Posts Tagged ‘zone de protectie’

Punere la pamant in LEA 20 kV

06/10/2018

Am primit inregistrarea unei puneri la pamant intr-o LEA 20 kV alimentata dintr-o statie cu neutrul tratat cu bobina de stingere. Locul defectului a fost situat la cca 30 km de statia de transformare:

 

Dupa cum se observa riscurile asociate de incendii si/sau tensiuni de pas si de atingere periculoase sunt cat se poate de reale. Motive temeinice pentru respectarea zonelor de protectie si de siguranta respectiv pentru reglementare lor cat mai riguroasa.

In situatia pe care o analizam defectul s-a datorat intrarii in zona de amorsare a arcului electric a unei crengi. Trunchiul copacului respectiv se afla la cca 8 m de axul LEA 20 kV

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

Care este pragul de dispecerizare al Centralelor Electrice Fotovoltaice? _ actualizat 19.10.2013

14/10/2013

SGC 2010 Care este puterea de la care o centrala electrica fotovoltaica (CEF) devine dispecerizabila?

Conform Ordinului ANRE 30/2013 punlicat in MO 312/30.05.2013 acest prag este de 5MW  :

Prag dispecerizare CEF conform Ordinului ANRE 30 din 2013

Conform documentului, publicat pe site Transelectrica,: „Cerinte tehnice obligatorii pentru Centrale Electrice Fotovoltaice (CEF) in vederea inceperii probelor de punere in functiune”  pragul de dispecerizare ar fi de 10 MW:

Prag dispecerizare CEF conform  stie Transelectrica

Cum cerintele care vizeaza Centralele Dispecerizabile difera destul de mult fata de cerintele care vizeaza Centralele Nedispecerizabile pragul de la care centralale sunt dispecerizabile este foarte important.

Evident ca pentru cei care stiu care este relatia intre ANRE si Transelectrica din pdv al puterii de reglementare acorda credit ANRE. Dar chiar si oamenii instruiti in problematica relatiilor intre reglementator si operatorii SEN, daca citesc doar informatia de pe site Transelectrica, pot fi indusi in eroare.

Evident ca oamenii mai putin avizati in reglementarile din SEN, care iau contact cu informatia de pe site Transelectrica, vor fi din capul locului indusi in eroare deoarece acestia cu probabilitate ridicata nu isi pun problema sa verifice acesta informatie!

Probabil ca ar trebui corectata informatia de pe site Transelectrica!

Pe de alta parte in conditiile in care deja ANRE a reglementat cu un ordin problema conditiilor tehice de racoradre la SEN a CEF consider ca operatorii SEN ar trebui sa renunte la propriile lor viziuni de reglementare a aceluiasi subiect. In aceste conditii o varianta corecta ar fi chiar retragerea de pe site Transelectrica a respectivului document.

Actualizere 19.10.2013,

Tot urmarind sa vad daca se misca ceva pe site Transelectrica (recunosc ca am trimis si un email la Transelectrica pe acest subiect) am constatat ca existe un site  cu format „nou” si unul „vechi”:

Site nou Transelectrica

 

Formatul nou al paginii web al site Transelectrica are si un buton dedicat spre „site vechi”. Ei bine pe pagina noua de web a Transelectrica este publicata o versiune usor actualizata a ” Cerinţe-lor tehnice obligatorii pentru Centralele Electrice Fotovoltaice (CEF)  în vederea începerii probelor de punere în funcţiune „:

Cerinte pentru energizare CFV finala pentru site_nou_ Transelectrica_descarcat 19.10.2013 fisierul este format doc.

Problema legata de pragul de dispererizare persista insa si aici. In viziune autorilor acestei instructiuni pragul de la care CEF devin dispecerizabile este tot 10 MW in dezacord cu ordinul ANRE 30/2013. In rest noul text este ceva mai clar desi inca contine si cerinte discutabile unele care exced prevederile ordinului ANRE 30/2013 si altele necorelate cu procedurile OD.

SGC

LEA versus LES inconsecvente legislative

11/09/2013

SGC 2010 Ca sa usuram lectura, pentru un spectru mai larg de utilizatori ai blogului, precizam de la inceput semnificatia abrevierilor din titlu LEA = Linie Electrica Aeriana si LES = Linie Electrica Subterana

Va semnalez o necorelare intre HGR 490/2011 si Legea energiei electrice 123/2012 in privinta solutiilor de realizare a retelelor electrice de distributie publica:

HG 490/2011 care modifica HG 525/1996 prevede la art.28:

„(3) În vederea păstrării caracterului specific al spaţiului urban din intravilanul localităţilor se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicaţii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură.
(4) Montarea echipamentelor tehnice prevăzute la alin. (3), se execută în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor şi fără afectarea circulaţiei publice.”

Legea 123/2012 prevede la art.45, alin (5):

(5)Operatorul de distribuţie are obligaţia executării lucrărilor de realizare/retehnologizare/reabilitare/modernizare a reţelelor electrice în vederea creşterii nivelului de calitate al serviciului de distribuţie a energiei electrice. În acest scop şi pentru adoptarea unor soluţii tehnice cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulaţiei publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile şi a condiţiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea reţelelor edilitare.

Legea 123/2012 prevede la art.24, alin (4) aliniatul b:

„(4)La stabilirea punctului de delimitare patrimonială a instalaţiilor operatorului de reţea şi utilizatorul acesteia se vor avea în vedere:

b)limita de proprietate asupra terenurilor, astfel încât reţelele electrice amplasate pe domeniul public să fie deţinute, de regulă, de operatorul de reţea şi să se evite cât mai mult posibil amplasarea instalaţiilor operatorului de reţea pe proprietatea utilizatorului;”

Pot exista cazuri (in fapt chiar exista) in care „Primaria” sa se rigidizeze pe aplicarea prevederilor HGR 490/2011 pe calea acesta OD este obligat sa realizeze retele electrice exclusiv in cablu. Mai departe apar probleme la amplasarea cutiilor de distributie si o posturilor de transformare. Daca domeniul public nu mai este disponibil ramane domeniul privat. Sunt si cazuri in care nici proprietarii privati nu isi doresc instalatii ale operatorului de distributie pe ternul lor. Si atunci care sunt optiunile OD? Ce este de facut?

Ramane optiunea sugerata de HGR 490/2011, coroborata cu un eventual acord al Primariei de a monta cutiile de distributie si posturile de transformare pe domeniul public in solutie subterana. Experienta de exploatare de pana acum ne arata ca aceste instalatii realizate in solutie subterana sunt puncte foarte slabe ale retelei de distributie fiind frecvente incidente soldate cu durata mare de intrerupere deteriorari de echipamente electrice si accidente umane. Sa avem in vedere doar riscul de inundare,  de infiltrare a apei si de functionare a instalatiilor intr-un mediu umed si slab ventilat

Toate neajunsurile enuntate mai sus se repercuteaza foarte neplacut asupra cetatenilor ale caror interese ar trebui sa le promoveze „Primaria cu idei fixe”.

Mai sunt si alte dezavantaje ale solutiei „toate echipamentele de distributie montate subteran”:

– durata mare de remediere defecte

– riscuri reale de defectare de catre „Dorel”

– costuri de minim 2-3 ori mai mari pentru racordarea la reteaua de distrinutie publica fata de racordarea la o retea electrica aeriana,

– repetate probleme cu obtinerea aprobarilor pentru sapaturi care lungesc timpii de interventie si maresc costurile

Activitatea OD va fi in totalitate dependenta de modul in cate Primaria intelege sa se mobilizeze pentru certificate de urbanism, avize, acorduri, autorizatii de construire pentru ca OD sa poata interveni la reteaua de cabluri si echipamente subterane. Cel care in final inregistreaza pierderi si disconfort datorat de lipsa energiei electrice ete tocmai cetateanul reprezentat de „Primaria rigida” Adeseori „Primaria rigida” este si o Primarie cu mobilizare lenta pentru eliberarea actelor necesare promovarii lucrarilor!

Solutia ar putea fi reprezentata de o aliniere a HGR 490/2011 la prevederile Legii energiei electrice 123/2012 care contine prevederi mult mai rationale.

Optiunea realizarii retelelor subterane poate fi una cu efecte benefice daca:

–  posturile de transformare si a cutiilor de distributie sa fie amplasate rational preponderent pe domeniul public astfel incat sa se integreze cat mai firesc in peisaj si sa nu incurce circulatia,

– cutiile de distributie si posturile de transfornare  sa faciliteze racordarea cat mai facila a consumatorilor,

– toate subtraversarile de drumuri fiind necesar sa se faca cu tevi/canale de trecere astfel incat sa fie si protejate mecanic si sa permita inlocuirea/repararea cablului fara ca drumul sa fie spart.

Un caz interesant il constituie o ipotetica (I?) Primarie care este inconsecvent rigidizata pe aplicarea HGR 490/2011 si alterneaza perioadele (lungi) de rigiditate cu „ferestre”  imprevizibile de permisivitate astfel incat nu stii ce sa mai intelegi!

Va recomand sa cititi pe blog articolul LEA versus LES unde amalizam optiunile in corelatie cu constrangerile rezultate din necesitatea si dificultatile OD de obtinere drepturi de uz si servitute pentru zonele de protectie si de siguranta.

Acolo unde Primaria intelege sa isi reprezinte corect si echilibrat cetatenii si unde cetatenii se raporteaza corespunzator la interesul public OD poate identifica solutii de realizare a retelelor stradale in solutie aeriana (LEA) sau subterana (LES) astfel incat reteaua de distributie publica sa corespunda necetatilor clientilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica si la care utilizatorii sa se poata racorda cu eforturi financiare cat mai mici intr-un timp cat mai scurt!

Din experienta mea cele mai multe Primarii coopereaza bine si chiar foare bine cu OD  iar cei care culeg avantajele acestor colaborari sunt cetatenii reprezentati de aceste Primarii!

Pregatesc un articol care sper sa fie interesant in care analizez problematica tipurilor de solutii in care se pot realiza retelele electrice stradale de distributie publica „LEA vs LES” din perspectiva complexa a costurilor  de infiintare, costurilor de racordare, probabilitatii de defect durata si costurile de exploatre etc.!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

11/09/2010

Sintetizand principalele idei legate de intretinerea culoarelor de siguranta am realizat o prezentare care poate constitui suportul unei dezbateri ale acestui subiect in scopul instriurii si/sau al capacitatii sprijinului.

Zone de protectie si de siguranta_ Defrisari

Dublez aceasta prezentare de cateva filme descarcate de pe Youtube care releva pericolul si argumeteaza necesitatea intretinerea culoarelor de siguranta LEA prin zone cu vegetatie.

Utilizat de persoane avizate materialul publicat poate fi convingator:

Va doresc traditionalul „succes natural!”

Arc electric surprins pe viu in timpul unui interviu:

Creanga in LEA 1

Creanga in LEA 2

Creanga in LEA 3

Scurtcircuit sub actiunea vantului  intre LEA si un copac decoronat corect dar mai inalt decat LEA si aflat in imediata apropiere a acestuia:

Citeste pe blog alte articole pe acelasi subiect foarte important pentru continuitatea alimentarii cu energie electrica:

LEA versus LES

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

LEA versus LES

11/09/2010

Influenta reglementarilor privind zonele de protectie si de siguranta asupra solutiilor tehnice

Rezumat: Paleta solutiilor tehnice de realizare a RED este influentata de cerintele impuse de autoritatile de reglementare nationale privind conditiile de coeziatenta cu proprietatile, constructiile, plantatiile, caile de acces, si alte retele de utilitati invecinate. Pentru a mentine o gama larga de solutii operatorii de distributie sunt receptivi la noile materiale si tehnologii aparute pe piata. Exista insa dificultati in promovarea acestor solutii datorate inertiei asociate actualizarii actelor normative care reglementeaza conditiile de coexistenta de catre autoritatile de reglementare. In lucrare se scot in evidenta solutiile de realizare a RED si solutiile alternative pe care le au operatorii de distributie pentru indeplinirea conditiilor tot mai restrictive legate de zonele de protectie si de siguranta. Se argumenteaza pentu Romania necesitatea de actualizare a doua reglementari ANRE privind zonele de protectie si de siguranta.

Lucrarea isi propune si sa stimuleze schimbul de experienta dintre participanti privitor la particularitatile reglenetarilor din tarile lor privitoare la zonele de protectie si de siguranta si solutiile agreate de operatorii de distributie pentru conformare la reglementari

Autorii sunt interesati sa obtina feedback si de la persoanele care vor  citi articolul dupa conferina astfel incat sa poata aduna opinii si material documentar (reglemetari ale autoritatilor locale, articole care abordeaza aceeasi teme similare etc) din cat mai multe tari ale globului care sa faciliteze reluarea mai bine documetata a subiectului in viitor.

Key-Words:autoritati de relemetare in domeniul energiei electrice, zone de protectie, zone de siguranta, coexistenta, pericol de electrocutare

1 Introducere

In intreaga lume cerintele autoritatilor de reglementare a domeniului energiei electrice directioneaza dezvoltarea reteleor electrice de distributie spre solutii tehnice cat mai prietenoase cu mediul si care sa functioneze in conditii negociate cu proprietatile invecinate. Cerintele autoritatilor de reglemntare trebuie coroborate cu legislatia generala privind protectia proprietatilor.

In statele democratice infiintarea noilor circuite de distributia energiei electrice presupune cicluri repetate de negocieri cu proprietarii si cu  administratiile publice locale pana cand se reuseste agreerea conditiilor in care poate fi realizat fiecare nou circuit de distributie a energiei electrice.

Se poate aprecia ca tendinta generala pentru zonele urbane si rezidentiale inclina balanta spre retele electrice subterane si spre statii si posturi de transformare de interior. In lucrarea [1] autorii au trezentat o situatia comparativa care se refera la cateva tari din Europa table 1 and table 2

Se remarca existenta unor rapoarte foarte diferite intre volumele de retele de distributie in solutia aeriana si cele in solutie in cablu existente in Europa. Evident ca si experienta de exploatare acumulata este foarte difersificata. Statisticile legate de performatele tehnice si economice provenite din statele europene pot fi utile in cazul deciziilor strategice privind optiunile de dezvoltare ale RED

2        Reglemetarile din Romania privind zonele de protectie si de siguranta

In Romania reglementarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice este de competenta Autoritatii Nationale  de Reglementare in domeniul energiei. Principalele reglementari privitoare la zonele de protectie si de siguranta pentru LEA si LES sunt [2], [3],[4] si [5]

ANRE a emis [2] pentru a oferi celor interesati posibilitatea sa aiba acces la un documet unic care sa centralizeze prevederile legate de zonele de protectie si de siguranta dispersate pana in 2007 in mai multe norme tehnice, prescriptii energetice si fise tehnologice.

Conform ANRE [2] definitiile pentru zonele de protectie si de siguranta sunt:

  • zona de protectie este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
  • zona de siguranta este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie

Apreciem ca prevederile care au impact mare in stabilirea solutiilor tehnice sunt urmatoarele:

Table 3 extras din [1] (notatii OHL= overgead line = LEA = linie lectrica aeriana, UGL= underground line =LES= linie electrica in cablu)

Nr crt Tip instalatie Zona Protectie

(ZP)

Zona de siguranta

(ZS)

Observatii
1 HT OHL 37 m 37 m 18,5 m fata de ax
2 MV OHL 24 m 24 m 12 m fata de ax
3 LV OHL (0.1 + d) m (0.1 + d) m 0.1 m fata de conductoarele extreme
4 MV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
5 LV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
6 Aerial Transformer Point MV/LV with oil insolation Conturul proiectiei orizontale a postului (ZP+20) m
5 Interior transformer point MV/LV Contul incint +3m pe latura cu usa

Contur incinta + 1.5 m pe latura cu aerisiri

ZP
6 Station HV/MV Fence perimetre (ZP+20) m

2.1 Analiza cazului MV OHL

In [6] autorii au facut o analiza a situatiilor in care se poate afla traseul unei OHL fata de proprietati. In figura 1 sunt prezentate pozitiile in care se pot afla stalpii OHL si limitele zonelor de protectie si de siguranta fata de proprietatile invecinate [6]

Figura 1 analiza coexistentei OHL cu proprietatile invecinate [6]

Notatii utilizate:

  • ZP                    zona de protectie
  • ZS                    zona de siguranta
  • LP1 ÷4             limita proprietate cazurile 1 ÷ 4
  • A,B,C              cazuri analizate

Sinteza cazurilor de coexistenta [6]  care pot fi identificate in figura 1 este sintetizata in tabelul 4. Se observa ca in 5 din cele 8 cazuri analizate necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Putem trage concluzia ca in majoritatea cazurilor infiintarea unei OHL presupune obtinerea prealabila a acordurilor proprietarilor de teren cu care traseul OHL se invecineaza. In continuare ne vom referi la cazul MV OHL a caror infiintare intampina cele mai mari dificultati. Desi din punct de vedere functional culoarul de siguranta de 24 m este necesar in majoritatea cazurilor practice, sub presiunea pozitiei proprietarilor de teren adesea culoarul de siguranta de reduce la dimensiunile minime (cca 5+5 m) permise de reglementari.

Exista destul de multe situatii in care chiar si pentru distantele minime de apropiere permise de reglementari (3 m fata de proiectia orizontala a conductorului exptrem la devierea maxima produsa de vant)

Tabelul 4  Analiza necesitatii obtinerii acordurilor de la proprietari la infiintarea unei OHL

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

In cazul ideal descris de norme OHL coridoarele de siguranta ar trebui sa arate ca in figura 2. In conditiile din figura 2 operatorii de distributie pot garanta indicatori de continuitate foarte buni pentru MV OHL

Fig 2 cazul ideal de coexistenta OHL cu zonele arborii din apropriere

Trebuie sa remarcam ca in situatiile practice corespunzatoare situatiei descrise in figura 2 operatorii de distributie nu au costuri cu intretinerea acestui tip de culoare de siguranta

In figura 3 avem situatii in care arborii plantati inafara culoarului de siguranta au inaltimi care depasesc inatimea OHL si care adesea sunt rasturnati de vant peste conductoarele OHL generand un numar semnificativ de incidente. In aceste situatii de regula reprezentantii OD nu reusesc sa convinga proprietarii de necesitatea decoronarii arborilor si/sau de necesitatea plantarii unor arbori de talie redusa

Fig 3 cazuri favorabile OD

In figura 4 prezentam situatia in care se afla un procent destul de ridicat din culoarele de siguranta ale OHL prin zonele cu paduri si plantatii de pomi fructiferi:

Figura 4 situatia uzuala a culoarelor de siguranta OHL

Este evident ca situatia reala a culoarelor de siguranta OHL justifica numeroasele incidente produse de contactul crengilor cu conductoarele OHL si/sau cu caderile de arbori si crengi peste conductoarele OHL. De asemenea in aceste cazuri rezulta necesitatea prevederii in programele de mentenanta a unor costuri semnificative pentru lucrarile de intretinere a culoarelor de defrisari. Evident ca la aceste costuri se adauga si costurile de remediere a incidentelor produse de vegetatia din culoarele de siguranta unde nu s-a reusit efectuarea defrisarilor. Relatia operatorilor de distributie cu proprietarii arborilor plantati in zonele de protectie si de siguranta este adesea tensionata.

In cadranul drep al figurii 4 se pot vedea reprezentati si arbori de talie redusa care ar putea reprezenta solutia silvica rationala la problema culoarelor de siguranta. Plantarea arborilor de talie redusa ar permite exploatarea superioara a suprafetelor de teren limitrofe traseelor OHL fara necesitatea unor costisitoare lucrari de defrisare si fara pericolul ca OHL sa fie afectata de crengile arborilor.

2.2 Analiza cazului PTA MVLV cu transformator in ulei

Dupa cum se poate remarca din tabelul 4 suprafata afectata de sona de siguranta a unui PTA este de cca 1260 mp. Cum de regula PTA se amplaseaza in zone locuite este destul de dificil de gasit o suprafata atat de mare fara constructii si intr-un procent foarte mare din cazuri amplasamentele dorite de operatorii de distributie presupun obtinerea unor acorduri de la proprietarii de terenuri. Daca in cazul OHL normele prmit reducerea de la 12 m la 3 m a distantei minime de apropiere a contructiilor de OHL in cazul PTA acest lucru nu este posibil. Reducerea de la 20 m la cca 14-16 m se face cu costuri mari pentru a inbunatati comportarea la foc a constructiilor invecinate. Cazul PTA este foarte relevand pentru presiunea pe care o exercita reglemetarile asupra solutiilor tehnice clasice.

Desi PTA reprezinta cea mai ieftina solutie de infiintare a unui PTA este din ce in ce mai greu de obtinut acordurile necesare de la proprietarii terenurilor invecinate pentru amplasarea unui PTA

3        Solutii posibile

Evident ca prima solutie la care ne-am putea gandi o reprezinta trecerea la realizarea unor retele de distributie in cablu. Revenind la introducere constatam ca in multe tari europene este ageeata aceasta solutie.

Ajungem la dilema clasica retea aeriana sau retea subterana. Este o decizie complexa care necesita o analiza personalizata pe specificul fiecarei zone. Costurile de infiintare a unei retele electrice de distributie mt subterane si de racordare ulterioara la ea sunt aproape duble fata de solutia aeriana. Identificarea si remedierea defectelor dureaza mult mai mult, sunt necesare instalatii pentru compensarea curentilor capacitivi. Realizarea unor circuite de rezerva este o problema foarte costisitoare adesea prohibitiva.

In [1] este prezentata solutia de compensareThe earth fault currents in the underground network in Staffanstorps Energi are compensated both centralised and locally (Figure 5). Local compensation equipment is located at the distribution substations.

Cu toate acestea exista si argumente favorabile solutiei in cablu subteram: rata defectarilor este mai redusa, conditionarile impuse cu coexistenta cu proprietatile private sunt mult mai putine, impactul asupra mediului este mai redus, costurile de exploatre sunt si ele mai reduse decat in czul retelei de distributie aeriene

Ne propunem sa analizam in continuare solutiile alternative pe care le avem in raport cu OHL cu conductoare neizolate. Exista doua tiouri de conductoare care le-am putea folosi pentru imbunatatirea imunitatii LEA fata de vegetatie asa zisele solutii vegetation proof si care permit si reducerea dimensiunii zonelor de protectie si de siguranta:

  • utilizarea unor conductoare preizolate: tehnologia PAS
  • utilizarea conductoarelor torsadate MV autoportante sau cu purtator de otel independent (fig 6)
  • utilizarea cablurilor universale care permit realizarea unor circuite neintrerupte cu pozare aeriana, subterana si in apa (fig 6)

Tehnologia PAS poate imbunatati semnificativ comportarea OHL in zonele impadurite. Totusi desi se pot executa coronamete compactizate si sunt permise distante mai mici de apropiere fata de vegetatie nu putem vorbi de o solutia care sa se poata califica la sustinerea reducerii zonelor de protectie si de siguranta. Tehnologia PAS permite un management mai bun al costurilor si un program mai relaxat de defrisari.

Solutiile de realizare a OHL cu conductoare torsadate MV si cu cablu universal pernit reducerea semnificativa a dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta. Practic aceste OHL se pot realiza in aceleasi conditii ca si OHL LV cu conductoare torsadate izolate (ABC)

Figura 6 conductoare izolate MV pentru OHL

In sustinerea afirmatiei ca zonele de siguranta si de protectie aferente OHL realizate cu conductor MV izolat pot fi reduse la cele ale LV ABC prezentam in figura 7 variante de coexistenata.

Figura 7 coexistenta MV OHL cu LV OHL bared conductor si ABC

Ing Stoian Constantin

4        Conclusion

References:

[1] Lauri Kumpulainen a.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[2] -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul 49 /2007

[3] Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V cod  NTE003/04/00 aprobat prin Ordinul ANRE 32 /2004

[4] PE 106 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni sub 1000 V

[5] Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cod NTE 007/08/00 aprobat prin Ordinul ANRE. 38 /2008

[6] Stoian Radu zone de protectie si de siguranta aferente OHL

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si caile ferate

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV conductor izolat si neizolat
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 11,502

Hst+ 3m3)

7,50 5)
Neelectrificate 7 4)

Hst

7,50 4)

74bis)

Hst+ 3m3)

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si drumuri

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

Obiectivul învecinatcu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV
Drumuri Traversari Apropiere Traversari Apropriere
Drumuri: de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74)6 ) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74)7) 15)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64)7) 74)6 4is)

7)

7bis)

15)

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate


Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul care ar putea suscita cele mai multe discutii: coexistenta cu cladirile.

Daca se valideaza conditiile de paralelism si de traversare pentru cladirile locuite atunci probabil ca vom avea sustinere pentru toate celelalte cazuri de coexistenta.

Plecand de la realitatea sustinuta cu buletine de incercare ca se pot atinge cu mana cablurile universale mt si conductoarele torsadate mt aflate in exploatare sub tensiune atunci acestea ar putea sa fie asimilate conductoarelor torsadate jt din pdv al conditiilor de coexistenta cu cladirile.
Dupa cum se va vedea in tabelul alaturat am prevazut chiar si posibilitatea traversarii cladirilor locuite de LEA mt realizata cu conductoare torsadate si/sau cu cablu universal mt.

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA

Overhead lines in the proximity of buildings

Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV

Overhead LV lines

LEA 20 kV

Overhead MV lines

LEA 110 kV LEA 220 kV LEA 400 kV
Clădiri (Buildings)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii

Crossing  home buiding

Numai LEA cu conductoare torsadate

(YES, only with LV ABC)

Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite  (NO, BareConductor)

Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis) (YES, only with MV ABC)

425) 525) 725)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă

Crossing  home buiding distance from antena

325) 425) 525)
Traversări clădiri nelocuite

Crossing buiding without people

Numai LEA cu conductoare torsadate (YES, only with LV ABC) 325)

LEA 20 kV cu conductoare izolate (MV ABC)25 bis

325) 425) 625)
Apropieri faţă de cladiri locuite

Close nearby homes

126) 327)

126bis)

427) 52 7) 727)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite

Close nearby buiding without people

126) 327)

126bis)

327) 427) 627)

25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii (distance between bare overhead conductor and any part of buidind)

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare (Yes in the same conditions for LV and MV ABC, see figure below. The conductors should be in the exterior of marked volumes)

26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (LV abc can be even mounted on the woll of the building)

26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (same condition for MV abc like LV abc)

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

15/11/2009

SGC 2002

Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

capitolul I

Scop

 

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

 

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

 

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

 

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

 

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

 

a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
  2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

Capitolul VII

Dispoziţii finale

Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

Anexa  nr.  4a

Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
11,502 11,502
Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
Hst 74bis) Hst+ 3m3)
Hst+ 3m3)

 

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
6 ) 7) 7)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
64is)
7) 7) 7)
7bis)

 

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

 

observatii

  • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
  • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
0,68bis) 29bis)
Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
Nu se normează10bis)

 

8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

observatii

 

  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
211bis)
Linie contact tramvai 4 4,5 5
411bis
Linie contact troleibuz 2 3 3
31bis)
Cablu purtator tramvai 2 3 3
21bis)
Cablu purtator troleibuz 4 4 4

 

11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
Traversare Interzis 312) 412)
Apropiere Hst 1213) 1213)
Hst13bis)

 

12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
214 bis)
Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
517) 517)

 

14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
(5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
Apropiere 18) 12 1) 22 1)

 

18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
Trecere Trecere Trecere
Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
323) 224bis) 323)
223bis)
Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
323) 224bis) 32 3)
223bis
Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
323) 224bis) 323)
223bis

 

22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Clădiri

 

Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
126bis)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
126bis)

 

25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
– pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
– pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
H st ???? 7 7

 

Observatie:

  • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
  • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
1,5 6 3 6 3
1,535)

 

 

35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
3,528bis)
429) 629) 629)
429bis)
3,530) 3,5030) 430)

 

28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

 

 

 

6 4,5 2,5 6 5 3
432bis 0,133bis
Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

 

 

Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
1,50 2
0,1 4) 0,14)
LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

NOTE

1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA