Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune


    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

9 răspunsuri to “Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune”

  1. Incze Andras Says:

    Dupa parerea mea unde sunt „probleme” cu reteaua de distributie, in afara de fluctuatiile de tensiune apar si intreruperile, golurile de tensiune de durata variabila, care in functie de tipul consumatorului si golurile de tensiune pot crea probleme. Solutia ar fi ori un stabilizator de tensiune, ori un UPS care contine inglobat si stabilizator, in afara de asta pot fi evitate asa si pierderile de date la echipamente IT.
    Eu personal nu am probleme cu fluctuatiile de tensiune, din cand in cand verific cu multimetrul tensiunea, dar se incadreaza in plaja de variatie permisa, insa postul trafo este destul de aproape de noi si acum 4 ani a fost si modernizata reteaua stradala. Din cate imi aduc aminte nici inainte de modernizare nu prea erau probleme, probabil tot din cauza distantei relativ mici fata de transformator. Pe mine personal intreruperile de tensiune ma deranjau care se datorau ori lucrarilor ori unor defectiuni la reteaua de medie tensiune/statia de transformare, ori se oprea, ori se repornea calculatorul in aceste situatii. Solutia era un UPS cu cablu de date, asa cand se intrerupe alimentarea sau este un gol de tensiune este semnalizat atat acustic cat si vizual pe ecranul calculatorului si se initializeaza procesul de inchidere al calculatorului, daca revine tensiunea atunci se intrerupe procesul de inchidere.
    Exista insa situatii cand ceva fenomen tranzitoriu zapaceste UPS-ul si acesta intra in regim de stabilizare, desi tensiunea de intrare este in plaja permisa dar pentru o diagnostizare exacta ar trebui atat un analizor de energie cu posibilitate de inregistrare a valorilor masurate, cat si unele date tehnice referitoare la UPS care sunt cunoscute numai de producator.

    • stoianconstantin Says:

      Andras,

      Care este gama de puteri ale UPS vs stabilizatoare si daca stii care este raportul preturilor.
      E drept ca sculele au functii usor diferite. As prefera sa discutam aici de stabilizatoare!
      Sunt interesat sa vad daca ele sunt cunoscute daca cei care le au sunt multumiti de ele si care au fost factorii care determina oamenii sa isi achizitioneze stabilizatoare de tensiune.
      SGC

    • Raul TRIFAN Says:

      Buna ziua!

      Articol vechi, dar de actualitate, asa ca imi permit sa raspund cu o parere personala.

      UPS-urile au in ele stabilizatoare bazate pe relee (AVR standard cu relee); cele ieftine au 2 relee care aclanseaza la diferente de tensiune de 30-40V, iar cele de pret mediu au mai multe relee (sa zicem 4 relee care regleaza cam 20V fiecare). UPS-urile scumpe (cele cu simpla sau cu dubla conversie) au invertor intern care asigura stabilizare perfecta si sinusoida pura in timp real, deoarece invertorul isi ia tensiunea constant de pe bornele bateriilor interne/externe.

      Personal mi-ar placea sa gasesc la vanzare un AVR cu relee multe si silentionase (+/-10V/releu), dar din pacate n-am vazut decat cu maxim 4 relee, deci la o tensiune de intrare de 210V avem vreo 245V pe iesire, iar la o tensiune de intrare de 250V avem vreo 215V pe iesire. Diferentele de reglaj sunt prompte (cateva zeci de ms) dar cu diferente destul de mari de tensiune si care pot afecta pe functionalitatea surselor de alimentare nu foarte bine stabilizate, cat si motoarele alimentate direct, gen: pompe de centrale, hidrofoare etc. 😦

      AVR-urile de tip autotransformator reglabil cu motoras pas-cu-pas au o durata foarte mare de reglare a tensiunii pe iesire…undeva pe la 1 secunda pt. o deviatie de 30V si sunt si cam zgomotoase cat functioneaza pantograful intern, deci nu se preteaza pt. dormitoare sau incaperi „linistite”.

      Momentan am in dormitor un UPS scump cu dubla conversie pe care-l tin pe pozitia OFF deoarece este zgomotos (aprox. 50dB la 1m). Asa ca sunt in situatia de a cauta un stabilizator rapid (comutare in 1/2 perioade) si in trepte scurte (max. 10V), dar nu gasesc: cele cu relee sunt in trepte prea largi, iar cele cu autotransformator cu motoras sunt prea lente. 😦

      Toate stima,
      Raul.

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua, Dl Raul

      Interesant comentariul Dvs. Va invit sa mai postati informatii pe acest subiect. Eventual, daca timpul va permite, va invit sa postati un articol. Sunt convins ca va fi de mare interes pentru utilizatorii blogului.

      Personal cunosc dificultatile OD de a asigura tensiune la bornele receptoarelor in plaja +/- 10%Un insa totodata realizez ca exista multe receptoare electrice care necesita tensiuni bine stabilizate.

      Echilibrarea retelelor stradale si asigurarea unor nivele ale tensiunii cat mai apropiate de Un la bornele receptoarelor electrice sunt probleme care ma intereseaza foarte mult!

      Toate cele bune,
      SGC

    • raoultrifan Says:

      Buna ziua, in caz ca vedeti adresa mea de email in raspunsul anterior sau in acesta, va rog frumos sa ma contactati. Va multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      V-am trimis un email!
      SGC

  2. Sergiu Says:

    Buna Ziua Domnule Stoian!

    Pe acest subiect as dori sa va cer o opinie. Ma refer insa la un consumator industrial, exista o retea complexa cu tensiuni 20/6/0,4KV. Pe partea de 0.4KV a aparut o supratensiune care a afectat trei consumatori (macarale), simultan, mai precis convertoarele de putere care realizeaza 680VDC. Tranzistoarele de putere IGBT fie au explodat, fie au intrat in scurt. Pagubele sunt foarte mari. Proiectantul nu a preavazut o astfel de situatie. S-au verificat liniile de 20KV, 6KV, transformatorul 20/6 si 6/0.4. Totul este in regula. Odata cu acel incident am gasit o singura linie de 20KV, intre doua posturi, declansata. Dar electric, intre linia de 20 si cea de 6KV nu era nici o legatura, erau pe sectii diferite. S-ar fi inchis circuitul tocmai prin statia de plecare, la 2KM distanta. Linia de 20KV s-a verificat si este repusa sub tensiune. Este foarte ciudat. Toate liniile sunt subterane. Singurul lucru comun intre cele 2 linii este canalizatia subterana pe cca 800 m. Alti consumatori pe 6KV alimentati din acelasi transformator dar linii diferite nu au fost afectati.
    Daca mi-ati da o adresa de mail as putea sa va descriu mai exact reteaua, schema de conexiuni. Am consultat multi experti si nu gaseste nimeni o cauza plauzibila. Va multumesc pentru atentie.

  3. Incze Andras Says:

    Prin anii 80 am avut la televizorul alb-negru mostenit o cutie neagra, cu ceva mai mare decat o cutie de pantofi, cica era stabilizator de tensiune ferorezonant. Atat tin minte ca dupa pauze de tensiune puteam porni televizorul fara sa asteptam „stabilizarea” tensiunii de retea, insa cam prin 1990 candva s-a stricat, de atunci nici nu a fost reparat, nimeni nu s-a ocupat de el, se prafuieste undeva la Tata.
    Mai erau pe vremuri stabilizatoare de tensiune manuale cu autotransformator toroidal, la un capat aveau un disc cu un contact rotativ care aluneca pe spirele bobinate pe miez. Am mai vazut un stabilizator de tensiune cu comutator rotativ, asta presupun ca comuta de pe o priza pe alta la secundarul transformatorului/autotransformatorului, insa practic asta fac si stabilizatoarele de tensiune mai ieftine, autotransformator sau transformator cu comutator de ploturi actionat cu servomotor sau cu comutator electronic. Altele cred ca fac dubla conversie, alternativ-continuu-alternativ.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: