Posts Tagged ‘investitii’

Procedura de finantare a lucrarilor de intarire a RED determinate de centrale electrice

14/09/2013

SGC 2010 Oportunitatile financiare asociate centralelor electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile (de ex vezi cerificatele verzi) au determinat un veritabil asalt asupra retelelor electrice de distributie (RED).

Aparitia si ulterior  proliferarea centralelor electrice racordate la RED aduce noi si noi particularitati in exploatarea RED. Pe anumite segmente de timp creste foarte mult solicitarea/uzura fizica a RED datorita cresterii incarcarii acestora datorata evacuarii puterii produse de centralele electrice racordate la RED. Asociat cu acesta crestere a sarcinii cresc foarte mult pierderile de energie electrica prin efect Joule-Lantz (incalzirea consuctoarelor care este proportionala cu patratul valorii efective a curentului electric).

Centralele electrice racordate la RED vin si cu pretentii sporite de continuitate, complica si ingreuneaza procedurile de retragere din exploatare a RED pentru lucrari. Aparitia sau perspectiva aparitiei pe termen scurt a mai multor zeci de km de retea 20 kV in cablu duce la schimbari ale modului de tratare a neutrului sau la necesitatea amplificarii echipamentelor de tratare a neurului cu efecte asupra tuturor clientilor racordate la respectivele RED.

In anumite zone de RED reginurile de functionare si solicitarile cele mai mari sunt legate de existenta centralelor electrice schimband modul traditionala de abordare in care „regulile” erau stabilite exlusiv de  existenta si necesitatile consumatorilor,

Treptat efectele existentei RED s-au deplasat de la nivelul posturilor de transformare (care necesitau redimensionare) spre circuitele (retelele) de medie tensiune (o particularitate importanta o reprezinta retelele 6 kV in care se racordeaza noi centrale electrice) si din ce in ce mai des efectele se concentreaza la nivelul statiilor electrice si al reteleor electrice 110 kV.

Mecanismele de sprijin financiar sustin apetitul investitional in centrale electrice racordate la RED iar viteza mobilizare a fondurilor  pentru infiintarea noilor centrale electrice au surprins operatorii de retea descoperiti din perspectiva reglemetarilor. Uneori s-a ajuns la situatia in care costurie generate in RED de evacuarea puterii din CE sa nu aiba mecanisme de recuperare de la cei care au  generat aceste costuri si sa preseze pe incarcarea tarifelor de distributie platite de ceilalti utilizatori ai RED sau doar pe rentabilitatea OD.

Evident ca treptat cadrul de reglemetare trebuie sa se dezvolte pentru a face fata noilor situatii din RED care nu se vor limita la situatia actuala si vor fi in continua evolutie atat in privinta capacitatilor de productie concentrale in parcuri/grupuri de putere mare dar in curand este previzibil sa se ridice valul investitional in „centrale electrice de apartament”. Este previzibil ca in gospodarii sa apara in curand un numar semnificativ de centrale electrice care vor debita surplusul de energie electrica in retelele electrice stradale.

CEF

EON Moldova propune procedurarea  contractarii si executarii lucrarilor de intarire retele electrice ca urmare a racordarii de centrale de producere a energiei electrice:

Procedura de incheiere contracte de intarire retele el_Proiect

Nota explicativa

Anexa 1 la Procedura_model acord cadru intariri_Proiect

Procedura a fost publicata la  13.09.2013 ca document de discutie

„ANRE supune consultarii publice proiectul de Procedura pentru contractarea si executarea lucrărilor de intarire retele electrice ca urmare a racordarii de centrale de producere a energiei electrice, elaborata de S.C. E.ON Moldova Distributie S.A. Documentul a fost elaborat in scopul fluidizarii procesului de racordare la retelele electrice, a centralelor electrice de producere a energiei electrice, eliminand riscul blocarii acestui proces din cauza problemelor aparute in legatura cu necesitatea efectuarii unor  lucrari de intarire a retelelor electrice de distributie.”

CEE

Proiectul procedurii poate fi accesat si direct de pe site ANRE utilizand acest: link

Ca o observatie personala la proiectul de procedura ar fi mentiunea ca ingeneral participarea partilor la finantare lucrarilor in amonte de punctul de racordare se poate asimila cu ponderea partilor la puterea avizata pentru evacuare in RED insa in situatia sistemelor de tratare a neutrului criteriile ar trebui sa tina cont de alte elemente constructive ala retelelor de evacuare a puterii in RED de exemplu de volumul de cablu 20 kV asociat fiecarei centrale electrice.

Satutul de „investitor fara portofoliu” al consumatorilor „traditionali” ai RED care pe calea certificatelor verzsi si al tarifelor de distributie sunt „capacitati” la sustinerea dezvoltarii centralelor electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile consider ca poate justifica interesul opiniei publice pentru reglementarea acestui nou domeniu investitional.

Implicatiile numarului mare  de centrale centralelor electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile nu se limiteaza la aspectele  financiare legate de asigurarea conditiilor de recuperare a investitiilor in aceste centrale prin scheme de sprijin care implica financiar consumatorii de energie electrica. Existenta acestui tip de centrale se interfereaza cu rentabilitatea functionarii unor centrale electrice traditionale care pierd parti importante de piata fara ca noile centrale electrice sa poata acoperi integral functiile vechilor  tipuri de centale.

Pentru a face mai usor de inteles afirmatiile din paragraful precedent dau exemplul centraleor termo electrice. Se poate conta pe functionarea lor „in banda” (continuu indiferent de conditiilor meteo. Rentabilitatea lor este conditionata tocmai de asugurarea conditiilor sa functioneze constant la incarcarea economica (sa zicem la incarcarea maxima). Pentru ca deja centralele electrice din susrse regenerabile au prioritate la productie apar perioade in care productia de ee in centralale termoelectrice trebuie restrictionata de aici efecte foarte „contondente” atat pentru centralele termo electrice restrictionate dar si pentru securitatea energetica in ansamblu si deci pentru toti consumatorii de energie electrica. In acelasi timp avem nevoie de energie electrica si cand vantul nu bate sau este innorat. Repornirea tremocentraleor sau incarcarea lor se face cu costuri de productie suplimentare care le scot din zona de rentabilitate. Cineva trebuie sa acopere aceste costuri pentru ca nu sunt posibile miracolele tehnice si/sau financiare!

Mai departe oprirea/restrictionarea centraleor termoelectrice duce la inchiderea minelor si lantul efectelor continua …! Dar in acelasi timp reactionam cumva la ideea de reducere a poluarii respectiv la amenintarea reala a epuizarii hidocarburilor!

Turbina hidraulica pentru micro hidocentrale electrectrice

Nu exista deocamdata decantata o solutie universala a aceste schimbari pe care le traim. Avem nevoie sa valorificam sursele de energie regenerabila dar in acelasi timp nu ne putem debarasa fara discernemant de productia de energie electrica din purtatorii „traditionali de energie electrica” : carbune, hidrocarburi, nuclear

Mecanismele de cerere si oferta nu sunt suficient de rafinate ca sa asigure un echilibru optimizat al productiei de energie electrica dintr-o gama difersificata de producatori de energie electrica. In aceste conditii ne asteptam la o continua adaptare a cadrului legislativ astfel incat pe de o parte pretul ee sa fie mentinut la cote suportabile iar pe de alta pare sa se asigure conditii tehnice corespunzatoare de functionare a reteleor electrice care sa garanteze clientilor  calitatea necesara a energiei electrice

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

19/08/2013

Radu Mihai

Motto: “ Sa invatam din greselile altora “ !!!  

Prin amabilitatea dlui Radu Mihai avem cateva fotografii cometate dintr-o retea stradala jt unde constructorul s-a remarcat din plin!

                       Am surprins cateva din multele nereguli aparute in reteaua electrica de distributie   unele dintre retele fiind facute de (ne)profesionistii din timpurilor noastre , iar alte retele fiind ceva mai vechi unde viciile de executie conjugate cu o intretinere defectuoasa in timp au dat ca rezultanta o uzura accelerata a RED .

                    In prima poza se vede cum au fost utilizate o pereche de bratari mult mai largi decat stalpul cel nou , bratarile din poza , fiind demontate de pe vechiul stalp de lemn , turtite cu ciocanul pe bordura pana au ajuns oarecum la dimensiunea potrivita .

Stalp bratari de fixare corp de iluminat prea largi

In a doua imagine , care are ca “personaj principal “ acelasi stalp am vrut sa scot in evidenta mai multe nereguli pe care le-am si numerotat , ca sa le descriu mai pe larg :

HPIM1407_stalp jt cu de toate 2

  1. S-au utilizat cleme CUIB ( Clema Universala Intindere Bransament ) , destinata cablurilor torsadate in locul unui CIB cu orificiu circular pentru cabluri coaxiale . Penele clemei utilizate in poza sunt introduse foarte presat si risca sa deterioreze izolatia conductorului daca nu a facut-o deja in timpul montajului .
  2. Cleme CDD (Cleme de Derivatie cu Dinti ) sunt utilizate corespunzator insa montajul lor nu este complet . Surubul dinamometric nu este rupt , fapt care pune la indoiala un contact perfect …un contact ce se poate slabi in timp .
  3.  Aceeasi poveste din poza de mai sus , dar vazuta din alt unghi . Din cauza largimii bratarilor lampa sta mult prea jos .

Bransament coaxial innadit

Conductorul a fost innadit din cauza a doua echipe de amatori : Prima , cu aprox 4 ani inainte de a se inlocui stalpii de lemn , care a executat noul bransament pentru ca s-a reconstruit o casa . Acestia nu au lasat conductor de rezerva (sub forma unui mic colac ) pe stalp , utilizand la fix cat a trebuit . Iar a doua echipa de amatori , cei care au inlocuit reteaua de distribute si stalpii , acestia preferand sa innadeasca cu cablu coaxial  pe cel deja existent cu inca 2 metri de conductor coaxial , matisandu-l si apoi izolandu-l cu banda izolatoare neagra de interior, care nu rezista la razele UV ( puteau folosi alba , care reflecta  lumina soarelui , rezista un pic mai mult _actualizat in urma comentariului dlui Klaxxy) . Corect trebuia inlocuit tot cablul  desi pare costisitor , dar aici nu era cazul , la 4 metri distanta de stalpul RED exista un mic stalp intermediar , intre stalpul retelei stradale si stalpul intermediar se putea utiliza conductor torsadat si trecerea trosadat/coaxial se facea foarte elegant cu cleme CDD.

!!! Plecand de la acesata poza , imi permit sa va dau un mic sfat , indiferent ca sunteti electrician sau nu , dar doriti sa refaceti bransamentul casei : CUMPARATI MAI MULT CABLU COAXIAL DECAT AVETI NEVOIE!  Sa fie lasata o rezerva pe stalp , daca sunt stalpi de lemn , sau foarte vechi rezerva sa fie de MINIM DOI  METRI . Dar si in cazul stapilor noi trebuie lasata , dar nu asa multa . Unele cleme CDD se strica iar la inlocuire se arunca si 4-5 cm din conductor .

Revenind la poza , innaditura este in acel loc, pentru ca acolo a fost si stalpul de lemn .

In a patra poza remarc dezordinea unor companii care furnizeaza servicii de telefonie , internet si televiziune , prin fibra optica si nu numai . Un modem este amplasat la “dispozitia oricui “ firele nu sunt prinse de stalp , aspect jalnic , si calitatea serviciilor lasa de dorit din cauza intreruperilor frecvente . Pentru toate acestea exista cleme si bratari de fixare …..dar probabil sunt “prea” scumpe ….sau e nepasare ..bataie de joc .

stalpdezordine

In cea de-a cincea poza se vede cum lampa de iluminat public , tot din cauza bratarilor a ajuns aproape de condutoarele de telecomunicatii . Probabil ca remarcati si dezordinea de pe stalp , dar si ca acesta este foarte inclinat .

Deficiente la montare corp de iluminat

In cea de-a 6-a poza si ultima , am fotografiat un stalp mai vechi . In primele poze am vorbit despre o retea noua de distributie din Ploiesti executata in iarna 2011-2012 . Nici macar timpul nu a fost ales corect pentru o astfel de lucrare de investitii , putea fi inceputa din primavara . In poza de mai jos este un stalp tot din beton , prima generatie de stalpi de beton , dupa informatiile culese de mine , acesta a fost asamblat o data cu constructia acelui cartier , in anul 1950 . Dar timpul la care i s-a adaugat si nepasarea au dus la cateva neconformitati. Si in aceasta poza voi numerota defectele si le voi descrie separat .

stalp vechi

  1. Vechimea de 63 de ani ( poza fiind facuta in 2013 iar izolatorii in 1950) si conditiile meteo au dus la distrugerea izolatorilor , care s-au crapat , acestia fiind tinuti la randul lor de conductoare .
  1. La a doua precizare se vad doua tipuri de racordari : una moderna aproxiamtiv          2010 cu cleme CDD montate incorect , capul dinamometric nu este rupt dar mai important , nulul este lasat prea mult dezizolat. Cea de-a doua improvizatie este foarte veche , un conductor a fost matisat direct de linie , fara cleme , iar conductorul de bransament este fara izolatie , risc foarte mare de scurt-circuit la vant puternic .
  1. La a treia precizare , desi ar parea ca face parte tot din prima , este mai aparte : izolatorul fazei de iluminat public s-a spart si destramat definitiv , din el mai ramanand un ciob , dar fara efect . Conductorul sta acum pe consola . In serile ploiase ofera un “mini spectacol” in spatele lampii , facand un mic scurt-circuit cand este stalpul umed , deschizand un arc electric mic si putin luminos , tot atunci si riscul de electrocutare este mare in cazul atingerii de stalp .
  1. Clema CIB din imagine este folosita corespunzator insa montata in locul nepotrivit . Bransamentul pe care il sustine a fost ancorat de partea marginala a consolei , aceasta inclinandu-se din cauza greutatii bransamentului si dezechilibrului . Acele console sunt proiectate sa fie ancorate de ele cate doua fire , unul pe stanga , altul pe dreapta , pentru a sta echilibrate . Simbolul facut de mine in poza cu verde ( acel “x”) reprezinta locul corect in care ar fi fost sa fie ancorata clema CIB . Dar mai corect de atat era sa fie cumparata o consola proprie , este cel mai bine !
  1. Vechimea stalpului si factorii de mediu , au dus la erodarea betonului pana la armaturile de fier-beton . In acei ani stalpii nu se fabricau din beton precomprimat  ci din beton simplu turnat . In cartierul din Ploiesti unde am pozat aces tip de stalp , sunt foarte multi de acest gen distrusi de eroziuni , unii dintre ei fiind chiar franti de la jumatate sau de la baza , existand riscul ca acestia sa cada la un vant foarte puternic sau la ancorarea mai multor cabluri .
  1. Ultima precizare am facut-o asupra elementelor scoase din uz dar si foarte vechi , uitate pe stalp . Acestea ingreuneaza stalpii si asa deteriorati si aglomereaza inutil stalpii nepermitand montarea de noi cabluri in acel loc. Si asa iau nastere ingramadelile inestetice de pe stalpi . Aici este vorba totusi de un caz minor cu echipamente de la fostele retele de Difuzor si cateva de telefonie fixa, dar exista si cazuri mai grave in care sunt abandonate “bucati” de circuit in RED , de la foste bransamente , pe izolatori , ba chiar unele ramase sub tensiune , impiedicand procesele de modernizare , sau ridicand riscul de scurt-circuit.

Va multumesc pentru atentia acordata articolului meu !

Va raspund la comentarii cu placere!

Radu Mihai

SMART metering in Romania

22/07/2013

SGC 2010 Avand in vedere ca fenomenul „smart metering” va deveni tot mai prezent in viata noastra voi insera in acest articol cateva informatii interesante care ulterior ne vor permite o analiza mai profunda.

Corespondentul in limba romana al coceptului „smart metering”  este „contorizarea inteligenta”

Pagina de web a ANRE la 22.07.2013 cu metiunea ca postarea prezentarii conceptului de „smart metering” are aproape 1 an de cand a foat postata pe website ANRE

Pagina de web ANRE la 22.07.2013

Pagina webside ANRE referitoare la „smart metering” De remarcat ca la 22.07.2013 prezentarea „smart metering” a fost descarcatata de 3113 0ri

Detaliu documete publicate la categorila smart metering

Analiza  „smart metering”  a fost elaborata pentru clientul BERD de o firma europeana de consultanta in baza datelor puse la dispozitie de BERD. Utilizand acest link puteti accesa pe site ANRE studiul intitulat „Contorizarea inteligenta in Romania”

Studiu_smart_metering

Pe site ANRE dupa cum se observa si din „print screen-ul” de mai sus a fost publicat ca document de discutie: proiectul Ordinului privind implementarea sistemelor de masurare inteligenta a energiei electrice opiniile sunt asteptate pana la pana la data de 20 august 2013 prin fax la nr. 0213278123

si pe adresele de e-mail lpredescu@anre.ro si mirela.guinea@anre.ro in format de tip Word.

Propunere_Ordin_implementare SMI

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

19/02/2011

Specialistii agreaza ideea existentei unor obiective investitionale insa exista relativ rare cazurile in care analiza este facuta pe intreg volumul de instalatii (discutam aici de investitii in retele electrice de distributie (RED)).

In practica curenta ne limitam investigatia la determinarea performatelor fiecarei lucrari de investitii deja promovate. Practica curenta de fundamentare a promovarii unei anumite lucrari de investitii este destul de neomogena de la un operator de distributie (OD) la altul.

In acest articol introducem ideea de evaluare preliminara a solutiilor investitionale posibile pentru modernizarea / marirea capacitatii de distributie / reabilitarea intregului volum de retele/instalatii echipamente plecand de la un set de obiective prestabilite.

Deoarece fiecare investitie conduce implicit la imbunatatirea mai multor parametrii functionali constientizam existenta unor obiective asociate care este necesar sa fie evaluate pentru a consolida matricea cost performanta asociata intentiilor investitionale si implicit pentru fundamentarea mai buna a deciziei investitionale.

In practica curenta este recomnadat sa utilizam cat mai multe din statisticile existent la nivelul OD care sa ne permita o eventuala selectie preliminara a instalatiilor eventual pentru reducerea, intr-o prima etapa, a volumului de munca. Altfel OD trenuie sa aiba analize preliminare pentru dezvoltarea fiecarui activ.

Solutiile vor prevedea alocari graduale de fonduri pentru a crea posibilitatea acoperirii unei game cat mai largi de retele si mai ales pentru a asigura posibilitatea optimizarii randametelor investitionale.

Prin randamet investitional inteleg raportul cost/performata directionata spre obiective tinta.

Algoritmul propus prezina avantajul unei imagini de ansamblu care va scoate deopotriva in evidenta punctele slabe si va asigura de fiecare data posibilitatea de atingere a  celui mai bun randament investitional posibil corelat cu fondurile disponibile. Algoritmul permite si o bucla de reglare documetata pentru redefinirea obiectivelor si/sau fondurilor disponibile.

Consider foarte utile decantarile conceptuale pentru ca atunci cand „stim intradevar ce vrem” lucrurile se clarifica si se dechide un larg drum pentru valorificarea experientei si initiativei locale. In egala masura clientii, specialistii si actionarii pot avea satisfactia unor realizari deosebite.

Algoritmul propus se preteaza foarte bine pentru fundametarea actiunilor preventive. In acest caz efortul atragere a fondurilor de investitii este prin definitie mai marepentru ca actionarii sunt de regula mai circumspecti si mai pretentiosi!

Va propun in continuare o scurta privire asupra unei analize preliminare pentru marirea capacitatii de distributie a unei retele stradale 0.4 kV. Veti observa evaluarile a 6 solutii. In pasul urmator ar trebui sa calculam pentru fiecare solutie performatele asociate: DU, CPT, Iscc, SAIFI si altii. Vom avea matricea cost performata de care am vorbit in prezentarea algoritmului investitional centrat pe performata.

In momentul in care exista determinate matricele cost performanta pentru toate RED jt (de ex) putem vorbi de optimizarea alocarii fondurilor si de randamete investitionale consolidate.

Articole pe blog  cu subiete inrudite:

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Modernizarea distributiei energiei electrice.

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

Criza gazului si calitatea energiei electrice

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Viziune asupra RED 2030 (2/8) 

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

13/02/2011

 

 

 

Rezumat: lucarea isi propune sa prezinte un concept nou: ordinea de merit investitionala si un algoritm asociat. Aplicand acest algoritm se obtine, pentru fiecare categorie de instalatii, ordinea in care trebuie efectuate investitiile astfel incat sa se obtina cele mai bune randamente orientate catre realizarea unui set de obiective prestabilite. Diagrama cauza efect precum si ordinea de merit investitionala pot deveni instrumente uzuale in fundamentarea strategiilor de dezvoltare a retelelor electrice de distribitie (RED).

 

1          Introducere   

Principiile moderne de management recomanda operatorilor de distributie sa elaboreze strategii de dezvoltare a RED [1], [2] urmarind respectarea: cerintelor organismelor de reglemetare privind conditiile de calitate a alimentarii cu energie electrica, cerintelor de mediu, cerintelor de electrosecuritate, si exploatarea eficienta a RED

Aplicarea principiilor moderne de management care vizeza asigurarea unor performate tehnice superioare ale RED, conformarea cerintelor organismelor de reglemetare, cerintelor de mediu si de electrosecuritate precum si nevoilor clientilor in conditii de eficienta economica impun

Prin definitie o strategie presupune existenta unui set de obiective tinta. Elaborarea strategiei presupune identificarea mai nultor cai prin care se poate asigura atingerea obiectivelor tinta. Caile identificate sunt evaluate si comparate selectandu-se calea, care cu resursele disponibile, permite atingerea obiectivelor tinta in cele mai bune conditii

In domeniul distributiei energiei electrice multimea seturilor de obiective previzibile este destul mare. Fiecarei zone de retea functie de particularitatile care o definesc exista o anumita gama de obiective fezabile. Corelat cu necesitatile si resursele disponibile se pot satabili pentru fiecare obiectiv tinte de evolutie diferentiate [3].

Procesul poate fi iterativ astfel incat prin simulari si selectii repetate se poate justifica nivelul dorit al unor obiective precum si adaptarea progresului vizat la resursele disponibile pe o amunita perioada de timp.

Pentru asigurarea unei coerente a dezvoltarii RED staregiile de dezvoltare se elaboaraza de regula pe trei paliere de timp: termen scurt 2-3 ani, termen mediu 3-5 ani si termen lung 5-10 ani. Exista si preocupari pentru investigarea directiilor in care vor evolua retelele electrice din prisma constrangerilor de mediu, solutiilor de modernizare a materialeor echipamentelor tehnologiilor, evolutia previzibila a nivelurilor de exigenta a organismelor de reglemetare etc. Aceste preocupari urmaresc conturarea unor viziuni de dezvoltare care vizeaza paliere mai lungi de timp de 25-30 de ani [4]. 

2                Obiectivele cel mai des avute in vedere la definirea strategiilor de dezvoltare RED sunt: 

  • CPT (consum propriu tehnologic) este un ctriteriu de eficienta economica a exploatarii RED (retea electrica de distributie)
  • SAIFI numarul mediu de intreruperi pe care le suporta clientii OD (operator de distributie)este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAIDI durata medie a intreruperilor pe care le suporta clientii OD este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • ΔU abaterea tensiunii fata de tensiunea nominala a retelei jt este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAFETY electrosecuritatea RED obligatie legala
  • ·         ECO: conformarea la cerintele de mediu

 

Preocuparile celor mai multe companii de distributie de a avea strategii de dezvoltare coexista cu situatii in care se promoveaza investitii mai ales cu pronuntat caracter corectiv care au un numar redus de obiective sau uneori chiar fara alte obiective decat eliminarea neconformitatilor. In aceste situatii investitorul se priveaza de informatii utile care ar putea fi obtinute de evaluarea progresului asigurat in urma lucrarilor respective de investitii.

Datorita corelatiilor dintre criteriile de performata, eliminarea unor neconformitati, conduce la realizeaza evolutiiei implicite a unei game destul de largi de criterii de performata tehnica si economica asociate. Constientizarea progresului inregistrat poate contribui la sporirea increderii ca s-a actionat intr-o directie favorabila dezvoltarii companiei si asigura suportul unor analize ulterioare mai bine documetate si incurajeaza compania respectiva sa isi bazeze dezvoltarea ulterioara pe strategii de dezvoltare.

3                Identificarea profilului investitional al instalatiilor vizate de lucrari utilizand diagrama cauza efect

Atunci cand analizam evenimente care au cauze complexe putem apela la un instrument managerial foarte eficient: diagrama cauza efect [5]. In cazul nostru utilizarea diagramei cauza efect ne permite sa obtinem o imagine de ansamblu a legaturii dintre obiectivele investitionala firesti ale unui OD si respectiv sa indentificam directiile principale de actiune. In figura 1 prezentam forma clasica a diagramei cauza efect

 

Fig 1 diagrama cauza efect 

Exista o puternica interconditionare intre categoriile de obiective investitionale enumerate mai sus. Intelegerea acestor conditionari ne permite sa identificam criteriile de prioritate investitionala in cadrul fiecarei categorii de instalatii si respectiv criteriile de repartizare a fondurilor intre categoriile de instalatii.

 In figura 2 punem in evidenta a categoriile de informatii continute in diagrama cauza efect structurate pe trei nivele:

 nivelul obiectivelor ;

  • nivelul categoriilor de instalatii in care trebuie investit pentru atingerea obiectivelor. Instalatiile sunt identificate prin „profilul investitional” care sintetizeaza argumentele legate de contributia scontata la realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare ;
  • nivelul paletei de solutii la care putem apela pentru atingerea obiectivelor investitionale.

Figura 2: Diagrama cauza efect pt identificarea criteriilor de prioritate investitionala pentru dezvoltarea RED

 

Fig 2 Structurarea informatiilor in diagrama cauza efect pe trei nivele

 Se poate dovedi ca exista urmatoarele corelatii intre obiective precum si intre acestia si unele caracteristici ale instaltiilor:

  • CPT = f1(SAIFI, SAIDI, ENS, calitate energie, electrosecuritate) ;
  • Obiectivele de dezvoltare = f2( stare tehnica; topologie retea; parametrii constructivi: lungimi, sectiuni; numar de clienti; nivelul consumului de energie).

 

Bazandu-ne pe diagrama cauza efect putem defini profil investitional al instalatiilor care va asigura realizarea obiectivelor de dezvoltare:

  • instalatii cu stare tehnica precara;
  • grad de uzura ridicat care se pune in corelare directa cu varsta instalatiei;
  • instalatii cu incarcare mare;
  • instalatii care alimenteaza un numar mare de clienti;
  • linii electrice lungi;
  • linii electrice subdimensionate;
  • instalatii cu abateri de la normele de electrosecuritate;
  • retele care asigura nivel necorespunzator al tensiunii (ΔU mare);

4                Ordinea de merit investitionala 

 

Dupa definirea obiectivelor si identificarea corelatiilor dintre acestea urmate de identificarea profilului investitional al instalatiilor in care investitiile vor avea un randament sporit focalizat pe  atingere obiectivelor este necesar sa ierarhizam instalatiile din perspectiva contributiei scontate la atingerea obiectivelor de dezvoltate. Aceasta iererhizate am numit-o ordine de merit.

 

Tabelul 1 contine informatiile necesare explicarii conceptului de ordine de merit investitionala pentru LEA mt  (similar se poate proceda pentru oricare alta categorie de instalatii).

 

S-au identificat criteriile care vor fi utilizate pentru ierarhizarea instalatiilor. Aceste criterii sunt corelate cu obiectivele de dezvoltare si sunt legate de probabilitatea de defect si/sau de neconformitatile care sunt vizate de actiunile investitionale necesare pentru imbunatatirea performatelor.

Tabelul 1: Ordine de merit LEA MT

 

Remarcam posibilitatea separarii criteriilor pe categorii, de exemplu tehnice sau economice si realizarea unor analize distincte ale caror concluzii se pot compara sau completa reciproc.

 

Este posibila ponderarea reprezentarii criteriilor in ordinea de merit ceea ce va permite setarea mai precisa a efectelor investitiilor asupra performantelor RED valorificand superior experienta fiecarui operator de distributie care aplica ordinea de merit.

 

Schema logica alaturata ilustreaza modul in care se determina ordinea de merit in baza careia se stabilesc prioritatile investitionale.

 

Se remarca faptul ca sunt avute in vedere caracteristici fizice, topologie, si functionale (continuitate, incarcare, pierderi, calitate ee) care influenteaza determinant obiectivele investitionale strategice. Algoritmul de determinare a ordinii de merit tine cont de aportul fiecarui criteriu astfel incat efectele investitionale asupra imbunatatirii performantelor RED sa fie cat mai semnificative.

 

Sa luam de exemplu cazul unei linii mt ramificate cu lungime mare a axului si cu volum important de retea in racorduri si derivatii. Dupa criteriile de probabilitate de defect (data de volumul mare de LEA) linia poate aparea de exemplu pe prima pozitie (sortare „descendenta”). Daca aceasta retea a fost recent modernizata eficient si numarul de incidente este redus atunci la sortarile dupa vechime si dupa numarul de defecte, linia se va pozitiona spre sfarsitul clasamentului acumuland multe puncte in coloana Ordine de merit astfel incat atunci cand sortam baza de date ascendent dupa ordinea de merit linia noastra nu se va pozitiona in zona de prioritate investitionala ceea ce corespunde starii tehnice si comportarii in exploatare a acestei instalatii.

 

Liniile care se pozitioneaza de mai multe ori pe primele pozitii ale clasmentului le vom regasi in zona de interes la sortarea finala ceea ce inseamna ca necesitatea investitionala este sustinuta/confirmata de mai multe argumente. In baza acestei scheme logice s-a realizat o macrocomanda EXCEL care permite determinarea rapida a ordinii de merit si reluarea determinarii ori de cate ori se fac actualizari ale datelor primare.

 

5                    Rezultate obtinute

 

Plecand de la un set concret de obiective  SMART de dezvoltare, aplicand diagrama cauza efect s-au scos in evidenta legaturile dintre obiective (piramida obiectivelor) si profilul investitional al instalatiilor care vor face obiectul strategiei de dezvoltare.

 

Profilul investitional al instalatiilor permite identificarea criteriilor necesare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale printr-un algoritm original, multicriterial.

 

Utilizand algoritmul de determinare a ordinii de merit investitionale s-a reusit relativ usor si rapid ierarhizarea unui numar de peste 700 circuite LEA 20 kV dintr-o zona de retea destul de extinsa. In acest clasament, pe primele pozitii, sunt listate LEA mt cele mai sensibile la investitii care asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor strategice.

 

In tabel 2 avem prezentate datele de intrare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale in cazul LEA mt iar in tabelul 3 avem sectiunea de punctaje aferente fiecaruia din cele 11 criterii pe baza carora s-a determinat ordinea de merit investitionala

 

Solutia investitionala concreta (lucrarile necesare de modernizare), costurile aferente fiecarui circuit mt precum si aportul concret la realizarea obiectivelor strategice se obtin analizand fiecare LEA ierarhizate dupa ordinea de merit investitionala vizand directiile (profilul investitional) identificate in diagrama cauza efect.

             In tabelul 4 avem dispersia pe zone a circuitelor selectate pentru investitii dupa aplicarea ordinii investitionale. Am utilizat multiplii de 7 pentru ca in compania analizata este acceptata existenta a 7 zone de retea. Traditional fondurile ereau repartizate uniform in plan teritorial. Realizarea unor performante focalizate pe atingerea unor obiective impun alocarea fondurilor acolo unde randamentul investitional va fi mai bun.

Table 4

investitionale superioare pentru fondurile de investitii disponibile putandu-se ajunge la situatia in care masurile de dezvoltare vor avea un caracter predominant preventiv iar care s-ar putea obtine cu un efort investitional mai redus

6                    Concluzii. Conclusions

 Elaborarea unei strategii de dezvoltare este un demers profesional complex care presupune utilizarea iterativa a unor seturi de algoritmi si metode cu grade diferite de complexitate pentru prelucarea unor volume mari de date de intrare referitoare la: elementele constructive ale LEA, particularitatilor de traseu, conditiile de mediu, comportare in exploatare, prognoza evolutiei incarcarii RED etc

 Algoritmii si metodele de planificare au fost destul de mult diversificate si rafinate foarte mult in ultimii 50 de ani [1]. Abordarile cele mai complexe apleaza la inteligenta artificiala prin algoritmi evolutivi multicriteriali.

 Oricat de complexi ar fi ar fi algoritmii utilizati nu se poate garanta obtinerea unor rezultate absolut obiective. Exista de asemenea pericolul GIGO generat de datele de intrare incerte de care in mod real dispun operatorii de distributie.

Abordarea propusa in aceasta lucrare:

  • prelucarea unor obiective de dezvoltare SMART definite
  • determinarea profilului investitional al instalatiilor care fac obiectul modernizarii utilizand disgrama cauza efect
  • identificarea ordinii de merit investitionale

asigura cu un minim de informatii, a caror acuratete poate fi garantata, obtinerea unei ierarhizari ale instalatiilor la care investitiile pot asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor de dezvoltare

             Desi gama disponibila de metode si algoritmi pentru fundamentarea deciziilor de dezvoltare este foarte diversificata faptul ca pana acum nu s-a impus niciunul pentru utilizare pe scara larga indica faptul ca domeniul ramane deschis unor solutii noi.

             Sunt necesare de asemenea eforturi de standardizare a bazelor de date RED care sa poata fi utilizate la definirea strategiilor de dezvoltare.

 7          Bibliografie  Bibliography

[1] Mauhamad Vaiziri, Klein Tomasivic, Turan Gönen „ Distribution expansion problem revised. Part 1. Categirial analysis and future directions”

[2] UG Knight „The logical design of electical networks using linear programming methods” IEEE Procedings vol 33 No A, 1960, p 306-314

[3] Jalal Abdalah „ Distribution network planning and design using branch and bound methods” American Journal of applied Science 2(3): 644-645, 2005 © Science Publications 2005

[4] Lauri Kumpulainen s.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[5] Gheorghe Mazilu, Mihaela Conu, „ Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator” FOREN 2008, lucrarea S3-25-ro

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

07/12/2010

 Cu cat ne adancim in cariza cu atat sunt mai virulente accesele de indignare. Prolifereaza emisiunile TV bazate pe indignare impotriva crizei. Unele s-au permanentizat. Multi politicieni considera ca e de datoria lor sa isi strige public indignarea.

Partea proasta este ca aceasta indignare este sterila, este doar de fatada nu e urmata de actiuni concrete nu e insotita de alternative reale.

Peste tot se vorbeste de promovarea investitiilor ca un panaceu universal pentru criza si totusi nu se depaseste acest nivel declarativ nu sunt identificate acele investitii capabile sa reporneasca economia nationala.

In acest articol mi-am propus sa pun in discutie cateva caracteristici pe care ar trebui sa fie urmarite atunci cand se propun/analizeaza/aproba finatarea unor investitii publice.

In principiu orice investitie ca de altfel orice achizitie oricat cat de „colorata” ar fi sustine niste locuri de munca. Problema este ca trebuie finantate acele investitii care asigura si o forma de recuperare a banilor si care reduc costuri neperformate contribuabililor.

Sa luam in discutie trei tipuri de investitii:

  1. retele de apa
  2. drumuri
  3. modernizare spitale

In primul caz vorbim de cresterea nivelului de trai. S-au vazut insa cazuri in care banii s-au ingropat in pamant pentru ca populatia nu a  putut plati costul productiei si distributiei de apa potabila. In aceste conditii beneficiarii gurii de oxigen sunt: constructorii si  furnizorii de materiale. Aici e de discutat daca cerintele caietului de sarcini pot viza materiale produse in tara sau numai materiale de import (caz in care banii se reintorc poate la cei care ne-au imprumutat, fara sa lase in urma premise de relansare economica ci doar dobanzi si obligatii de plata. Pentru straini e minunat isi investec in propria lor economie nationala si in plus mai colecteaza si dobanzi de la noi!). Daca lucrurile pot fi prezentate/ analizate din alta perspectiva care dovedeste ca exista o forma palpabila de recuperare a investitiei atunci este extraordinar. Respectiva investitie trebuie facuta.

In al doilea caz lucrurile sunt discutabile. Daca vorbim de o ulita beneficiarii imbunatatirii nivelului de trai pot fi 10-20 familii iar gura de oxigem mentionata mai sus are si ea un impact limitat. Nu se poate pune in discutie recuperarea investitiei.

Daca vorbim inasa de un drum care:

  • scurteaza distante (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • mareste viteza de transport (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • scade uzura mijloacelor de transport (…=mareste baza de impozitare)
  • asigura premise pentru dezvoltarea unor activitati productive ( = mareste baza de impozitare = conditii de recuperare a investitiei)

se pot identifica caile de recuperare a investitiei se pot identifica beneficiarii se pot identifica contribuabilii care prin imbunatatirea conditiilor de desfasurarea afacerii vor asigura recuperarea investitiei publice.

Lucrurile, de la caz la caz pot sa fie si mai focalizate. De ex daca vorbim de o zona turistica. Trebuie doar stabilita pe baze obiective legatura de cauzalitate dintre investitia in drum si cresterea numarului de clienti. Mai mult ar trebui sa discutam de un plan de afaceri integrat, zonal care sa sustina un veritabil parteneriat public – privat. Statul investeste in infrastructura iar agentii economici investesc in activitatile productive si in final reintorc statului impozitele pe profit  prognozate.

Problema este ca succesul analizei de rentabilitate consta in seriozitatea cu care este facuta analiza. Daca se face formal rezultatul este nul. Pe de alta parte ar trebui sa existe si consecventa  conduitei investitionale generale care sa se bazeze de fiecare data pe identificarea investitiilor creditate cu sanse reale de recuperare si in plus organismele statului cu atributii fiscale trebuie sa asigure feedbak-ul necesar constatarii/confirmarii recuperarii investitiei.

Sa vorbim de o investitie intr-un spital. Chiar si aici ar trebui sa vorbim de rentabilitate cu toata decenta si tactul necesar. O investitie in spital pe langa tintele indreptatile legate de confort si siguranta sanitara trebuie sa asigure / sa vizeze tinte de rentabilitate: reducerea costului asociate unor proceduri, cresterea numarului de pacienti tratati, reducerea numarului de zile de spitalizare,  asigurarea unei densitati rationale a utilajelor scumpe si/sau cu grad de utilizare mai redus asigurarea unei proportii cat mai bine justificata statistic intre spitalele tip policlinica si cele specializate pe anumite proceduri/afectiuni etc.

Activitatea intr-un spital trebuie si poate fi privita ca o activitate care poate fi supusa regulilor de eficienta economica valabile in orice activitate productiva. In acest caz nu putem vorbi in acelasi timp de pretentii legate de calitatea actului medical si de conditii de spitalizare si de proasta administrare a activitatii. Medicii nu se pot plange de subfinantare si in acelasi timp sa desfasoare si activitati private care fac concurenta neloiala spitalului. Personalul sanitar trebuie platit  foarte bine insa si prestatia si dedicarea trebuie sa fie pe masura astfel incat activitatea pe langa caracterul de utilitate publica sa devina si eficienta economic.

Daca ar fi sa impingem lucrurile la extrem acum in spital se fac analize preliminare suportate de Casa de Sanatate si programari la cabinetele particulare unde in final pacientul e tratat si isi plateste tratamentul. In spital medicul e platit de stat sa isi faca programarea clientilor proprii.

Desigur ca realitatea nu este asta! Dar suntem pe aproape. In realitate exista si a treia cale pacientul plateste si e tratat pe loc fara alte programari si fara sa fie nevoie ca medicul sa aiba si cabinet particular. Exista solutii corecte, decente, care sa dea satisfactie si pacientilor si medicilor si sa permita intarirea de ansamblu a sistemului sanitar? Cu certitudine exista aceste solutiii!

Pastrandu-ma pe subiectul angajat cred ca in sectorul bugetar exista multe entitati a caror activitate se poate regasi in performatele economiei nationale. Pot da multe exemple dar rezum denumirea misiunii care s-ar putea identifica acestor sectoare bugetare (cu rol coercitiv) de a impiedica: „furatul propriei caciuli„.

Atunci cand se finanteaza investitii publice neperformate exista in mod categoric multe segmente ale sectorului bugetar vinovate de ineficienta. Probabil ca acest autocontrol si autocenzura pe care trebuie sa si le impuna sectorul bugetar pentru a obtine performanta fac diferenta intre piata libera si activitatile cu monopol de stat. Luata in ansamblu problema pare sa nu aiba solutie. In toate cazurile cel care isi centreaza isi gaseste si circumstante atenuante pentru nereusite. Partea buna este ca avem institutii specializate pe monitorizari ale performatei celorlalti si care ar trebui sa isi justifice existenta.

In sectorul bugetar trebuie administrat un sistem de indicatori de performata cat mai riguros.

Mecanismul menit sa invinga criza presupune reintarea in zona de eficienta a tuturor structurilor statului poate incepand cu cele cu rol coercitiv!

In perioadele de criza, in folosul general, investitiile din banii publici trebuie sa fie promovate intr-o pondere cat mai mare pe criterii de eficienta economica (si scazute acele „investitii” care vizeza doar costuri fara viitor!)

In extremis as accepta si ideea parteneriatelor publice private care sa sustina dezvoltarea unor obiective economice productive. Schema de finatare ar trebui sa limiteze riscurile si sa asigure recuperarea investitiei de la bugetul de stat in cel mai scurt timp. Aceasta cofinatare ar putea sa imbrace chiar formele unei creditari de tip bancar.

Evident ca ideile de mai sus desi importante nu constituie singurele masuri principii  care ar putea asigura revigorarea economiei nationale. Paleta masurilor pe care le avem la dispozitie este larga. Mai trebuie sa ne si dorim cu adevarat sa iesim din neputinta!

Pledoarie pentru dirigentia de santier

27/10/2010

Am investit in ultima vreme multa energie sa imi conving colegii si utilizatorii blogului de importanta imbunatatirii calitatii proiectarii. Evident ca a vorbi despre calitate si a obtine/genera calitate sunt  doua aspecte foarte diferite. Imbunatatirea calitatii intr-un anumit domeniu este un proces uneori destul de lent si de cele mai multe ori necesita un efort colectiv.

Totusi o documetatie buna nu garanteaza o lucrare bine executata. Constructorul isi poate pune o marca negativa pe lucrare compromitand o documetatie excelenta. Daca discutam de un nefericit caz in care o documetatie aproximativa incape pe mana  unui constructor care manifesta dezinteres pentru calitate rezultatul este dezastruos pentru finantator. In aceste cazuri investitorul va constata (adesea, prea tarziu) ca a  platit bani buni pe dreptul de a face costuri neperformate dupa punerea in functiune a investitiei.

Acest lant al non performatei ar putea fi rupt daca se face apel la serviciile unui diriginte de santier bine pregatit si bine intentionat. Dirigintele poate asigura:

  • identificarea viciilor de proiectare pe parcursul executiei
  • poate colabora la definirea solutiilor corective si sau a completarilor menite sa asigure obiectivului monitorizat functionalitate in conditii de eficienta economica
  • poate constrange constructorul sa faca lucrari de calitate
  • poate preveni punerea in opera a unor materiale cu parametrii necorespunzatori
  • poate identifica vicii de executie la probele interfazice si asigura eliminarea acestora
  • poate tine costurile lucrarii sub control si obtine economii pentru investitor
  • poate tine sub control ritmul de executie a lucararilor

Activitatea dirigintilor de santier se desfasoara in baza legii 10/1995 si este autorizata si monitorizata de Inspectia de Stat in Constructii  (ISC) si se supune legii calitatii in constructie. Pe site ISC www.isc-web.ro este publicata lista dirigintilor autorizat pe fiecare domeniu organizata pe judetele de resedinta ale acestor profesionisti.

Convins fiind de inportanta activitatii de dirigentie de santier m-am preocupat de identificarea persoanelor care practica in mod curent aceasta activitate. Din aproape in aproape am reusit sa identific performerii domeniului astfel incat in acest moment as putea face la cerere recomandarea omului potrivit pentru dirigentie corelat cu locatia obiectivului de investitii si complexitatea lucrarilor.

La sugestia Dv va ofer emailul: diriginte_de_santier@yahoo.com pentru a putea comunica mai bine!

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

23/08/2010

In cadrul lucrarilor Forumului regional al Energiei FOREN 2008 echipa Gheorghe Mazilu si Mihaela Conu din cadrul SC Electica SA au prezentat o interesanta lucrare despre imbunatatirea programelor de lucrari de investitii si mentenanta in cadrul retelelor electrice de distributie (RED).

Cu acorul autorilor va prezint mai jos textul integral al articolului: „Imbunatatirea planificarii servicuilui de distributie de catre un operator” . Deocamdata ca fisier urmand sa ii  fac prelucraile necesare pentru a-l aduce la un format acceptat de platforma WordPress pt a putea sa il afisez direct: 3_FOREN 2008 lucrarea S3-25-Ro Mazilu & Conu

Articolul poate fi citit si utilizand link-ul: http://www.cnr-cme.ro/foren2008/CD_ROM_1/s3_ro/S3-25-ro.pdf direct de pe site-ul Comitetului National Roman al  Consiliului Mondial al Energiei  www.cnr-cme.ro

Multumesc dl Gheorghe Mazilu si dnei Mihaela Conu pentru oportunitatea de a va prezenta acest articol.

Certificate verzi

30/05/2010

SGC 2002  Certificatele verzi sunt un fel de bonuri valorice introduse pentru stimularea in egala masura a productiei de energie electrica din surse regenerabile (SRE) si de reducerea poluarii. Poluatorilor li s-au stabilit obligatii pentru achizitionarea de certificate verzi emise de producatorii de ee din SRE.

Prin acest mecanism poluatorii finateaza productia de ee din SRE si se creaza o presiune economica suplimentara pentru ca poluatorii sa investeasca in masuri active de reducerea gradului de poluare generat de procesele lor tehnologice. Aceste investitii au ca rezultat scaderea obligatiilor de achizitionare certificate verzi.

Pentru ca subiectul prezinta interes m-am gandit sa deschid acest articol ca spatiu pentru comentarii si de acumulare a listei de acte care reglementeaza domeniul certificatelor verzi, pe cat posibil cu linkuri catre aceste acte sau cgiar cu textul integral:

» Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi text accesibil:  OrdModif_Ordin_22_2006PiataCV[1]

 » Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie  text acceslibil: OrdModif_Ordin_39_2006CalifSRE

» Dec. 924 /8.04.2010 de stabilire a gradului de indeplinire a cotelor obligatorii de achizitie de CV de catre furnizorii de energie electrica pentru anul 2009 text accesibil : Dec_924_10_IndeplCV

 Regulamentul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi Ordin 22/2006 publicat in MO 904/13.11.2006

Programul sesiunii de autorizare electricieni Primavara 2010

25/01/2010

Examen primavara 2010    « inapoi

ANUNT
 In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

 

 

20 ianuarie 2010 Publicarea anuntului
15 – februarie -2010 26 – februarie -2010 Inscrierea candidatilor
26 – februarie -2010 (data postei) Termen final de inscriere la examen
19-martie-2010 Nominalizarea centrelor de examinare
26-martie-2010 Publicarea:
  a)  listei candidatilor (solicitati care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
29-martie-2010 – 02-aprilie-2010 Completarea dosarelor (dupa caz)
05-aprilie-2010 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen
12 – aprilie –2010 9 –mai –2010 Desfasurarea examenelor de autorizare
11-mai-2009 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet (in functie de data desfasurarii examenelor in fiecare centru)
14-mai-2010 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
21-mai-2010 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

ANRE organizeaza, in perioada 15.02.2010 – 21.05.2010,  sesiunea de Primavara 2010 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

Istorie – Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de autorizare a electicienilor

17/12/2009

SGC 2002   Va semanlez aparitia noului regulament de autorizarea a electricienilor aprobat prin Ordinul ANRE 90/2009  din 19 nov 2009 si publicat in Monitorul Oficial 847/08.12.2009.

Noul regulament intra in vigoare la 30 de zile de la publicare (08.01.2010) data de la care este abrogata editia anterioara, Ordinul ANRE 25/2007

Ordinul 90/2009 poate fi accesat pe site ANRE: www.anre.ro sau descarcand fisierul atasat acestui articol: Ord 90 09_RegAutorizEE_MO0847

Remarc faptul ca noua editie contine un numar destul de mare de modificari. Intre acestea reglementarea mai atenta a cerintelor privind pregatirea profesionala solicitata candidatilor. Prin noul regulament un numar mai mare de persoane vor putea solicita obtinerea calitatii de electrician autorizat

Problema lui Attila!

21/11/2009

  1. Muzsi Attila spune:
    21/11/2009 la 12:50 modificăAm asa: A.binom diferentiat JT, putere avizata 95 kw, iar la capitolul putere este putere maxima varf 10,60 kw la 95,83 lei = 1015 lei, iar putere rest ore 7,4 kw la 41,12 lei= 305 lei. Anul acesta luna trecuta am avut cel mai mare consum de energie activa de 2070kw, la reactiva ceva de 508kw.
    treaba este ca eu platesc curentul la altcineva, eu inca nu am curentul propriu, necesit instalare trafo, pt care nu am bani. Totul este situat intr-o Avicola, unde am cumparat o hala. Sa fie oare aceasta taxa de putere faptul ca transformatorul la care sunt si eu legat prin intermediul fostului proprietar, care mai are 3 hale, este al avicolei?
    Daca imi montez un trafo propriu, tot as plati aceasta taxa de putere?
    Va multumesc pentru amabilitatea Dvs de a raspunde unor intrebari pentru unul ca mine, din pacate aici in Deva degeaba am apelat la enel, chiar am platit taxa pentru a-mi oferi o solutie, doar telefonic mi-sa spus ca trebuie trafo si gata. Am apelat si la doua firme, care repede m-au expediat ca sub 10000 de euro nu scap. In rest nu pot scoate nici o informatie de la nimeni, de parca ar fi secret de stat. Oricum am inteles din modurile de comportare ca totul este o chestie de interpretare.
    Am vazut ca peste tot in tara sunt instalate trafouri aeriene de tip vechi, ori acum toti imi zic ca nu o sa imi lege un trafo second chiar daca este verificat, numai cel italienesc cu 10000 de euro.
    Aproape ca imi merita sa investesc in o alta forma de energie, daca costurile sunt asa de mari, si ca investitie, si ca taxa pe kilowatti, si ca taxa de putere.
    Va multumesc si aveti toata stima. Attila din Deva

Tarifele se gasesc pe site http://www.anre. ro Mai jos ai un print screen al ecranului de pe site ANRE de unde se pot descarca tarifele de interes. Daca nu ti-ai exrcitat reptul de alegere a furnizorului atunci tariful tau il vei gasi in ordinul 134/2008

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

15/11/2009

SGC 2002

Colegul nostru ing Rusu Augustin a avut amabilitatea sa ne trimita un set de fotografii interesante care pot sustine comentariile Dv exporatorii! LEA 20 kV din imagine s-a ralizat pe stalpi jt utilizand conductor torsadat produs la IPROEB Bistrita

HPIM6389

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 1 legatura de intindere in colt si cap terminal pe bornele unui separator

HPIM6537

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig2 legatura de intindere si capa terminal

HPIM6453

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 3 legatura de sustinere in aliniament

HPIM6520

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 4 manson in deschidere pe conductor torsadat mt

HPIM6524

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 5 LEA mt conductoare torsadate pe stalpi jt (1)

HPIM6505

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fig 6  Panou de intindere pe LEA  mt conductoare torsadate realizata pe stalpi jt

 

 

 

PTA cu racord in LES 20 kV

24/10/2009

SGC 2002

Monica Spropune o tema interesanta de discutie: PTA cu racord in LES 20 kV. In timp m-a preocupat si pe mine aceasta tema si am cules cateva imagini cand in drumurile male prin tara am vazut realizata aceasta solutie. Avem si schema a unor astfel de post din proiecte si din cataloage de produse din  strainatate.

Probabil ca formularea mai generala a titlului ar fi PTA cu racord in cablu. Aici ar intra si conductorul torsadat de mt si racordurile LES sau LEA realizate cu cablu universal mt.

  1. Monica S. spune:
    23/10/2009 la 22:09 modificăConform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 “Linii directoare referitoare la concepţia de dezvoltare şi modernizare/retehnologizare a reţelelor de distribuţie, în vederea respectării standardului de performanţă din Codul RED” se poate construi un post de transformare aerian in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de post.
    In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de joasa tensiune.
    Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post de transformare compact, care ar fi solutia de amplasare cea mai buna?
    1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo (asta ar presupune montarea cablului de medie tensiune pe lateral) sau
    2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100 si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele terminale, practic sub acestea sau
    3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz nu am mai avea cutia de distributie de JT sub separatorul vertical.
    Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de distributie.
    Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din punct de vedere al securitatii muncii?

    Va multumesc mult.
    Cu stima.

  2. stoianconstantin spune:
    24/10/2009 la 04:52 modificăSalut Monica,

    Am niste fotografii. Le caut si vom discuta pe 1-2 cazuri concrete.
    SGC

Va propun sa vedem cateva imagini pe care sa le comentam:

PTA cu racord in LES 20 kV fara separator de „post”

fig 1 Postul l-am vazut undeva pe langa Lugoj, in apropiere de DN spre Timisoara cred ca este vorba de un post care alimenteaza o statie de ponpe apa

DSCF0156Lugoj

fig2  detaliu de prindere cap terminal LES si de realizare a legaturii cu cadrul de sigurante. Se remarca utilizarea izolatoarelor compozite de sustinete echipate cu clema „C” . De asemenea se remarca utilizarea pentru aceasta legatura a unor conductoare preizolate. Tot conductoare preizolate se utilizeaza si pentru realizarea legaturii intre bornele trafo si bornele cadrului de sigurante

DSCF0158Lugoj

fig 3 imagine de ansamblu. A se observa positionarea CD la 90 grade lata de planul care contine transformatorul

DSCF0159Lugoj

fig 4 Avem aici un PTA cu racordul in LES 20 kV echipat cu STEPno in montaj orizontal pe varful stalpului. Acest post este undeva pe DN Rucar-Bran in jud Ag sau Bv

DSCF0350

fig 5 detaliu legaturi si pozitionare CTE, STEPno si cadru de sigurante 20 kV apentru postul din fig 4

DSCF0352

fig 6 detaliu amplasare CD . Se remarca pozitionarea CD sub transformator. Iesirile din CD si in acest caz sunt in LES 0.4 kV

DSCF0353

fig 7 racordarea laxul LEA a postului din fig 4. Remarcam pozitionarea verticala a separatorului de racord STEPno pe stalpul din axul LEA cu montarea pe acelasi stalp si a capetelor terminale ale LES 20 kV de racordare a PTA

DSCF0358

fig 8 PTA racordat cu cablu universal 20 kV fara separator de post. Ca o specificitate acest post de transformare nu are CD. Conexiunea circuitelor jt este realizata cu separatoare o.4kV de exterior realizate din MPR-uri

PTA cabl univ1

fig 9 PTA cu racord in cablu universal 20 kV echipat doar cu separator vertical fara cadru de sigurante 20 kV

PTA cu cablu univ 2

fig 1o PTA 35/0.4 kV cu racord in LES 20 kVechipat dor cu cadru de sigurante si cu legatura in bara intre cadrul de siguranta si bornele trafo.

PTA+LES 35_0.4kV Decin Cehia

Cred ca avem suficient material pentru a sustine discutia amorsata de dna Monica S.

Personal sunt pentru simplificarea cat mai accentuata a echiparii PTA. Daca totusi trebuie sa avem si un separator de post atunci as prefera ca acesta sa fie montat vertical. In acest caz CD se poate monta fie sub transformator fie pe partea opusa a stalpului sub CTE (aici avem o ipoteza de STEPno actionat cu doua manete, varianta pe care eu o sustin!).

In varianta in care CD s-ar monta sub CTE   intre stalp si CD trebuie sa avem tevile de protectie ale LES 20 kV. Trebuie sa constientizam ca in acest caz va trebui sa gestionam pozarea coloanelor pentru circuitul general respectiv pentru circuitele de linie. Sunt solutii!

Daca vorbim de separator de post actionat cu o singura maneta apare si posibilitatea de amplasre a CD in plan perpendicular cu planul care contine trafo si CTE  (in acelasi plan cu planul de montare a AME evident pe fata opusa a stalpului).

Trebuie sa remarc simplitatea solutiilor care se pot realiza utilizand cablurile mt torsadate si cablul universal 20 kV in montaj aerian.

Sa vedem si alte opinii:

Votul si democratia

19/09/2009

 

Constat ca mimetismul de pe „sticla” aduce tot mai des in prim plan persoane  care se indoiesc ca vor merge la vot sau care pretind sa fie convinse ca merita sa vina la vot sau persoane care afirma sub diverse motivatii ca nu vor merge la vot.

Parerea mea este ca votul constituie esenta democratiei. Totusi democratia nu se rezuma la a merge consecvent la vot. Democratia necesita vigilenta si preocupare zilnica pentru ca aceasta sa functioneze.

Eu consider ca in primul rand democratia inseamna ca ne-am castigat si trebuie sa ni se respecte dreptul de a ne apara  drepturile! Acest drept castigat trebuie insa si aplicat. Pasivitatea zilnica dublata de absenteismul la vot ruineaza esenta democratiei.

Probabil ca ne va merge rau pana cand vom ajunge suficient de jos ca sa descoperim ca bunastarea noastra depinde de vigilenta cu care ne aparam drepturile pretinzand ca impostorii sa fie indepartati din functiile publice iar cei care incalca legea sa fie pedepsiti.

Va propun sa ne revizuim atitudinea fata de ideea de necesitate de aparare a democratiei. Sa mergem la vot si sa nu ne limitam doar la acest gest pentru ca s-a dovedit istoric ca oamenii investiti cu puteri nu dau randamentul scontat decat daca sunt suficient de atent monitorizati de cei pentru care trebuie sa lucreze.

Demnitatile publice trebuie sa ajunga privilegii de a lucra pentru folosul comunitatii iar in aceste demnitati trebuie sa avem interesul sa ajunga oameni capabili de performanta dispusi sa isi puna in folosul comunitatii inteligenta si puterea de munca.

Pare greu insa pe langa beneficiile unei vieti intr-un mediu democratic functional ne vom recastiga demnitatea si respectul de sine.

Ajuta ca sa fii ajutat!

22/08/2009

SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

Farcas Paul spune:
15/07/2009 la 16:08   modifică

Buna ziua,
As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

Cerere de oferta,

Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
Datele nominale ale generatorului sunt:
-generator VDE 0530
-typ DSG43L1-4
-nr 6423667 A001
-400/231 Yv
-289 Amp
-1500 rot/min
-excitatie 36.8V-2.14A
-insul class – H
-IP 23
-cos phi 0.8.
Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

Farcas Paul – Lucian
Phone no.: +40-752 / 239-480
Fax no.: + 40-256 / 305-297
E-mail: paul.farcas@conti.de

 

Monica spune:
21/08/2009 la 15:33   modifică

As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

emi spune:
27/08/2009 la 10:57   modifică

buna ziua!
ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

 

Pentru Silviu!

torsada tjt  peste cladiri

 

 

 

 

 

interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

Violenta si prostul gust la stirile Tv

12/07/2009

sgc-legitimatie Stirile Tv contin in unele zile excesiv de multe informatii macabre. Nu ajunge ca sunt relatate cazurile si se repeta obsesiv atat in cadrul aceleiasi emisiuni cat si toata ziua, dar se accentueaza dramatismul cu diferite efecte sonore si vizuale, cu interviuri.

Producatorii Tv cauta obsesiv cat mai multe cazuri dramatice: acidente, crime, boli, furturi, violuri etc, etc. A scoate in fata nefericirea si mizeria umana se pare ca este in mintea lor o solutie care le rezolva toate problemele de audienta. Eu cred ca doar in mintea lor pentru ca mie aceasta practica imi displace profund: schimb dezgustat canalul sau inchid televizorul. O perioada de timp evit canalul respectiv.

Este pur si simplu grotesc ce se intampla la stirile Tv. Daca dam la o parte stirile clasice despre aglomeratia de pe DN1 si de pe autostrada Soarelui, respectiv cele despre wc-uri infundate si strazi inundate practic nu mai ramane mai nimic din stirile Tv. Situatia e cu atat mai terifianta cu cat avem un numar foarte mare de televiziuni!

Am incercat o discutie cu CNA-ul. Practic nu sunt interesati sa limiteze sau sa elimine morbidul si prostul gust din stirile Tv. In aceste conditii mi-am propus sa vad care este parerea opiniei publice mai precis opinia vizitatorilor blogului asupra acestui subiect:

Pe parcurs functie de interesul Dv fata de aceasta investigatie voi detalia analiza.

Salut Cristi,

 

Referitor la atitudinea ta fata de violenta la stiri eu cred ca , spre norocul nostru , exista reportaje deosebit de interesante si captivante la Discovery , National Geografic etc .Votez pentru ele… Irina: Ecosisteme in armonie_National Geographic

Pe CassyLand opinii similare bine puse in pagina!

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

  • „cine” sunt ei,

  • de unde vin,

  • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

  • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

durata accesarilor

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

    Country Visitors Last New Visitor
1. Romania 2,638 June 20, 2009
2. United States 77 June 20, 2009
3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
4. Germany 24 June 19, 2009
5. Italy 8 June 18, 2009
6. Spain 8 June 18, 2009
7. France 6 June 19, 2009
8. United Kingdom 4 June 18, 2009
9. Israel 3 June 15, 2009
10. Austria 3 June 10, 2009
11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
12. Switzerland 2 June 16, 2009
13. Norway 2 June 13, 2009
14. Finland 1 June 19, 2009
15. Czech Republic 1 June 17, 2009
16. Algeria 1 June 17, 2009
17. Hungary 1 June 16, 2009
18. Ukraine 1 June 14, 2009
19. Poland 1 June 12, 2009
20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
21. Belgium              1      June 8, 2009

buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

statistica pe orase 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

statistica pe orase 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
 1 legea 307/2006 7,467
 2 anre 4,812
 3 puterea sub lupa 3,758
 4 stoianconstantin 3,331
 5 autorizare electricieni 3,311
 6 aa_autorizare electrician 2,510
 7 stoian constantin 1,585
 8 legea 319/2006 1,507
 9 aa_autorizare electricieni 1,314
10 legea 307 1,047
11 anre.ro 836
12 puterea sub lupa pana la bec 830
13 stoianconstantin.wordpress.com 757
14 timisoara 725
15 autorizare anre 680
16 hg1425/2006 657
17 legea 319 591
18 energia eoliana 577
19 hg 1146/2006 474
20 normative electrice 470
21 anre autorizare electricieni 391
22 constantin stoian 380
23 legea 307/12.07.2006 379
24 ordinul 163 379
25 probleme rezolvate anre 379
26 examen autorizare electricieni 372
27 protectie diferentiala 371
28 eoliene 350
29 autorizare electricieni 2009 335
30 ordin 163 323
31 cap scara 319
32 autorizare electrician 319
33 pe 106 309
34 turbine eoliene 303
35 eoliana 303
36 subiecte autorizare electricieni 289
37 subiecte anre 289
38 examen anre 287
39 legea 307 2006 286
40 aviz tehnic de racordare 280
41 hgr 90/2008 278
42 probleme anre 271
43 probleme autorizare electricieni 271
44 foren 2008 266
45 raspunsuri intrebari anre 263
46 reautorizare electricieni 258
47 calitatea energiei electrice 258
48 ordinul 163/2007 256
49 energie eoliana 254
50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

      

 

 

Titlu Vizualizări  
– aa_Autorizare electricieni 46,777
– Bine ati venit! 43,339
Tematica şi bibliografie pentru examenul 19,634
Chestionar norme generale de aparare imp 18,089
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 14,424
Chestionar norme metodologice de aplicar 13,930
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 13,775
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 12,921
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 12,733
Chestionar legea securitatii si sanatati 11,060
Opinii proaspete despre examenul de auto 9,681
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 9,638
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 8,960
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 8,905
Raspunsuri (6) la subiectele din norme 8,411
Raspunsuri la chestionarele test din leg 8,378
Autorizare electricieni sesiunea de prim 7,835
Agentia Nationala Reglementare in domeni 7,708
Avizul tehnic de racordare la retelele e 6,606
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 6,355
Centre de examene de autorizare electric 5,896
– Avizul tehnic de racordare la retelele 5,796
– aa_Cuprins 5,777
Sesiunea de autorizare a electricienilor 5,070
Normativ pentru proiectarea si executare 4,905
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
Normele specifice de securitate a muncii 4,808
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 4,713
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini 4,608
Tematica şi bibliografie pentru examenul 4,526
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,421
Protectia diferentiala a bransamentelor 4,364
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 4,301
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 3,990
Tematica si bibliografia pentru examenul 3,826
Probeleme pt examenul de autorizare elec 3,645
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 3,512
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,508
– a_Energie eoliana 3,269
– Tehnologii moderne de constructie LEA 3,093
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 2,965
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim 2,722
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 2,562
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 2,526
Compatibilizarea instalatiilor interioar 2,491
– La multi ani cu energie 2008! 2,458
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 2,453
Rezolvarea problemei 26 2,360
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,349
Lista finala a candidatilor acceptati la 2,277
Rezolvarea problemei 25 2,210
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,179
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 2,144
Rezolvarea problemei 38? 2,116
Rezolvarea problemei 21 2,072
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,050
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,008
Descrierea tehnologiei de construcţia 1,975
Rezolvarea problemei 23 1,918
Rezolvarea problemei 24 1,909
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 1,909
Blocurile de masura si protectie nu se p 1,891
Sectiunea conductorului de nul in retele 1,866
– Calitatea energiei electrice extras di 1,852
Rezolvarea problemei 22 1,808
Intreruptoare „cap de scara” 1,772
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 1,761
Rezolvarea problemei 37 1,725
Rezolvarea problemei 29 1,715
electricieniprobleme20092 1,704
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 1,684
Legaturi de intindere in liniile aerien 1,661
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 1,644
Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,641
Statistica candidaturilor la examenul de 1,636
Rezolvarea problemei 27 1,623
Rezolvarea problemei 35 ? 1,598
Caderea de tensiune deducerea formulelor 1,582
Rezolvarea problemei 28 1,582
– Avizul de amplasament 1,580
Rezolvarea problemei 33? 1,554
Posturi de transformare cerinte tehnice 1,545
Formulele pentru calculul parametrilor s 1,482
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,468
Avram Iancu solutioneaza problema 32 1,465
La multi ani cu energie! 1,443
Rezolvarea problemei 32? 1,387
– Supratensiuni o prezentare agreabila 1,358
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 1,339
Rezolvarea problemei 36 1,335
Normele metodologice de aplicare a preve 1,327
– Energia Electrica o afacere rentabila 1,313
– Regimurile deformante si dezechilibrat 1,284
Sarbatori fara lumina 1,281
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,258
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,196
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,177
Subiecte legislatie Gradul II 1,165
Parcul Eolian Fantanele Vest 1,160
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,136
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,121
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,098
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,064
Asupra noului regulament de racordare la 1,058
Factura de energie electrica poate fi re 1,034
– Preturile energiei electrice pentru co 1,027
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,018
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,005
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 991
rezolvarea-problemei-23 981
Formule: parametrii electrici ai LEA 958
Calitatea energiei electrice – extras di 951
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 933
Standardizarea domeniului productiei ene 917
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 888
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 882
Introducere in problematica energiei eol 879
LEA jt performante: cerinte tehnice 876
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 863
LEA mt cerinte tehnice 854
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 842
Interpretarea rezultatelor sondajului de 833
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 830
LES mt cerinte tehnice 827
Chestionar pt sondajul de opinie privind 789
– Managerul actor 782
Alimentarea fara intrerupere a consumato 778
Subiecte Legislatie Gradul I 765
Modernizarea distributiei energiei elect 758
Calitatea energiei electrice este influe 736
LES jt cerinte tehnice 731
– Standardul de performanta pentru servi 715
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 709
Harta potentialului eolian 707
– Contorizarea utilitatilor 696
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 693
Optiunile consumatorilor industriali pe 685
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 676
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 648
Bransamente pe stil nou, gata stricate 648
Care este explicatia (1)? 634
O abordare sistemică a instalaţiilor de 631
STEPNo montat gresit 620
Dezintegrarea unei turbine eoliene 617
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 612
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 608
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 603
Subiecte legislatie Gradele III si IV 596
solutia-problemei-26 595
Separator versus intreruptor telecomanda 572
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 564
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 542
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 534
Raport privind rezultatele examenelor de 520
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 512
De ce cad stalpii de iluminat public var 512
Andrea Bocelli 502
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 494
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 478
Experienta promotorilor utilizarii cablu 477
Avizul de amplasament 472
Foren 2008 469
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 457
Incze Andras „admira” solutii improvizat 444
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 436
Ghid de administrare a unui blog! 435
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 434
Aurel se vrea pe blog! 428
Diagrama cauza efect aplicata in energet 426
Baietii destepti 420
Nessun Dorma in interpretari celebre 414
Pana de curent a paralizat America de No 399
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 398
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 350
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 350
Cereri si oferte de locuri de munca 348
Costel Busuioc 345
Incze Andras are o problema 338
Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
Capcanele tarifelor sociale intre realit 336
Exemplu american: gandirea pozitiva 335
Energia clasică – sursă epuizabilă! 334
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 327
Odihna activa! 318
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 316
Automatizarea distributiei noi frontiere 310
Celine Dion 309
Despagubiri acordate de furnizorii de ee 289
Facem pana iese bine (1)! 287
Preturile energiei electrice pentru cons 286
Asupra calitatii energiei electrice: Qua 285
Rolul si locul publicitatii in ciclul de 280
Structura productiei de energie electric 276
solutia-problemei-24 275
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 270
Preturile energiei electrice pentru cons 268
Starea suportilor de bare in unele stati 258
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 256
Scump, prost si periculos! 253
Viata amarata de bucurestean blocat in t 253
Rezultatele sondajului de opinie privind 248
Emotia este si ea o forma de energie! 237
solutia-problemei-27 225
problema-25-solutionata 216
solutia-problemei-29 212
Amatorism cu radacini adanci! 211
solutia-problemei-21 210
Facem pana iese bine (3)! 208
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 208
Distributia campului electric si magneti 206
Instalatiile electrice abandonate, peri 205
* Mondial 205
Dimensionarea puterii unui parc eolian, 199
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 194
Ce sa fie, ce sa fie? 193
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 190
– Sondaje de opinie 187
Dialoguri despre poluare 185
Energia Electrica o afacere rentabila si 185
Principalii actori ai pietei angro de en 178
Structura piatei angro de energie electr 166
Criza gazului si calitatea energiei elec 165
Bonnie Tyler 162
Efectele consumurilor dezechilibrate asu 159
Dezastre previzibile! 158
Vank 1000 155
The power of wind 153
Infrastructura energetica sustine comuni 150
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 150
Obama, speranta pentru toti! 140
Putem traduce WordPress in limba romana 136
ABBA take a chance on me 135
rezolvarea-problemei-22 132
Lantul de distributie 132
rezolvarea-problemei-28 129
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 128
Beijing, China Olimpiada 2008 117
Facem pana iese bine (2)! 115
Efectele golurilor de tensiune asupra re 109
Lucrari proaste cu materiale de buna cal 109
Planul de comunicare asigura succesul af 107
Protectia la supratensiuni moft sau nece 103
Gandirea de grup 97
Cosmarul Gandului: penele de curent 95
Rolul comunicarii in afaceri 92
Power Of Love in interpretari celebre 91
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 91
Managerul actor 87
Sefii care aplica micromanagementul 86
Craciun Fericit 2008! 85
Contorizarea utilitatilor 84
structura-productieie-de-ee-oct-2008 81
Bine ati venit! 78
principalii-participanti-la-piata-angro- 78
Decizia de cumparare 73
Imaginea unei organizatii pe piata 73
Corespondenta de afaceri ca instrument d 70
Vank-1000 68
I’m Singing in the rain, Gene Kelly 63
zona-in-litigiu 62
Transporturi la romani 60
rezolvarea-problemei-25 55
Introduceti un videoclip in spatiul dest 55
Oferta unica de vanzare 54
Publicitatea diminueaza riscul in afacer 52
Meniurile WordPress pot fi traduse in li 51
solutiaproblemei-22 50
Clasificarea clientilor 45
Publicitatea asociata manifestarilor spo 42
Cadouri promotionale personalizate 41
Insereaza un sondaj de opinie in comenta 40
structura-pietei-angro-de-ee2 37
– Clasificarea clientilor 31
solutia-problemei25 23
Hello world! 14
solutia-problemei-25 13
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 12
solutia-problemei-28 8

Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

04/07/2009

sgc-legitimatie

 

Sursa www.anre.ro 

   ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

 

Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

 La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

Ev_GN_Grafic2m

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

 

Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

24/05/2009

sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

ZGARIE-NORI ROTATIVI

Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

24/05/2009

sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

Iata cum arata macheta de sondaj

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Analiza candidaturilor la extrasesiunea de autorizare 2009

23/05/2009

 sgc-legitimatie

 

S-a publicat fisierul candidatilor inscrisi la extrasesiunea de autorizare a electricienilor 2009. Este necesar sa verificati daca dosarul Dv este complet. Fisierul este publicat pe site www.anre.ro  fiind accesibil si urmand acest link

 

De asemenea pe site www.anre.ro au aparut informatii despre centrele de examen. Aceste informatii se actualizeaza frecvent astfel incat este necesar sa va informati direct de la sursa despre notati.

 

Aveti mai jos informatiile pulicate la 23.05.2009

Centrul de examinare Perioada in care se vor desfasura examene Locul examinarii  
 

CRAIOVA

11 – 14 iunie 2009

 

 

BUCURESTI

11 – 14 iunie 2009

Universitatea Politehnica Bucuresti

 

Splaiul Independentei nr. 313

 

BRASOV

22 – 25 iunie 2009

 

 

TIMISOARA

15 – 20 iunie 2009

 

 

La data de 23.05.2009 erau in evidenta 3042 dosare din care 372 necesita completari 17 s-au retras  iar 22 au fost respinse. Electricienii provin din peste 450 societati comenrciale cu mentiunea ca  exista 808 cazuri care nu au specificat agentul economic de care apartin candidatii

 

Societatea

Tip Autorizatie

I A  

5

I A + I B  

3

I A + II B  

49

I A + III B  

4

I B  

314

II A  

70

II A + II B  

310

II A + III B  

91

II A + IV B  

5

II B  

1152

III A  

90

III A + II B  

8

III A + III B  

425

III A + IV B  

53

III B  

277

IV A  

36

IV A + II B  

1

IV A + III B  

4

IV A + IV B  

90

IV B  

55

Total general

3042

 

 

 

 

 

situatia pe centre de examen

Brasov

858

Bucuresti

699

Dolj

816

Timis

669

Total

3042

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ponderea pe grade a solicitarilorAutorizarile solicitate de cei 3042 candidati:

 

 

 

 

I A 61 1.6%
I B 317 8.3%
II A 476 12.5%
II B 1520 39.9%
III A 576 15.1%
III B 524 13.8%
IV A 131 3.4%
IV B 203 5.3%
  3808 100.0%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi Brasov

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A 

2

0,23%

Bv

I A + I B 

2

0,23%

Bv

I A + II B 

26

3,03%

Bv

I A + III B 

3

0,35%

Bv

I B 

60

6,99%

Bv

II A 

22

2,56%

Bv

II A + II B 

111

12,94%

Bv

II A + III B 

32

3,73%

Bv

II A + IV B 

1

0,12%

Bv

II B 

330

38,46%

Bv

III A 

34

3,96%

Bv

III A + II B 

2

0,23%

Bv

III A + III B 

101

11,77%

Bv

III A + IV B 

23

2,68%

Bv

III B 

65

7,58%

Bv

IV A 

9

1,05%

Bv

IV A + II B 

1

0,12%

Bv

IV A + IV B 

23

2,68%

Bv

IV B 

11

1,28%

Bv

Total Brasov

858

100,00%

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi  Bucuresti

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A 

3

0,43%

B

I A + I B 

1

0,14%

B

I A + II B 

8

1,14%

B

I B 

83

11,87%

B

II A 

20

2,86%

B

II A + II B 

63

9,01%

B

II A + III B 

20

2,86%

B

II B 

309

44,21%

B

III A 

8

1,14%

B

III A + III B 

68

9,73%

B

III A + IV B 

5

0,72%

B

III B 

83

11,87%

B

IV A 

5

0,72%

B

IV A + IV B 

16

2,29%

B

IV B 

7

1,00%

B

Total Bucuresti

699

100,00%

 

 

 candidaturi Dj

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A + II B 

1

0,12%

Dj

I A + III B 

1

0,12%

Dj

I B 

106

12,99%

Dj

II A 

11

1,35%

Dj

II A + II B 

49

6,00%

Dj

II A + III B 

19

2,33%

Dj

II B 

291

35,66%

Dj

III A 

29

3,55%

Dj

III A + II B 

1

0,12%

Dj

III A + III B 

151

18,50%

Dj

III A + IV B 

17

2,08%

Dj

III B 

84

10,29%

Dj

IV A 

9

1,10%

Dj

IV A + III B 

2

0,25%

Dj

IV A + IV B 

32

3,92%

Dj

IV B 

13

1,59%

Dj

Total Dolj

816

100,00%

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi Tm

 

 

 

 

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A + II B 

14

2,09%

Tm

I B 

65

9,72%

Tm

II A 

17

2,54%

Tm

II A + II B 

87

13,00%

Tm

II A + III B 

20

2,99%

Tm

II A + IV B 

4

0,60%

Tm

II B 

222

33,18%

Tm

III A 

19

2,84%

Tm

III A + II B 

5

0,75%

Tm

III A + III B 

105

15,70%

Tm

III A + IV B 

8

1,20%

Tm

III B 

45

6,73%

Tm

IV A 

13

1,94%

Tm

IV A + III B 

2

0,30%

Tm

IV A + IV B 

19

2,84%

Tm

IV B 

24

3,59%

Tm

Total Timis

669

100,00%

 

 

 

 

 

 

 

 

Localitate

Societatea

Nespeciticat

808

PETROM 

205

CEZ DISTRIBUTIE 

181

FDEE  TRANSILVANIA SUD 

130

ENEL DISTRIBUTIE BANAT 

76

HIDROSERV Cluj 

49

HIDROSERV Hateg 

47

ELECTROCONSTRUCTIA ELCO Tg Jiu 

45

ALT UNIVERS COMPANY 2002 

44

SISE OLTENIA 

26

AEM 

25

MARSAT Targu Jiu 

24

ELECTROECHIPAMENT INDUSTRIAL 

23

ELPREST 

21

IMSAT- CUADRIPOL 

20

SISE OLTENIA – AISE Ramnicu Valcea 

20

PRELCHIM 

18

COMPANIA AQUASERV 

17

CONFORT Timisoara 

17

ELECTROPUTERE 

17

FORD ROMANIA 

17

PROIMSAT 

17

ELECTROMONTAJ CRAIOVA 

15

MONTAJ ELECTRIC Bucuresti 

14

ELECTROPRECIZIA 

13

ELECTROCONSTRUCTIA ELCO Slatina 

12

REPCONS 

12

SISE OLTENIA – AISE Slatina 

12

ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL 

11

IMSAT SA BUCURESTI SUCURSALA ARGES 

11

SERVICE IULICA 

11

ELECTRICA ELVIMEX 

10

EXIMPROD GRUP 

10

HIDROSERV PORTILE DE FIER 

10

TIAB Sucursala Craiova 

10

CAVI IMEXCO 

9

ELSTEC 

9

ERG TERMROM 

9

AISE Sf.Gheorghe 

9

TEHNOTOP GROUP 

9

ELECTRICA POPESCU 

8

 ELCO Sf. Gheorghe 

8

FORAJ SONDE Craiova 

8

GENERAL PREST 

8

IMSAT D. INSTALATII ELECTRICE 

8

INSTALATII TRUST 

8

MARCONF 

8

SDEE Sibiu/ FDEE Electrica Distributie Transilvania Sud 

8

VALORIS 

8

_BALANICA EUGEN 

7

ELCOMPET 

7

ELCOPREST 

7

ELECTRICA 

7

ELECTRO STANCALIE 

7

ELCO Alba 

7

ELECON Brasov 

7

ENERGO-PREST COMPANY 

7

IAR 

7

INSTALNIVA-COMP 

7

PSV COMPANY 

7

SAN SYSTEMS INDUSTRY 

7

AISE Alexandria 

7

TIAB Sucursala Slatina 

7

CONARG CONSTRUCT 

6

ELECTRO F&B 

6

ELECTROMONTAJ BUCURESTI SUCURSALA PITESTI 

6

ELECTROMONTAJ SA Suc. Bucuresti 

6

ELECTROTEHNIC 

6

ENERGOMONTAJ – Sucursala IEA 

6

FLEXTRONICS ROMANIA 

6

HELERY 

6

IMSAT MOTRU 

6

INSTAL ELECTROMAYER 

6

INSTALATII MONTAJ 91 

6

PROCEL 

6

RECON 

6

RECONIA 93 

6

SIREG 

6

STADIELCO 

6

WURP-PREST 

6

BEST ELECTRO INSTAL 2005 

5

COMIR 

5

EDEN DESIGN 

5

EETIM ECHIPAMENTE DE AUTOMATIZARE 

5

ELECTRICITATE 

5

ELECTRO-CON-IMPEX 

5

ELECTRO-CONSULT CARAS 

5

ELGOM 

5

EXE GROUP 

5

GLIAL TEAM EXIM 

5

HIDROSERV Slatina 

5

K.T. ELECTRONICS & AUTOMATICS 

5

MARTIN ELECTRIC 

5

MATRITA 

5

SCADT 

5

TIAB Sucursala Tg. Mures 

5

TRANSELECTRIC 

5

YOTY COM 94 

5

ACI BISTRITA 

4

BRAVO CONSTRUCT 

4

C.D. ELECTRIC 

4

CAPABIL 

4

CONSTRUCTORUL (Targu Mures) 

4

ELECTRIC GRUP 

4

ELECTROMONTAJ CARPATI 

4

ELIST 

4

ENERGOBIT 

4

FORTENEL 

4

GENERAL CONSULT GRUP 

4

IMSAT ARAD 

4

INSTALATII COMPLEXE GEOVALI 

4

LOGIMAETICS ELECTRIC 

4

MAILAT COMIXT 

4

ONELI SERV 

4

PROIECT CURENT 

4

REPROEX 

4

RODAN 

4

SCORPION PREST IMPEX 

4

SMART Sucursala Pitesti 

4

SN SARII SA BUCURESTI – SUCURSALA SALINA PRAID 

4

TOMAIDA 

4

ACI CLUJ 

3

APPS-S.A.I.F.I. 

3

AMARAD 

3

ANRS UT 330 

3

AUTOMATIZARI ACTIONARI ELECTRICE 

3

COATS ODORHEI 

3

COMPA 

3

CORVIN COMIMPEX 

3

COSMOCHIM 

3

DENSALI CONST 

3

DOSS 

3

DUMIAN 

3

ELBA 

3

ELCO STAR 

3

ELECTRA EXIM 

3

ELECTRO FIDELITY COMPANY 

3

ELECTRO INSTAL GROUP 

3

ELECTRO INSTAL GRUP 

3

ELIS ELECTRO 

3

ELMOND SERV 

3

ELROM 

3

ENERGOACTIV 

3

ENPROELECTRICA 

3

FOXY 

3

GANIRA 

3

GETIMROM INSTAL 

3

GOSCOM Miercurea Ciuc 

3

GRUPINSTAL 

3

HERCULE IMPEX 

3

INSZER 

3

KOZ-SERVICE 

3

MTZ GROUP 

3

NEW AMON ELECTRIC 

3

PRO & EL 

3

PROENERG 

3

PROIECT BIHOR 

3

SERVELECTRO 

3

SINVEX MULTISERVICE 

3

SISE BANAT 

3

SISE OLTENIA – AISE Pitesti 

3

SISE OLTENIA – AISE Targu Jiu 

3

SOLADO GROUP 

3

TECHNOLOGY 

3

TELEVOX 

3

TOTAL INCON 

3

TRAINIC 

3

_PersoanaFizica 

2

A&E BEST ELECTRO 

2

ANRS UT430 SINCA -JUD.BRASOV 

2

AGIP 

2

ARHITRAVA FACILITY MANAGEMENT SERVICES&CONSULTING 

2

ARLETI 

2

AVANT GARDE SISTEME 

2

B.A. ELECTRIC 

2

BAD RULMENTI 

2

BESTELECTRIC 

2

BLITZ LIGHTING COMPANY 

2

BUCIN 

2

C.D. ING 

2

CELESAN INSTAL 

2

CENTUM NET 

2

CILDRO 

2

COATS ROMANIA IMPEX 

2

COMENERG 

2

COMPANIA AQUASERV SUC SIGHISOARA 

2

CONEST 

2

CONS ELECTRIFICAREA INSTAL 

2

CONSENS 

2

COSELECTRO 

2

CROEL SERV 

2

DTV PROIECT 

2

EDIFICIU 

2

EL D.O.S. 

2

ELAD-PREST 2001 

2

ELECTRIC TOP TOTAL 

2

ELECTRO ALFA 

2

ELECTRO B.B.SZ. 

2

ELECTRO-BETA 

2

ELECTRO-CONSTRUCT 

2

ELCO Neamt 

2

ELECTROEXPERT 96 CONSTRUCT 

2

ELECTROGRUPAPARATAJ 

2

ELECTROMATIC-SYSTEMS 

2

ELECTRON 

2

ELECTRO-NPN 

2

ELECTROTEST 

2

ELMAROM GRUP 

2

EL-NESS 

2

ELSACO ELECTRONIC 

2

EMON ELECTRIC 

2

ENELCON 

2

ENERGO MT 

2

EUROELECTRIC Petrosani 

2

EXPERT-PROIECT-EX 

2

FABRICA DE PULBERI 

2

FDEE ELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA SUD – SDEE Mures 

2

FLORIANA PRATCOM 

2

GDF Suez Energy Romania (fost DISTRIGAZ SUD) 

2

GIDO TEST 

2

GRIMAR 

2

ICMET CRAIOVA 

2

IMSAT D.A.E.C. 

2

INSTAG 

2

INSTAL 5F CONSTRUCT 

2

IOT-DOSCO 

2

IPH DEVA 

2

IPROTIM 

2

MARCEL ELECTRIC 

2

MARIS INEDIT PROD 

2

MARKETING & MANAGEMENT 

2

MECANOELECTRICA 

2

NORD PROIECT BOTOSANI 

2

PENTASERVICE 

2

PRIMARIA TARGU SECUIESC 

2

PROINSTAL 

2

PSV CIVIND CONSTRUCT 

2

RCS&RDS-PL BRASOV 

2

RETE-EL 

2

ROMELECTRO Brasov 

2

SEG ELECTRICA 

2

SISE OLTENIA – AISE Craiova 

2

SISE TRANSILVANIA SUD 

2

SIVES 

2

SMARTEL 

2

SPERANTEI 169 

2

SPITALUL MUNICIPAL TG.SECUIESC 

2

TANARIS PROIECT 

2

TIAB Sucursala Timisoara 

2

TINARA 

2

TRANSGAZ 

2

URAREF CONSTRUCT 

2

UTI FACILITY MANAGEMENT 

2

VALLON 

2

VARGA ELECTRICITATE 2006 

2

VICMAR ELECTRO 

2

ZOZOVILL 

2

_PF Butnar Bogdan Radu 

1

ABIL ELECTRIC 

1

ADICONS-COM 

1

ADORI LIGHTING 

1

ALEX ROM 

1

ALL TOP SERV 

1

ANISOR ELECTRIC 

1

ANRS UT 240 

1

ATOLL 

1

AUTOMATIC SYSTEMS 

1

BDS PROIECT CLUJ NAPOCA 

1

BIFF INTERNATIONAL 

1

BITCABLE GRUP 

1

BOLISZE PRESTCOM 

1

BOSADI ELECTRIC 

1

BRISOR 

1

C&O INDUSTRY 

1

CARDEI M. IOAN – PFA 

1

CARPATI PROIECT 

1

Centrul Scolar Beethoven 

1

CFR IRLU 

1

CLADONIA IMPEX 

1

COBEM INVEST 

1

COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCTII ANGHEL SALIGNY 

1

COMESAD ENERGO 

1

CONSPROIECT PLOIESTI 

1

COSTAS ELECTRIC 

1

CRASSER PRODCOM IMPEX 

1

CRATRADE 

1

DAS 

1

DECOMAR CONSTRUCT 

1

DESIGN CONSTRUCT 

1

DESIGN PROIECT CONSTRUCT 

1

DUOMEX COM 

1

DUTCH IMPEX 

1

ECHIPOT 

1

ECOVOLT 

1

EDA ELEKES 

1

EDILPROIECT PIATRA NEAMT 

1

EL ASCENSO 

1

ELCOMSERV 

1

ELCONIC ANA 

1

ELECMONT 

1

ELECTRA TERM CONSTRUCT 

1

ELECTRIC COMPANY 

1

ELECTRIC TOTAL 

1

ELECTRIC-CON 

1

ELECTRIC-INST 

1

ELECTRICOM PROD SERV 

1

ELECTRO SHOP 

1

ELECTROBRANS PROD 

1

ELECTROCONSTRUCTIA ELCO CLUJ 

1

ELECTRO-CONSTRUCTII-PARCHET 

1

ELECTROEXPERT 96 

1

ELECTRO-KELEMEN 

1

ELECTROLIM INVEST TOTAL 

1

ELECTROMIX SERV 

1

ELECTROMOLDO 

1

ELECTRO-O.M.-PREST 

1

ELECTROPRINT 

1

ELECTROPROIECT H.K. 

1

ELECTROSAN CONSTRUCT 

1

ELECTROSERVICE PLUS 

1

ELEK PROTECH 

1

ELICON C.G. 

1

ELMIL ELECTRIC 

1

EL-MONT Bucuresti 

1

ELPRO SERVICE 

1

ELPROMEX CONSULT 

1

ELTACAD 

1

ELTICOMP 

1

ENERGO STAR 

1

ENERGOBIT Cluj Napoca 

1

ENERGOCONSULT 

1

ENERGOSERV & CONSULTING 

1

ENERGOTEL SERV 

1

EUROCOMPANY 

1

EUROLAND 2002 

1

EUROMAGNUM TRADE 

1

EUROSES ELECTRIC 

1

EVISZ PROI 

1

EXCALIBUR 

1

EZEREGYMESTER 

1

FARA 

1

Farkas Csaba Persoana Fizica 

1

FDEE ELECTRICA DISTRIBUTIE MUNTENIA NORD 

1

FERNICO 

1

FIA ELECTROINVEST 

1

FLORIAN ELECTRIC LIGHT 

1

FORMELECTRIC 

1

FULL ELECTRIC 

1

GALVANO TEHNICA 

1

GB SERVICE 

1

GEDEON RICHTER ROMANIA 

1

GENERAL CONSTRUCT Bacau 

1

GENERAL TRUST ARGES  

1

GERVIS 

1

GIESA 

1

GOSPODARIA COMUNALA 

1

GP ELECTROCLASS 

1

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI 

1

H.V. ELECTRO VISION 

1

HELAND-ELECTRO 

1

HIDROCONSTRUCTIA SC. OLT INF. 

1

IMSAT 

1

IMSAT ALBA 

1

IMSAT CARAS 

1

IMSAT D.M.A. 

1

IMSAT D.SERVICE 

1

INSEL KAT 

1

INSTA GRUP 

1

INSTAL DATA PROIECT 

1

INSTAL ELECTRO 

1

INSTAL VEST 

1

INSTAL-PROIECTEX 

1

INSTEL FRIG 

1

INSTEL Miercurea Ciuc 

1

INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI CAI FERATE 

1

KALESTIN 

1

KLARA 

1

L.M. ELECTRIC 

1

LACTATE HARGHITA 

1

LINEAR-INSTAL 

1

LONGREEN PROD 

1

LSA BUILDING AUTOMATION 

1

LUCZA A ANDRAS PERSOANA FIZICA 

1

MANORI-COM 

1

MATLUC PREST 

1

MEGAELECTRIC 

1

METABET C.F. 

1

METHEXIS 

1

MIRA MON PRESTCOM 

1

MM ELECTRIC ACTIV 

1

MOBEX 

1

MONDO ELECTRIC 

1

MONTAJ ELECTRIC Husi 

1

MURESUL IMPEX 

1

NISEMPRA ELECTRO 

1

NOVA PROD GAS 

1

OLDMARY PRODCOM 

1

OLTSTAR 

1

ONIONA COMPROD 

1

ORADEA EXPRES HOTEL 

1

OVINIC-INSTAL 

1

PARVA ELECTRIC 

1

PETER COM 

1

POLYSTART POWER & LIGHTS 

1

POWER DESIGN 

1

PRAM COMPANY 

1

PRODAO-ING 

1

PRODUCTIE COMERT TODOR 

1

PROELCOM 

1

PRO-ELECTRO-CONS 

1

PROIECT ARAD 

1

PROIECT ENERGY 

1

PROIECT SM 

1

PROIECT Targu Mures 

1

PROTECH 

1

RAPTRONIC 

1

ROLFPREST 

1

RONDAS TEL 

1

ROVGROUP CHIM 

1

S.I.E.C. 

1

SALA-INSTEL 

1

SELCA 

1

SILV’I POWER 

1

SIRIUS SUPERCOM 

1

SISE OLTENIA – AISE Turnu Severin 

1

SISTEM 

1

SISTEM ELECTRIC SERVICE 

1

SISTEM INCO 

1

SOFTPROIECT 

1

SONERIA PROD 

1

SOSTA 

1

SPITALUL CLINIC SIBIU 

1

TCI CONTRACTOR GENERAL CLUJ NAPOCA 

1

TEHNO ELECTRIC INSTAL 

1

TEOELECTRO INSTALATII 

1

TIFO ZONE 

1

TIGRA-WILL 

1

TOPOTRUST CONSTRUCT 

1

TOTAL ELECTRIC 

1

TRACOS IMPEX 

1

TRANSILVANIA COMPANY 

1

TRANS-SERVICE 

1

TROFIN 

1

TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ SI CONSTRUCTII 

1

TUREGAL 

1

ULTRASISTEM 

1

UZINELE SODICE GOVORA 

1

VIM SPECTRUM 

1

VIS CONS INSTAL 

1

VISUL 

1

YKU KRAFT ELECTRIC 

1

ZES ZOLLNER ELECTRONIC 

1

ZEUS POWER 

1

  general

3042

 

 

 

 

 

 

Raport privind rezultatele examenelor de autorizare electricieni, Sesiunea de Primavara 2009

03/05/2009

 

 sgc-legitimatie

  Sursa:  www.anre.ro

 

In perioada alocata inscrierilor pentru examenul de autorizare organizat in Sesiunea de Primavera 2009,ANRE a inregistrat 4418 cereri de autozare, o parte dintre candidati solicitand amanarea sustinerii examenului intr-o sesiune ulterioara.

 

Structura candidatilor acceptati la examenul de autorizare, in functie de gradul solicitat, este prezentata in Figura 1.

 

 fig-1

 

Figura 1

 

 

Examenele au avut loc in 9 centre de examinare (Bucuresti, Constanta, Brasov, Ploiesti, Iasi, Cluj Napoca, Timisoara, Craiova, Pitesti), fiind organizate, in perioada 9 martie 2009 – 11 aprilie 2009, 59 de serii de examinare.

 

Analiza rezultatelor examenelor de autorizare este prezentata grafic in Figurile 2 si 3.

 

 fig-2

Figura 2

 

 fig-3

Figura 3

 

Gradul de promovabilitate (nr. candidati admisi/ nr. candidati prezenti) a fost invers proportional cu gradul de autorizare (cea mai mica valoare inregistrandu-se la examenele de gradul I, iar cea mai mare valoare la examenele de autorizare gradul IV).

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

28/02/2009

SGC 2002  Va propun o tema pentru dezbatere: argumentati optiunea pentru separator sau intreruptor telecomandat care asigura buclarea a doua LEA 20 kV alimentare din statii diferite. Sa presupunem ca cele doua linii sunt ramificate avand fiecare cca 60 posturi de transformare si lungimi in ax de cca 30 km. La schema normala aparatul de comutatie supus atentiei dv va functiona deschis/deconectat.

Functie de argumentele rezultate din comentariile Dv o sa sintetizez un formular de sondaj de opinie pt a vedea cum se impart opiniile Dv pentru sustinerea respectivelor argumente.

Pentru ca totusi nu ma pot abtine trebuie sa ii amintesc unui stimat coleg  (! caruia ii dedic acest articol si pe care il voi invita sa vada rezultatele) ca atata timp cat nu avem incidente aparatele de comutatie sunt, la schema normala,  fie „inchise fie  deschise” in ambele stari isi aduc aportul la distributia ee neputandu-ne dispensa de nici o categorie deoarece ele au in caz de incident si/sau lucrari functii noi care justifica odata in plus existenta lor!

Recunosc ca sunt curios de evolutia comentariilor. Evident ca in noianul de informatii si initiative existente pe net acest demers poate sa nu aiba niciun ecou. Vom vedea!

Rezolvarea problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

08/02/2009

SGC 2002  Utilizati link-ul urmator pentru: solutia problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

Succes natural!

Rezolvarea problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)

31/01/2009

SGC 2002  utilizati link-ul urmator pentru:  solutia problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)

Succes natural!

Principalii actori ai pietei angro de energie electrica

31/01/2009

SGC 2002  

periodic ANRE publica rapoarte despre piata angro de nergie electrica. Din raportul lunii Octombrie 2008 am extras lista participantilor la piata angro de energie electrica.

principalii-participanti-la-piata-angro-de-ee

Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

26/01/2009

SGC 2002   Pentru solutie urmati link-ul alaturat: solutia problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

Succes!

Subiecte Legislatie Gradul I

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:

Prin Hotărâre a Guvernului României.

Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.

Prin Decizie a preşedintelui ANRE.

2

Scopul „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

3

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

4

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.

5

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie

6

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:

la care acţionar principal este statul român.

la care acţionar majoritar nu este statul român.

tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.

7

Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:

Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod

Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice

Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili