LEA jt performante: cerinte tehnice


SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 GENERALITATI

Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

· in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

· In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

· În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

· Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

· Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

3 Topologia LEA jt

In structura LEA jt identificam:

  • axul circuitelor
  • derivatii
  • branşamente

Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

· LEA jt simplu circuit

· LEA jt dublu circuit

· LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

· Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

4.1 Specificaţiile branşamentului

Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
  • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
  • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

  • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
  • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
  • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
  • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
  • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
    • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
    • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
    • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
  • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
  • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
  • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
  • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
  • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

  • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
    • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
    • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
    • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
  • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
  • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
  • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

Pentru conductoare izolate:

  • Console de intindere si de derivatie
  • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
  • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
  • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

Pentru conductoare neizolate :

  • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
  • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
  • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
  • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

9 protectia reţelelor aeriene jt

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
  • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
  • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
  • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
  • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
  • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
  • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
  • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
  • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
  • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

  • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
  • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

· in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

· in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

· descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

· branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

  • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
  • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

13 racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
    • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
    • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
    • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
    • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o majorari de sectiune

o multiplicari de circuite

o noi injectii din LEA mt

o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

o lungimi mari fata de postul de transformare

o numar mare de clienti

o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

b        indreptarea stalpilor inclinati

c        reabilitarea fundatiile deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

h  modernizarea echipamentului PTA

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

16.5 Parametrii limita solicitati.

t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

84 răspunsuri to “LEA jt performante: cerinte tehnice”

  1. Gavrila Marin Says:

    Exista metode de calcul cu ajutorul curentilor de scurt circuit si al puterii de scurtcircuit cu care se obtin calcule mult mai corecte privind dimensionarea LEA,pierderile de tensiune,pierderile de energie.Sunt metode mai simple mai usor de folosit si servesc atat pentru calcule punctuale cat si analize globale si comparative privind mai multe tipuri de retele( ca parametrii ai liniilor si ai transformatoarelor ce le alimenteaza).Detalii vezi pe blog in articolul :Comentarii la”Programe de calcul curenti de scurtcircuit” si la”Conditii tehnice….LEA;LES;PT

  2. BIBOLAR OVIDIU Says:

    cum pot sa intru in posesia unei carti pentru documentare?
    va multumesc.

  3. danihel Says:

    Buna ziua,

    Cunoasteti cumva vreun program de calcul al tractiunilor pentru stalpi?

    Multumesc!

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Danihel,
    Da, cunosc!
    SGC

    • Florin Nastasa Says:

      Stimate d-le Stoian Constantin,
      Ati spus pe blog ca aveti un program pentru calculul tractiunilor pentru stalpi (calcul mecanic)! As fi foarte recunoscator daca mi-ati spune si mie despre ce este vorba, iar daca vreti sa mi-l trimiteti atunci as ramana profund recunoscator. Eu am tot cautat dar nu am gasit. Va multumesc anticipat. Faceti o treaba exceptionala! Un adevarat izvor de stiinta in domeniul electroenergetic.

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,

      Este vorba de programul CALMEC elaborat de dl Ing Voicu Mihai de la Electrica Bucuresti care se foloseste de multe unitati de proiectare. Pentru obtinerea dreptului de utilizare trebuie contactat dl Voicu.

      SGC

    • Incze Andras Says:

      Cica 6000 de euro + tva, cel putin atat costa CALMECO in 2012.

    • stoianconstantin Says:

      La pretul asta cred ca planteaza si stalpi!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      :)))

    • Incze Andras Says:

      La articolul pereche (LEA MT) era intr-un comentariu pretul

  5. Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor « Puterea sub lupă … până la bec! Says:

    […] articolului: “ LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa […]

  6. Ionut Says:

    Buna ziua!
    As dori sa stiu si eu daca se poate planta un stalp SE10 in fundatie burata.
    Nu am gasit nicaieri vreun detaliu sau fundatie tipizata si vroiam sa stiu daca atunci cand stalpul SE10 are functie de sustinere se poate pune in fundatie burata.
    Multumesc !

  7. stoianconstantin Says:

    Salut Ionut,

    Depinde de rolul stalpului in LEA si de tipul solului. De regula stalpii speciali au nevoie de fundatii turnate. Daca din calculele de dimensionare iti rezulta ca este suficienta o fundatie burata atunci trebuie sa fie OK. Eu nu am intalnit astfel de situatii. Daca va fi sa documentezi suficienta fundatiei burate va trebui sa te astepti cel putin la retineri din partea CTE.
    SGC

  8. Ionut Says:

    Va multumesc

  9. Gelu Says:

    „# danihel spune:
    11/06/2009 la 09:34

    Buna ziua,

    Cunoasteti cumva vreun program de calcul al tractiunilor pentru stalpi?

    Multumesc!
    # stoianconstantin spune:
    13/06/2009 la 21:19

    Salut Danihel,
    Da, cunosc!
    SGC”

    Sunt si eu interesat de un astfel de program.
    Multumesc !

  10. stoianconstantin Says:

    Salut Gelu,
    Lasa-mi un email si ti-l trimit!
    SGC

  11. Gelu Says:

    E-mail: gelucu2000@yahoo.com
    Eu am un programel in excel, dar nu ma ajuta in totalitate… e cam general.
    Multumesc inca o data pentru ajutor.

  12. Incze Andras Says:

    Cutiile de sectionare la LEA JT au si alt rol in afara de extinderea protectiei la intreaga lungime a liniei ? Am observat situatie in care in cutia de sectionare intrau 3-4 cabluri TYIR de la diferite tronsoane sau situatie cand capetele opuse de la cele 2 tronsoane racordate la cutia de sectionare aparent si vazut de jos erau racordati la PTCZ diferite, dar nu se putea vedea clar de jos cum sunt legaturile la stalpii mai speciali din cauza aglomeratiei de maturi si colacuri de pe stalpii respectivi.

  13. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Pot exista si cutii de conexiuni sau de „derivatie”. Evident ca aici rolul poate fi mixt: multiplicarea posibilitatilor de derivare si estinderea domeniui de sensibilitate al protectiilor din amonte cat mai mult, ideal pe intreaga lungime a circuitului. Atentie putem avea derivatii scurte (doar derivatii din ax), respectiv ax de linie trecut prin cutia de conexiuni si protectii.
    SGC

  14. Incze Andras Says:

    Revin legat de cutia de sectionare.
    La „Electrocontact Botosani” am gasit urmatoarea descriere :
    „Cutia de sectionare se utilizeaza in retelele de distributie de joasa tensiune pentru a realiza conexiunea conductoarelor si protectia acestora la scurtcircuit la: sectionarea liniilor electrice de joasa tensiune si asigurarea selectivitatii, protectiei cu sigurante fuzibile la schimbarea conductoarelor si la linii electrice lungi, buclarea a doua retele de joasa tensiune, separarea derivatiilor (aeriene sau in cabluri subterane), racordarea ocazionala a unor consumatori, sectionarea unei linii electrice la trecerea de la conductor neizolat la conductor izolat sau la trecerea in cablu subteran”
    In alta parte am intalnit mentiunea ca „se va realiza o cutie de sectionare între PTA 80 si PTA proiectat pe stâlpul nr. 11” la http://www.dgmarket.ro/tenders/np-notice.do~3672716
    Ceea ce nu inteleg este treaba asta de buclare a 2 tronsoane JT alimentate din locuri diferite.
    1. Ce rost are asa ceva ?
    2. In cazul echiparii CS cu sigurante MPR sau la posturi de transformare, nu se produce arc la scoaterea sigurantelor cand tronsonul/linia trebuie scoasa de sub tensiune?

  15. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Sa o luam metodic:

    1 Colegii de la Electrocontact Botosani au dat o definitie aproape exaustiva pentru cutia de sectionare (CS). S-au enumerat majoritatea situatiilor in care s-ar putea utiliza.
    2 As atrage atentia ca in viziunea Electrocontact Botosani se pare ca referintele sunt doar la sigurante in toate cele 3 situatii (motivatii de amplasare, functii dominante ale CS): conexiuni (separatii vizibile), selectivitate, sensibilitate. In realitate in materie de selectivitate si mai ales sensibilitate utilizarea sigurantelor fuzibile este foarte discutabila. Avem pe blog deja suficient text pe aceasta tema. Am si o prezentare PowerPoint destul de sugestiva pe care o utilizez la instruiri. Eventual o voi punesi pe blog
    3 Exista cele doua configuratii „clasice” ale RED jt: radiale sau buclate. Cele buclate de regula functioneaza radial nefiind insa exclusa functionarea buclata.
    4 Da intreruperea unui circuit sau la punerea lui sub tensiune si sarcina prin manevrarea sigurantelor apare arcul electric. Tocmai acest aspect limiteaza utilizarea sigurantelor fuzibile la curenti foarte mari sau se impune asocierea cu un intreruptor mai ales pentru functia de separare vizibila pe care o poate asigura siguranta.
    5 In cazul circuitului alimentat dela doua capete as zice ca arcul electric care apare la manevrarea unei sigurante este mai mic decat in cazul unui circuit radial de aceesi sarcina
    6 daca trecem de la siguranta la separator atunci regula de manevrare in conditii sigure presupune ca in momentul manevrei prosul dintre tensiunea la borne si curentul intrerupt sa fie zero. Acest lucru presupune:circuit scos de sub tensiune (U=0 si I=0), circuit sub tensiune in gol (I=o) sau separator suntat la borne (de ex 2 sep in paralel, in acest caz U borne =0)
    7 cred ca este acum evidenta paralela cu separator – siguranta fuzibila
    8 ma bucur ca mi-ai trimis link-ul cu lucrarea de la Bistrita cu cablu universal 20 kV EXCEL utilizat pe stalpi de jt. O voi trimite unor colegi din CTE. Deja au refuzat 3 SF-uri foarte bine documentate (chiar foarte bine documentate) pe motiv de „electrosecuritate dusa la absurd”: „dar daca confunda oamenii conductoarele TYIR cu conductorul EXCEL ?”. Eu sunt convins ca noua tehnologie se va impune. Se pare ca exista zone unde rezistenta la schimbare imbraca forme ciudate in timp ce in alte parti tehnologia are deja istorie solutionand foarte bine probleme altfel dificil de solutionat. Pericolul de a confunda cablul universal 20 kV pus pe aceiasi stalpi cu conductorul torsadat 0.4 kV cred ca frizeaza direct prostia. Cele doua conductoare sunt net diferite, in plus conductorul 20 kV se eticheteaza si se inscriptioneaza nivelul tensiunii. In RED lucreaza doar oameni calificati. Interventiile neautorizate sunt ilegale si oricun se termina rau indiferent de tipul instalatiei si de solutia tehnica utilizata!
    9 linkul catre site Electrocontact il voi sterge sau il voi inhiba. Ceea ce nu inseaman ca nu as gazdui publicitate explicita a acestei firme insa doresc ca acest lucru sa fie explicit si in primul rand dorit de partener, altfel nu simt nevoia sa ii promovez (oricum i-am pomenit suficient de mult si in comentariul meu desi puteam evita acest lucru)

  16. Incze Andras Says:

    Multumesc!
    Am citit si eu ceva legat de treaba cu selectivitatea, am gasit vreo 2 articole pe net, „CONSIDERAŢII PRIVIND SELECTIVITATEA PROTECŢIILOR UNUI TRANSFORMATOR DE PUTERE DINTR-UN POST AERIAN” elaborat de 3 persoane de la S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD S.A.- SDFEE Galati, (Vasile TABACARU Georgeta HARABAGIU Cezar CRISTIAN) iar la celalalt sunteti co-autor, „INFLUENTA LUNGIMII ASUPRA CAPACITATII DE DISTRIBUTIE A LINIILOR ELECTRICE AERIENE DE JOASĂ TENSIUNE”.
    1. Acel intreruptor electromagnetic ar fi solutia ideala pentru toate cazurile sau depinde de situatie ?
    2. Legat de buclare la JT situatia este aceeasi ca si la AAR in posturi, adica pasare rara si cand se aplica aceasta solutie ?

  17. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    1 solutia de protectie trebuie personalizata pe caz. In LEA jt lungi numai intreruptorul poate da satisfactie.
    2 voi cauta si eu sa citesc articolul mentionat de tine (mi-ar fi bun un link). Daca e bun voi solicita autorilor permisiunea sa il postez si eu.
    3 in orase cel putin pe tronsoanele LES este foarte des intalnita insa cu functionare radiala. Destul de des in circuite mixte LEA-LEA (tot in orase). Iar in alte scheme se asigura implicit in urma solicitarii unor clienti de a avea alimentare de rezerva. Aici la acesti clienti cu dubla alimentare se poate realiza un AAR sau ideal un DUAAR!
    SGC

  18. Incze Andras Says:

    V-am trimis in e-mail articolul, vedeti ca s-ar putea sa fie in Spam sau Bulk din cauza atasamentului.

  19. stoianconstantin Says:

    L-am citit!
    SGC

  20. Popa Flaviu Says:

    Buna ziua,

    M-ar interesa si pe mine programul de program de calcul al tractiunilor pentru stalpi

    multumesc

  21. stoianconstantin Says:

    Daca mi-ai last un email incerc sa te ajut cu ce am!
    SGC

    • Florin Nastasa Says:

      Stimate D-le Ing. Constantin Stoian, am gasit multe informatii deosebit de utile, iar postarile si raspunsurile dvs sunt constructive pentru toti inginerii din domeniul electroenergetic. Sincer este un blog exceptional!

      Nu stiu daca exista un program sau aplicatie pentru calcul mecanic! Insa stiu ca e foarte bun calculul electric (pierderi minime, caderi de tensiune minime, circulatii de puteri optime, nivel de tensiune corespunzator)…… dar „cad” stalpii.
      M-ar interesa si pe mine un program sau o aplicatie pentru calculul mecanic al liniilor electrice, sau macar programul de calcul al tractiunilor pentru stalpi (am lasat adresa de email).

      Astept un raspuns de la dvs. si va multumesc anticipat.

      Cu stima,

      Florin Nastase.

    • stoianconstantin Says:

      Programul pe care il cunosc eu este facut de dl ing Mihai Voicu cu care ar trebui sa discutati pentru obtinerea unei licente. Cred ca dl Voicu poate fi contactat prin UNIMEC Buzau.
      Unii propiectanti utilizeaza si programe „no name” realizate de ei utilizand relatiile din NTE 003 si PE 106 sau in cazuri mai bune din fosta biblioteca Electra.
      Evident sunt in uz si programe profesionale care insa au preturi prohibitive pentru marea majoritate a firmelor de proiectare.
      Eu nu detin programe de calcul mecanic.
      Succes,
      SGC

  22. Vali Bah Says:

    Buna ziua,
    Citesc in mod constant blogul dumneavoastra si imi da raspunsuri la unele probleme pe care incerc sa le rezolv . Sunt proiectant autorizat pentru medie si joasa tensiune . La acest moment, o problema tehnica nerezolvata prin normativele tehnice existente este cea legata de realizarea bransamentelor la limita de proprietate . Am citit ce ati prezentat pe blog legat de aceasta problema dar din punctul meu de vedere nu-mi este clar cum se realizeaza coloana de la BMPM(T) amplasate la limita de proprietate si tabloul general al abonatului, in cazul bransamentului aerian, si anume : cum pot respecta prevederea din Ip30 ( PE in instalatia de utilizare poate fi numai din Ol sau Cu ); Daca as putea sa merg cu conductoare torsadate pana la cladirea abonatului ( adica cu conductor PE din Al) si cand ajung la cladire cum realizez legatura cu coloana clasica din cladire(cu PE din cupru), prin doza cu contacte stanate sau printr-o firida intermediara amplasata pe peretele cladirii abonatului ? Sau poate este bine sa se realizeze si conductoare torsadate de Cu, cu care sa se ajunga de la BMP direct in tabloul abonatului . De asemenea, este o problema sa realizezi bransamente la limita de proprietate, racordate la o retea amplasata pe proprietati private .
    Ce parere aveti despre SR 234 – 2008 (standardul pentru proiectarea si realizarea bransamentelor) ?
    Ma intereseaza mult parerea dumneavoastra legata de aceste probleme .
    Va multumesc .

  23. stoianconstantin Says:

    Salut Vali,
    Nu am citit SR 234-2008. Daca ai putea sa il scanezi as fi interesat sa il citesc.
    In acest moment nu vad o problema daca plecam cu un coaxial cu 3 conductoare sau cu un conductor torsadat 2*16+25 sau 3*25 mmp Al, aerian, din BMPM pana la cladire. Ma gandesc ca in varianta clasica aveam 2*10 sau 2*16 sau 10+16 mmp coaxial sau torsadat iar conductorul de nul indeplinea functia PEN cel putin la fel de importanta ca si in cazul in care de la acelasi stalp plecam cu 3 conductoare.
    Daca stau bine sa ma gandesc a existat o perioada in care bransamentul s-a realizat cu 3 conductoare, in solutie standard.
    Eu „vad” coloana ajunsa neintrerupta pana la tabloul general al imobilului.
    O sa revad si Ip 30 si eventual mai discutam.
    Daca mi-ai lasat un email te contactez poate imi trimiti si mie SR 234/2008
    SGC

  24. gabi Says:

    am o intrebare: daca stalpul de jt ptracordare la retea este cumparat de mine ,dupa montare proprietatea cui e?

  25. stoianconstantin Says:

    Salut Gabi,
    In principiu nu e treba ta sa cumperi stalpi! Daca vrei sa te documentezi poti citi de pe blog HGR 90/2008. Nu e prea mare si vei gasi mult mai multe „raspunsuri” care te-ar putea interesa si lamuri in acelasi timp.
    Daca chiar nu te descurci te rog sa revii.
    SGC

    • Tudor Says:

      Buna ziua d-nule Stoian, ma confrunt cu o problema mai rar intalnita de mine si aceea ca am de alimentat dintr-un PT existent un tablou electric destinat unei statii de pompare .
      Datele problemei sunt urmatoarele :
      Pabs =10.0 kW
      Racord trifazat
      Lungime =3,15 km
      Cablu TYIR 50 OL-Al 3×95+1×70 Al asa mi-a dat din calcul cu Du= 6% (pe o retea de stalpi existenta SE4 )
      Intrebare 1 : Avand o lungime f. mare sunt necesare descarcatoare din 500 in 500 m pe toata lungimea retelei ? sau montez la capete ei ?
      Intrebare 2:Nu am facut calculul mecanic al stalpilor care mi se pare laborios dar as vrea sa va intreb cum pot sa verific acest lucru mai repede ?
      Intrebare 3: Pot realiza o priza de pamant pe capetele retelei avand in vedere ca merg pe o retea existenta 1,5 km apoi vin cu reteaua pe stalpi noi inca vreo 2 km ?

    • stoianconstantin Says:

      Lungimea este mult prea mare!
      Nu indeplinesti cerintele de electrosecuritate. Probabil ca la capat de retea ai un curent de scurtcircuit de 50-70A. Cum protejezi acest circuit? Restul sunt detalii!
      SGC

    • Tudor Says:

      Ar trebui proiectat macar inca un PT pe toata lungimea mentionata sau alta solutie nu vad care sa fie ?

    • stoianconstantin Says:

      Da!
      SGC

    • Gelu Says:

      De ce nu incerci subteran. Mai ales ca la conductorul asta nu iti tin stalpii SE 4. Merge si cu un AC2XABY 3×120+70. In functie de teren poate scoti costuri mai mici.

    • Tudor Says:

      Am primit adresa de la E-ON ca este vor sa extinda linia de 20 kV pana aproape de punctul meu de racord si cred ca problema e rezolvata .
      Oricum multumesc de pareri .

    • Gelu Says:

      Da, dar in baza lu’ EON s-ar putea sa astepti muuuult si bine.
      Apropo, in ce zona este ??

  26. UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV « Puterea sub lupă … până la bec! Says:

    […] ca o LEA jt realizata respectand cerintele tehnice stipulate pe blog cu armaturi si cleme UNIMEC si cu cleme de legatura electrica ENSTO va fi o LEA jt care se apropie […]

  27. vesa constantin Says:

    Buna ziua ! Va rog sa ma lamuriti in urmatoarea problema : am un bransament aerian trifazat de 3 x 16 mm aluminiu masiv („blanc”) torsadat cu fir de nul de 25 mm multifilar (pe eticheta de fabrica scrie TYIR 3 x 16 +25), lung de cca 50m. In strada, cablul a fost conectat la reteaua de 3 x 25 mm cu cleme. La capatul dinspre blocul de masura, pe terenul meu, s-a mai amplasat un stalp de beton, pe care se afla bransamentul. Cablul a fost taiat la nivelul stalpului, astfel incat coloana ce merge spre contor este conectata, de asemenea, prin cleme. Stalpul de beton nu are fundatie, fiind ingropat, simplu, la cca 2 m adancime. Solul este argilos.
    Va rog sa-mi raspundeti la urmatoarele
    Intrebari :
    1) Faptul ca s-a folosit cablu masiv pentru cele trei faze, in diametru de 16 mm, in conditiile in care vecinilor mei le-a fost montat cablu multifilar pe faze (de catre alta firma) ar putea constitui un impediment pe viitor in ceea ce priveste siguranta in exploatare a bransamentului (mecanic, electric)?
    2) Daca stalpul nu are fundatie din beton sunt probleme ?
    3) Pot folosi, in viitor, acest bransament pentru puteri mari (ex : centrala termo-electrica pentru incalzirea locuintei)
    Va multumesc si astept raspuns.
    Costel Vesa

  28. Gelu Says:

    1). Daca bransamentul apartine operatorului de retea atunci el emite un aviz de racordare in care da o solutie conform puterii cerute de dumneavoastra. Nu cred ca aveti o extindere de retea intrucat, cel putin la E.ON, nulul trebuie sa fie de minim 50 mmp.
    E posibil ca vecinii dumneavoastra sa fi facut alimentarea cu cablu multifilar dupa punctul de delimitare (de obicei la bornele de iesire din contor), parte pe care operatorul de retea nu il mai intereseaza foarte mult.
    In mod normal bransamentul nu trebuie sa fie mai lung de 40m.
    2). Fundatia burata se poate folosi, probabil ca aveti un stalp de tip SE4, numai daca se respecta modalitatea de executie a fundatiei burate.
    3). Bransamentul tine teoretic cam la 45 kW… dar daca aveti niste protectii in amonte sau blocul de masura este reglat pana la un anumit amperaj… degeaba. Calculul trebuie facut de la postul de transformare pana la casa, conteaza si ce ati cerut.

  29. stoianconstantin Says:

    Salut Constantin Salut Gelu,

    De acord cu Gelu. Deocamdata nu ai probleme. Pentru sporul de putere exista limitari.

    SGC

  30. vesa constantin Says:

    Va multumesc pentru raspuns si pentru promptitudine. As vrea sa va mai intreb daca ar fi fost in avantajul meu sa mi se monteze acest bransament cu cablu multifilar si nu masiv pe faze (3 x 16 mm). Vecinii au multifilar. Instaltia nu este, inca, receptionata nu s-a montat contorul, nu se consuma, mai pot corecta cate ceva, daca este cazul. Problema este ca vreau sa cer lucruri de bun-simt, nu aiureli si habar n-am cum e bine si cum nu. Firma probabil ca face asa cum ii este mai la indemana sa faca. Eu ma compar cu vecinii, care au acelasi gen de instalatie si vad ca nu prea seamana cu ce au ei.
    Ma intereseaza atat sub aspectul pierderilor de energie pe cei aproximativ 50 m din strada pana la contor, cat si al rezistentei mecanice, a cablului si a stalpului, care e tronconic, din beton (cred ca e asa cum precizeaza Gelu, SE4). In prezent, stalpul acesta e usor inclinat catre directia de unde vine cablul (NU are beton la fundatie – 2m adancime). Mi s-a explicat ca a fost „tras” de funia de cablu, fiind arcuit si nu stramb in fundatie, ceva de genul unui varf de undita tensionat de intinderea gutei. Oricum, se vede inclinat si ma gandeam sa n-o ia din loc, cu timpul (instalatia e nou-noutza – cateva zile)
    Nu gasesc o explicatie multumitoare pentru faptul ca firma cu care am lucrat nu a pus multifilar ci masiv, pentru acelasi gen de racord ca la vecini si ei proaspeti consumatori de energie (este un cartier nou)
    Sper sa ma lamuriti si in aceasta problema si va doresc un sfarsit de saptamana cu liniste si odihna.
    Cu respect,
    Constantin V.

  31. stoianconstantin Says:

    Constantin,
    Exista intradevar 2 tipuri de conductoare: multifilar si unifilar. La sectiuni mici coexista cele 2 tipuri cu functii si comportari aproape identice (pt conductoarele cu pozare aeriana). La sectiuni mari pentru conductoarele aeriene vorbim numai de conductoare multifilare.
    Desigur ca in cazul sectiunilor mari exista diferente care evident inclina balanta in favoare solutiei multifilare. Nu cred ca e cazul sa le enumar (mi se pare ca am publicat deja un articol pe aceasta tema. Daca chiar esti interesat putem continua discutia pe aceasta tema)
    In cazul cablurilor subterane cele 2 solutii constructive coexista si la sectiuni mari.
    Stalpul respectiv trebuie sa stea drept. Trebuie sa ceri/sa urmaresti sa participi la receptie si sa soliciti masurile corective necesare.
    Daca vrei o opinie mai concreta as avea nevoie de niste fotografii.
    SGC

  32. Gelu Says:

    Pt. Vesa Constantin,

    ar fi bine ca acum, inainte de receptie, sa pui problema cu stalpul la operatorul de retea, la urmaritorul de lucrare. S-ar putea ca firma sa se „cunoasca” bine cu maistrul de zona si sa nu se faca nimic…
    In mod normal, fata de avizul de racordare ce a fost emis de operatorul de retea, nu se mai pot face modificari fara motive bine intemeiate.

    Din curiozitate, cine va furnizeaza energia?

  33. Vesa Constantin Says:

    RASPUNS PENTRU GELU : Va salut si scuze pentru intarziere, am avut alte treburi si nu am mai urmarit acest forum, desi problema stalpului nu s-a rezolvat. Dimpotriva, parca e din ce in ce mai inclinat (Sper sa mi se para). Din motive independente de mine, lucrarea nu a mai progresat. Am obtinut, in schimb, promisiuni de la mesterul cu care lucrez ca imi va pune o ancora, sa „traga” stalpul la verticala (el este inclinat acum in sensul in care il solicita firele) Personal, nu sunt incantat de aceasta solutie, daca nu se va betona baza si daca nu se va renunta, apoi, la acest ancoraj. Sau numai sa se puna piatra la baza, dupa ce il indreapta si, apoi, sa scoata ancora – Prea multe „sarme” pentru un biet stalp, care ar fi trebuit sa stea drept de la inceput ! In plus, NU STIU CUM AR MAI PUTEA FI TRAS, ACUM, CA ESTE CU BRANSAMENTUL PE EL, fara sa creez alte probleme – deranjarea bransamentului sau chiar ruperea stalpului care, desi e din beton (tronconic) pare destul de fragil, mai ales spre varf, in jumatatea de sus. Furnizorul de energie (care, deocamdata, n-are nici o treaba cu ce mi se intampla acum este, cred, Hidroelectrica.
    Cu respect si multumiri pentru atentia acordata,
    C. Vesa

  34. maria Says:

    buna ziua! am nevoie de ajutor intr-o problema. iata situatia. am construit o casa intr-un cartier rezdential. pe strada am stalpi de lemn iar pe artera principala stalpi de beton. eu vreau, impreuna cu inca 3 vecini, sa ne legam la curent definitiv (organizare de santier nu am avut si nici nu mai pot obtine pt ca am facut actele pe casa) si am primit de la electrica ca solutie: extindere retea cu montarea a 3 stalpi de beton, lucrarea urmand sa o suportam noi. vecinii nu au bani. eu ce pot face? mentionez ca nu-mi permit sa platesc intreaga lucrare, dar vreu sa ma mut la casa, ceea ce nu pot fara curent….. va rog, astept raspuns urgent. multumesc.

  35. Gelu Says:

    Pt. maria:

    Clasica cerere de oferte… avand in vedere ca e criza, s-ar putea sa gasiti constructori care sa va faca lucrarea cu mult mai putin decat valoarea estimata in avizul de racordare. Solicitati de la Electrica o lista cu constructorii atestati si incepeti sa dati telefoane.

    O solutie de compromis puteti gasi discutand cu „cineva” de la Electrica.

    Daca stalpii de lemn nu sunt ai Electrica, atunci nu cred ca se pot folosi, si atunci nu puteti reduce din costuri.

    Daca nu aveti bani, Electrica, sau orice alt furnizor, nu extind retele pentru altcineva, din fonduri proprii. Ei sunt obligati sa le intretina si sa le repare, ceea ce nici macar asta nu se intampla.

  36. Bulat Sevastian Says:

    Buna ziua.
    De 10 ani ne ocupam de comertul cu fire neizolate, pe pietile din R. Moldova, Rusia si Kazahstan. Avem posibilitatea de a livra fire neizolate, si izolate pentru LEA cu sectiunea de la 25 mm patrati pina la 800 mm patrati pe piata din Romania la preturi avantajoase.
    Va ror, daca aveti posibilitatea, sa ne ajutati sa gasim parteneri de afaceri in acest domeniu.
    Cu respect.
    Bulat Sevastian. mun. Chisinau R.Moldova.

  37. Gelu Says:

    Pentru Bulat Sevastian,

    Va rog mai multe detalii de contact, un mail, ca sa vedem ce puteti oferi.

  38. Gelu Says:

    Va rog sa ma ajutati cu niste normative, calcule, orice poate duce la calculul timpului de ardere a fuzibilului din cutia de distributie.
    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Exista un standard la referitor la sigurentelor fuzzibile.
      Acoo vei gasi multe informatii utile.
      SGC

  39. catalin Says:

    Nu stiu daca e bine sa va antreb dar am o nelamurire si nu7 mai stiu unde si pe cine trebuie sa antreb
    Eu am facut la electrica acu 10 ani un contravt unde trebuia sa cumpar acest BMP , am fost plecat din tara ear la antoarcere nu mai avem BMP-ul, venise baietii de la electrica (enel)(renel) si lau scos fiind platit de mine . Acum sunt nevoit sa cumpar altu si nu este ieftin deloc Antrebarea este daca este normal sa platim un luru si aceasta firma sa zica ca este al lor .

    Puteti sa ma ajutati ???

    • stoianconstantin Says:

      Catalin,
      studiaza putin pagina referitoare la avizul tehnic de racordare si cu siguranta te vei lamuri.
      SGC

  40. Stancu Lucian Says:

    Buna ziua,

    M-ar interesa si pe mine programul de program de calcul al tractiunilor pentru stalpi

    multumesc

    stancu_lucian81@yahoo.com

    • stoianconstantin Says:

      Salut Lucian,
      Autorul unuia dintre cele mai utilizate in tara este dl ing Voicu Mihai care poate fi contactat la Electrica Bucuresti.
      Succes!
      SGC

  41. Daniel Says:

    Buna seara,
    Ma intereseaza cum as putea sa creez artificial neutrul in cazul in care nu am la dispozitie decat cele 3 faze(circuit trifazat 400V). Am auzit ca s-ar putea realiza cu un transformator intrare – triunghi, iesire – stea+neutru. Ma puteti ajuta cu mai multe detalii?

    Va multumesc

    • Incze Andras Says:

      S-ar putea folosi un transformator cu raport de transformare 1:1, de separare galvanica, cu intrare triunghi si iesire stea la care punctul comun este neutrul, dimensionat corespunzator pentru sarcina existenta.
      Ce aplicatie este ca sunt disponibile numai cele 3 faze la 0.4 kV ?

    • Slick Says:

      Este pentru o aplicatie intr-o cariera de carbune iar sarcina undeva la 200KVA. De unde imi recomandati sa achizitionez un astfel de transformator?

    • Incze Andras Says:

      S-ar putea sa fie de ajuns si o pamantare buna pe post de neutru, insa depinde de aplicatie.

    • Incze Andras Says:

      Aaa, nu am vazut aplicatia cand am scris al doilea raspuns.

    • Incze Andras Says:

      Nu stiu ce reglementari exista pentru cariere. Asta este deja aplicatie mai speciala. Incerc sa vad ce pot sa aflu, voi reveni mai tarziu. M-ar interesa pana atunci ce este la partea de alimentare, respectiv la sarcina.

    • Slick Says:

      Consumatorii din cate am inteles o sa fie monofazati(echipamente de comanda si control ) alimentati printr-un stabilizator de tensiune trifazat.

    • Incze Andras Says:

      S-ar putea ca instalatia electrica de distributie sa fie mai speciala, din cauza conditiilor specifice si de aceea sa nu fie disponibil neutrul.

    • Slick Says:

      O sa incerc maine sa aflu cat mai multe despre instalatia electrica respectiva.

      Referitor la acel transformator cu separare 1:1, vad aici: http://www.itacanet.org/eng/elec/edu/pt15.pdf ca in secundar tensiunea o sa creasca devenind 1.73U .

  42. stoianconstantin Says:

    Multumim pentru clarificari!

    Mesajul cred ca este util tuturor celor care ajung sa il citeasca (probabil nu foarte multi!) si se straduiesc sa il si inteleaga!

    II este adresat cuiva in mod special?
    SGC

  43. Maria Olteanu Says:

    Buna ziua,
    Ma poate ajuta cineva cu un program de calcul al tractiunilor pentru stalpi?
    Va multumesc,
    maria_olteanu2005@yahoo.com

  44. Pavel Bratu Says:

    Buna ziua,
    Va rog, ma puteti ajuta cu vreun materiale/documente, sau program, care sa ma ajute sa calculez fortele ce actioneaza asupra unui stalp (prezent in Romania), in functie de cate cabluri pleca aerian. Poate aveti chiar si o baza de date cu informatii despre stalpii existenti la noi cu fortele pe care acestia le suporta, desi acestea sunt date in general de producatori.
    Va multumesc mult

    • stoianconstantin Says:

      Exista un program „CalcMec” utilizat de proiectanti. Il puteti achizitiona de la dl Mihai Voicu – Electrica Bucuresti sau puteti colabora punctual pe un proiectant sau cu o unitate de proiectare care deja are acest program. Versiuni gratuite de programe de calcul mecanic nu stiu sa circule intre specialisti.

      Unitatile foarte mari de proiectare au platforme software de proiectare complexe care contin si module de calcul mecanic care au fost achizitionate la preturi deosebite inaccesibile unitatilor de proiectare mici!

      Va puteti face si propria Dv foaie de calcul Excel plecand de la normativele de proiectare care contin relatiile de calcul. Cu rabdare si timp puteti aduna si date de catalog care asa cum ati spus sunt oferite de producatori!

      Cred ca va veti convinge despre bazele de date cu parametrii stalpilor ca „desi acestea sunt date in general de producatori” va insemna o munca grea de colectare si validare mai ales daca urmariti ca rezultatele sa poata sa fie aplicabile in practica!

      SGC

  45. Leonte Adrian Says:

    Cum vi se pare dpdv mecanic solicitarea a 2 torsadate aeriene 70mmp/faza (1000kg/km) pentru un SE11, unghi de 90 grade, deschideri 35m. Dar pentru SE 11 terminal, aceleasi 2 torsadate.

  46. John Says:

    Buna seara,
    Care este lungimea maxima a coloanei dintre o firida montata la strada si tablou abonat.?

    Va multumesc!

  47. John Says:

    pana in 65 m, cred ca am gresit, m-am referit la instalatia de utilizare, cea intre Firida Stradala si tobloul meu.

    • stoianconstantin Says:

      e ok!
      Trebuie doar corelata sectiunea conductoarelor cu puterea maxima simultan absorbita astfel incat sa aveti tensiune corespunzatoare in casa!
      SGC

  48. Corneanu Gabriel Says:

    Buna ziua!

    Sunt si eu interesat de programul de calcul al tractiunilor pentru stalpi.
    Daca mi-l puteti trimite si mie, adresa de mail este gabi_corneanu@yahoo.com.
    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Programul respectiv nu stiu sa aiba o versiune gratuita. va puteti adresa elaboratorului dl Mihai Voicu. Nu stiu daca mai lucreaza la Electrica Bucuresti (posibil sa se fi pensionat). Presupun ca la Electrica Bucuresti ati putea afla datele dlui de contact.
      Succes!
      SGC

  49. Ionescu Ion Says:

    Ziua buna,

    As vrea sa calculez pierderea teoretica de energie pentru un bransament casnic subteran, 3 x 35+16, cabluri din aluminiu monofilar (protejat de infasurare din otel), cu o lungime de 35 de metri.

    Cablul deserveste o locuinta cu un consum lunar estimat de pana in 200 kWh. Stiu ca blogul Dvs. are o destinatie putin diferita si am tot cautat rezolvarea pe internet, insa rezultatele obtinute nu au fost concludente.

    Desi nu detin cunostinte aprofundate in domeniu, imi dau seama ca nu este un calcul simplu si ca sunt multe variabile implicate, si de aceea va cer o valoare estimata sau o trimitere la un calcul/formule cat mai apropiat/e de realitate.

    Cu respect,
    Ionescu Ion

    PS: Faceti o treaba extraordinara cu blogul, tineti-o tot asa.

    • stoianconstantin Says:

      Cred ca inafara de energia medie lunara v-ar mai trebui niste ipoteze legate de putere si timpul cat prin bransament circula puterea respectiva in fapt de o curba de sarcina fie ea si liniara.

      Bransamentul ramane trifazat? Consumul de 200 kW este unul modest care aparent n-ar necesita un bransament trifazat!

      Formule si exemple de calcul gasiti in problemele rezolvate de pe blog

      Succes!
      SGC

    • Ionescu Ion Says:

      Multumesc pentru raspuns!
      Am gasit tot ce trebuia initial in problemele rezolvate, de mare ajutor unui neinitiat in domeniu, si am facut unele calcule estimate.

      Din pacate, sunt mult prea multe variabile pentru a obtine un raspuns cat de cat corect (eu am calculat folosind curenti neinductivi/sarcini rezistive, nu am avut cum calcula pierderile electromagnetice ori de alta natura si rezistenta reala din cablul ingropat, am luat in considerare o medie de consum orar si o cadere de tensiune de 3%, etc.).
      La fel, pot masura pierderile „statice” din bransament deconectand consumatorii si citind contorul electronic, insa nu e totuna cu pierderile reale, din exploatarea bransamentului s.a.m.d.

      Bransamentul a fost facut deoarece pe cel monofazat aveam o tensiune total insuficienta iar pe cel trifazat pot imparti cat de cat mai bine circuitele, si ma cert cu reprezentantii Electrica de ani de zile pentru o intarire a retelei. Si am cerut 20+ kw pentru a-i determina sa monteze in sfarsit un transformator si pentru a imi monta si o centrala electrica, in completarea celei existente, pe lemn. Doar ca de atunci s-a mai scumpit de vreo 3 ori curentul si centrala electrica nu mai reprezinta o varianta viabila, nici macar in completarea celeilalte.

      Multumesc inca odata si multa sanatate va doresc!

    • stoianconstantin Says:

      Toate cele bune!
      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: