Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009 In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!
Succes natural!
Editia 9 Am facut si identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIB_IVB. Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor
Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.
Bibliografie:
Statistici |
II inclus in III_IVB |
II – III_IVA=38 intrebari |
II ∩ III_IVA = 117 intrebari |
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari |
III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari |
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari |
nr II | nr III_IVA | nr III_IV B | Norma | Enunt | Varianta a | Varianta b | Varianta c |
1 | 1 | NTE 001/03 | Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: | 5 Ω art 12.5.3 | 10 Ω | 15 Ω | |
2 | 2 | NTE 001/03 | Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: | 5 Ω | 10 Ω art 12.5.3 | 15 Ω | |
3 | 3 | NTE 001/03 | Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: | înalt | semiînalt art 13.6 | jos Ani Dobos:art 13.6 | |
4 | 4 | NTE 001/03 | Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: | instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică | instalaţiilor electrice din medii explozive | instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1 | |
5 | 5 | NTE 001/03 | Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: | tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a | tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a | tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie | |
6 | 6 | NTE 001/03 | Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: | tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b | tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială | tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b | |
7 | 7 | NTE 001/03 | În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: | 12,5 kV/m art 5.1.3.5 b | 30 kV/m | 20 kV/m | |
8 | 8 | NTE 001/03 | Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: | metoda convenţională art 5.2.1.a | metoda statistică | oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b) | |
9 | 9 | NTE 001/03 | Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: | doar metoda convenţională | doar metoda statistică | oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b | |
10 | 10 | NTE 001/03 | La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: | 30° art 6.1.3 | 45° | 60° | |
11 | 11 | NTE 001/03 | În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: | 10 Ω | 5 Ω art 6.2.6 b | 4 Ω | |
12 | 12 | NTE 001/03 | Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: | descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7 | descărcătoare cu coarne | paratrăsnete | |
13 | NTE 002/03/00 | Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice: | cu tensiune până la 400 kV art 1 | cu tensiune până la 220 kV | cu tensiune până la 750 kV | ||
14 | NTE 002/03/00 | Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat: | numai în caz de avarie | la punerea în funcţiune (PIF) art 6 a | în timpul exploatării art 6b | ||
15 | NTE 002/03/00 | Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie: | egală sau mai mare decât 2 MΩ | mai mare decât 2 MΩ tab V | egală cu 2 MΩ | ||
16 | NTE 002/03/00 | Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie | a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent | a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele cap V pct 3 | între circuitele independente şi pământ cap V pct 3 | ||
17 | NTE 002/03/00 | Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la: | verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei cap V pct 1 | verificări funcţionale | verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate cap V pct 1 | ||
18 | NTE 002/03/00 | În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: | nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare | nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe | trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare | ||
19 | NTE 002/03/00 | În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie: | să fie mai mare decât curentul de sarcină | să corespundă curentului de sarcină art 1.16 probe | să fie mai mică decât curentul de sarcină | ||
20 | NTE 002/03/00 | În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: | nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe | trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare | nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare | ||
1 | 24 | 21 | NTE 006 | Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. | neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 | neglijabilă axa 10 | se calculează pe bază de formulă |
2 | 25 | 22 | NTE 006 | Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: | 10% | 5% art 14 | 15% |
3 | 26 | 23 | NTE 006 | Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: | scade art 15 b | creşte | rămâne constant |
4 | 27 | 24 | NTE 006 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: | curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 | curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 | curentul de scurtcircuit de şoc |
5 | 28 | 25 | NTE 006 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: | mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12 | mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib | egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3 |
6 | 29 | 26 | NTE 006 | În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: | aproape de generator Ani Dobos:art 16b | departe de generator Ani Dobos:atr 16b | indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b |
7 | 30 | 27 | NTE 006 | În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: | se neglijează | nu există art 16c | se calculează pe bază de formulă |
8 | 31 | 28 | NTE 006 | În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: | rezistenţele de contact art 9d | impedanţele de defect art 9d | impedanţele de scurtcircuit |
9 | 32 | 29 | NTE 006 | În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: | capacităţile liniilor art 13 Liliana art 9h | impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h | admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h |
10 | 33 | 30 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: | scurtcircuitul este departe de generator art 9a | scurtcircuitul este aproape de generator | scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a |
11 | 34 | 31 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: | valorile tensiunii de alimentare art 9c | impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c | impedanţele de scurtcircuit |
12 | 35 | 32 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: | impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e | impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă | impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă |
13 | 36 | 33 | PE 102/86 | Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: | în aceeaşi încăpere; | în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6, | nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
14 | 37 | 34 | PE 102/86 | Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: | este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7 | este permisă întotdeauna; | nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
15 | 38 | 35 | PE 102/86 | În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: | se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1 | nu se admite | se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1 |
16 | 39 | 36 | I7/2002 | Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: | este interzisă; art 5.2.27 | este permisă în anumite condiţii; | este permisă, dar nu se recomandă. |
17 | 40 | 37 | PE 102/86 | În cazul în care funcţionarea în paralel a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: | se prevăd blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2 | se montează indicatoare de securitate; | în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2 |
18 | 41 | 38 | PE 102/86 | Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: | siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7 | orice tip de întreruptor; | aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7 |
19 | 42 | 39 | I7/2002 | La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin: | 10 mm | 15 mm art 5.2.62 | 20 mm |
20 | 43 | 40 | I7/2002 | Tabloul de distribuţie trebuie montat: | în plan orizontal | perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79 | nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare |
21 | 44 | 41 | I7/2002 | Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de: | 50 A | 100 A art 5.2.28 | 150 A |
22 | 45 | 42 | PE 102/86 | Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite | pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat | se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7 | este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii |
23 | 46 | 43 | PE 102/86 | Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare: | este permisă | nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3 | de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30 |
24 | 47 | 44 | I7/2002 | Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât: | conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28 | conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact | conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate |
25 | 48 | 45 | I7/2002 | Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: | este interzisă; art 4.2.23 | este permisă; | este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul. |
26 | 49 | 46 | I7/2002 | Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : | întreruptoare manuale; | siguranţe fuzibile; art 7.1.12 | întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12 |
27 | 50 | 47 | I7/2002 | Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: | în încăperi separate art 7.1.16 | în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16 | nu este necesar un spaţiu special |
28 | 51 | 48 | PE 102/86 | Carcasele bateriilor de condensatoare: | trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6 | nu trebuie să fie legate la pământ; | trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii |
29 | 52 | 49 | I7/2002 | Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: | Cu art 5.1.3 b | Al | otel |
30 | 53 | 50 | PE 102/86 | Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă: | în plan vertical | în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal | în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10 |
31 | 54 | 51 | I7/2002 | Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: | faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b | faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; | faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben. |
32 | 55 | 52 | PE 102/86 | Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: | verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11 | alb pentru poziţia deschis | alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11 |
56 | 53 | PE 103/92 | Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: | nu este obligatorie; art 1.4 | este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; | este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV. | |
57 | 54 | PE 103/92 | Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv: | dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate; | dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; | dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4 | |
58 | 55 | PE 103/92 | Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: | de regulă, numai la efectele dinamice; | de regulă, numai la efectele termice; Stoian C art 1.5 | întotdeauna la efectele termice şi dinamice. | |
59 | 56 | PE 103/92 | Curentul de scurtcircuit reprezintă: | curentul nominal admisibil | supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4 | supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4 | |
60 | 57 | PE 103/92 | La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: | de regulă, se neglijează; | se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2 | se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW. | |
61 | 58 | PE 103/92 | Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: | scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; | scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; | natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3 | |
62 | 59 | PE 103/92 | La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: | rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ | rezistenţei arcului electric | rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare) | |
63 | 60 | PE 103/92 | Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: | curentul dinamic nominal | curentul de scurtcircuit termic echivalent | valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1 | |
64 | 61 | PE 103/92 | La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: | de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4 | de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului | de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit | |
65 | 62 | PE 103/92 | Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula: | scurtcircuitul monofazat | scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ | scurtcircuitul trifazat art 5.1 | |
66 | 63 | PE 103/92 | Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului: | valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1 | curentul de scurtcircuit permanent (kA) | curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA) | |
67 | 64 | PE 103/92 | Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: | direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2 | direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect | direct proporţional cu durata defectului | |
68 | 65 | PE 103/92 | Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: | solicitări mecanice art 5.6 | efecte termice | solicitări electromagnetice | |
69 | 66 | PE 103/92 | Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: | la solicitări electromagnetice | la solicitări mecanice Liliana art 5.8 | la efectele termice | |
70 | 67 | PE 103/92 | Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: | la solicitări electromagnetice | la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9 | arcul electric | |
71 | 68 | PE 103/92 | Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit: | se verifică la solicitări mecanice art 5.10 | se verifică la solicitări termice art 5.10 | nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit | |
72 | 69 | PE 103/92 | La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu se ia în considerare secţiunea: | totală (echivalentă); | părţii de aluminiu; art 6.6 | părţii de oţel | |
73 | 70 | PE 103/92 | Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: | arc electric | solicitări electromagnetice | solicitări mecanice şi termice art 5.10 | |
74 | 71 | PE 103/92 | Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: | 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură | valorile limită admise de normele producătorului art 6.14 | 375°C – 400°C, în funcţie de durata | |
72 | PE 116/94 | Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile: | 1 an art 1.2.9 | 6 luni | 2 ani | ||
73 | PE 116/94 | Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de: | 10º C art 1.3.12 | 5º C | 15º C | ||
74 | PE 116/94 | Valoarea minimă de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de: {!!!! 1000 MΩ art 13.1} | 100 MΩ | 500 MΩ | 1 MΩ | ||
75 | PE 116/94 | În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră: | 1,5 V | 1 V | 2 V art 19.5 | ||
76 | PE 116/94 | În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează: | o dată în 24 de ore art 19.6 | o dată pe lună | o dată pe săptămână | ||
77 | PE 116/94 | În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează: | o dată pe săptămână | de două ori pe lună | o dată pe lună art 19.6 | ||
78 | PE 116/94 | Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie: | mai mică decât 1 MΩ | mai mare decât 1 MΩ art 2.2 | egală cu 1 MΩ | ||
79 | PE 116/94 | În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la: | 1 an | 5 ani art 20.1 | 2 ani | ||
80 | PE 116/94 | La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de: | 3000 Ω art 20.5 | 2500 Ω | 2000 Ω | ||
81 | PE 116/94 | Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât: | valoarea măsurată la ultima PIF | 50% din valoarea măsurată la ultima PIF art 3.2 | 30% din valoarea măsurată la ultima PIF | ||
82 | PE 116/94 | Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de: | 1 MΩ | 1,5 MΩ | 2 MΩ Liliana art 5.2(5) pg 45 | ||
83 | PE 116/94 | În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât: | 2000 MΩ Liliana art 7.2 pg 83 | 1000 MΩ | 1500 MΩ | ||
84 | PE 116/94 | În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât: | 150 MΩ | 100 MΩ | 50 MΩ Liliana art7.2 pg 83 | ||
75 | 85 | PE 134/95 | Timpul minim de deconectare reprezintă: | cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29 | suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29 | timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei | |
76 | 86 | PE 134/95 | Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: | componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24 | componentei simetrice de c.a. scade | componentei simetrice de c.a. se dublează | |
77 | 87 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: | valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II | valoarea componentei simetrice de c.a. | curentul de şoc Liana art 3.1 pct II | |
78 | 88 | PE 134/95 | In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: | cuptoarelor electrice cu arc | maşinilor rotative art 3.2 | transformatoarelor | |
79 | 89 | PE 134/95 | Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: | impedanţele lor art 3.2 | rezistenţele lor | reactanţele lor | |
80 | 90 | PE 134/95 | În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: | aceeaşi impedanţă de bază art 3.2 | acelaşi curent | la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază | |
81 | 91 | PE 134/95 | În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează: | rezistenţele reţelelor Liana art 1.5 | reactanţele reţelelor | reactanţele capacitive ale reţelelor | |
82 | 92 | PE 134/95 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: | în schemele de secvenţă homopolară; | în schemele de secvenţă directă; | în schemele de secvenţă inversă; | |
83 | 93 | PE 134/95 | Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: | valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14 | curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei | valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei | |
84 | 94 | PE 134/95 | Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată: | cu 5s înaintea scurtcircuitului | în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28 | cu 10 s după producerea scurtcircuitului | |
85 | 95 | PE 134/95 | În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit: | are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I | are o valoare ce variază în timp | are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului | |
86 | 96 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune. | |
87 | 97 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: | valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1 | valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1 | valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1 | |
88 | 98 | PE 134/95 | Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face: | calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2 | calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2 | calculul tensiunii reţelei | |
89 | 99 | PE 134/95 | Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte: | pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri | numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2 | doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază | |
90 | 100 | PE 134/95 | Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: | impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică | impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică | impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele în unităţi relative nu se modifică art 3.2 | |
91 | 101 | PE 134/95 | În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: | se admite întotdeauna egalitatea lor | se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; | se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2 | |
92 | 102 | PE 134/95 | În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: | fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; | toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune | toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2 | |
33 | 93 | 103 | PE 155/92 | Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: | puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 | puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1 | criteriilor constructive; |
34 | 94 | 104 | PE 155/92 | Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: | 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 | 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale | 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale |
35 | 95 | 105 | PE 155/92 | Conductoarele coloanelor electrice: | trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1 | pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; | pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m. |
36 | 96 | 106 | PE 155/92 | Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: | 50 mmp | 150 mmp | 100 mmp art 3.2.2 |
37 | 97 | 107 | PE 155/92 | Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: | în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 | în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 | doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea |
38 | 98 | 108 | PE 155/92 | Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi: | firida de branşament | coloana electrică art 1.2.1 | punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului art 1.2.1 |
39 | 99 | 109 | PE 155/92 | Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între: | linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2 | firida de branşament şi coloană sau colonele electrice | coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator |
40 | 100 | 110 | PE 155/92 | Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la: | 20 A | 30 A art 2.1.5 | 40 A |
41 | 101 | 111 | PE 155/92 | Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult: | 10 apartamente | 20 de apartamente art 2.1.7 | 30 de apartamente |
42 | 102 | 112 | PE 155/92 | Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului: | 3 x 50 + 25 mmp | 3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10 | 3 x 95 +50 mmp |
43 | 103 | 113 | PE 155/92 | Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte: | 10 m | 15 m art 3.2.10 | 20 m |
44 | 104 | 114 | PE 155/92 | Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de: | 0,3 m | 0,4 – 0,5 m art 3.1.1 | 1m |
45 | 153 | 115 | I7/2002 | Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: | clădirilor agricole şi horticole art 1.1e | protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor | la depozite de materiale pirotehnice şi explozive |
46 | 154 | 116 | I7/2002 | Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: | se admite | nu se admite art 3.3.6 | se admite condiţionat |
47 | 155 | 117 | I7/2002 | Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: | numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice | numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice | atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9 |
48 | 156 | 118 | I7/2002 | Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: | interzisă | admisă | admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9 |
49 | 157 | 119 | I7/2002 | Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: | recomandată | obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3 | la latitudinea consumatorului |
50 | 158 | 120 | I7/2002 | La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: | până la 30 A art 3.4.9 | până la 50 A | până la 20 A |
51 | 159 | 121 | I7/2002 | Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este: | ‘interzisăAlin Voicu art 4.1.44 | obligatorie art 4.1.27a | la latitudinea executantului |
52 | 160 | 122 | I7/2002 | Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: | permisă | interzisă art 4.1.41 | obligatorie |
53 | 161 | 123 | I7/2002 | Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: | instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 | instalaţii de comandă, semnalizare | instalaţii de comutare şi similare |
54 | 162 | 124 | I7/2002 + PE 102/92 | Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: | interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43 | permisă în anumite condiţii | la latitudinea consumatorului |
55 | 163 | 125 | I7/2002 | La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: | aluminiu | cupru sau aluminiu | obligatoriu cupru 5.1.3 |
56 | 164 | 126 | I7/2002 | Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: | în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie | în interiorul golurilor din elementele de construcţie | numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29 |
57 | 165 | 127 | I7/2002 | Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: | este permisă întotdeauna | este permisă în cazul conductoarelor de cupru | este interzisă 5.1.31 |
58 | 166 | 128 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă: | minimum 8 spire | o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm | minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33 |
59 | 167 | 129 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă: | prin răsucire şi matisare | prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare 5.1.34 | prin lipire cu cositor |
60 | 168 | 130 | I7/2002 | Legăturile barelor se execută: | numai prin sudare | numai cu ajutorul şuruburilor | cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37 |
61 | 169 | 131 | I7/2002 | Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: | 16 mmp | 10 mmp art 5.1.38 | 6 mmp |
62 | 170 | 132 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: | numai prin sudare | numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică | prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40 |
63 | 171 | 133 | I7/2002 | Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: | 3 m | 4 m axa5 | 5 m |
64 | 172 | 134 | I7/2002 | Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută: | oriunde pe traseul conductelor | nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport | numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60 |
65 | 173 | 135 | I7/2002 | Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: | este interzisă 5.1.64 | este admisă | este admisă numai pentru conductoare de cupru |
66 | 174 | 136 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: | numai în încăperi în care mediul nu este coroziv | în orice categorie de încăperi sau mediu 5.1.79 | numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu |
67 | 175 | 137 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: | numai aparent | numai îngropat | aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84 |
68 | 176 | 138 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie: | perfect orizontală | aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89 | cu pante de (1 …2 ) % între doua doze |
69 | 177 | 139 | I7/2002 | În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: | 1 m | 0,5 m | circa 0,3 m art 5.1.92 |
70 | 178 | 140 | I7/2002 | Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: | este strict interzisă | este admisă fără restricţii | trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice 5.1.92 |
71 | 179 | 141 | I7/2002 | Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: | admisă | interzisă 5.1.103 | admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm |
72 | 180 | 142 | I7/2002 | Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: | 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 | 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală | 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală |
73 | 181 | 143 | I7/2002 | Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: | aparent, indiferent de traseu | în ţevi de protecţie; | înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton. 5.1. 132 |
74 | 182 | 144 | I7/2002 | Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: | cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; | cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 | cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor. |
75 | 183 | 145 | I7/2002 | În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: | 1 cm | 5 cm | minimum 7 cm art 5.1.141 |
76 | 184 | 146 | I7/2002 | Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: | 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; | (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 | 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune. |
77 | 185 | 147 | I7/2002 | Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: | se admite | se admite condiţionat !!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta | este interzisă art 5.2.7 |
78 | 186 | 148 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: | numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 | numai pe conductorul de nul; | pe fază sau pe nul, nu are importanţă. |
79 | 187 | 149 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: | 1m de la axul aparatului; | (0,6-1,5) m de la axul aparatului; | 1,5 m de la axul aparatului. |
80 | 188 | 150 | I7/2002 | Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: | 6 A | minim 10 A 5.2.16 | minim 16 A |
81 | 189 | 151 | I7/2002 | În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: | cel puţin o priză; | cel puţin două prize; 5.2.18 | cel puţin trei prize. |
82 | 190 | 152 | I7/2002 | În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: | peste 1m | peste 1,5 m 5.2.19 | peste 2m |
83 | 191 | 153 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: | cel puţin 1 m | cel puţin 1,25 m 5.2.19 | cel puţin 1,5 m |
84 | 192 | 154 | I7/2002 | Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: | numai pentru separare | atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.26 | numai pentru deconectare sub sarcină |
85 | 193 | 155 | I7/2002 | Întrerupătoarele automate se pot utiliza: | numai pentru separare | atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.37 | numai pentru deconectare sub sarcină |
86 | 194 | 156 | I7/2002 | În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: | trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune | nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 | poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului |
87 | 195 | 157 | I7/2002 | Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: | cel puţin 50 mm art 5.2.64 | 75 mm | 100 mm |
88 | 196 | 158 | I7/2002 | Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: | 2 m | 2,3 m art 5.2.67 | 2,5 m Ani Dobos: art5.2.67 |
89 | 197 | 159 | I7/2002 | Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu | 0,5 m | 0, 8 m art 5.2.70 | 1 m |
90 | 198 | 160 | I7/2002 | Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de: | 10 m art 5.2.75 | 3 m | 5 m |
91 | 199 | 161 | I7/2002 | Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la: | 0,5 kW | 1 kW | 2 kW art 5.2.86 |
92 | 200 | 162 | I7/2002 | Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare: | dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2 | întotdeauna | dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW |
93 | 201 | 163 | I7/2002 | La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de: | 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat art 5.3.5 | 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat | 5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat |
94 | 202 | 164 | I7/2002 | În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult: | 100 grade C | 150 grade C | 200 grade C art 5.3.8 |
95 | 203 | 165 | I7/2002 | Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu: | grătar protector | dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere 5.3.25 | legătura la un conductor de protecţie |
96 | 204 | 166 | I7/2002 | În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de: | minimum 2 kW | minimum 2,5 kW (5.3.8) | minimum 3 kW |
97 | 205 | 167 | I7/2002 | Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: | în construcţie capsulată | cu contact de protecţie art 5.3.9 | în execuţie sub tencuială |
98 | 206 | 168 | I7/2002 | Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de: | 1 kW | 1,5 kW | 2 kW art 5.3.8 |
99 | 207 | 169 | I7/2002 | Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii: | la borna din interior | la oricare dintre borne | la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23 |
100 | 208 | 170 | I7/2002 | Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări: | peste 5 kg | de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art 5.3.27 | de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat |
101 | 209 | 171 | I7/2002 | Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte: | 8 kW | 10 kW | 15 kW art 5.4.1 |
102 | 210 | 172 | I7/2002 | Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: | numai de sarcinile în regim normal de funcţionare | numai de sarcinile de pornire | de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2 |
103 | 211 | 173 | I7/2002 | Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: | numai de sarcinile în regim normal de funcţionare | numai de sarcinile de pornire | de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2 |
104 | 212 | 174 | I7/2002 | În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la: | 4 kW | 5,5 kW art 5.4.5a | 7,5 kW |
105 | 213 | 175 | I7/2002 | În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la: | 3 kW | 4 kW art 5.4.5a | 5,5 kW |
106 | 214 | 176 | I7/2002 | La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi: | 10 % din putere transformatoarelor din post | 20 % din puterea transformatoarelor din post art 5.4.6 | 30 % din puterea transformatoarelor din post |
107 | 215 | 177 | I7/2002 | Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele: | numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW | numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW | de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină art 5.4.8 |
108 | 216 | 178 | I7/2002 | Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la: | 0,6 kW | 1,1 kW art 5.4.8 | 2,5 kW |
109 | 217 | 179 | I7/2002 | Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară: | se prevede la fiecare motor art 5.4.11 | se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii 5.4.11 | este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie |
110 | 218 | 180 | I7/2002 | Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare: | mai mică de 0,5 MΩ | mai mare sau egala cu 1 MΩ art 6.9 | mai mare sau egala cu 2 MΩ |
111 | 219 | 181 | I7/2002 | Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna: | numai între conductoarele active luate 2 câte 2 | numai între fiecare conductor activ şi pământ | atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ art 6.9 |
112 | 220 | 182 | I7/2002 | Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la: | cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere | cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere art 6.11 | cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere |
113 | 221 | 183 | I7/2002 | Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze: | cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului | cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului | cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului art 7.1.9 |
114 | 222 | 184 | I7/2002 | În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în: | volumul 1de protecţie | volumul 2 de protecţie | volumul 3 de protecţie Ani Dobos art 7.2.7 |
115 | 223 | 185 | I7/2002 | În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie: | 0 | I | II art 7.2.8 |
116 | 224 | 186 | I7/2002 | În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor: | este totdeauna admisă | nu este admisă cu nici o condiţie | este admisã condiţionat 7.2.9 |
117 | 225 | 187 | I7/2002 | Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi: | din materiale electroizolante 7.3.2 | flexibile | metalice |
118 | 188 | PE 106/2003 | Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este: | valoarea eficace a tensiunii între faze: | valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare Cap II | valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare | |
119 | 189 | PE 106/2003 | Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin: | valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale Cap II | valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale) | valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale | |
120 | 190 | PE 106/2003 | Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind: | semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp | distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi | deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II | |
121 | 191 | PE 106/2003 | La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare: | zona meteorologică şi tipul de amplasament art 9 | presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură Muresan Dan art 9 | doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor) | |
122 | 192 | PE 106/2003 | Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor: | produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi art 21 | produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija Muresan Dan art 21 | produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare | |
123 | 193 | PE 106/2003 | La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de: | 10% | 15% | 5% art 25 | |
124 | 194 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în: | ipoteza temperaturii maxime art 26 | ipoteza încărcării cu chiciură art 26 | ipoteza vântului maxim | |
125 | 195 | PE 106/2003 | Pentru construcţia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate: | este interzisă | este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana art 29 | este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice | |
126 | 196 | PE 106/2003 | Pentru construcţia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate: | este interzisă | este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana art 29 | este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m) | |
127 | 197 | PE 106/2003 | La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie: | 16 mmp | 25 mmp art 31 | 30 mmp | |
128 | 198 | PE 106/2003 | La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie: | 20 mmp | 16 mmp | 35 mmp art 31 | |
129 | 199 | PE 106/2003 | În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din: | metal art 35, 36 | lemn art 35, 51 | beton armat, prefabricaţi Muresan Dan art 35, 51 | |
130 | 200 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de: | 500 daN | 100 daN art 43 | 250 daN | |
131 | 201 | PE 106/2003 | Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.: | este interzisă | este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă | este permisă necondiţionat | |
132 | 202 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de: | 2 | 2,5 art 54 | 1,5 | |
133 | 203 | PE 106/2003 | Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin: | vopsire | smălţuire | zincare art 36 | |
134 | 204 | PE 106/2003 | Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de: | 4 m art 64 | 3m | 2,5 m | |
135 | 205 | PE 106/2003 | Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor: | pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic art 65 | distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m | este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice Muresan Dan art 65 | |
136 | 206 | PE 106/2003 | În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate: | în coronament orizontal art 66 | în coronament vertical, în cazuri justificate art 66 | întotdeauna în coronament vertical | |
137 | 207 | PE 106/2003 | Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât: | 0,15 m | 0,5 m art 69 | 2 m | |
138 | 208 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de: | 6 m art 71 | 3 m | 10 m | |
139 | 209 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie: | 30 cm art 75 | 50 cm | nu este normată Alin Voicu art 73 | |
140 | 210 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de: | 30 cm art 75 | nu este normată | 50 cm | |
141 | 211 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune: | distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m | distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m art 77 | circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune Liliana art 77 | |
142 | 212 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune | se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi art 79 | nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m | va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi | |
143 | 213 | PE 106/2003 | Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun: | este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact art 82 | este interzisă | este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate art 82 | |
144 | 214 | PE 106/2003 | La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă: | realizarea unor fundaţii speciale | deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84 | interzicerea înnădirii conductoarelor art 84 | |
145 | 215 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant: | se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m | nu se admite art 89 | se admite în condiţii de siguranţă mărită | |
146 | 216 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează: | în zona de protecţie a drumului, necondiţionat | în afara zonei de protecţie a drumului art 94 | în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord art 94 | |
147 | 217 | PE 106/2003 | La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de: | 0,2 m art 95 | 0,1 m | nu este normată | |
148 | 218 | PE 106/2003 | LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi: | linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare | se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune art 98 | armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul art 98 | |
149 | 219 | PE 106/2003 | Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie): | este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m | este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei | este interzisă art 105 | |
150 | 220 | PE 106/2003 | Apropierea axului LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie): | este interzisă la o distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă art 105 | este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia) art 105 | este interzisă | |
151 | 221 | PE 106/2003 | Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune: | se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110 | este interzisă | se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită” art 110 | |
152 | 222 | PE 106/2003 | Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează: | respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă | în funcţie de categoria de pericol a clădirii art 117 | respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri Muresan Dan art 117 | |
153 | 223 | PE 106/2003 | Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de clădire din materiale combustibile: | este întotdeauna interzisă | este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119 | este admisă necondiţionat | |
154 | 224 | PE 106/2003 | La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de: | 1 m | 0,3 m | 2 m art 121 | |
155 | 225 | PE 106/2003 | Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora: | este întotdeauna interzisă | este permisă condiţionat art 123 | este întotdeauna permisă | |
226 | 226 | NTE 003/04/00 | Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de: | 110 kV | 110 kV, numai în terenuri silvice | medie tensiune art 26 | |
227 | 227 | NTE 003/04/00 | Din considerente mecanice, conductoarele funie din aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime: | 16 mmp | 25 mmp art 28 | 35 mmp | |
228 | 228 | NTE 003/04/00 | Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime: | 25 mmp | 20 mmp | 16 mmp art 28 | |
229 | 229 | NTE 003/04/00 | Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel: | se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a art 30 | se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic | nu se protejează împotriva coroziunii | |
230 | 230 | NTE 003/04/00 | Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de: | 20 kV | 110 kV | 220 si 400 kV art 37 | |
231 | 231 | NTE 003/04/00 | Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de: | 110 kV | 220 kV art 37 | 400 kV art 37 | |
232 | 232 | NTE 003/04/00 | În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ, determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu: | 5% | 10% art 38 | 15% | |
233 | 233 | NTE 003/04/00 | La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră: | mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere art 39 | mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere | egal cu cel de la lanţurile de susţinere | |
234 | 234 | NTE 003/04/00 | Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie: | este acelaşi ca la stâlpii de întindere | din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere | pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere art 41 | |
235 | 235 | NTE 003/04/00 | În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face: | prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură; art 44 | prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri; | prin ruperea a două elemente de izolator dintr-o ramură | |
236 | 236 | NTE 003/04/00 | Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la: | stâlpi de întindere | stâlpi de susţinere de tip întărit | stâlpi de susţinere de tip normal art 57a | |
237 | 237 | NTE 003/04/00 | Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la: | stâlpi de întindere | stâlpi de susţinere de tip întărit Liliana art 57a | stâlpi de susţinere de tip normal | |
238 | 238 | NTE 003/04/00 | În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea: | trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune | pot avea tensiuni diferite art 57c | pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele | |
239 | 239 | NTE 003/04/00 | Stâlpii de susţinere se folosesc: | în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor art 57a | pentru fixarea conductoarelor prin întindere | nu se folosesc la construcţia reţelelor | |
240 | 240 | NTE 003/04/00 | Stâlpii terminali se folosesc la: | remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate | fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei art 57c | se folosesc numai ca stâlpi de colţ | |
241 | 241 | NTE 003/04/00 | Stâlpii de intervenţie: | se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice | nu se folosesc la liniile electrice aeriene | se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate art 57d | |
242 | 242 | NTE 003/04/00 | Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru: | fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei | fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei art 57b | pentru susţinerea conductoarelor | |
243 | 243 | NTE 003/04/00 | La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum : | 10% | 5% | 3% art 58 | |
244 | 244 | NTE 003/04/00 | Stâlpii de intervenţie se dimensionează: | numai în regim normal art 59 | numai în regim de avarie | în regim normal şi de avarie | |
245 | 245 | NTE 003/04/00 | Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză de calcul: | ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură art 73 | ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură art 73 | ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură; | |
246 | 246 | NTE 003/04/00 | La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac: | în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului tabel 17 nota 3 | în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului | nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite | |
247 | 247 | NTE 003/04/00 | Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice: | în mod obligatoriu art 99 | numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj | numai în cazul stâlpilor speciali | |
248 | 248 | NTE 003/04/00 | La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din: | conifere art 104 | foioase tari art 104 | alte specii | |
249 | 249 | NTE 003/04/00 | Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi: | cu răşini | cu grunduri de exterior | cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate art 106 | |
250 | 250 | NTE 003/04/00 | Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează: | în alveolă de beton | în pământ prin fundaţii burate art 112 | în pământ prin batere cu vibraţii | |
251 | 251 | NTE 003/04/00 | La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ: | la fiecare stâlp de întindere | la fiecare stâlp special | la fiecare stâlp art 120 | |
252 | 252 | NTE 003/04/00 | Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la: | toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă; art 125 | toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; | toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; art 125 | |
253 | 253 | NTE 003/04/00 | La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face: | ne se face fiind constructivă | ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei | se face conform normelor specifice art 126 | |
254 | 254 | NTE 003/04/00 | Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA: | se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m art 128 a | în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată art 128 c | nu sunt necesare la executarea de LEA | |
255 | 255 | NTE 003/04/00 | Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare): | este diferit de zona de protecţie a liniei | este diferit de zona de siguranţă a liniei | coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei art 134 | |
256 | 256 | PE 101/85 | Punctul de alimentare este | staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare art 1.2.2 l) | staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV | post de transformare 20/0,4 kV | |
257 | 257 | PE 101/85 | Postul de transformare aerian are: | celule de 20 kV | stâlpi de beton | cutie de distribuţie | |
258 | 258 | PE 101/85 | Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior: | pe o construcţie specială de stâlpi art 1.2.2 m) | direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene art 1.2.2 m) | în cabină metalică sau zidită | |
259 | 259 | PE 101/85 | Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă: | în centrul de putere al amplasamentului | evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere | în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public | |
260 | 260 | PE 101/85 | Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la: | traversarea drumurilor şi căilor ferate art 4.1.5a | traversarea barelor colectoare art 4.1.5c | traversarea canalizării localităţii | |
261 | 261 | PE 101/85 | La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică: | nu se admit denivelări; art 5.1.16 | se admit denivelări de maxim 5% ; | c) se admit denivelări de maxim 10%. | |
262 | 262 | PE 101/85 | Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima: | între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite; | între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ; art 5.2.2 | între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ. | |
263 | 263 | PE 101/85 | Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este: | de cel puţin 2 m | stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104 art 4.3.11 | de cel puţin 3 m | |
264 | 264 | PE 101/85 | Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin: | 1,5 m | 2 m art 4.3.2 | 2,5 m | |
265 | 265 | PE 101/85 | Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban: | nu vor avea ferestre; art 5.1.12 | pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma; | pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata. | |
266 | 266 | PE 101/85 | În încăperile de producţie electrică: | este obligatorie prevederea iluminatului natural | se poate prevedea iluminat natural şi artificial; art 5.1.13 | nu se admit luminatoare. art 5.1.13 | |
267 | 267 | PE 101/85 | Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub: | 10° | 13° | 16° art 5.1.14 | |
268 | 268 | PE 101/85 | Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide: | este admisa | nu se admite art 5.1.17 | nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe | |
269 | 269 | PE 101/85 | Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane: | nu se amplasează transformatoare; art 5.1.2 | nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA; | c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile. Liana art 5.1.2 | |
270 | 270 | PE 101/85 | Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite: | este recomandată, pentru utilizarea spaţiului; | nu este recomandată; art 5.1.21 | c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie. art 5.1.21 | |
271 | 271 | PE 101/85 | Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea: | plin numai pentru înălţimea întrerupătorului; | plin pe toata înălţimea celulei; art 5.1.27 | plin pe o înălţime de cel mult 2 m. | |
272 | 272 | PE 101/85 | Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din: | scândura acoperita cu tabla; | beton armat; art 5.1.6.b | beton sau scândura. | |
273 | 273 | PE 101/85 | Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei: | cuprinde cel puţin 2 ventilatoare; | trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii; art 5.1.9 | cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere. | |
274 | 274 | PE 101/85 | Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face: | din interiorul clădirii; | de regulă, numai din exteriorul clădirii; art 5.4.9 | c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon Liana art 5.4.9 | |
275 | 275 | PE 101/85 | Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de: | 1,5 m | 2,5 m | 3,5 m art 6.3.2.h) | |
276 | 276 | PE 101/85 | Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin: | 3 ore | 5 ore art 6.3.2d | 7 ore | |
277 | 277 | PE 101/85 | Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin: | 2,5 m | 3,5 m | 4,5 m art 6.3.2h | |
278 | 278 | PE 101/85 | Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula: | 100 kVA | 160 kVA | 250 kVA art 6.3.2i | |
279 | 279 | PE 101/85 | Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la: | 400 kVA | 630 kVA | 1000 kVA art 6.3.b | |
280 | 280 | PE 101/85 | Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de: | 1260 kVA inclusiv art 6.3.f | 1030 kVA inclusiv | 800 kVA inclusiv | |
281 | 281 | PE 101/85 | Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de: | 10 cm | 20 cm art 6.6.2 | 30 cm | |
282 | 282 | PE 101/85 | Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste: | 1 tona | 1,2 tone art 6.6.2b | 1,4 tone | |
283 | 283 | PE 101/85 | Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face: | cu şuruburi art 6.7.1f) | b prin lipire | prin sudare art 6.7.1f) | |
284 | 284 | PE 101/85 | Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea: | roşie | albastră | galbenă art 6.8.7.b) | |
285 | 285 | PE 101/85 | Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de: | 30 min | 1 h art 5.15, tabel 5.1 | 1 h 30 min | |
286 | 286 | PE 107/95 | Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului: | 3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc) | 3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc art 4.2.3c | 5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc) | |
287 | 287 | PE 107/95 | Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din: | PVC | polietilena reticulata (XLPE) art 4.2.4 | polietilena art 4.2.4 | |
288 | 288 | PE 107/95 | Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de: | 1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu | 1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu art 4.3.1 | 2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu | |
289 | 289 | PE 107/95 | Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima: | lungimea necesara refacerii o data a manşonului | lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv art 5.1.4 | lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv | |
290 | 290 | PE 107/95 | Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt: | 40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical | 50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical art 5.2.1a | 60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical | |
291 | 291 | PE 107/95 | Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este: | comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV | energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control Liliana fig 1 pg 43 | comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV | |
292 | 292 | PE 107/95 | La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de: | 1 m | 1,5 m | 2m art 5.2.1 | |
293 | 293 | PE 107/95 | La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie: | minimum 1,5 | minimum 2,5 | minimum 2,8 art 5.4.2c | |
294 | 294 | PE 107/95 | Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum: | 2 bucăţi | 4 bucăţi art 8.1.3 | 5 bucăţi | |
295 | 295 | PE 107/95 | Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de: | 15 cm | 25 cm art 8.1.5 | 30 cm | |
296 | 296 | PE 107/95 | Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile: | tensiunilor nominale ale cablurilor; | rigidităţii dielectrice; | c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice art 4.2.1 | |
297 | 297 | PE 107/95 | Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii: | 8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). Art 4.2.3c | 3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). | 5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). | |
298 | 298 | PE 107/95 | Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor: | cheltuieli de investiţii minime; | cheltuieli de exploatare minime; | c) cheltuieli totale minime. Art 4.2.d | |
299 | 299 | PE 107/95 | Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de: | 6 kV inclusiv; art 4.2.5 | 10 kV inclusiv; | c) 20 kV inclusiv. | |
300 | 300 | PE 107/95 | Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune : | pot servi drept conductor de nul; | pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii; art 4.2.5 | c) nu pot servi drept conductor de nul. | |
301 | 301 | PE 107/95 | Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de: | 1 mmp; | 1,5 mmp; art 4.3.1 | c) 2,5 mmp. | |
302 | 302 | PE 107/95 | Pozarea cablurilor se recomandă a fi făcută: | în fluxuri separate pentru cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie; art 5.1.3 | în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite; art 5.1.3 | într-un singur flux, indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil. | |
303 | 303 | PE 107/95 | La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă: | necesară refacerii de două ori a cutiei terminale | necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale; | c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale art 5.1.4 | |
304 | 304 | PE 107/95 | Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este: | distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public art 5.3.2b | distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public | c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public | |
305 | 305 | PE 107/95 | Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv va fi, de regulă, cel puţin de: | 0,5….0,6 m; | 0,7….0,8 m; art 5.3.1a | c) 0,9….1,0 m | |
306 | 306 | PE 107/95 | Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv va fi, de regulă, cel puţin de: | 1…….1,2 m; art 5.3.1 a | 1,3….1,5 m; | c) 1,5…1,7 m. | |
307 | 307 | PE 107/95 | Înnădirea cablurilor de comandă şi control ; | nu este permisă; | este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune art 8.1.4 | c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv art 8.1.4 | |
308 | 308 | PE 107/95 | Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de: | 100 m; art 8.2.5 | 120 m; | c) 80 m. | |
309 | 309 | PE 107/95 | Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de: | puterea absorbită de consumatori Ani Dobos art 3.1.6 | tipul terenului pe care se amplasează | coeficienţii de cerere şi simultaneitate Ani Dobos art 3.1.6 | |
310 | 310 | PE 107/95 | Cablurile de telemecanică se realizează din: | Cupru art 4.2.2 | Aluminiu | Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează) | |
311 | 311 | PE 107/95 | Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească: | 1 % din tensiunea nominală | 2 % din tensiunea nominală | 3 % din tensiunea nominală art 4.2.3c | |
312 | 312 | PE 107/95 | Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească: | 1 % din tensiunea nominală | 4 % din tensiunea nominală | 8 % din tensiunea nominală art 4.2.3c | |
313 | 313 | PE 107/95 | Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu: | doar în anumite cazuri speciale | siguranţe fuzibile art 5.1.7 | relee de protecţie art 5.1.7 | |
314 | 314 | PE 107/95 | Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de: | 0,8 m | 0,5 m | 1,2 m art 5.3.1a | |
315 | 315 | PE 107/95 | Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de: | 75 m | 150 m | 200m art 5.5.1 h | |
316 | 316 | PE 107/95 | Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este: | 15 x diametrul cablului anexa 5 | 25 x diametrul cablului | 30 x diametrul cablului | |
317 | 317 | PE 107/95 | La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii: | de trei ori a cutiei respective | o singură dată a cutiei respective art 5.1.4 | de două ori a cutiei respective | |
318 | 318 | PE 107/95 | Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de: | elipsă | cerc art 2.6.1e | pătrat | |
319 | 319 | PE 107/95 | Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este: | suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină art 2.5a | temperatura de suprasarcină | temperatura mediului | |
320 | 320 | PE 120/94 | Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr: | se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală | se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu art 4.3.7 | se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata | |
321 | 321 | PE 120/94 | Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri: | care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol | care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol | care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol art 4.3.8 | |
322 | 322 | PE 120/94 | Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze: | în interior art 4.4.4 | în exterior | în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta | |
323 | 323 | PE 120/94 | Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă: | în reţelele de 400kV; art 4.101 | pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV; art 4.1.1 | c) în reţelele de 110 kV | |
324 | 324 | PE 120/94 | Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în: | în nodurile de sistem de 400 kV; | în staţiile de evacuare a puterii din centrale; | c) în nodurile de interconexiune ale SEN. art 4.1.1 | |
325 | 325 | PE 120/94 | Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de: | baterii de condensatoare fracţionate; | surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare; art 4.3.2 | c) motoare sincrone | |
326 | 326 | PE 120/94 | La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum: | 200 kVAr; | 150 kVAr; | c) 250 kVAr art 4.4.3 | |
327 | 327 | PE 120/94 | La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între: | 250 şi 1000 kVAr; | 1000 şi 4800 kVAr; art 4.4.3 | c) 500 şi 2000 kVAr. | |
328 | 328 | PE 120/94 | Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin: | mijloace naturale; art 4.2.8 | baterii de condensatoare fixe; | c) baterii de condensatoare în trepte. | |
329 | 329 | PE 120/94 | Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de: | 0,98 | 0,95 | 0,92 cap1 | |
330 | 330 | PE 120/94 | Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale: | operatorului de distribuţie | operatorului de măsurare | consumatorilor industriali şi similari | |
331 | 331 | PE 120/94 | Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de: | 0,4 kV art 4.1.4 | 20 kV art 4.1.4 | 110kV | |
332 | 332 | PE 120/94 | Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească: | max. 40% din puterea nominală a transformatorului | max. 30% din puterea nominală a transformatorului | max. 20% din puterea nominală a transformatorului art 4.3.7 | |
333 | 333 | PE 120/94 | Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează: | baterii de condensatoare | bobine de reactanţă art 4.1.1 | filtre de armonici |