Posts Tagged ‘BMP’

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

23/08/2015

SGC 2010 Va supun atentiei schimbul de idei pe care l-am avut cu dl Marius care e suparat si pe vecinii sai ca nu coopereaza ca sa poata obtine avizul tehnic de racordare (ATR) dar si pe operatorul de distributie (OD) pentru ca insista ca dl Marius sa aiba acordul vecinilor sai pentru a traversa o cale de acces (cel mai probabil detinute in indiviziune) cu  coloana lunga de 200m pozata subteran a unui viitor bransament.

Aspectele legate de lungimea le-as trata intr-un articol dedicat! Daca insa acest amanunt conteaza in solutia data de Dv acestei spete poate fi abordat si aici

Sunt interesat sa aflu opiniile Dv asupra acestei spete! Sper ca atat OD cat si viitorul utilizator al RED sa poata beneficia de cea mai buna consultanta care sa si faca posibila realizarea instalatiei de alimentare cu energie electrica a casei dlui Marius

marius Says:

Buna ziua,

Detin un teren, iar pe acesta am o casa in constructie. Am obtinut ATR-ul. Urmeaza sa fac contractul cu ****. Racordarea de la **** la BMP este OK. Racordarea de la BMP la casa trebuie facuta utilizand cablu ingropat ce urmeaza sa se traga pe un drum de servitute cu o lungime de aproximativ 200 m.

1. Ce pot face, daca de la BMP la casa, 100m pe drumul de servitute, vecinii (din rautate) nu vor sa-mi dea acordul notarial ? De ce am nevoie de acordul vecinilor sa ma conectez la utilitati, in conditiile in care nu folosesc reteaua lor – este cablu individual ?
Mentionez ca nu trec prin fata proprietatilor lor cu cablul ce urmeaza a fi ingropat.
2. Lucrarea (sapatura) pe drumul de servitute trebuie facuta numai de catre o firma autorizata sau o pot face si cu muncitorii care in prezent construiesc casa ?

Va multumesc anticipat,
Marius.

  • stoianconstantin Says:
    Neplacuta situatie!1) Prin definitie in temeiul legii energiei electrice Dv deveniti dupa racordarea la reteua de distributie publica un beneficiar „al serviciului universal” de furnizare/distrubutie ee asta insemna ca OD trebuie sa mentina racordat la RED (reteaua electrica de distributie) si alimentat cu ee bransamentul Dv atata timp cat Dv va indepliniti obligatiile contractuale legate de plata ee si mentineti instalatiile Dv in stare th corespunzatoare. Alimentandu-va cu riscuri/conditionari OD poate fi pus in situatia sa cheltuiasac mult mai mult sa va schimbe solutia de alimentare cu ee astfel incat sa isi onoreze obligatiile de asigurare a serviciului universal de distributie ee. Vezi legea ee 123/2012 art 3 pct 72, art 46 alin (2) si altele din legea ee precum si Ord ANRE 31/2013 si 59/2013.

    Daca prin absurd nu le luati acordul vecinii va pot face greutati. Au fost destul de multe cazuri. Vecinii se cearta destul de des si isi regleaza conturile in cele mai bizare moduri. Din punctul meu de vedere solicitarea DV de acord este intemeiata si dovedeste buncredinta si bunacuvinta in raport cu ceilalti coproprietari si dorinta de a aplica corect legislatia. Consider ca daca sunteti refuzat puteti obtine acest drept in instanta. OD actioneaza corect cerandu-va acest acord.

    In extremis cred ca OD ar putea accepta in loc de acordul respectiv o declaratie notariala din partea Dv prin care va asumati degrevarea OD de orice responsabilitate care ar deriva in raport cu tertii si cu Dv in ceea ce priveste eventuale pretentii ale tertilor legate de amplasarea coloanei de alimentare cu ee a imobilului Dv incluzand inclusiv autorizarea OD sa intrerupa alimentarea cu energie electrica si sa desfiinteze bransamentul finantat de Dv. Precizez ca nu este o practica curenta, ca OD nu este obligat sa accepte acesta varianta practica OD in acest caz depinzand de modul in care OD intelege sa gestioneze riscurile asociate acestei variante.

    2) Da este posibil. Aceasta „diviziune a muncii” poate face parte din negocierea pe care o veti avea cu constructorul, atestat ANRE, ales de Dv pentru executia coloanei de alimentare cu ee a impbilul din BMP amplasat la limita de proprietate.

    Succes!
    SGC

  • marius Says:
    1. Mi se pare foarte ciudat sa nu te poti conecta la energia electrica din cauza unor vecini rautaciosi, in conditiile in care vorbim despre un drum de servitute si nu despre trecerea peste proprietatea/curtea lor.
    La gaze este altfel: se da o declaratie notariala prin care declari ca despagubesti investitorul initial, iar firma de gaze te conecteaza urmand a te intelege cu acesta ulterior. Daca nu te intelegi, poti ajunge in instanta, sigur.
    As aprecia foarte mult daca cineva stie o cale mai usoara de a rezolva conectarea la energie electrica pe drumul de servitute fara acordul vecinilor.2. In ceea ce priveste intrebarea 2, era vorba strict despre sapatura si intrebam daca se poate face cu muncitorii care construiesc casa, nu cu firma atestata ANRE. Inteleg ca nu se poate decat cu cineva atestat.

Analiza cerintelor din specificatiile tehnice emise de distribuitorii de energie electrica privind aparatajul de protectie by Klaxxy

10/05/2015

 Klaxxy

Periodic am avut dispute, intai cu unii clienti, apoi si cu reprezentantii unor societati de distributie a energiei electrice, privind aparatajul din BMP-uri. Cum la final nimeni nu a mai inteles nimic, iar lucrurile au ramas in specific mioritic („las’ ca merge si asa”, fara ca cineva sa priceapa ca, de fapt, operatia chiar era reusita, doar pacientul ramasese putin cam buimac), m-am hotarat sa incerc o alta abordare, in speranta ca cineva, candva, va intelege cum sta treaba in realitate.

Toti cei patru distribuitori de energie din Romania (Electrica, ENEL, E.On si CEZ) au emis propriile fise / specificatii tehnice privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca BMP-urile (Blocurile de Masura si Protectie – indiferent ca sunt monofazate, sau trifazate), ca elemente de interfata intre furnizor si client. Toate aceste documente incearca sa defineasca cat mai clar performantele cerute aparatajului de protectie din BMP. Incearca, dar nu prea reusesc decat sa mareasca confuzia, altfel generalizata in Romania in zona tehnica, confuzie marita si prin lipsa precizarilor, sau definitiilor clare.

Voi incerca in randurile urmatoare sa fac putina lumina in acest domeniu (recunosc, destul de arid), in speranta ca urmatoarele editii ale fiselor / specificatiilor tehnice vor fi ceva mai clare.

Constructia aparatajului de protectie de joasa tensiune (indiferent ca vorbim de MCB, MCCB, sau ACB) este normata de doua standarde care coexista, dar care, pe alocuri, se bat cap in cap (de altfel asta este o mare problema nu doar la noi, ci la nivel international – vezi un articol interesant pe aceasta tema

Primul este SR EN 60898-1:2004/A12:2009 (Aparate electrice mici. Intreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: Intreruptoare automate pentru funcţionare in curent alternativ).

Al doilea este SR EN 60947-2:2007/A2:2013 (Aparataj de joasa tensiune. Partea 2: Intreruptoare automate).

In toate cele patru specificatii tehnice de care am amintit, la rubrica “Standarde aplicabile” sunt mentionate, eronat, ambele acte normative, probabil din necunoastere, combinata cu dorinta celor care intocmesc astfel de documente de a nu scapa ceva esential. Parerea mea este ca prima specificatie tehnica din domeniu, emisa de Electrica in urma cu aproape 20 de ani (cu lipsurile ei, cauzate de o insuficienta cunoastere, la vremea aceea, a standardelor europene relevante), a fost luata ulterior ca model si, prin procedura binecunoscuta, de copy/paste (pentru asa ceva mai e nevoie si de creier, dar unii nu isi pun problema asta), eroarea s-a transmis pana azi.

Va prezint in continuare doar una dintre specificatiile tehnice, cu mentiunea ca toate specificatiile similare, de la cele patru societati de distributie din tara, arata identic:

Klaxxy fig1

Klaxxy fig1

Am luat doar cazul pentru aparataj specific la BMPM, dar situatia este identica si la BMPT.

Eroarea consta in lipsa definirii aparatajului. SR EN 60898 se refera la aparataj de protectie pentru instalatii casnice si similare. Asta inseamna ca este aparataj de interior, pentru tensiuni domestice (max 400V), conceput sa fie exploatat de personal neinstruit. In schimb standardul SR EN 60947-2 se refera la aparataj de protectie pentru mediul industrial. In principiu este vorba de aparataj care poate lucra in mediu exterior (cu variatii mai mari de temperatura si umiditate), la tensiuni mai mari (pana in 1kV), operabil de personal specializat. Deci prima eroare a specificatiilor tehnice este ca, punand ca referinte ambele acte normativ, nu precizeaza ce tip de aparate (unul, si numai unul!) trebuie folosite in BMP-uri.

Mai departe, in toate fisele / specificatiile tehnice se cere o putere de rupere a curentului de scurtcircuit de 10 kA (15 kA mai nou!). Bun, asa sa fie, dar dupa care standard?

Cele doua standarde, avand domenii de aplicare diferite, au si metodologii de incercari diferite. Din acest motiv, acelasi aparat, supus aceluiasi tip de incercare (curent de rupere), dar dupa metodologii diferite, conforme celor doua standarde, va duce la doua rezultate complet diferite.

Initial, producatorii de aparataj marcau aparatele cu un singur standard / valoare a curentului de rupere. S-a observat insa ca acest lucru nu este economic, intrucat constructia aparatelor este aceeasi, iar prin marcare cu un standard se elimina, practic, posibilitatea de a folosi aparatul in celalalt domeniu (casnic / industrial). Atunci au aparut alternative (marcare cu un standard pe capac si cu altul pe capacul lateral, sau pe spate), dar clientii cer ca, inainte de a pune sub tensiune aparatul, sa poata vedea, dintr-o privire, daca aparatul are, de exemplu, o putere de rupere de 6 kA, sau de 10 kA. Au fost cautate solutii, dar… nu au fost gasite. Solutia este ca utilizatorul sa aiba, cat de cat, habar de aceste probleme (mai ales daca vorbim de pesonalul “de specialitate” din societatile de distributie), doar ca acesta nu stie decat una: aparatajul sa fie conform fisei tehnice si sa aiba marcat in clar pe el curentul cerut, de 10 kA, sau, mai nou (doar la una din societatile de distributie) de 15 kA.

In filele de catalog, fabricantii de aparataj trec valori clare pentru fiecare standard in parte (evident, vorbim de acelasi aparat). Analizand cateva astfel de cataloage, vom vedea urmatoarele:

Fila de catalog pentru MCB de tip “pro M – S200”, fabricatie ABB:

Klaxxy fig2

Klaxxy fig2

Observam ca, pentru capacitatea de rupere la S 200, sunt date mai multe valori. Daca, de exemplu, valoarea pentru EN 60898 este de 6 kA, pentru EN 60947-2 sunt mai multe valori, functie de numarul de poli, acestea fiind cuprinse intre 10 kA si 20 kA. Similar pentru S 200 M, unde celor 10 kA masurati conform EN 60898, le corespund valori cuprinse intre 15 kA si 25 kA, masurati conform EN 60947-2.

La aparate MCB de tip NB1 de la Chint, prezentarea este si mai clara:

Klaxxy fig3

Klaxxy fig3

Problema, si aici, este ca pe aparat e marcata doar valoarea corespunzatoare unui singur standard.

Klaxxy fig4

Klaxxy fig4

Aceeasi situatie si la aparatele Eaton – Moeller:

Klaxxy fig5

Klaxxy fig5

Necazul apare cand clientii cer in mod imperativ ca inscriptia de pe aparate sa aiba valoarea impusa de specificatia tehnica. In ciuda multor ore de discutii, de foarte multe ori in trei (deci cu participarea personalului din societatile de distributie), nu reusesc sa ii conving ca, de fapt, aparatele sunt cele solicitate, doar ca trebuie cunoscuta coexistenta, de multe ori antagonica, a celor doua standarde.

Un aspect pe care eu nu l-am inteles este diferenta mare de valori. Dupa parerea mea, ar fi fost de asteptat ca standardul industrial sa fie mai dur, sa aiba metodologii de incercare mai restrictive. Cu toate astea, se poate usor observa ca valorile curentului de rupere „la tensiune maxima” (asa cum specifica ultimul tabel, cel de la Eaton), sunt substantial mai mari (avand in medie un factor de multiplicare cuprins intre 1,5 si 2) la incercarile conform standardului industrial – SR EN 60947-2.

O alta problema disputata este tensiunea nominala. Aparatele modulare MCB au, indiferent de standard si de producator, tensiunea nominala cuprinsa intre 230 V c.a. si 440 V c.a. Doar aparatele de tip MCCB (mai cunoscute drept aparate tip USOL) au tensiunea nominala mai mare, putand ajunge (functie de constructie) pana la 1000 V c.a. Dar specialistii, facand confuzie intre cele doua standarde si domeniile lor de aplicare cer, de regula, pentru BMP-uri (care sunt echipate cu MCB), o tensiune specifica MCCB-urilor, de 660V, valoare pe care nu am intalnit-o in nici un catalog de MCB.

Tiberiu are o problema: protectia copiilor impotriva electrocutarilor in cladiri

23/10/2010

Tiberiu a ridicat o problema interesanata: masurile tehnice de protectia copiilor impotriva electrocutarilor in instalatiile interioare ale locuintelor.

Puteti vedea mai jos modul cum s-a amorsat aceasta discutie. Pentru ca subiectul este important si probabil ca preocupa mai multi parinti m-am gandit sa va ofer posibilitatea sa va spuneti opinia si sa aduceti argumente si solutii utile.

Articole care trateaza aspecte legate de acest subiect sunt:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

Tiberiu spune:
19/10/2010 la 10:00 | Răspunde modifică

Buna ziua!

Imi permiteti o intrebare scurta: daca protectia diferentiala functioneaza corect, esti protejat de electrocutari accidentale?

Am copil mic si evident va fi interesat de acele ”gaurele mici” din prize.

Va multumesc, cu respect si interes, Tiberiu.

  • stoianconstantin spune:
    19/10/2010 la 18:32 modificăSalut Tiberiu,Da, cu conditia sa fie si corect dimensionata. De ex daca ai una de 300 mA nu e bine. Ti-ar trebui una mult mai sensibila de 30 mA.
  • Pe de alta parte nu exista garantii atunci cand oamenii ajung sub tensiune. Reactioneaza diferit cand corpul le este parcurs de curent. Iti recomand sa folosesti si alte masuri. De ex sunt niste “capace” de plastic care se infig in priza si sunt destul de greu de scos.
  • Am vazut si prelungitoare care au 2-3 masuri de protectie: au asociat un intreruptor, cate un capac basculant cu arc si in final protectie impotriva infigerii de obiecte in orificiile destinate stecherelor. De ex sunt modele la care daca se incearca infiderea unui obiect doar intr-o singura gaura opritorul blocheaza accesul. Accesul e permis doar daca se exercita presiune asupra perechii de opritoare care protejeaza accesul stecherului la contactele elecrice.
  • Un alt aspect foarte important il constituie intelegerea principiului protectiei diferentiale: actioneaza la scurgeri de curent la pamant. Daca vorbim de un scurtcircuit intre nul si faza fara nicio legatura cu pamantul atunci protectia diferentiala e ca si inexistenta: nu simte nimic.
    Daca cineva sta pe o suprafata izolanta si de ex tine in maini faza si nulul va fi accidentat foarte serios iar protectia diferentiala nu va sesiza nimic!
  • Protectia copiilor e o treaba serioasa. Trebuie luate masurile necesare (aici e de discutat ce poate intelege fiecare ca este necesar sa faca, unii nu fac nimic!) si trebuie sa fie atent intruiti si supravegheati.
  • Statistica arata totusi ca e o problema gestionabila si educatia si supravegherea sunt destul de eficace.
    Iti doresc sa fii ferit de toate relele posibile!
    SGC

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

23/07/2010

Rubrica „dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre legaliatatea amplasarii blocurilor de masura si protectie in domeniul public, pe stalpii retelei de distributie sau pe suport dedicat:

2010-06-07 10:39:04

 „ Buna ziua D-le Presedinte,

vin cu o intrebare la care nu am gasit raspuns in legislatia patronata de ANRE. De cand este obligat noul consumator sa-si amplaseze BMPM, dupa caz BMPT, la limita proprietatii, si nu pe imobil cum era pana acum? Mentionez ca in cazul acestui nou consumator este vorba despre o trecere a bransamentului electric,(aprox. 10 ml lungime) peste un drum(neasfaltat). Fisa de solutie este cu montarea unui stalp la limita de proprietate a consumatorului. Va multumesc in asteptarea unui raspuns.

Stimate domnule Banescu,

Ca urmare a scrisorii de mai sus, dorim sa va prezentam, pentru informarea dumneavoastra generala, prevederile actelor normative in vigoare, care fac referire la stabilirea punctului de delimitare si a punctului de masurare (locul unde se afla instalat grupul de masurare a energiei electrice).

Astfel,

 in cadrul art. 105 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/ 2004, se precizeaza ca “Instalarea grupurilor de masurare se face, de regula, in punctul de delimitare sau cat mai aproape de acesta, in locuri accesibile pentru citire.”

Conform Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reþelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr.90/ 2008, punctul de delimitare este “locul in care instalatiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de instalatiile operatorului de retea”,

 iar la art. 26 din Regulament este reglementat modul de stabilire a punctului de delimitare, avand aplicabilitate si in situatia prezentata de dumneavoastra, si anume:

 „(1) Locul si, dupa caz, numarul punctelor de delimitare se stabilesc de comun acord de catre operatorul de retea si utilizator, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

 (2) La stabilirea punctului de delimitare se vor avea in vedere: a)tipul instalatiei: de transport, de distributie sau de utilizare;

 b) limita de proprietate asupra terenurilor, evitandu-se cat mai mult posibil amplasarea instalatiilor operatorului de retea pe proprietatea utilizatorului;

 c) racordarea in perspectiva a noi utilizatori la instalatia de racordare.[…].

(4) In cazul in care, la cererea si cu acceptul utilizatorului, din motive tehnice sau economice, delimitarea instalatiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul se va angaja juridic, prin incheierea unui contract de superficie si inscrierea acestuia in cartea funciara, ca nu va emite pretentii financiare legate de existenta unor instalatii realizate in beneficiul lui si amplasate pe proprietatea sa, dar care apartin operatorului de retea, sau pentru racordarea altor utilizatori din instalatiile in cauza, si se va obliga sa transmita aceste obligatii si succesorilor proprietari ai imobilelor respective.

 5) De drepturile rezultate in conditiile alin. (4) pentru operatorul de retea beneficiaza si succesorii legali ai acestuia.”

 Dupa parerea mea lucrurile sunt destul de clar exprimate!

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

29/12/2007

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 12.04.2013 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

statistici compatibilizarea instalatiei interioare cu protectia diferentiala din BMP

Va supun atentiei  ideea de introducere in devizele de lucrari aferente lucrarilor de modernizari a operatiilor de verificare a instalatiilor interioare in vederea compatibilizarii acestora cu blocurile de masura si protectie BMPM(T) echipate cu protectii diferentiale. Prin aceasta masura ne asiguram ca in aval de BMP avem o schema TN S compatibila cu protectia diferentiala a BMP.

Mentionez ca in practica se intalnesc foarte multe cazuri in care instalatiile electrice interioare nu sunt pregatite pentru a fi integrate intr-o schema TNCS sau sunt intr-o stare avansata de degradare care dupa integrarea intr-o schema TNCS genereaza declansari repetate ale protectiei diferentiale.

Aparent discutam de o crestere nejustificata a costurilor insa in  fapt putem vorbi de un control al costurilor si de o limitare a costurilor de exploatare neperformante in perioada urmatoare modernizarii instalatiilor.

Din statistica deranjamentelor rezulta o crestere a numarului de deranjamente pe fondul inmultirii numarului de bransamente realizate in solutie tehnologica moderna.

Una din cauze o constituie incompatibilitatea instalatiilor interioare fata de schema TNCS si fata de protectiile diferentiale.

S-a dovedit ca in practica marea majoritate a instalatiilor electrice interioare se incadreaza in una din urmatoarele situatii:

  • nu au conductor de protectie(PE) si adesea exista legaturi intre conductorul de nul (aici cu rol dublu PEN) si elemente ale structurii metalice ale cladirii;
  • exista conductoare de protectie (PE) si conductoare de lucru(N) insa cu numeroase puncte de atingere in dozele interioare adesea aceste conductoare pe anumite portiuni au rolurile inversate;
  • cu sau fara conductoare PE distincte de conductoarele N izolatia conductoarelor de faza este slabita inregistrandu-se scurtcircuite de mare impedanta insotite de curenti de ordinul zecilor de miliamperi ;

Aceste deficiente genereaza :

  • intarzieri in executia lucrarilor de modernizare bransamente ;
  • nemultumiri ale clientilor care raman fara tensiune ca urmare a declansarilor repetate ale protectiilor diferentiale din BMPM(T);
  • solicitari repetate ale interventiei turelor SO in regim de deranjament declarat ;
  • anulari ale protectiilor din BMP;
  • distrugeri de aparataj din BMP;

In concluzie consider ca ignorarea necesitatii verificarii instalatiei interioare inainte de modernizarea bransamentului genereaza un abonament la costuri de exploatare neperformante care depasesc cu mult costurile verificarii starii instalatiilor interioare si al compatibilitatii acestora cu schema TNCS de lagare la pamant.

Pentru banii platiti constructorilor sa faca verificarea instalatiilor interioare vom solicita buletine de verificare.In cazurile instalatiilor interioare cu deficiente clientul va fi notificat urmand ca modernizarea bransamentului sa fie realizata dupa eliminarea neconformitatilor din instalatia interioara. Atunci cand clientul nu da curs notificarilor este necesar  sa procedam la debransarea de la RED a imobilului respectiv.

Interpretarea corecta a constatarilor practice ne permite sa luam decizii bine fundamentate menite sa asigure imbunatatirea starii tehnice a instalatiilor si reducerea semnificativa a costurilor de exploatare.

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

18/12/2007

SGC 2010

 

Va propun sa vedem cum arata la 28.09.2013, dupa aproape 7 ani, dinamica accesarilor acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

statistica accesari  la 28.09.2013

De ani buni la bransamentele noi si la  cele modernizate se utilizeaza in locul vechilor firide de bransament din bachelita sau metalice, blocuri de masura si protectie (BMP). Acestea se construiesc in variante monofazate si trifazate.

In acest articol ne referim la protectia diferentiala. BMPM (monofazate) si BMPT (trifazate) sunt de regula echipate cu intreruptoare monofazate/trifazate diferentiale. Acestea asigura urmatoarele protectii

  • electromagnetica- maximala de curent
  • diferentiala

In schema urmatoare prezentam informatiile esentiale legate de functionarea celor doua protectii.

BMPT

Mentionam ca de regula in amonte de BMP retelele stradale sunt de tipul TN C la care nulul de lucru este conun cu cel de protectie avand denumirea PEN. In aceste retele principala masura de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta o constituie legarea la nul (la PEN).

In interiorul BMP se separa nulul de lucru de nulul de protectie astfel incat in aval de acest echipament schema este de tipul TN S. Caracteristica acestei scheme este aceea ca avem doua conductoare de nul: nulul de lucru notat N si nulul de protectie notat PE

In cazul bransamentelor vechi echipate cu sigurante chiar daca in aval de firida de bransament aveam (daca aveam) schema de tip TN C S nu prea conta daca se respectau functiile nulului de lucru N si ale celui de protectie PE si nu prea conta daca cele doua conductoare erau mentinute izolate (separate) in toata instalatia interioara. Adeseori borna de nul de lucru a aparatelor era legata cand la nulul de protectie cand la nulul de lucru, uneori cele doua nuluri erau legare impreuna in doze sau doar se atingeau. In toate aceste situatii receptoarele electrice functionau normal. In schimb gradul de securitate al instalatiei avea serios de suferit.

In situatia instalatiilor vechi cu izolatia conductoarelor de faza slabita sau chiar strapunsa puteau exista scurtcircuite monofazate cu pamantul de mare rezistivitate (puneri la masa) care nu indeplineau conditiile de  a fi „vazute’ (sesizate) de sigurantele din tabloul de interior si nici de cele din firida de bransament.  Ani de zile energia se scurgea la pamant prezentand un important factor de risc de electrocutari si incendii.

Noua echipare a BMP elimina aceste neajunsuri astfel incat intrerupatorul diferential declanseaza aproape instantaneu in urmatoarele situatii:

  • se ating nulul de lucru N cu cel de protectie PE fie in doze fie pe traseu daca izolatia conductoarelor este deteriorata. Evident cazul cel mai neplacut este cand cele doua conductoare de nul sunt legate din neatentie sau din nestiinta impreuna
  • izolatia nulului de lucru N si acesta face intra in contact cu elemente legate la pamant. Cazul cel mai grav este cand nulul de lucru este direct legat la masa aparatelor electice su la priza de pamant a instalatiei interioare.
  • cand este racordat un receptor intr-o priza care are legat nulul de protectie la borna destinata nulului de lucru. In lipsa receptorului electric instalatia ramane sub tensiune (daca evident nu mai exista alte anomalii) pentru ca se indeplineste conditia de separare a celor doua nuluri N si PE.
  • cand se deterioreaza izolatia receptoarelor electrice sau a retelei interioare si apare o punere accidentala la masa (un scurtcircuit)

In conditiile in care foarte multe instalatii interioare sunt intro stare precara sau prost executate va dati seama ca montarea BMP-urilor genereaza multe neplaceri obligand proprietarul instalatiei sa ia masuri pentru eliminarea deficientelor. Aceasta „obligare” se face cu multi nervi fiind adesea insotita de un nesfarsit sir de sesizari legate de presupusa „proasta functionare a BMP„. Argumente de genul: „ inainte nu am avut aceste probleme ” sunt la ordinea zilei.

Cu toate problemele generate de protectia diferentiala este foarte necesara ferindu-ne atat de accidente prin electrocutate cat si de producerea unor incendii. In  cazul ideal simultan ce modernizarea bransamentelor este necesar ca proprietarii imobilelor sa-si finanteze revizia/reparatia instalatiei interioare.

Citeste si articolul: Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)