Posts Tagged ‘CDD’

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

19/08/2013

Radu Mihai

Motto: “ Sa invatam din greselile altora “ !!!  

Prin amabilitatea dlui Radu Mihai avem cateva fotografii cometate dintr-o retea stradala jt unde constructorul s-a remarcat din plin!

                       Am surprins cateva din multele nereguli aparute in reteaua electrica de distributie   unele dintre retele fiind facute de (ne)profesionistii din timpurilor noastre , iar alte retele fiind ceva mai vechi unde viciile de executie conjugate cu o intretinere defectuoasa in timp au dat ca rezultanta o uzura accelerata a RED .

                    In prima poza se vede cum au fost utilizate o pereche de bratari mult mai largi decat stalpul cel nou , bratarile din poza , fiind demontate de pe vechiul stalp de lemn , turtite cu ciocanul pe bordura pana au ajuns oarecum la dimensiunea potrivita .

Stalp bratari de fixare corp de iluminat prea largi

In a doua imagine , care are ca “personaj principal “ acelasi stalp am vrut sa scot in evidenta mai multe nereguli pe care le-am si numerotat , ca sa le descriu mai pe larg :

HPIM1407_stalp jt cu de toate 2

  1. S-au utilizat cleme CUIB ( Clema Universala Intindere Bransament ) , destinata cablurilor torsadate in locul unui CIB cu orificiu circular pentru cabluri coaxiale . Penele clemei utilizate in poza sunt introduse foarte presat si risca sa deterioreze izolatia conductorului daca nu a facut-o deja in timpul montajului .
  2. Cleme CDD (Cleme de Derivatie cu Dinti ) sunt utilizate corespunzator insa montajul lor nu este complet . Surubul dinamometric nu este rupt , fapt care pune la indoiala un contact perfect …un contact ce se poate slabi in timp .
  3.  Aceeasi poveste din poza de mai sus , dar vazuta din alt unghi . Din cauza largimii bratarilor lampa sta mult prea jos .

Bransament coaxial innadit

Conductorul a fost innadit din cauza a doua echipe de amatori : Prima , cu aprox 4 ani inainte de a se inlocui stalpii de lemn , care a executat noul bransament pentru ca s-a reconstruit o casa . Acestia nu au lasat conductor de rezerva (sub forma unui mic colac ) pe stalp , utilizand la fix cat a trebuit . Iar a doua echipa de amatori , cei care au inlocuit reteaua de distribute si stalpii , acestia preferand sa innadeasca cu cablu coaxial  pe cel deja existent cu inca 2 metri de conductor coaxial , matisandu-l si apoi izolandu-l cu banda izolatoare neagra de interior, care nu rezista la razele UV ( puteau folosi alba , care reflecta  lumina soarelui , rezista un pic mai mult _actualizat in urma comentariului dlui Klaxxy) . Corect trebuia inlocuit tot cablul  desi pare costisitor , dar aici nu era cazul , la 4 metri distanta de stalpul RED exista un mic stalp intermediar , intre stalpul retelei stradale si stalpul intermediar se putea utiliza conductor torsadat si trecerea trosadat/coaxial se facea foarte elegant cu cleme CDD.

!!! Plecand de la acesata poza , imi permit sa va dau un mic sfat , indiferent ca sunteti electrician sau nu , dar doriti sa refaceti bransamentul casei : CUMPARATI MAI MULT CABLU COAXIAL DECAT AVETI NEVOIE!  Sa fie lasata o rezerva pe stalp , daca sunt stalpi de lemn , sau foarte vechi rezerva sa fie de MINIM DOI  METRI . Dar si in cazul stapilor noi trebuie lasata , dar nu asa multa . Unele cleme CDD se strica iar la inlocuire se arunca si 4-5 cm din conductor .

Revenind la poza , innaditura este in acel loc, pentru ca acolo a fost si stalpul de lemn .

In a patra poza remarc dezordinea unor companii care furnizeaza servicii de telefonie , internet si televiziune , prin fibra optica si nu numai . Un modem este amplasat la “dispozitia oricui “ firele nu sunt prinse de stalp , aspect jalnic , si calitatea serviciilor lasa de dorit din cauza intreruperilor frecvente . Pentru toate acestea exista cleme si bratari de fixare …..dar probabil sunt “prea” scumpe ….sau e nepasare ..bataie de joc .

stalpdezordine

In cea de-a cincea poza se vede cum lampa de iluminat public , tot din cauza bratarilor a ajuns aproape de condutoarele de telecomunicatii . Probabil ca remarcati si dezordinea de pe stalp , dar si ca acesta este foarte inclinat .

Deficiente la montare corp de iluminat

In cea de-a 6-a poza si ultima , am fotografiat un stalp mai vechi . In primele poze am vorbit despre o retea noua de distributie din Ploiesti executata in iarna 2011-2012 . Nici macar timpul nu a fost ales corect pentru o astfel de lucrare de investitii , putea fi inceputa din primavara . In poza de mai jos este un stalp tot din beton , prima generatie de stalpi de beton , dupa informatiile culese de mine , acesta a fost asamblat o data cu constructia acelui cartier , in anul 1950 . Dar timpul la care i s-a adaugat si nepasarea au dus la cateva neconformitati. Si in aceasta poza voi numerota defectele si le voi descrie separat .

stalp vechi

  1. Vechimea de 63 de ani ( poza fiind facuta in 2013 iar izolatorii in 1950) si conditiile meteo au dus la distrugerea izolatorilor , care s-au crapat , acestia fiind tinuti la randul lor de conductoare .
  1. La a doua precizare se vad doua tipuri de racordari : una moderna aproxiamtiv          2010 cu cleme CDD montate incorect , capul dinamometric nu este rupt dar mai important , nulul este lasat prea mult dezizolat. Cea de-a doua improvizatie este foarte veche , un conductor a fost matisat direct de linie , fara cleme , iar conductorul de bransament este fara izolatie , risc foarte mare de scurt-circuit la vant puternic .
  1. La a treia precizare , desi ar parea ca face parte tot din prima , este mai aparte : izolatorul fazei de iluminat public s-a spart si destramat definitiv , din el mai ramanand un ciob , dar fara efect . Conductorul sta acum pe consola . In serile ploiase ofera un “mini spectacol” in spatele lampii , facand un mic scurt-circuit cand este stalpul umed , deschizand un arc electric mic si putin luminos , tot atunci si riscul de electrocutare este mare in cazul atingerii de stalp .
  1. Clema CIB din imagine este folosita corespunzator insa montata in locul nepotrivit . Bransamentul pe care il sustine a fost ancorat de partea marginala a consolei , aceasta inclinandu-se din cauza greutatii bransamentului si dezechilibrului . Acele console sunt proiectate sa fie ancorate de ele cate doua fire , unul pe stanga , altul pe dreapta , pentru a sta echilibrate . Simbolul facut de mine in poza cu verde ( acel “x”) reprezinta locul corect in care ar fi fost sa fie ancorata clema CIB . Dar mai corect de atat era sa fie cumparata o consola proprie , este cel mai bine !
  1. Vechimea stalpului si factorii de mediu , au dus la erodarea betonului pana la armaturile de fier-beton . In acei ani stalpii nu se fabricau din beton precomprimat  ci din beton simplu turnat . In cartierul din Ploiesti unde am pozat aces tip de stalp , sunt foarte multi de acest gen distrusi de eroziuni , unii dintre ei fiind chiar franti de la jumatate sau de la baza , existand riscul ca acestia sa cada la un vant foarte puternic sau la ancorarea mai multor cabluri .
  1. Ultima precizare am facut-o asupra elementelor scoase din uz dar si foarte vechi , uitate pe stalp . Acestea ingreuneaza stalpii si asa deteriorati si aglomereaza inutil stalpii nepermitand montarea de noi cabluri in acel loc. Si asa iau nastere ingramadelile inestetice de pe stalpi . Aici este vorba totusi de un caz minor cu echipamente de la fostele retele de Difuzor si cateva de telefonie fixa, dar exista si cazuri mai grave in care sunt abandonate “bucati” de circuit in RED , de la foste bransamente , pe izolatori , ba chiar unele ramase sub tensiune , impiedicand procesele de modernizare , sau ridicand riscul de scurt-circuit.

Va multumesc pentru atentia acordata articolului meu !

Va raspund la comentarii cu placere!

Radu Mihai

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

  1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

  
  
  
  
  

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

  
  
  

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

  
  
  
  

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

  
  
  
 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

Solutii in cerintele tehnice

  1.

 

    
 
 
 
 
  2.     
 
 
 
 
  3.     
 
 
 
 
  4.     
 
 
 
 
  5.     
 
 
 
 

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 
 
 
 
 
 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Posturi de transformare cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

  1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

  1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

  1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

  • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
  • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
  • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
  • zonele de protecţie, si de siguranta.
  • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
  • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

  • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

  • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

  • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
  • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
  • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
  • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
  • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
  • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
  • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
  • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
  • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
    • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
    • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
  • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
  • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
  • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
  • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
  • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
  • Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

  • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
  • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
  • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
  • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
  • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


  • 16 kVA
  • 25 kVA
  • 40 kVA
  • 63 kVA
  • 100 kVA
  • 160 kVA
  • 250 kVA
  • 400 kVA
  • 630 kVA
  • 1000 kVA
  • 1600 KVA


3.2        Grupe de conexiuni

  • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
  • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

  • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
  • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
  • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

  1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

  1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

  1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

  • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
  • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
  • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
  • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
    • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
    • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
    • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
  • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
  • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
  • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
  • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
  • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
  • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
  • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
  • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
  • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

  •  
    • similar CD a PTA conform 5.1
    • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
    • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
    • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

  •  
    • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
    • ampermeru si voltmetru inregistrator
    • masurarea energiei active si reactive
    • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

  •  
    • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
    • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
  •  
    • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
    • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

  • racordare in bucla (PT  în cabină).
  • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

  • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
  • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
  • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

  • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
  • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LES mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1       Generalitati

Retelele electrice de distributie subterane de MT contin ansamblul circuitelor realizate din cabluri MT (20 si 6 kV) prin acre se realizeaza evacuare puterii din statiile de transformare si racordarea posturilor de transformate mt/jt.

Cablurile mt sunt utilizate pentru:

o                  racordarea LEA mt la barele statiilor de transformare, racordarea unor echipamente din cadrul statiilor de transformare 110 kV/mt, mt/mt cum ar fi transformatoare de servicii interne si baterii de condensatoare.

o                  Racordarea unor posturi la LEA mt de regula posturi in cabina de zid dar pot fi si PTA

o                  Distributia energiei electrice in mediul urban

In raport cu normativele tehnice de constructia LES mt preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES mt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA mt

2       Tipuri de reţele utilizate

2.1        Reţea radială

In acest caz circuitul LES alimenteaza doua sau mai multe posturi de transformate de la un singur capat situat pe barele mt ale unei statii de transformare 110/mt, ale unui punct de alimentare (PA) sau dintr-o LEA

Se utilizează în zone unde nu exista posibilitatea buclarii si/sau ca solutie de etapa intro zona care face parte dintr-un plan de dezvoltare.

În caz de defecţiune a cablurilor si/sau posturilor de transformare alimentate dintr-un circuit LES radial  se produce întreruperea furnizării energiei pentru ptoti consumatorii situati in aval de locul defectului pana la repararea acestuia.

2.2        Reţea buclată (petala) pe barele aceleiasi statii / punct de alimentare

Este formată dintr-un circuit LES care alimenteaza in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

Circuitul LES mt in acest caz pleaca de pe barele mt ale unei statii 110 kV/mt sau ale unui punt de alimentare si se intoarce pe aceleasi bare intro noua celula de linie. Linia trebuie să fie dimensionată la încărcarea întregii zone, pe care o alimentează. Se exploatează radial fiind de regula sectionata la mijloc.

În caz de defecţiune a ununi cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a doua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la repararea unuia dintre cabluri.

Se remarca faptul ca sursa de energie pentru distribuitorul LES tip „petala“ este una singura. In situatia in care barele mt din care este alimentat distribuitorul LES tip „petala“ se retrag din exploatare toate posturile de transformare alimentate in acesta solutie raman nealimentate pana la redarea in exploatare a barelor la care este racordat acest circuit

 


 

 

 

 

 

 

 

2.3         Retea buclata intre barele mt ale doua statii 110/mt

Este o solutie superioara celei tip petala cu care se aseamana. Diferenta o contituie faptul ca sursele din care se alimenteaza cele doua capete ale distribuitorului se afla pe barele a doua statii distincte. Putem avea acelasi tip de solutie si daca capetele distribuitorului LES sunt racordate la doua LEA alimentate din statii 110 kV/mt diferite sau in doua punte de alimentare racordate la randul lor la statii 110 kV/mt  diferite. Pe acest distribuitor LES mt (fider) sunt  alimentate in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

În caz de defecţiune a uuni cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a diua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la reparare unuia dintre cabluri.

In situatia in care se retrage din exploatere una din barele mt din care este alimentat acest distribuitor LES toate posturile de transformare vor fi alimentate din sursa ramasa in exploatare

 

MT

S1

MT

 

S2

 

 

 

 

2.4        Reţea LES mt cu mai multe posibilitati de buclare

Această reţea este formată din mai circuite LES mt interconectate intre ele. Aceste circuite pot avea capete in una sau mai multe statii de transformare.

La schema normala se functioneza radial. In exploatare se pot realiza diferite configuratii impuse de retragerea din exploatare programata si/sau accidentala a unor tronsoane de cablu mt si/su a inor posturi integrate in circuitele LES mt.

Este de dorit sa se stabileasca un echilibru intre dorinta de a avea o flexibilitate cat mai buna a schemei mt  si pericolul de a avea o retea prea complicata.

O astfel de retea LES mt este posibil sa permita configuratii in care sa se poata alimenta consumatorii chiar in situatia existentei a 2 sau uneori chiar mai multe cabluri defecte simultan.

Configuratiile complex buclate sunt utile in zonele urbane sau industriale care alimenteaza consumatori sensibili la intreruperi

 

3          Clasificarea tipurilor de cabluri

  • Dupa materialul izolant utilizat:

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu o manta de plumb

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu trei mantale de plumb

o       cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie trifazata

  •  
    • cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie monofazata. Acest tip de cablu se utilizeaza in prezent aproape in exclusivitare

·              Functie de tipul armăturii cablului în:

o             cablu armate cu armatura metalica de protectie mecanica

o             cablu fara armatura metalica de protectie menanica

·              Functie de gradul de protectie împotriva pătrunderii apei:

o       structura clasica fara masuri suplimentare impotriva patrunderii apei

o       cu  protecţie longitudinala împotriva pătrunderii a apei

o       cu protectie longitudinala si transversala împotriva pătrunderii a apei

o       execuţie antiacvatică a cablului – protecţie ridicată împotriva pătrunderii apei sub presiune

 

4          Alegerea tipului de cabluri mt utilizat in CEZ Dsitributie

In instalatiile CEZ Dsitributie exista o mare varietate de cabluri unele cu vechime de peste 40 de ani. In ultimii 20 de ani de regula s-a utilizat numai cablu cu izolatie uscata din polietilena reticulata XLPE. Pe piata exista toata gama de mansoane de legatura intre cablul cu izolatie uscata si cablurile cu izolatie in ulei.

Experienta de exploatare coroborata cu faptul ca instalatiile  Operator Distributie  sunt amplasate in zone cu regim pluviometric ridicat in perioadele de primavara/toamna si/sau cu panza freatica situata la mica adancime sustine utilizarea in exclusivitate a cablurilor monofazate cu izolatie XLPE cu protectie longitudinala si radiala impotriva patrunderii apei.

La nevoie in cazuri justificate cablurile mt utilizate in CEZ Dsitributie vor avea rezistenta marita impotriva propagarii focului

 

5          Mansoane si cutii terminale

5.1         Mansonarea cablurilor cu izolatie uscata

Pe piata exista seturi prefabricate pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

Lucratorul trebuie sa aiba trusa de scule pentru mansonare care contine intre altele; dispozitiv de indepartare a stratului semiconductor, presa de mufat si dupa caz butelie cu gaz si arzator (pt tehnologia bazata pe termocontractare la cald). Se va avea in vedere alegerea setului de materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se mansoneze

5.2         Mansoane mixte ulei-uscat

De regula aceast tip de mansonare se aplica in cazul lucrarilor de mentenanta. Acest tip de manson se mai numeste si manson de stopare. Pe piata exista seturi prefabricate pentru acest tip de manson

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi. Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablurilor pe care urmaeza sa se mansoneze

 

5.3         Capete terminale pe cablurile cu izolatie uscata

Identificam doua tiuri de cutii terminale de interior (CTI) si de exterior (CTE)

Pe piata exista seturi prefabricate pentru CTI/CTE pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

In cazul CTE pentru racordarea cablurilor la celulele moderne compacte exista si varianta unor seturi prefabricate de capete terminale tip „pipa“

Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru CTE/CTI potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se realizeze capul terminal

 

6              pozarea pe stalp a cablului care asigura trecerea LEA-LES

Este vorba de partea de suprafaţă a liniilor subterane, in zona de racordare la LEA. Exista si alte situatii practice in care cablurile se pozeza aparent pe suprafete verticale (ziduri,stalpi, etc)

6.1        Pozarea cablului pe stalp

Cablurile vor fi pozate în configuraţia triunghi şi pe portiunea pozata vertical vor fi montate în brăţări de fixare a cablurilor, care vor fi repartizate uniform pe întreaga lungime de suprafaţă a cablului. În locul pătrunderii în pământ coborârea va fi protejată de o protecţie mecanică de la adâncimea 0,5m până la înălţimea 2,5m deasupea terenului. Protecţia utilizată va fi rezistentă la coroziune.

Se va avea in vedere ca in zona primei bride de fixare sa se respecte razele de curbura minime acceptate pentru cablul utilizat

6.2        Tipul cablului utilizat pentru pozare verticala

In cadrul  Operator Distributie  atat pentru lucarile de mentenanta cat si pentru modernizari se vor utiza nunai cabluri cu izolatie uscata.

De regula pe un circuit de cablu nou se utilizeaza un singur tip de cablu atat pentru portiunile de traseu in care acesta este pozat ingropat cat si pentru portiunile de traseu in care se pozeaza verical.

In cazul in care se defecteaza CTE/CTI pe un cablu in ulei, daca nu se poate inlocui tot cablul defect se va executa un manson de stopare utilizand un cablu cu izolatie usata iar capete terminale se vor executa numai pe cabluri cu izolatie uscata.

In cazul defectarii cablurilor de tansformator, indifernt de tipul cablului, acesta se va inlocui cu unul nou. In cazul lucrarilor de mentenanta se pot programa actiuni de inlocuire a cablurilor de tansformator cu cabluri cu izolatie uscata.

 

7          Reguli de pozarea cablurilor pe traseu

Lucrarile de modernizare si/sau reatatii de tip R2 se realizează pe baza proiectelor tehnice care se elaboreaza pentru fiecare lucrare. In proiecte sunt definite soluţii pentru portiunile speciale de traseu: paralelisme şi încrucişări cu reţele tehnico-edilitare şi construcţii în conformitate cu regulamentele şi normele în vigoare si se aleg traseele pentru fiecare circuit LES. Pozarea cablurilor subterane trebuie să corespundă printre altele NTE 007/2008. În general la pozare este necesar să se respecte:

·        In cazul cablurilor monofilare conductoarele se vor poza  în trefla sau in linie distantate intre ele. De regula se va utiliza pozarea in linie  pentru o protectie mai buna a cablui pe traseu,  În cazul străpungerii electrice la pozarea in probabilitatea transfornmarii unui scurtcircuit (punete la panant ) monofazat intr-unul polifaat este mai mica decat la pozarea in trefla.

·        La concentrarea unui număr mai mare de cabluri într-un traseu este necesară reducerea asigurarea unei distanţe corespunzatoare între ele, pentru a  se preveni extinderea la alte circuite a unui defect.

·        La pozarea mai multor tipuri de cabluri in starturi succesive  cablurile de înaltă tensiune sunt pozate la fundul săpăturii şi cele de joasă tensiune deasupra lor. Peste cablurile mt se va turna în acelaşi timp un strat de nisip şi vor fi separate cu plăci de beton/plastic  astfel, încât la un eventual deranjament să nu se producă deterioararea celorlalte cabluri prin arc electric.

·        În locuri importante ale traseului de cabluri se vor amplasa semne de marcare. Aceste locuri sunt de exemplu:

o             mansoane

o             încrucişare cu alte retele subterane

o             la traversari de drumuri si strazi

o             rezervele de cablu lasate pe traseu si/sau la iesirea din statiile si posturile de transformare precum si la coborarile de pe stalpi

o             din 50 in 50 m pe traseele liniare

o             la fiecare schimbare de directie

o       treseele de cablu mt vor fi evidentiate pe harti care se vor actualiza la fiecare mansonare in exploatere si/sau eventuala deviere de traseu

7.1        Marcaje utilizate

Sunt marcaje  pasive electronice cu circuit reglat cu raza de acţiune minimă de 1,5 m. Reglarea circuitelor  de marcare electronica este diferită pentru diverse tipuri de linii subterane  (de ex. pentru gaz, conducte de apă, linii de telecomunicaţii etc.) – pentru marcarea liniilor de curenţi tari este necesară utilizarea unui semn de marcare roşu cu frecvenţă169,8 kHz.

Borne de beton cu placa metalica de marcaj inglogata. Placi metalica de barcaj fifate cu hosurubuiri direct pe suprafata strazilor si/sau a trotuarelor, deasupra cablurilor

7.2         Principii pentru pozarea cablurilor în pământ

·        Cablurile nu trebuie să fie puse în terenuri agresive din punct de vedere chimic care au concentratii mari de saruri si acizi , în terenuri cu substanţe putregăioase şi în unele terenuri nisipoase şi pietroase. Într-un astfel de caz cablurile se vor poza în canale, tuneluri, ţevi, blocuri sau se protejează altfel împotriva acţionărilor mecanice şi chimice.

·        Cablurile se pozează în şanţuri mai adânci cu 0,2 m decât este adancimea cea mai mică stabilita in  NTE 007/2008. Acolo, unde nu se poate respecta adâncimea reglementară, cablul trebuie protejat împotriva deteriorării cu o protecţie mecanică. Distanţa cablului marginal de la obiecte de construcţie (aliniament) trebuie să fie cel puţin 0,6 m.

·        Distanţe minime orizontale permise între cabluri în cazul liniilor paralele sunt prevăzute NTE 007/2008. Dacă aceste distanţe nu se pot respecta, cablurile se vor separa cu un perete despărţitor rezistent la arcuire sau se vor poza în şanţuri pentru cabluri.

·        La încrucişare cablurile se vor separa prin cărărmizi sau cu o placă de beton. Dacă una din liniile transpuse este în şanţ de beton, a doua nu trebuie protejată în şanţ sau pentru a doua linie se pot utiliza tuburi din plastic de sectiune corespunzatoare. Distanţe verticale minime sunt prevăzute în NTE 007/2008.

·        Cabluri mt constituite din trei conductoare monopolare se pozează în pământ liniar sau în triunghi. La selectarea pozării în formă de triunghi îngust, mai întâi se pozează două cabluri unul lângă celălalt şi al treilea cablu se pozează peste ele. Poziţia cablurilor trebuie asigurată prin legare cu o banzi de plastic montate la distante de  2 până la 2,5 m între ele.

·        La pozarea liniara a cablurilor constituite din trei conductoare monopolare trebuie păstrat un spaţiu între conductoarele monopolare de 7 cm.

·        Înainte de pozarea cablului se va curăţa fundul săpăturii de particule solide şi pietre şi se va acoperi cu un strat de 10 – 14 cm de nisip microgranular, fracţiune 0 – 4 mm. La pozare capătul cablului trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii umidităţii cu un înveliş contractabil. Cablul pozat se va acoperi cu acelaşi start de nisip şi apoi cu plăci de beton sau plastic. Înălţimea stratului de nisip se măsoară de la suprafaţa cablului. În loc de plăci se poate utiliza pentru acoperire cărămidă depusă transversal sau cu o folie de avertizare, care se pune însă 30 cm sub suprafaţă. Aliniamentul trebui să acopere cablurile cel puţin 4 cm. În locuri de intrare în case, garaje etc. cablurile se protejează cu ţevi din plastic sau cu şanţuri de plastic pentru cabluri, eventual cu ţevi din beton cu deschizătură cu diametru 20 cm sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) cu deschizătură de min. 1,5D depuse pe o bază fixă. Dacă se vor utiliza ţevi din plastic sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) la pozarea liniara cablurilor se recomandă ca fiecare conductor al cablului să fie într-o ţeavă independentă cu diametru de min. 1,5D (D – diametrul cabulului deasupra mantalei). Cabluri paralele într-un şanţ comun, cu o distanţă mai mică decât 20 cm,trebuie separate cu un perete despărţitor din plăci de beton, eventual din cărămizi depuse în lungime. Este interzisă utilizarea cărămizilor găurite.

·        La cabluri se vor fixa etichete de identificare. Unitatea de constructii retele electrice  este obligată să să informeze dirigintele de santier despre inceperea lucrarilor  construcţiei şi data prognozata pentru pozarea cablului. Se vor utiliza doar acele tipuri şi secţiuni de cabluri şi tipuri care sunt standardizate. Fiecare eventuală schimbare trebuie discutată înainte de realizarea montării cu dirigintele de santier si proiectantul LES cu înregistrare în cartea tehnică a construcţiei. Înainte de acoperirea cablurilor cu nisip şi înainte de acoperirea cu pamant trebuie asigurata verificarea lucrarilor ascunse in prezenta dirigintelui de santier si a proiectantului LES.

·        Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a întreprinderii.

7.3        Principii pentru pozarea cablurilor subterane în aer şi în construcţii

·        Cablurile pot fi pozate permanent şi în aer în canale de cabluri, tuneluri şi colectoare, pe punţi sau suporturi. Se pot utiliza doar cabluri prevăzute cu o manta exterioară din material care nu propagă flacăra. În cazuri speciale de ex. la intrarea cablului pozat în pământ într-o construcţie, se poate utiliza şi un cablu cu manta exterioară PE, care însă trebuie să fie prevăzut cu vopsea neiflamabilă în partea pozată în aer.

·        Având în vedere  încărcarea termică şi solicitare dinamică în cazul scurtcircuilui este cel mai potrivit ca aceste cabluri să fie pozate în aer unul lângă altul cu un spaţiu de cel puţin 20 mm între conductoare. Cabluri astfel pozate vor fi prinse de bază cu brăţări de fixare cu distanţă de maxim 0,8 m. Brăţările de fixare vor avea un separator flexibil, astfel încât cablul să nu se deformeze în timpul funcţionării. Prinderea cablurilor cu un singur conductor se poate face cu brăţări de fixare nemagnetice. La utilizarea brăţărilor de fixare din material feromagnetic circuitul lor magnetic trebuie să fie întrerupt.

·        Spaţiul între linii de cablu pozate în paralel este prevăzut de norma NTE 007/2008 La ieşirea cablului din din pământ pe stâlp cablul trebuie protejat împotriva deteriorăroii mecanice cu o manta de protecţie. Cabluri cu un singur conductor care formează un circuit de curent pentru determinarea distanţei faţă de celelalte cabluri se consideră ca fiind un cablu. Pentru încrucişare sunt valabile aceleaşi condiţii ca pentru pozare paralelă.

·        Intrarea cablurilor din pământ în clădiri şi canale se va efectua prin conductă de beton sau bloc (cu goluri pentru zidărie). Diametrul deschizăturilor trebuie să fie min. 1,5D. Împotriva extinderii incendiului se vor etanşa din partea exterioară cu nisip. Împotriva pătrunderii apei se vor etanşa cu un manşon sau cu liant potrivit.

·        Cablurile pozate vor fi marcate cu etichete în locuri, unde se încrucişează şi deviază şi la ambele capete. Se recomandă marcare şi pe parcursul traseului la o distanţă de cel puţin 20 m intre doua marcari succesive.

7.4        Controale şi probe

·        Controlul vizual se va efectua pentru prima dată după pozare şi a doua oară după acoperire cu nisip şi depunere în plăci de acoperire. Se va controla în special amplasarea semnelor de marcare şi pozarea cablurilor în transmisiuni şi alte locuri expuse. În cazul constatării unor defecţiuni nu se va efectua acoperirea cablului până la remedierea defecţiunii.

·        Calitatea pozării şi a montajului cablurilor se verifică:

o       Cu o probă de manta (doar la cabluri din plastic)

o       Cu o probă de tensiune sporita a izolaţiei de lucru

o       Prin metode de diagnosticare (nu se realizează imediat după pozare şi montaj a grupelor de cabluri, ci în termenul cel mai apropiat planificat pentru diagnosticarea cablurilor conform programului de mentenanta)

În cazul constatării deteriorării mantalei cablul nu se va acoperi până la remediere. Trebuie să se verifice, dacă la deteriorarea mantalei nu s-a produs şi deteriorarea izolaţiei. În cazul deterioarării şi a izolaţiei trebuie remediată nu doar mantaua, dar şi izolaţia cablului prin mansonare. În cazul în care prin mantaua deteriorată pătrunde apa, se va tăia partea umedă a cablului şi se va inlocui cu o bucata de cablu nou de lungime corespunzatoare.

În cazul constatării unei defecţiuni în oricare fază de pregătire şi realizare a pozării până la punerea în funcţiune se iniţiază gestionarea remedierii acesteia.

7.5        Selectarea constructorului LES mt

In caitele de sarcini pentru executia LES mt se vor include si urmatoarele criterii de eligibilitate a constructorului:

·        Sa aiba in dotare role de linie si colt pentru tragerea cablului

·        Personal calificat la furnizorii de seturi pentru mansoane si cutii terminale si/sau la producatorul de cabluri

·        Experienta similara in executia LES

·        Dotare pentru ridicari topometrice si/sau contracte cu unitati de profil pentru digitizarea traseului LES si figurarea pe harti topocadastrale

Evaluarea capabilitatii tehnice a ofertantilor va fi efectuată de specialisti cu experienta in realizarea si exploatarea circuitelor LES mt. În evaluare se iau în considerare relaţiile actuale cu furnizorul, eventual referinţe despre linii subterane realizate. Evaluarea se va prezenta comisiei de licitatii sub forma unui refeat de evaluare

8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES intre  Operator Distributie  si terti se va face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES/LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei circuit mt vizat de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei circuit mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardurilor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

9          cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cablurilor cu nisip se vor face masuratorile topocadastrale dispuse la capitolul 7.2 lista coordonatelor traseului cablului masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a traseului de cablu

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LES jt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002   

1           Generalitati

Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

·        firide de conexiuni cu LEA

·        cleme de racordare directa la LEA

·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

·        derivatii radiale

·        bucle cu alte circuite LES

·        bransamente

Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

·        circuite LES radiale

·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

  • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
    • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
    • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
    • cu izolatie şi înveliş din PVC
  • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
    • cabluri din  Al
    • cabluri din Cu în cazuri justificate

·              dupa numarul de conductoare ale cablului

o       cu 2 conductoare

o       cu 3 conductoare

o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

o       cu 5 conductoare

·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

·        dupa forma conductorului

o       conductoare multifilare

o       conductoare masive rotunde

o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

 

·        Firide de distributie si canale de cabluri

Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

·        firide de interior si de exterior,

·        firide realizate din metal sau policarbonat

·        firide incastrate in zidarie

·        firide pozate aparent pe zidarie

·        firide cu fundatie proprie

·        firide amplasate pe socluri de beton

·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

 

4           Mansoane

In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

 

5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
  • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
  • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
  • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
  • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
  • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

 

6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
  • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
  • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
  • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

 

7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

  • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o       majorari de sectiune

o       multiplicari de circuite

o       noi injectii din RED mt

o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o       limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

·       certificatul de urbanism,

·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g  modernizarea echipamentului PT

h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

10.4  Parametrii limita solicitati.

m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

Opinii proaspete despre examenul de autorizare

15/03/2008

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

Valorifica si tu acesta oportunitate!

Presupun ca impresiile tale despre examen vor fi interesante pentru multa lume …!

Nu uita ca ai accesat cu mult interes aceasta pagina! Deocamdata nu este nicio opinie! Sper ca dupa examen nu vei uita sa-ti scrii parerea poate chiar ajuti pe cineva! Iar mai tarziu poate revii sa vezi si opiniile altor colegi care au trecut prin aceleasi emotii ca si tine ….!

Succes si bafta!

Va propun un set de intrebari care sa ne permita o imagine despre blog si examen. La unele intrebari voi utiliza optiunea care inhiba raspunsurile repetate pt a evita distorsionarea statisticilor. Veti putea insa consulta, in timp, ori de cate ori veti dori situatia actualizata a centralizatorului raspunsurilor.   O alta precizare care trebuie facuta este ca la acest format de sondaj de opinie identitatea votantului se rezuma la ID-ul calculatorului.  Acest lucru constituie un neajuns pentru calculatoarele utilizate de mai multe persoane atunci cand se alege optiunea de inhibare a rapunsurilor repetate. Practic in acest caz de la un calculator se accepta doar un singur vot! Deocamdata merg pe ideea ca vizitatorii blogului au acces la cel putin un calculator pe care il utilizeaza in exclusivitate. Cand voi avea semnale ca aceasta ipoteza nu este adevarata voi seta chestionarele intr-un mod mai permisiv.

Deci:

[*polldaddy poll=”1243341″]

Pentru urmatoarele doua intrebari sunt permise mai multe optiuni si repetarea votului de mai multe ori. Am considerat utila aceasta setare deoarece este posibil ca in viitor opiniile sa ni se schimbe si atunci cred ca este necesar sa ofer posibilitatea celor interesati sa isi reconsidere optiunea exprimata. Ideal ar fi sa se poata retine numai ultima optiune exprimata de cineva insa plat forma software PollDaddy nu ofera gratuit aceasta optiune !

[*polldaddy poll=”1243376″]

 [*polldaddy poll=”1243546″]

Centre de examene de autorizare electricieni in sesiunea -Primavara 2008

13/03/2008

SGC 2002    

                      Listele candidatilor,  pe serii,  se vor publica incepand cu data de 11 martie 2008,  cu cel putin 5 zile inainte de data examenului. Aceste liste se vor gasi  in partea de jos a paginii de pe site ANRE.

             Pentru evitarea confuziilor va recomand sa verificati programarea examenului direct pe site ANRE urmand link-urile oferite in aceast articol.

               Va urez succes la examen!   

  

Centrul de examinare Perioada de examinare EXAMEN DE AUTORIZARE
Locul de desfasurare Data/ Ora desfasurarii examenelor Lista candidatilor
Iasi 18-19 martie 2008 Universitatea tehnica GH. ASACHI
 Facultatea de Electrotehnicã
 
Bd. Prof. Dimitrie Mangeron nr.51-53
 Amfiteatrul E1
Seria 1 – Marti, 18 martie 2008, Ora 9  
Seria 2 – Marti, 18 martie 2008, Ora 13
Seria 3 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 9
Seria 4 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 13
Galati 21-22 martie 2008 COLEGIUL TEHNIC Paul Dimo
 Str. 1 Decembrie 1918 nr. 27
  
Seria 5 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 9  
Seria 6 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 13
Seria 7 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 9
Seria 8 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 13
Constanta 25-26 martie 2008   Seria 9 – Marti 25 martie 2008, Ora 14  
Seria 10 – Miercuri 26 martie 2008, Ora 9
Timisoara 1-2 aprilie 2008 Universitatea Politehnica Timisoara
 Facultatea de Constructii
 
Str. Traian Lalescu nr. 2A
 Amfiteatrul
Constantin Avram
Etaj
1
Seria 19 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 9  
Seria 20 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 12
Seria 21 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 16
Seria 22 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 9
Seria 23 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 13
Cluj Napoca 4-6 aprilie 2008 SC FDFEE TRANSILVANIA NORD SA
 
Str. Ilie Macelaru nr. 28A
 Sala Festiva
Seria 24, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 9  
Seria 25, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 13
Seria 26, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 9
Seria 27, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 13
Seria 28, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 9
Seria 29, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 13
Bucuresti 28 -30 martie 2008
11- 13 aprilie 2008
Universitatea Politehnica Bucuresti,
Splaiul Independentei nr. 313
Rectorat
 Catedra UNESCO Amfiteatrul AN 034
Seria 11, Vineri 28 martie 2008, Ora 8  
Seria 12, Vineri 28 martie 2008, Ora 12
Seria 13, Vineri 28 martie 2008, Ora 16
Seria 14, Sambata, 29 martie 2008, Ora 8
Seria 15, Sambata, 29 martie 2008, Ora 12
Seria 16, Sambata, 29 martie 2008, Ora 16
Seria 17, Duminica 30 martie 2008, Ora 8
Seria 18, Duminica 30 martie 2008, Ora 12
Seria 30, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 8
Seria 31, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 12
Seria 32, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 16
Seria 33, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 8
Seria 34, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 12
Seria 35, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 8
Seria 36, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 12

  

Raspunsuri la primele 20 de probleme din tematica de examen

11/03/2008


Articol  actualizat 2012

Atentie! Procesorul de text nu accepta radicalul! Deci unde e cazul remarcati necesitatea lui radical din 3 si utilizati-l poate face diferenta dintre

Pentru solutiile problemelor utilizati link-ul urmator: solutia-primelor-20-probleme-toamana-2012_sgc_blog_actualizat-nov-2016

dna Florescu Floarea spune:
martie 11, 2008 la 10:09 am Buna ziua !Saptamana trecuta am descoperit blog-ul dumneavoastra , mi-a fost util in sensul ca m-am putut verifica, iar acolo unde au fost inadvertente am revenit asupra problemei.
Mi-am insusit observatia.
Pentru cei interesati in rezolvarea aplicatiilor numerice :
– primele 23 se gasesc in Manualul pentru autorizarea electricienilor instalatori- ed. 1995;
-ultimile 15 in:
Retele electrice de Gh. Iacobescu ed. 1977 si in
Probleme de statii si retele electrice de Al. Curelaru ed.1979. Atentie sunt si neconcordante intre cele doua carti . O problema rezolvata corect si una gresita

  • Succes la examen!

Raspunsuri (5) la subiectele din norme tehnice pentru examenul de autorizare electricieni gradele IIIA si IVA

27/01/2008

SGC 2002     Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

 

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIA_IVA.

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

      

            Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

Bibliografie:  

  1. NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00
  2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00
  3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00
  4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
  5. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
  6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV
  7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
  8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93
  9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
  10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  11.  

     

  12. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
  13. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  14. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
  15. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
  16. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  17. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  18. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
  19.  

     

 

Statistici

II inclus in III_IVB
II – III_IVA=38 intrebari
II ∩ III_IVA = 117 intrebari
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari
III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II

nr III_IVA nr III_IV B Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c
  1 1 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω
art 12.5.3
10 Ω 15 Ω
  2 2 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω 10 Ω
art 12.5.3
15 Ω
  3 3 NTE
 001/03
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: înalt semiînalt
art 13.6
jos
Ani Dobos:art 13.6
  4 4 NTE
 001/03
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică instalaţiilor electrice din medii explozive instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
art 2.1
  5 5 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.a
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială
art 3.22 a
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
  6 6 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.b
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
art 3.22. b
  7 7 NTE
 001/03
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: 12,5 kV/m
art 5.1.3.5 b
30 kV/m 20 kV/m
  8 8 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: metoda convenţională
art 5.2.1.a
 metoda statistică oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
  9 9 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: doar metoda convenţională doar metoda statistică oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
art 5.2.1.b
  10 10 NTE
 001/03
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: 30°
art 6.1.3
45° 60°
  11 11 NTE
 001/03
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: 10 Ω 5 Ω
art 6.2.6 b
4 Ω
  12 12 NTE
 001/03
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici
art 7.2.7
descărcătoare cu coarne paratrăsnete
  13   NTE
 005
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o: stare de succes dată
art 4
stare de insucces dată stare critică
  14   NTE 005 Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o: stare de insucces dată stare de succes dată stare critică
  15   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este: k AAR=0,2 k AAR=0,1
Anexa 2
k AAR=0,05
  16   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este: k RAR=0,20-0,25
Anexa 2
k RAR=0,25-0,3 k RAR=0,3-0,4
  17   NTE 005 Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt: indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
Liana si Elena art 1(5)a
indicatori economici
  18   NTE 005 Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea: indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
art 1(5)b
indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
unor indicatori economici
  19   NTE 005 În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua: în punctele de referinţă
art 52
în punctele de interfaţă
art 52 Liana
în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b)
art 52
  20   NTE 005 Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt: analize calitative
Liana si Elena
analize cantitative
Liana si Elena
analize economice
art 52
  21   NTE 005 În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată: defect parţial defect simplu
art 27
defect complet
  22   NTE 005 În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu: defecte ce conduc la refuzuri de acţionare
art 52
defecte ce conduc la refuzuri de solicitare defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective)
art 52
  23   NTE 005 Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca: instalaţii în aşteptare instalaţii de sine stătătoare
art 53
în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită
art 53
1 24 21 NTE 006 Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 neglijabilă
axa 10
se calculează pe bază de formulă
2 25 22 NTE 006 Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: 10% 5%
art 14
15%
3 26 23 NTE 006 Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: scade
art 15 b
creşte rămâne constant
4 27 24 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 curentul de scurtcircuit de şoc
5 28 25 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3
6 29 26 NTE 006 În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: aproape de generator
Ani Dobos:art 16b
departe de generator
Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7 30 27 NTE 006 În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: se neglijează nu există art 16c se calculează pe bază de formulă
8 31 28 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: rezistenţele de contact
art 9d
impedanţele de defect
art 9d
impedanţele de scurtcircuit
9 32 29 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: capacităţile liniilor
 
art 13
Liliana art 9h
impedanţele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h
10 33 30 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: scurtcircuitul este departe de generator art 9a scurtcircuitul este aproape de generator scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11 34 31 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: valorile tensiunii de alimentare art 9c impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c impedanţele de scurtcircuit
12 35 32 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13 36 33 PE 102/86 Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: în aceeaşi încăpere; în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6,
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14 37 34 PE 102/86 Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: este interzisă, cu unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7
este permisă întotdeauna; nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15 38 35 PE 102/86 În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1
nu se admite se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16 39 36 I7/2002 Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: este interzisă;   art 5.2.27 este permisă în anumite condiţii; este permisă, dar nu se recomandă.
17 40 37 PE 102/86 În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;
Ani Dobos:art 3.2
se montează indicatoare de securitate; în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2
18 41 38 PE 102/86 Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7
orice tip de întreruptor; aparate debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7
19 42 39 I7/2002 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:  10 mm  15 mm
art 5.2.62
 20 mm
20 43 40 I7/2002 Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat
art 5.2.79
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21 44 41 I7/2002 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:  50 A  100 A  
art 5.2.28
 150 A
22 45 42 PE 102/86 Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23 46 43 PE 102/86 Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:  este permisă nu este permisă
Ani Dobos:art 4.5.3
 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30
24 47 44 I7/2002 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:  conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28  conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact  conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25 48 45 I7/2002 Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: este interzisă; art 4.2.23 este permisă; este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26 49 46 I7/2002 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : întreruptoare manuale; siguranţe fuzibile; art 7.1.12 întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27 50 47 I7/2002 Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: în încăperi separate  art 7.1.16 în dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
28 51 48 PE 102/86 Carcasele bateriilor de condensatoare: trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ
Ani Dobos:art 4.7.6
nu trebuie să fie legate la pământ; trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29 52 49 I7/2002 Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: Cu
art 5.1.3 b
Al otel
30 53 50 PE 102/86 Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:  în plan vertical  în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal  în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10
31 54 51 I7/2002 Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32 55 52 PE 102/86 Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: verde pentru poziţia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11
alb pentru poziţia deschis alb pentru poziţia închis
Ani Dobos:art 4.9.11
  56 53 PE 103/92 Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: nu este obligatorie;
art 1.4
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
  57 54 PE 103/92 Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
art 1.4
  58 55 PE 103/92 Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: de regulă, numai la efectele dinamice; de regulă, numai la efectele termice; întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
Liliana art 1.5
  59 56 PE 103/92 Curentul de scurtcircuit reprezintă: curentul nominal admisibil supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric
art 3.4
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
Liliana art 3.4
  60 57 PE 103/92 La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: de regulă, se neglijează; se recomandă să se ţină seama de ea;
art 4.2
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
  61 58 PE 103/92 Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
art 4.3
  62 59 PE 103/92 La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ rezistenţei arcului electric rezistenţei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare)
  63 60 PE 103/92 Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: curentul dinamic nominal curentul de scurtcircuit termic echivalent valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
art 5.1
  64 61 PE 103/92 La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: de prezenţa aparatelor limitatoare de curent
art 5.4
de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
  65 62 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:  scurtcircuitul monofazat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ scurtcircuitul trifazat
art 5.1
  66 63 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:  valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
art 5.1
 curentul de scurtcircuit permanent (kA)  curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
  67 64 PE 103/92 Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect
Liliana art 5.2 si fig 2
 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect  direct proporţional cu durata defectului
  68 65 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: solicitări mecanice
art 5.6
efecte termice solicitări electromagnetice
  69 66 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice
Liliana art 5.8
la efectele termice
  70 67 PE 103/92 Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9
arcul electric
  71 68 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:  se verifică la solicitări mecanice
art 5.10
 se verifică la solicitări termice
art 5.10
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
  72 69 PE 103/92 La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea: totală (echivalentă); părţii de aluminiu;
art 6.6
părţii de oţel
  73 70 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: arc electric solicitări electromagnetice solicitări mecanice şi termice
art 5.10
  74 71 PE 103/92 Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură valorile limită admise de normele producătorului
art 6.14
375°C – 400°C, în funcţie de durata
  75 85 PE 134/95 Timpul minim de deconectare reprezintă: cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare
art 2.29
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului
art 2.29
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
  76 86 PE 134/95 Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă
art 2.24
componentei simetrice de c.a. scade componentei simetrice de c.a. se dublează
  77 87 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere
art 3.1 pct II
valoarea componentei simetrice de c.a. curentul de şoc
Liana art 3.1 pct II
  78 88 PE 134/95 In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: cuptoarelor electrice cu arc maşinilor rotative
art 3.2
transformatoarelor
  79 89 PE 134/95 Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: impedanţele lor
art 3.2
 rezistenţele lor  reactanţele lor
  80 90 PE 134/95 În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: aceeaşi impedanţă de bază
art 3.2
acelaşi curent la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
  81 91 PE 134/95 În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:  rezistenţele reţelelor
Liana art 1.5
 reactanţele reţelelor  reactanţele capacitive ale reţelelor
  82 92 PE 134/95 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: în schemele de secvenţă homopolară; în schemele de secvenţă directă; în schemele de secvenţă inversă;
  83 93 PE 134/95 Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;
art 2.14
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
  84 94 PE 134/95 Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:  cu 5s înaintea scurtcircuitului  în momentul scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28
 cu 10 s după producerea scurtcircuitului
  85 95 PE 134/95 În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:  are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului
art 3.1 pct I
are o valoare ce variază în timp are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
  86 96 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;
art 3.1 pct II
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
  87 97 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit
art 3.1
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero
art 3.1
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
art 3.1
  88 98 PE 134/95 Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:  calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici
art 3.2
 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici
art 3.2
 calculul tensiunii reţelei
  89 99 PE 134/95 Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:  pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri  numai pentru o fază, în ambele cazuri
art 3.2
 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
  90 100 PE 134/95 Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
art 3.2
  91 101 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: se admite întotdeauna egalitatea lor se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
art 3.2
  92 102 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
art 3.2
33 93 103 PE 155/92 Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
34 94 104 PE 155/92 Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35 95 105 PE 155/92 Conductoarele coloanelor electrice: trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36 96 106 PE 155/92 Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: 50 mmp 150 mmp 100 mmp
art 3.2.2
37 97 107 PE 155/92 Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38 98 108 PE 155/92 Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:  firida de branşament  coloana electrică art 1.2.1  punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
 art 1.2.1
39 99 109 PE 155/92 Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:  linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2  firida de branşament şi coloană sau colonele electrice  coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40 100 110 PE 155/92 Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:  20 A  30 A
art 2.1.5
 40 A
41 101 111 PE 155/92 Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:  10 apartamente  20 de apartamente
art 2.1.7
 30 de apartamente
42 102 112 PE 155/92 Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:  3 x 50 + 25 mmp  3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10
 3 x 95 +50 mmp
43 103 113 PE 155/92 Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:  10 m 15 m
art 3.2.10
 20 m
44 104 114 PE 155/92 Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:  0,3 m  0,4 – 0,5 m
art 3.1.1
 1m
  105   PE 022-3/87 Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu: două trepte de tensiune
art 1.17
maxim două transformatoare (autotransformatoare)
art 1.17
nu există nici o prevedere legală
  106   PE 022-3/87 Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala: în staţiile de înaltă tensiune
art 1.37
în staţiile de medie tensiune nu există nici o prevedere legală
  107   PE 022-3/87 Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în: instalaţiile exterioare de 6-400 kV
art 2.15a
staţiile de 6-20 kV instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15a
  108   PE 022-3/87 Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel: în instalaţiile exterioare de 6-400 kV sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV
art 2.15b
sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15b
  109   PE 022-3/87 Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: în aer liber
art 2.19b
în interior, în clădiri de zid nu există nici o prevedere legală
  110   PE 022-3/87 Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: în interior, în clădiri de zid în aer liber
art 2.19b
nu există nici o prevedere legală
  111   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s
art 2.29a
1,5 s 1,0 s
  112   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s 1,5 s
art 2.29a
1,0 s
  113   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s 1,5 s 1,0 s
art 2.29a
  114   PE 022-3/87 Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind: lămpi cu vapori de sodiu
art 2.64
lămpi cu incandescenţă lămpi cu vapori de mercur
art 2.64
  115   PE 022-3/87 Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de: 5-10 ani
art 3.4
10-15 ani până în 5 ani
  116   PE 022-3/87 Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de: 5 Ω
art 3.19
1 Ω 2,5 Ω
  117   PE 022-3/87 Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate mai mic decât egal cu
art 5.21b
mai mare decât
  118   PE 022-3/87 Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate egal cu
art 5.20c
mai mic decât mai mare decât
  119   PE 022-3/87 Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească: 1% 2% 3%
art 5.41
  120   PE 022-3/87 Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu: un singur transformator
art 6.7
cu două transformatoare nu are importanţă
  121   PE 022-3/87 Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi: în clădire de zid de tip aerian
art 6.1
nu are importanţă
  122   PE 022-3/87 Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din: oţel-aluminiu
art 7.11
oţel galvanizat oţel
  123   PE 022-3/87  În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate: în cablu subteran
art 9.7
aerian cu cheltuieli de investiţie minime
  124   PE 022-3/87 Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu: conductoare de aluminiu neizolate conductoare izolate torsadate
art 9.2
nu are importanţă
  125   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
  126   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
art 2
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv
art 2
  127   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi numai pentru  verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare
art 3
  128   NTE
 401/03/00
Densitatea economică de curent (jec)  reprezintă o mărime: determinată statistic de calcul
art 5g
măsurată
  129   NTE
 401/03/00
Densităţile economice de curent normate depind de sarcina de calcul tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului
tabel1
tensiunea nominală a liniei
tabel 1
  130   NTE
 401/03/00
Densităţile economice de curent normate depind de materialul conductorului
tabel1
sarcina maximă numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime
tabel1
  131   NTE
 401/03/00
Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este mai mică decât sarcina maximă atinsă în final
art 19b
mai mare decât sarcina maximă atinsă în final egală cu  sarcina maximă atinsă în final
  132   NTE
 401/03/00
Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte: curentul corespunzător secţiunii economice curentul corespunzător frontierei economice
art 26
curentul corespunzător frontierei termice
  133   NTE
 401/03/00
Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul: investiţii minime consumuri proprii tehnologice minime cheltuieli totale actualizate minime
art 1
  134   NTE
 401/03/00
Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte: în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică  în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
  135   NTE
 401/03/00
Frontiera economică se foloseşte în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
  136   PE 132/03 Reţele electrice de distribuţie publică cuprind: reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale
  137   PE 132/03 Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă: valoarea maximă a puterii absorbite suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor
art 2.1.1
valoarea medie a puterii absorbite
  138   PE 132/03 La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind: puterea activă instalată puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de „n” consumatori
art 2.1.5
puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor
  139   PE 132/03 La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind: puterea reactivă maximă valoarea maximă a puterii absorbite suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori
art 2.1.6
  140   PE 132/03 La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de: 3 – 4 ani 5 – 9 ani 10 – 20 ani
art 3.1.2. A
  141   PE 132/03 Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: în reţelele de MT: 10kV în reţelele de JT: 400/230 V
art 3.2.1a
în reţelele de MT: 20 kV
art 3.2.1b
  142   PE 132/03 Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: în reţelele de MT: 6 kV în reţelele de JT: 400/230 V în reţelele de JT: 380/220 V
  143   PE 132/03 Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim: 25 MVA
art 3.3.2
40 MVA 63 MVA
  144   PE 132/03 În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT: poate fi „cu bare simple nesecţionate”
art 3.3.8
este întotdeauna „cu bare duble secţionate” poate fi „cu bare simple secţionate”
art 3.3.8
  145   PE 132/03 Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza: cu racordare directă
art 3.4.2
cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni
art 3.4.2
cu racordare indirectă prin puncte de alimentare
  146   PE 132/03 Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice
art 3.4.2
PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni PT 20/0,4 kV  racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic
  147   PE 132/03 Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele
art 3.4.2
  148   PE 132/03 Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi: strâns buclat în zone cu densitate de consum mare buclat, în zone cu densitate de consum medie numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori
Pandele Catalin art 3.5.2
  149   PE 132/03 Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona: cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A
art 5.2
cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A radial
  150   PE 132/03 Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic: este interzisă
art 5.4
este admisă condiţionat este întotdeauna admisă
  151   PE 132/03 LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie de porţelan compozită
art 10.2
de sticlă
  152   PE 132/03 Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate: tensiunilor de atingere şi de pas
art 8.2.1
defectării aparatului de comutaţie defectelor de izolaţie
45 153 115 I7/2002 Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: clădirilor agricole şi horticole
 art 1.1e
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46 154 116 I7/2002 Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: se admite nu se admite art 3.3.6 se admite condiţionat
47 155 117 I7/2002 Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
Ani Dobos:art 3.3.9
48 156 118 I7/2002 Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: interzisă admisă admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
art3.3.9
49 157 119 I7/2002 Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: recomandată obligatorie
Ani Dobos:art 3.4.3
la latitudinea consumatorului
50 158 120 I7/2002 La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: până la 30 A
art 3.4.9
până la 50 A până la 20 A
51 159 121 I7/2002 Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:
‘interzisăAlin Voicu
art 4.1.44 

obligatorie
 art 4.1.27a
la latitudinea executantului
52 160 122 I7/2002 Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: permisă interzisă art 4.1.41 obligatorie
53 161 123 I7/2002 Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 instalaţii de comandă, semnalizare instalaţii de comutare şi similare
54 162 124 I7/2002 + PE 102/92 Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: interzisă
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43
permisă în anumite condiţii la latitudinea consumatorului
55 163 125 I7/2002 La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: aluminiu cupru sau aluminiu obligatoriu cupru 5.1.3
56 164 126 I7/2002 Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie în interiorul golurilor din elementele de construcţie numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57 165 127 I7/2002 Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: este permisă întotdeauna este permisă în cazul conductoarelor de cupru este interzisă 5.1.31
58 166 128 I7/2002 Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:  minimum 8 spire o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59 167 129 I7/2002 Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:  prin răsucire şi matisare  prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34  prin lipire cu cositor
60 168 130 I7/2002 Legăturile barelor se execută: numai prin sudare numai cu ajutorul şuruburilor cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61 169 131 I7/2002 Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: 16 mmp  10 mmp
art 5.1.38
6 mmp
62 170 132 I7/2002 Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: numai prin sudare numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63 171 133 I7/2002 Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: 3 m  4 m       
axa5
 5 m
64 172 134 I7/2002 Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:  oriunde pe traseul conductelor nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport  numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65 173 135 I7/2002 Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: este interzisă  5.1.64 este admisă este admisă numai pentru conductoare de cupru
66 174 136 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: numai în încăperi în care mediul nu este coroziv în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79 numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67 175 137 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: numai aparent numai îngropat aparent sau îngropat, în anumite condiţii
Ani Dobos:art 5.1.84
68 176 138 I7/2002 Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:  perfect orizontală  aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89   cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69 177 139 I7/2002 În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: 1 m 0,5 m circa 0,3 m     art 5.1.92
70 178 140 I7/2002 Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: este strict interzisă este admisă fără restricţii trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71 179 141 I7/2002 Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: admisă interzisă    5.1.103 admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72 180 142 I7/2002 Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73 181 143 I7/2002 Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: aparent, indiferent de traseu în ţevi de protecţie; înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74 182 144 I7/2002 Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75 183 145 I7/2002 În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: 1 cm 5 cm minimum 7 cm 
art 5.1.141
76 184 146 I7/2002 Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77 185 147 I7/2002 Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: se admite se admite condiţionat
!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta
este interzisă art 5.2.7
78 186 148 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 numai pe conductorul de nul; pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79 187 149 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: 1m de la axul aparatului; (0,6-1,5) m de la axul aparatului; 1,5 m de la axul aparatului.
80 188 150 I7/2002 Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: 6 A minim 10 A 
5.2.16
minim 16 A
81 189 151 I7/2002 În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: cel puţin o priză; cel puţin două prize; 5.2.18 cel puţin trei prize.
82 190 152 I7/2002 În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: peste 1m peste 1,5 m      5.2.19 peste 2m
83 191 153 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: cel puţin 1 m cel puţin 1,25 m   5.2.19 cel puţin 1,5 m
84 192 154 I7/2002 Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26 numai pentru deconectare sub sarcină
85 193 155 I7/2002 Întrerupătoarele automate se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37 numai pentru deconectare sub sarcină
86 194 156 I7/2002 În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87 195 157 I7/2002 Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: cel puţin 50 mm  
 art 5.2.64
75 mm 100 mm
88 196 158 I7/2002 Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: 2 m 2,3 m
art 5.2.67
2,5 m
Ani Dobos: art5.2.67
89 197 159 I7/2002 Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu  0,5 m  0, 8 m     art 5.2.70  1 m
90 198 160 I7/2002 Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:  10 m
art 5.2.75
 3 m  5 m
91 199 161 I7/2002 Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la: 0,5 kW 1 kW 2 kW 
art 5.2.86
92 200 162 I7/2002 Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:  dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2  întotdeauna  dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93 201 163 I7/2002 La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:  3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5  1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat  5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94 202 164 I7/2002 În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult: 100 grade C 150 grade C  200 grade C
art 5.3.8
95 203 165 I7/2002 Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu: grătar protector dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25 legătura la un conductor de protecţie
96 204 166 I7/2002 În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de: minimum 2 kW minimum 2,5 kW    (5.3.8) minimum 3 kW
97 205 167 I7/2002 Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: în construcţie capsulată cu contact de protecţie
art  5.3.9
în execuţie sub tencuială
98 206 168 I7/2002 Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de: 1 kW 1,5 kW 2 kW
art  5.3.8
99 207 169 I7/2002 Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:  la borna din interior  la oricare dintre borne  la borna conectata la partea filetata a duliei
art 5.3.23
100 208 170 I7/2002 Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări: peste 5 kg de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg
art  5.3.27
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101 209 171 I7/2002 Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:  8 kW  10 kW  15 kW 
art 5.4.1
102 210 172 I7/2002 Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
103 211 173 I7/2002 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
104 212 174 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la: 4 kW 5,5 kW
art 5.4.5a
 7,5 kW
105 213 175 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:  3 kW  4 kW 
art 5.4.5a
5,5 kW
106 214 176 I7/2002 La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:  10 % din putere transformatoarelor din post  20 % din puterea transformatoarelor din post
art 5.4.6
 30 % din puterea transformatoarelor din post
107 215 177 I7/2002 Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele: numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
art  5.4.8
108 216 178 I7/2002 Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la: 0,6 kW  1,1 kW
art 5.4.8
 2,5 kW
109 217 179 I7/2002 Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară: se prevede la fiecare motor
art  5.4.11
se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11 este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110 218 180 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare: mai mică de 0,5 MΩ mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9 mai mare sau egala cu 2 MΩ
111 219 181 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna: numai între conductoarele active luate 2 câte 2 numai între fiecare conductor activ şi pământ  atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112 220 182 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la: cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11 cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113 221 183 I7/2002 Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze: cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114 222 184 I7/2002 În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în: volumul 1de protecţie volumul 2 de protecţie volumul 3 de protecţie
Ani Dobos art 7.2.7
115 223 185 I7/2002 În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie: 0 I II 
art 7.2.8
116 224 186 I7/2002 În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor: este totdeauna admisă nu este admisă cu nici o condiţie este admisã condiţionat 7.2.9
117 225 187 I7/2002 Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi: din materiale electroizolante  7.3.2 flexibile metalice
  226 226 NTE
003/04/00
Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:  110 kV  110 kV, numai în terenuri silvice  medie tensiune
art 26
  227 227 NTE
003/04/00
Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime: 16 mmp 25 mmp
art 28
35 mmp
  228 228 NTE
003/04/00
Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime: 25 mmp 20 mmp 16 mmp
art 28
  229 229 NTE
003/04/00
Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel: se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a
art 30
se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic nu se protejează împotriva coroziunii
  230 230 NTE
003/04/00
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de: 20 kV 110 kV 220 si 400 kV
art 37
  231 231 NTE
003/04/00
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:  110 kV  220 kV 
art 37               
400 kV
art 37
  232 232 NTE
003/04/00
În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu: 5% 10%
art 38
15%
  233 233 NTE
003/04/00
La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră: mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere
art 39
mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere egal cu cel de la lanţurile de susţinere
  234 234 NTE
003/04/00
Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie: este acelaşi ca la stâlpii de întindere din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere
art 41
  235 235 NTE
003/04/00
În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face: prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;
art 44
prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri; prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
  236 236 NTE
003/04/00
Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la: stâlpi de întindere stâlpi de susţinere de tip întărit stâlpi de susţinere de tip normal
art 57a
  237 237 NTE
003/04/00
Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la: stâlpi de întindere  stâlpi de susţinere de tip întărit
Liliana art 57a
stâlpi de susţinere de tip normal
  238 238 NTE
003/04/00
În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea: trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune  pot avea tensiuni diferite
art 57c
pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
  239 239 NTE
003/04/00
Stâlpii de susţinere se folosesc: în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor
art 57a
pentru fixarea conductoarelor prin întindere nu se folosesc la construcţia reţelelor
  240 240 NTE
003/04/00
Stâlpii terminali se folosesc la: remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei
art 57c
se folosesc numai ca stâlpi de colţ
  241 241 NTE
003/04/00
Stâlpii de intervenţie: se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice nu se folosesc la liniile electrice aeriene se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate
art 57d
  242 242 NTE
003/04/00
Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru: fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei
art 57b
pentru susţinerea conductoarelor
  243 243 NTE
003/04/00
La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum : 10% 5% 3%
art 58
  244 244 NTE
003/04/00
Stâlpii de intervenţie se dimensionează: numai în regim normal
art 59
 numai în regim de avarie în regim normal şi de avarie
  245 245 NTE
003/04/00
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul: ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură
art 73
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură
art 73
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
  246 246 NTE
003/04/00
La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac: în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului
tabel 17 nota 3
în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
  247 247 NTE
003/04/00
Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice: în mod obligatoriu
art 99
numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj numai în cazul stâlpilor speciali
  248 248 NTE
003/04/00
La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din: conifere
art 104
foioase tari
art 104
alte specii
  249 249 NTE
003/04/00
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi: cu răşini cu grunduri de exterior cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate
art 106
  250 250 NTE
003/04/00
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează: în alveolă de beton în pământ prin fundaţii burate
art 112
în pământ prin batere cu vibraţii
  251 251 NTE
003/04/00
La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ: la fiecare stâlp de întindere la fiecare stâlp special la fiecare stâlp
art 120
  252 252 NTE
003/04/00
Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la: toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;
art 125
toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;
art 125
  253 253 NTE
003/04/00
La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face: ne se face fiind constructivă ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei se face conform normelor specifice
art 126
  254 254 NTE
003/04/00
Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA: se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m
art 128 a
în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată
art 128 c
nu sunt necesare la executarea de LEA
  255 255 NTE
003/04/00
Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare): este diferit de zona de protecţie a liniei este diferit de zona de siguranţă a liniei coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei
art 134
  256 256 PE 101/85 Punctul de alimentare este staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare
art 1.2.2 l)
staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV post de transformare 20/0,4 kV
  257 257 PE 101/85 Postul de transformare aerian are: celule de 20 kV stâlpi de beton cutie de distribuţie
  258 258 PE 101/85 Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior: pe o construcţie specială de stâlpi
art 1.2.2 m)
direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene
art 1.2.2 m)
în cabină metalică sau zidită
  259 259 PE 101/85 Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă: în centrul de putere al amplasamentului evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
  260 260 PE 101/85 Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la: traversarea drumurilor şi căilor ferate
art 4.1.5a
traversarea barelor colectoare
art 4.1.5c
traversarea canalizării localităţii
  261 261 PE 101/85 La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:  nu se admit denivelări;
art 5.1.16
 se admit denivelări de maxim 5% ; c) se admit denivelări de maxim 10%.
  262 262 PE 101/85 Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima: între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite; între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;
art 5.2.2
între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
  263 263 PE 101/85 Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este: de cel puţin 2 m stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104
art 4.3.11
de cel puţin 3 m
  264 264 PE 101/85 Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin: 1,5 m 2 m
art 4.3.2
2,5 m
  265