LEA versus LES


Influenta reglementarilor privind zonele de protectie si de siguranta asupra solutiilor tehnice

Rezumat: Paleta solutiilor tehnice de realizare a RED este influentata de cerintele impuse de autoritatile de reglementare nationale privind conditiile de coeziatenta cu proprietatile, constructiile, plantatiile, caile de acces, si alte retele de utilitati invecinate. Pentru a mentine o gama larga de solutii operatorii de distributie sunt receptivi la noile materiale si tehnologii aparute pe piata. Exista insa dificultati in promovarea acestor solutii datorate inertiei asociate actualizarii actelor normative care reglementeaza conditiile de coexistenta de catre autoritatile de reglementare. In lucrare se scot in evidenta solutiile de realizare a RED si solutiile alternative pe care le au operatorii de distributie pentru indeplinirea conditiilor tot mai restrictive legate de zonele de protectie si de siguranta. Se argumenteaza pentu Romania necesitatea de actualizare a doua reglementari ANRE privind zonele de protectie si de siguranta.

Lucrarea isi propune si sa stimuleze schimbul de experienta dintre participanti privitor la particularitatile reglenetarilor din tarile lor privitoare la zonele de protectie si de siguranta si solutiile agreate de operatorii de distributie pentru conformare la reglementari

Autorii sunt interesati sa obtina feedback si de la persoanele care vor  citi articolul dupa conferina astfel incat sa poata aduna opinii si material documentar (reglemetari ale autoritatilor locale, articole care abordeaza aceeasi teme similare etc) din cat mai multe tari ale globului care sa faciliteze reluarea mai bine documetata a subiectului in viitor.

Key-Words:autoritati de relemetare in domeniul energiei electrice, zone de protectie, zone de siguranta, coexistenta, pericol de electrocutare

1 Introducere

In intreaga lume cerintele autoritatilor de reglementare a domeniului energiei electrice directioneaza dezvoltarea reteleor electrice de distributie spre solutii tehnice cat mai prietenoase cu mediul si care sa functioneze in conditii negociate cu proprietatile invecinate. Cerintele autoritatilor de reglemntare trebuie coroborate cu legislatia generala privind protectia proprietatilor.

In statele democratice infiintarea noilor circuite de distributia energiei electrice presupune cicluri repetate de negocieri cu proprietarii si cu  administratiile publice locale pana cand se reuseste agreerea conditiilor in care poate fi realizat fiecare nou circuit de distributie a energiei electrice.

Se poate aprecia ca tendinta generala pentru zonele urbane si rezidentiale inclina balanta spre retele electrice subterane si spre statii si posturi de transformare de interior. In lucrarea [1] autorii au trezentat o situatia comparativa care se refera la cateva tari din Europa table 1 and table 2

Se remarca existenta unor rapoarte foarte diferite intre volumele de retele de distributie in solutia aeriana si cele in solutie in cablu existente in Europa. Evident ca si experienta de exploatare acumulata este foarte difersificata. Statisticile legate de performatele tehnice si economice provenite din statele europene pot fi utile in cazul deciziilor strategice privind optiunile de dezvoltare ale RED

2        Reglemetarile din Romania privind zonele de protectie si de siguranta

In Romania reglementarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice este de competenta Autoritatii Nationale  de Reglementare in domeniul energiei. Principalele reglementari privitoare la zonele de protectie si de siguranta pentru LEA si LES sunt [2], [3],[4] si [5]

ANRE a emis [2] pentru a oferi celor interesati posibilitatea sa aiba acces la un documet unic care sa centralizeze prevederile legate de zonele de protectie si de siguranta dispersate pana in 2007 in mai multe norme tehnice, prescriptii energetice si fise tehnologice.

Conform ANRE [2] definitiile pentru zonele de protectie si de siguranta sunt:

  • zona de protectie este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
  • zona de siguranta este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie

Apreciem ca prevederile care au impact mare in stabilirea solutiilor tehnice sunt urmatoarele:

Table 3 extras din [1] (notatii OHL= overgead line = LEA = linie lectrica aeriana, UGL= underground line =LES= linie electrica in cablu)

Nr crt Tip instalatie Zona Protectie

(ZP)

Zona de siguranta

(ZS)

Observatii
1 HT OHL 37 m 37 m 18,5 m fata de ax
2 MV OHL 24 m 24 m 12 m fata de ax
3 LV OHL (0.1 + d) m (0.1 + d) m 0.1 m fata de conductoarele extreme
4 MV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
5 LV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
6 Aerial Transformer Point MV/LV with oil insolation Conturul proiectiei orizontale a postului (ZP+20) m
5 Interior transformer point MV/LV Contul incint +3m pe latura cu usa

Contur incinta + 1.5 m pe latura cu aerisiri

ZP
6 Station HV/MV Fence perimetre (ZP+20) m

2.1 Analiza cazului MV OHL

In [6] autorii au facut o analiza a situatiilor in care se poate afla traseul unei OHL fata de proprietati. In figura 1 sunt prezentate pozitiile in care se pot afla stalpii OHL si limitele zonelor de protectie si de siguranta fata de proprietatile invecinate [6]

Figura 1 analiza coexistentei OHL cu proprietatile invecinate [6]

Notatii utilizate:

  • ZP                    zona de protectie
  • ZS                    zona de siguranta
  • LP1 ÷4             limita proprietate cazurile 1 ÷ 4
  • A,B,C              cazuri analizate

Sinteza cazurilor de coexistenta [6]  care pot fi identificate in figura 1 este sintetizata in tabelul 4. Se observa ca in 5 din cele 8 cazuri analizate necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Putem trage concluzia ca in majoritatea cazurilor infiintarea unei OHL presupune obtinerea prealabila a acordurilor proprietarilor de teren cu care traseul OHL se invecineaza. In continuare ne vom referi la cazul MV OHL a caror infiintare intampina cele mai mari dificultati. Desi din punct de vedere functional culoarul de siguranta de 24 m este necesar in majoritatea cazurilor practice, sub presiunea pozitiei proprietarilor de teren adesea culoarul de siguranta de reduce la dimensiunile minime (cca 5+5 m) permise de reglementari.

Exista destul de multe situatii in care chiar si pentru distantele minime de apropiere permise de reglementari (3 m fata de proiectia orizontala a conductorului exptrem la devierea maxima produsa de vant)

Tabelul 4  Analiza necesitatii obtinerii acordurilor de la proprietari la infiintarea unei OHL

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

In cazul ideal descris de norme OHL coridoarele de siguranta ar trebui sa arate ca in figura 2. In conditiile din figura 2 operatorii de distributie pot garanta indicatori de continuitate foarte buni pentru MV OHL

Fig 2 cazul ideal de coexistenta OHL cu zonele arborii din apropriere

Trebuie sa remarcam ca in situatiile practice corespunzatoare situatiei descrise in figura 2 operatorii de distributie nu au costuri cu intretinerea acestui tip de culoare de siguranta

In figura 3 avem situatii in care arborii plantati inafara culoarului de siguranta au inaltimi care depasesc inatimea OHL si care adesea sunt rasturnati de vant peste conductoarele OHL generand un numar semnificativ de incidente. In aceste situatii de regula reprezentantii OD nu reusesc sa convinga proprietarii de necesitatea decoronarii arborilor si/sau de necesitatea plantarii unor arbori de talie redusa

Fig 3 cazuri favorabile OD

In figura 4 prezentam situatia in care se afla un procent destul de ridicat din culoarele de siguranta ale OHL prin zonele cu paduri si plantatii de pomi fructiferi:

Figura 4 situatia uzuala a culoarelor de siguranta OHL

Este evident ca situatia reala a culoarelor de siguranta OHL justifica numeroasele incidente produse de contactul crengilor cu conductoarele OHL si/sau cu caderile de arbori si crengi peste conductoarele OHL. De asemenea in aceste cazuri rezulta necesitatea prevederii in programele de mentenanta a unor costuri semnificative pentru lucrarile de intretinere a culoarelor de defrisari. Evident ca la aceste costuri se adauga si costurile de remediere a incidentelor produse de vegetatia din culoarele de siguranta unde nu s-a reusit efectuarea defrisarilor. Relatia operatorilor de distributie cu proprietarii arborilor plantati in zonele de protectie si de siguranta este adesea tensionata.

In cadranul drep al figurii 4 se pot vedea reprezentati si arbori de talie redusa care ar putea reprezenta solutia silvica rationala la problema culoarelor de siguranta. Plantarea arborilor de talie redusa ar permite exploatarea superioara a suprafetelor de teren limitrofe traseelor OHL fara necesitatea unor costisitoare lucrari de defrisare si fara pericolul ca OHL sa fie afectata de crengile arborilor.

2.2 Analiza cazului PTA MVLV cu transformator in ulei

Dupa cum se poate remarca din tabelul 4 suprafata afectata de sona de siguranta a unui PTA este de cca 1260 mp. Cum de regula PTA se amplaseaza in zone locuite este destul de dificil de gasit o suprafata atat de mare fara constructii si intr-un procent foarte mare din cazuri amplasamentele dorite de operatorii de distributie presupun obtinerea unor acorduri de la proprietarii de terenuri. Daca in cazul OHL normele prmit reducerea de la 12 m la 3 m a distantei minime de apropiere a contructiilor de OHL in cazul PTA acest lucru nu este posibil. Reducerea de la 20 m la cca 14-16 m se face cu costuri mari pentru a inbunatati comportarea la foc a constructiilor invecinate. Cazul PTA este foarte relevand pentru presiunea pe care o exercita reglemetarile asupra solutiilor tehnice clasice.

Desi PTA reprezinta cea mai ieftina solutie de infiintare a unui PTA este din ce in ce mai greu de obtinut acordurile necesare de la proprietarii terenurilor invecinate pentru amplasarea unui PTA

3        Solutii posibile

Evident ca prima solutie la care ne-am putea gandi o reprezinta trecerea la realizarea unor retele de distributie in cablu. Revenind la introducere constatam ca in multe tari europene este ageeata aceasta solutie.

Ajungem la dilema clasica retea aeriana sau retea subterana. Este o decizie complexa care necesita o analiza personalizata pe specificul fiecarei zone. Costurile de infiintare a unei retele electrice de distributie mt subterane si de racordare ulterioara la ea sunt aproape duble fata de solutia aeriana. Identificarea si remedierea defectelor dureaza mult mai mult, sunt necesare instalatii pentru compensarea curentilor capacitivi. Realizarea unor circuite de rezerva este o problema foarte costisitoare adesea prohibitiva.

In [1] este prezentata solutia de compensareThe earth fault currents in the underground network in Staffanstorps Energi are compensated both centralised and locally (Figure 5). Local compensation equipment is located at the distribution substations.

Cu toate acestea exista si argumente favorabile solutiei in cablu subteram: rata defectarilor este mai redusa, conditionarile impuse cu coexistenta cu proprietatile private sunt mult mai putine, impactul asupra mediului este mai redus, costurile de exploatre sunt si ele mai reduse decat in czul retelei de distributie aeriene

Ne propunem sa analizam in continuare solutiile alternative pe care le avem in raport cu OHL cu conductoare neizolate. Exista doua tiouri de conductoare care le-am putea folosi pentru imbunatatirea imunitatii LEA fata de vegetatie asa zisele solutii vegetation proof si care permit si reducerea dimensiunii zonelor de protectie si de siguranta:

  • utilizarea unor conductoare preizolate: tehnologia PAS
  • utilizarea conductoarelor torsadate MV autoportante sau cu purtator de otel independent (fig 6)
  • utilizarea cablurilor universale care permit realizarea unor circuite neintrerupte cu pozare aeriana, subterana si in apa (fig 6)

Tehnologia PAS poate imbunatati semnificativ comportarea OHL in zonele impadurite. Totusi desi se pot executa coronamete compactizate si sunt permise distante mai mici de apropiere fata de vegetatie nu putem vorbi de o solutia care sa se poata califica la sustinerea reducerii zonelor de protectie si de siguranta. Tehnologia PAS permite un management mai bun al costurilor si un program mai relaxat de defrisari.

Solutiile de realizare a OHL cu conductoare torsadate MV si cu cablu universal pernit reducerea semnificativa a dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta. Practic aceste OHL se pot realiza in aceleasi conditii ca si OHL LV cu conductoare torsadate izolate (ABC)

Figura 6 conductoare izolate MV pentru OHL

In sustinerea afirmatiei ca zonele de siguranta si de protectie aferente OHL realizate cu conductor MV izolat pot fi reduse la cele ale LV ABC prezentam in figura 7 variante de coexistenata.

Figura 7 coexistenta MV OHL cu LV OHL bared conductor si ABC

Ing Stoian Constantin

4        Conclusion

References:

[1] Lauri Kumpulainen a.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[2] -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul 49 /2007

[3] Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V cod  NTE003/04/00 aprobat prin Ordinul ANRE 32 /2004

[4] PE 106 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni sub 1000 V

[5] Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cod NTE 007/08/00 aprobat prin Ordinul ANRE. 38 /2008

[6] Stoian Radu zone de protectie si de siguranta aferente OHL

Etichete: , , , , , , , , , , ,

15 răspunsuri to “LEA versus LES”

  1. EUSTRIADIS M Says:

    Nefiind de specialitate nu pot face un comentariu despre articolul d-voastra.
    Poate ma puteti lamuri intr-o problema:am cumparat un teren pe care vreau sa-mi construiesc o casa.
    Dupa ce am terminat actele am obsevat ca reteaua LEA 110 KV trecea pe deasupra terenului meu(stalpii sunt la vecini).Care este limita minima fata de LEA de la care pot sa-mi construiesc casa?
    Terenul nu este prea mare si vreau sa stiu daca pot construi

    • stoianconstantin Says:

      Raspunsul se afla in Ordinul 49/2007 al ANRE. reglemetarea pote fi gsita pe site http://www.anre.ro
      Pe blog aveti o pagina si mai multe articole dedicate avizului de amplasament si respectivconditiile de coexistenta LEA cu diverse obiective.
      Daca nu va descurcati mai vorbim!
      SGC

  2. Necseszan Ferenc Says:

    Buna ziua
    Nu tine exact de subiectul acestui blog , dar daca puteti sa ma lamuriti despre un fenomen interesant.
    La o firma exista un transformator de 6kV/0.4KV de 1600 kVA, acesta functionind in gol, fiind mentinut in permanenta in stare calda.
    Masura se afla in statia furnizorului.
    Pe factura apare ca pe locul respectiv se introduce energie reactiva in retea, taxind ca atare penalitatile.
    Transformatorul nu are compensare locala pentru a reduce pierderile, si este separat vizibil la bornele de 0.4 kV de restul retelei.
    Exista ca linia de alimentare subterana, cablul respectiv sa introduca o asemenea capacitate parazita care produce un asemenea fenomen?

    • Incze Andras Says:

      Aproximativ cat de lunga este linia ? S-ar putea ca pierderile ce se datoreaza mersului in gol sa aiba anumita contributie, energia reactiva poate fi produsa si inductiv, nu numai capacitiv.

    • Incze Andras Says:

      S-ar putea foarte usor ca inductivitatea ce reprezinta transformatorul sa produca aceea energie reactiva.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Frenc,

      Andras are dreptate: transformatorul in gol este un consumator inductiv („consuma” putere reactiva) iar cablul este o impedanta capacitiva (genereaza putere reactiva).
      O parte din puterea reactiva generata de cablu acopera necesarul de putere reactiva al transformatorului iar restul este injectata in amonte fiind inregistrata de contor ca supracompensare.
      De vazut daca trafo si cablul lui de alimetare chiar este necesar sa fie sub tensiune. Eventual rotiti transformatoarele periodic poate la saptamana sau la luna!
      SGC

  3. claudiu Says:

    Buna ziua.
    As dori sa stiu ce distanta minima este prevazuta pentru zona de protectie si siguranta pentru OHL cu conductoare torsadate MV. Si daca a fost reglementata pana acum.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Claudiu,

      Pana acum nu s-au actualizat reglemetarile ANRE pentru aceasta solutie constructiva. In acest caz suveran este proiectul tehnic. Eu consider ca o ZP/ZS de 1 m ar fi suficienta.
      SGC

  4. stoianconstantin Says:

    mariusmihaescu spune:

    09/06/2011 la 20:43 | Răspunde modifică

    buna seara! am o intrebare! ce parere aveti despre HG 490/2011?
    OD vor executa toate lucarile subteran dupa noua HG?
    astept comentarii si raspunsuri.

    stoianconstantin spune:

    09/06/2011 la 21:11 modifică

    Salut Marius,
    Avem un articol LEA vs LES o sa iti raspund acolo!
    SGC

    • stoianconstantin Says:

      Marius,
      Ai ridicat o tema de dezbatere foarte interesanta. HGR 490/2011 reprezinta o decizie importanta pentru viitorul RED.
      Din articol rezulta ca este din ce in ce mai greu de infiintat o LEA in cu reglemetarile actuale. HGR 490/2011 pune punctul pe I si transeza sa zicem definitiv problema.
      Totusi in acest moment aplicarea lui ridica mai multe probleme:
      – exista deja un volum de lucrari proiectate cu autorizatie de construire luata care urmeaza sa fie finatate in urmatorii 2 ani. Reproiectarea ar costa probabil la fel de mult ca proiectul initial
      – GHR 490/2011 nu face vorbire de lucrarile de modernizare a LEA existente. Daca HGR 490/2011 s-ar aproba „otova” costurile ar exploada si s-ar reduce ff mult volumul lucrarilor care vor fi executate ceea ce s-ar resimti acut la nivelul consumatorilor. Acum de ex se impun lucari de Inbunatatire Nivel Tensiune (INT) unde de regula multiplicam circuite jt, majoram sectiuni si/sau facem noi posturi de transformare si divizam Ljt existenta: cu bani relativ putini readucem tensiunea in plaja normata
      – la ANRE au fost deja aprobate programele de lucrari pana in 2012 si s-au calculat pe ele tarifele de distributie
      – lucrarile noi vor fi mai costisitoare si prin urmare volumele vor fi mai mici
      Probabil ca OD vor solicita ANRE precizari suplimetare si probabil ca HGR 490/2011 va suferi corectii/completari sau se vor face concesii pe plan local
      Lucrari noi se fac prin excelenta pe tarif de racordare adica sunt finatate de solicitantii de acces la RED. „Poporul” va fi afectat din plin de noua reglemetare. Va fi foarte greu sa finatezi un post de transformare si/sau o retea noua in zonele intravilane.
      Tot in acesta categorie intra si bransamentele de „zi cu zi” acestea vor fi mai scumpe: spre dublu!ANRE va trebui sa revada o serie de ordine care intre in contradictie cu HGR 490/2011 ceea ce va insemna o perioada de tranzitie in care reglemetarile nu vor fi corelate
      Multe localitati nu sunt pregatite pentru noua reglemetare: strazi nesistematizate, strazi inguste, lipsa canalizatiilor „municipale”
      Legat de canalizatii avem o alta dandana: costa mult ca sa fie de dimensiuni care sa satisfaca toate cerintele: nu sunt bani si nici nu vor fi sa se investesteasca in prealabil in canalizatii. De aici o intrega suita de compromisuri. Unele Primarii se vor gandi sa inventeze chirii pentru canalizatii de aici o noua sursa de costuri pentru OD si implicit pentru consumatori deoarece noile taxe se vor reflecta in tarifele de distributie
      Virusul „Dorel” va face victime in serie!
      Vor fi implicatii si in statiile de transformare legate de tratarea neutrului si/sau controlul circulatiei de reactiv
      In concluzie s-ar impune un „de regula se aplica GHR 490/2011”!
      Daca lucrurile se duc la extrem atunci OD trebuie sa inventeze surse de finatare ca sa nu sufere consumatorii de ee! Cum domeniul finaciar nu sufera nici macar „inventiile americane” se prefigureaza o perioada grea pentru consumatorii de ee.HGR 490/2011 vine dupa parerea mea la un moment nepotrivit: in plina criza! Acum HGR 490/2011 e un fel de tichie de margaritar: frumoasa dar „greu de purtat”Vom vedea ce spune viata!
      Marius poate iti faci timp sa studiezi si oferta Win-4-All ca sa vesi ca exista si speranta!
      SGC

  5. Florin Says:

    Buna ziua,
    Nu sint un specialist dar articolele sint foarte bune. Totusi as dori un sfat, daca se poate : LEA este potrivita pentru un consumator industrial ce lucreaza 24/24 ? Mentionez ca este vorba de cca 800-900 KW putere absorbita dintr-un transf. de 1200.Multumesc !

    • stoianconstantin Says:

      Salut Florin,
      Ambele solutii sunt posibile. Tostusi consumatorii industrial sunt mai des alimentati in LES deoarece permite sectiuni mai mari si incarcari mai mari /circuit.
      Daca mai vb te rog sa utilizezi butonul „raspunde” de langa numele tau pt a mentine discutia grupata.
      Poate iti faceti timp sa aderi la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.
      Succes!
      SGC
      SGC

    • Florin Says:

      De fapt intrebarea ar fi trebuit sa sune asa : Este mai „riscant” sa fi alimentat din LEA decit din LES ? Raspunsul care pare evident trebuie totusi cintarit cind este vorba de costuri foarte mari pentru a „trage” pe cheltuiala ta linia LES de 7 Km…cind LEA este la 500 m. Practic care of fi sansele ca LEA sa se defecteze ?( ma gindesc la vint, ninsori, ger, etc). Asta pentru ca defectiunile dese la LEA provoaca stagnarea utilajelor deci pierderi in productie… Exista un indicator , la modul general in care sa spuna ca LEA are sanse mai mari de a se defecta decit LES ? Multumesc inca odata !
      PS. Geniala ideea cu acest site-ul . Poate aveti timp sa faceti ceva si pentru incepatori… ( mod de calcul bilant puteri, putere reactiva , capacitiva, baterii de condensatoare, etc … ) Mii de multumiri…

    • Incze Andras Says:

      Subscriu la varianta D-lui Stoian, insa depinde si de traseul liniei electrice

    • stoianconstantin Says:

      Florin,
      Trebuie sa vb de nivelul de tensiune in primul rand. Costurile unitare pentru mt sunt cca 150 klei LEA, 200 klei LES pentru jt cca 100 klei LEA si cca 120 klei LES la sectiuni echivalente.
      Evident ca de fiecare data trebuie analizat raportul cost/performata vis a vis de efectele intreruperilor.
      Este mai simplu de analizat caz cu caz decat o analiza generala din toate punctele de vedere.
      Legat de abordarea altor teme cu toata placerea insa si timpul meu e limitat. Asteptam, dupa cum am declarat pe blog sa capacitez sprijinul a cat mai multor oameni. Recunosc ca inafara de Andras care ma ajuta cu o consecventa demna de remarcat n-am reusit sa capacitez decat ajutoare ocazionale!
      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: