseaza si apoi sintetizeza sinusoida(calitatea sinusoidei sintetice depinde de frecventa de choppare, care de regula este 2KHZ.De aici apare si randamentul intrucat apar pierderi si armonici.

      Va pot da un exemplu pe care eu personal l-am gestionat impreuna cu ICPEE Bucuresti in anii (1998-2000).
      Aveam motoare sincrone de 5 MW alimentate la tensiunea de 6 KV.Aceste motoare erau cu pornire directa si aveau un regim de pornire mai pretentios(pauze mari intre doua porniri).

      S-a pus problema alimentarii acestor motoare prin convertizore de frecventa pentru a fi pornite de cate ori dorim.

      Aceste motoare alimentate prin convertizore de frecventa nu puteau realiza decat 4MW deoarece depaseau regimul termic din cauza armonicilor.

      In plus in convertizorul de frecventa se produceau pierderi de energie de aproximativ 8% din puterea consumata de motor. S-a ajuns la concluzia ca nu se merita alimentate prin convertizor de frecventa intrucat reazultatele erau mult mai proaste si investitii masive.

      In concluzie in opinia mea orice element introdus in circuit intai are un dezavantaj si apoi poate avea si un avantaj.

      Cu stima, Iacob Mihai.

  3. raoultrifan Says:

    Buna ziua,

    Ideea de baza a articolului era sa explicam, pe intelesul tuturor, cum functioneaza un stabilizator de tensiune si ce tip sa cumpere (cu relee sau cu servo-motor). Acum deja am abundat de termeni tehnici. 🙂

    Dupa cum spuneam, strict legat de modelul de 1.000VA (600W) testat de mine, consumul la mers in gol este de 9.5W/ora, iar randamentul in sarcina de 95%.

    Detalii despre capacitatea de ridicare a tensiunii, respectiv despre randament functie de tensiunea de intrare aplicata se pot gasi in specificatiile tehnice ale fiecarui model de stabilizator. Personal n-as vrea sa dau firme producatoare/importatoare aici pe blog, dar fiecare poate cauta in nume propriu.

    Toata stima,
    Raul Trifan.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: