Posts Tagged ‘LEA’

Eroii de langa noi!

27/01/2019

 

Lucru dovedit fara energie electrica viata noastra ar fi mult mai grea! Am vrea ca energia sa nu se intrerupa niciodata sau foarte rar.

Este posibil din punct de vedere tehnic insa realizarea practica pe scara larga a innoirii retelelor electrice de distributie necesita timp si costuri pe care in mod real nu ni le permitem ca economie nationala, ca putere financiara individuala.

Cu certitudine bani de investitii s-ar gasi. Bancile abia asteapta sa dea credite! Dificultatile apar in momentul in care ne-am pune problema recuperarii investitiilor. Cu un consum mediu pe gospodarie de 100-120 kWh/luna in mediul rural si 150-180 kWh/luna in mediul urban si cu un consum industrial modest tariful de distributie ar avea valori imposibil de suportat pentru consumatori.

Revenim in viata reala in care trebuie sa ne descurcam cu retelele de distributie pe care le avem si pe care trebuie sa le modernizam din mers in ritmul pe care il permite puterea de cumparare a consumatorilor astfel incat investitiile sa poata sa fie recuperate si actiunea de modernizare sa fie una sustenabila.

Se poate vorbi mult despre modernizare, insa doresc sa ne focalizam atentia pe efortul de mentinere in functiune a retelelor de distributie in perioadele de conditii meteo deosebite.

Ca un facut energia se intrerupe mai ales in perioadele de conditii meteo deosebite in special in conditii de vant, ploaie, zapada, chiciura si combinatii ale lor. Uneori intreuperile dureaza multe ore si chiar mai multe zile.

Suferintele, disconfortul si pierderile clientilor sunt foarte mari. Viata economica si sociala este grav perturbata. Evident ca ne indignam, injuram suntem suparati!

In aceste perioade o mana de oameni infrunta stihiile naturii isi pun sanatatea si uneori chiar viata in pericol pentru a face reparatiile necesare in retelele electrice de distributie. Aproape ca nu ii vedem sunt pe campuri, prin paduri acolo unde sunt avariile in retelele electrice de distributie.

 

 

 

 

Lucreza fizic in conditii vitrege care adesea ating limite extreme de suportabilitate. Ce le da putere si determinare? In mod categoric salariul primit nu este de natura sa ii motiveze. Probabil ca in acele momente responsabilitatea sociala, dorinta de a se dovedi utili semenilor ii motiveaza si le da putere sa reziste 14-18 ore in conditii extreme zile in sir!

 

 

 

II putem sustine moral, ii putem incuraja, putem avea un gand bun pentru ei. Putem dar rar facem acest gest. Ne rezumam insa la indignare si la injuraturi.

Putem imbunatati reglementarile privind coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere LEA si din proximitatea acestora.

Putem evita sa plantam prosteste copaci sub conductoarele electrice care vor sfarsi prin a produce un numar nesfarsit de pane de curent. Putem dar nu ne pasioneaza ideea de preventie!

Pana si copii stiu ca daca crengile arborilor/copacilor ajung in contact cu conductoarele liniilor electrice aeriene (LEA) produc pene de curent, produc situatii cu risc de electrocutare, produc situatii cu risc de accident.

Stiu si copii stim toti si cu toate acestea avem un dezinteres regesc fata de orice masura de bun simt de prevenire a situatiilor riscante si sa plantam arbori/copaci la distante adecvate de LEA astfel incat LEA sa poata functiona neperturbat indiferent de conditiile meteorologice.

Vin ei tacuti, modesti, eroii de langa noi si corecteaza consecintele nepasarii noastre facand reparatii ale retelelor de distributie in conditii meteo extreme.

Le suntem recunoscatori? Nici vorba! Desi ne fac binele dupa care tanjim ne limitam sa ne indignam serios, convingator si sa injuram fara perdea mult si apasat.

Cu eforturi umane deosebite energia electrica ne este din nou adusa in case si uitam si cea mai vaga idee preventiva care eventual ne-ar fi putut trece prin minte. Continuam sa ne sabotam singuri plantand in dusmanie copaci langa conductoarele LEA

a_reparatie ste

O fi bine ca operatorii de distributie sa consume banii de mentenanta pe taieri de crengi? Sunt atatea crengi care pun in pericol continuitatea alimentarii cu energie electrica incat putem consuma an de an bugete de zece ori mai mari decat bugetele reale pe care le au la dispozitie operatorii de distributie si in veci sa nu rezolvam problema.

In mod normal banii de mentenanta din tariful de distributie nu ar trebui sa fie cheltuiti pe taieri de crengi ci ar trebui sa ajunga in izolatoare, conductoare, cleme etc, etc care pot imbunatati starea tehnica a energiei electrice.

Ca sa putem introduce o cota cat mai mare din fondurile de mentenata in componentele retelelor electrice pentru imbunatatirea starii tehnice trebuie sa reglementam gospodareste coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere si din proximitatea acestora plantati / crescuti pe toate tipurile de terenuri private / publice razleti sau in plantatii, in paduri, in gradini, in curti pe marginea drumurilor, pe terenuri ingradite sau neingradite.

 

 

 

Amenajamentele silvice / pomicole sunt solutia rationala care permit utilizarea rationala a terenurilor din culoarele de trecere fara punerea in pericol a LEA.

Amenajamentele silvice/pomicole sunt o exprimare pompoasa a ideii ” arborele potrivit la locul potrivit, cat mai departe de conductoarele LEA!”. In apropierea LEA pot fi plantati arbori de inaltime redusa 4-5 m la maturitate pe care proprietarii sa ii intretina in permanenta la acesta inaltime prin lucrari periodice de modelare.

Sa stiti ca nu inventam noi roata in Romania! In toate statele din Europa si de oriunde in lume unde exista interes fata de nevoile oamenilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica coexistenta LEA cu arborii/copacii este reglementata firesc: arborii si retelele nu pot coexista pe acelasi amplasament!

Va recomand sa cititi pe blog:

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

09/05/2017

Recent intre retelisti a reaparut dilema legata de alegerea materialului din care sa fie realizata izolatia LEA 20 si 110 kV: #compozit, #portelan sau #sticla.

In ultimii 20 de ani am avut ocazia sa experimentam pe scara larga utilizarea izolatarelor din material compozit / siliconic alaturi de izolatia ceramica si #izolatia din sticla care in multe cazuri rezista de 30-40 de ani in instalatii.

Sunt interesat sa aflu care este optiunea Dvs si care sunt argumentele pe care le aveti pentru alegerea materialului care ar trebui sa fie utilizat pentru realizarea izolatiei retelelor electrice aeriene de distributie a energiei electrice de medie si respectiv de inalta tensiune.

Sunt interesat inclusiv de eventuale sugestii pentru alte intrebari pe care sa le includ in   sondaje de opinie personalizate mai inspirat pe tema!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Separatoare orizontale vs verticale!

23/08/2014

SGC 2010 Actualizat 26.08.2014

Aparitia pe piata a separatoarelor in montaj vertical (acum destul de multi ani) a insemnat un progres important deschizand calea unei game destul de largi de solutii si in anumite situatii aducand un plus de electrosecuritate in exploatare.

Cu toate acestea am constatat ca inca exista persoane care nu constientizeaza pe deplin diferentele intre cele doua tipuri de separatoare si respectiv tipurile de solutii la care acestea se preteaza. Din acesta perspectiva consider ca acest articol poate avea utilitate pentru cei care decid sa ii aloce cateva minute.

Este posibil sa lucrez la el in etape. Ma grabesc sa public o prima versiune pentru a preveni o generalizare nejustificata a unuia din cele doua tipuri constructive de separatoare care ar rata sansa de a valorifica superior facilitatile de montare identificand argumentat domeniile de relevanta pentru fiecare tip de separator.

In figura urmatoare avem un separator vertical (STEPNv) montat in axul unui circuit 20 kV la intrarea intr-o zona de posturi de trasformare in cabina/anvelope inseriate in axul acestui circuit. Aceeasi situatia am fi avut-o si daca ar fi fost vorba de un separator de racord catre un post de transformare

separator vertical1

 

Pentru comparatie directa prezint si un STEPNo montat pe un stalp cu CTE:

STEPNo + CTE LES 20 kV

Se observa ca in cazul in care separatorul STEPNo este deschis, fiind vorba de un racord 20 kV, vom avea tensiune spre LEA 20 kV chiar la nivelul CTE. astfel incat pentru repararea CTE va fi necesara si retragerea din exploatare a LEA 20 kV pe toata durata reparatiei CTE cu toate pagubele si deranjul aferent indus tuturor clientilor racordati la respectiva linie. As zice s-a demonstrat ceea ce trebuia demonstrat!

Din punctul meu de vedere grija pentru indicatorii de continuitate si pentru electrosecuritatea lucratorilor incepe de la promovarea unor solutii corecte. Altfel ne sabotam singuri si ne luptam cu morile de vant!

In fotofrafia urmatoare aven separatorul de post al unui PTA clasic in montaj orizontal, destul de vechi si de uzat dar bun pentru studiul nostru de caz:

Separator de post in montaj orizontal

 

Consider ca peste tot unde avem separator montat pe stalp comun cu capete terminale LES 20 kV este de preferat sa prevedem separator vertical. In conditiile in care nevoia de reducere a suprafetelor de teren ocupate cu stalpi suntem nevoiti sa gandim solutii mai compacte de LEA. In acest caz ete se asteptat sa optam tot mai des la solutii in care sa avem searatoarele pe stalpi comuni cu capetele terminale de exterioar ale LES, cu PTA-urile, cu grupurile de masura din LEA 20 kV etc

Argumente in favoarea utilizarii separatoarelor verticale pe stalpii comuni cu CTE-uri:

  • in timp in activitatea de exploatare au fost numerose accidente datorate ruperii pargiilor si caderii cutitelor mobile peste bornele fixe ale separatoarelor orizontale. Au existat destul de multe circulare de accident care au popularizat aceste evenimente
  • In cazul separtoarelor orizontale deteriorarea parghiilor nu poate duce la caderea cutitului mobil peste cel fix
  • in cazul separatoarelor oriontale deschise partea cu tesniune se afla practic la acelasi nivel cu partea fara tensiune in timp ce in cazul separatoarelor montate vertical inspre CTE avem montat CLP-ul urmand apoi la inaltime mai mare sa avem bornele fixe care pot fi sub tensiune.

Aceleasi argumente avem si la utilizarea separatoarelor in montaj vertical pe stalp comun cu grupuri de masura, posturi de transformare etc

Probabilitatea de a avea accidente la stalpii cu separatoare montate vertical este mult diminuata fata de solutia cu separatoare orizontale.

Separatoarele orizontale trebuie continuam sa le folosim atunci cand sunt montate pe stalpi dedicati, fara alte echipamente si care sunt incadrati de alti (minim) 2 stalpi cel putin cate unul in amonte si in aval.

 

O aplicatie mai intersanta cu un PTA pe doi stalpi echipat cu separator vertical:

Separator vertical la un PTA mai special

PTA in axul LEA echipat cu separator vertical

PTA in axul PEA cu separator vertical

In figura urmatoare avem o aplicatie complexa utilizand ambele tipuri de poazari ale separatoarelor orizontal si vertical pe care am comentat-o in articolul LEA 20 kV configuratii inedite 1 :

:

Configuratie LEA inedita

 

Astept cu interes comentariile Dv!

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

L 20 kV configuratii inedite 2!

25/05/2013

SGC 2010 Cablurile de iesire dintr-o statie de transformare au lungimea de cca 500 m l. Campul de separatoare de linie si de bucla este acum amplasat in mijlocul unei livezi/gradini. Proprietarul isi manifesta activ nemultumirea fata de acesta „mostenire”.

Pentru reducerea necesitatii de acces pe respectiva proprietate si pentru operativitate in curtea statiei s-a realizat urmatoarea configutatie a Lmt:

IMG_1064

Poza este facuta in timpul executiei lucarii de reconfigurare a iesirilor din statia de transformare. Fiecare stalp care are cabluri pe el reprezinta un circuit. Cablurile au fost sectionate capetele lor ridicate pe stalp unde sunt intregite prin separatorul de linie. S-au asigurat si conditii de montare a separatoarelor de buclare la statie.

Nu faceti „zumm” pe legaturile de intindere. Toate CLAMI sunt montate gresit! Din „ratiuni” care tin de un exces de originalitate unitatea de CM a executat lucrarile respective cu pram-istii!!

Va recomand sa cititi pe blog si:

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Legea energiei electrice validata de Curtea Constitutionala in 2008

01/05/2011

Am contatat ca problema amplasarii retelelor de distributie pe proprietatile private prezinta interes pentru multi utilizatori ai blogului va prezint decizia curtii costitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate a art 16 si 19 din legea energiei electrice 13/2007

In esenta prin Decizia 878/2008 Curtea Constitutionala spune:

„Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.”

 

DECIZIE nr. 878 din 10 iulie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 7 august 2008

 Ioan Vida – preşedinte Nicolae Cochinescu – judecător Aspazia Cojocaru – judecător Acsinte Gaspar – judecător Ion Predescu – judecător Puskas Valentin Zoltan – judecător Augustin Zegrean – judecător Ion Tiucă – procuror Claudia Miu – prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA , având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

 Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.907/212/2007, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor criticate, dreptul de servitute se exercită pe durata existenţei capacităţii energetice, fără ca în cuprinsul legii să se prevadă despăgubirea prealabilă a proprietarului terenului afectat perpetuu de lucrarea energetică de utilitate publică.

Caracterul perpetuu al aservirii terenului are semnificaţia unei exproprieri, întrucât proprietarul nu poate exercita dreptul de proprietate, astfel încât s-ar impune plata unei juste şi prealabile despăgubiri, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 44 alin. (5) din Constituţie. Judecătoria Constanţa şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

CURTEA , examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

 Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins:

 – Art. 16: „Drepturile şi obligaţiile care decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe […]

 (3) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 19 şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie. […]

 (6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5). […]

(9) Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

 – suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;

 – tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;

 – activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor.

 Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

(10) Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabileşte şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia.”;

 – Art. 19: „Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor […]

 (3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept, titularul licenţei poate:

 a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;

 b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 (4) Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.”

Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia,

 Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare, reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.

Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”. Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

 Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

 Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.

 În acelaşi sens cu cele expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei”, 1982, în care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze.

Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa, în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu

Istorie – Ordinul ANRE 90/2009 regulamentul de autorizare a electicienilor

17/12/2009

SGC 2002   Va semanlez aparitia noului regulament de autorizarea a electricienilor aprobat prin Ordinul ANRE 90/2009  din 19 nov 2009 si publicat in Monitorul Oficial 847/08.12.2009.

Noul regulament intra in vigoare la 30 de zile de la publicare (08.01.2010) data de la care este abrogata editia anterioara, Ordinul ANRE 25/2007

Ordinul 90/2009 poate fi accesat pe site ANRE: www.anre.ro sau descarcand fisierul atasat acestui articol: Ord 90 09_RegAutorizEE_MO0847

Remarc faptul ca noua editie contine un numar destul de mare de modificari. Intre acestea reglementarea mai atenta a cerintelor privind pregatirea profesionala solicitata candidatilor. Prin noul regulament un numar mai mare de persoane vor putea solicita obtinerea calitatii de electrician autorizat

Pene de curent, debransari, deconectari in viziunea ANRE

09/08/2009

SGC 2002 ANRE abordeaza pe scurt acest subiect care preocupa in mare masura opinia publica facand o sinteza a reglementarilor din domeniu. Sursa site www.anre.ro sectiunea Info Consumatori
Furnizorul dumneavoastra are obligatia de a va asigura continuitatea in alimentarea cu energie electrica.

In conformitate cu prevederile Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, intreruperile in furnizarea energiei electrice pot fi :
1.      Intreruperi accidentale.
2.      Intreruperi programate.
3.      Intreruperile programate, neanuntate.
4.      Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia.

1. Intreruperi accidentale
In cazul unei intreruperi accidentale a energiei electrice, furnizorul are obligatia de a urmarii realimentarea, in cel mai scurt timp posibil, de catre operatorul de distributie.
Pentru mediul urban durata limita pentru sosirea echipei de interventie din momentul anuntarii este de o ora in marile orase si de 3 ore in restul oraselor.
Pentru mediul rural durata limita pentru sosirea echipei de interventie este de 24 de ore din momentul anuntarii.

2. Intreruperi programate
Orice intrerupere programata a furnizarii energiei electrice necesara pentru lucrari planificate, va fi anuntata cu minimum 24 de ore inainte, indicandu-se intervalul de intrerupere.
Anuntarea se va face in functie de marimea zonei afectate, prin afisare la locul de consum si/sau prin mass-media.

3. Intreruperile programate, neanuntate
In cazul intreruperilor programate, neanuntate in prealabil, acestea pot fi reclamate de catre consumator, iar furnizorul va plati daunele corespunzatoare, conform prevederilor contractului de furnizare.

4. Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia
In conformitate cu prevederile Contractului-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, daca factura si penalitatile datorate nu au fost achitate, dupa 35 de zile de la data scadentei furnizorul transmite consumatorului un preaviz (document distinct de factura, care se transmite numai consumatorilor care nu si-au achitat factura in termenul legal), iar dupa 45 de zile de la data scadentei, dar nu mai devreme de 5 zile de la data transmiterii preavizului, are dreptul de a intrerupe furnizarea energiei electrice.
In cazul in care va fost intrerupta furnizarea pentru neplata energiei electrice consumate, furnizorul are obligatia de a va realimenta cu energie electrica, in conditiile in care v-ati onorat in totalitate obligatiile de plata (inclusiv taxa de reconectare).
Durata standard a lucrarilor de reconectare este de 24 de ore, incepand cu ora 0,00 a zilei urmatoare celei in care consumatorul si-a achitat in totalitate obligatiile de plata.
In cazul in care, in termen de 60 de zile de la data intreruperii furnizarii energiei electrice, nu ati efectuat plata integrala a facturii si a penalitatilor datorate, furnizorul are dreptul sa rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice.

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002  Acest subiect de larg interes pt opinia publica este abordat de ANRE la sectiunea INFO CONSUMATORI de pe site www.anre.ro

INCALCAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Raspuns cadru
Conform dispozitiilor atat ale Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si ale Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata, concesionarii si titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor beneficiaza, pe durata efectuarii lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii, de urmatoarele drepturi ce au ca obiect utilitatea publica:


a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii capacitatii;


b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;


c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele, conducte sau alte echipamente aferente capacitatii si pentru acces la locul de amplasare a acestora;


d) dreptul de a obtine restrangerea sau incetarea unor activitati care ar putea pune in pericol persoane si bunuri;


Lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor din domeniul energiei electrice si gazelor naturale pentru care se acorda autorizatii, precum si activitatile si serviciile pentru care se acorda licente sunt de interes public.

Dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata, prevad ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege iar cele ale art. 136 alin. (5) din acelasi act normativ consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, „in conditiile legii organice”.

Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia.

In acest sens, Curtea Constitutionala a retinut ca exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra terenurilor si bunurilor afectate de capacitati atat din sectorul energiei electrice, cat si din cel al gazelor naturale, are un caracter legal, fiind determinata de un interes general de ordin public. Chiar daca, prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic, bun public de interes national, prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007 si ale Legii gazelor nr. 351/2004 nu contin nici o contradictie cu cele art. 44 alin. (2) din Constitutia republicata referitor la garantarea proprietatii private.

Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile din domeniul energiei electrice si gazelor naturale, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci raspunde unei cauze de utilitate publica si se limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private.

In vederea realiza scopului ei legitim, masura privativa partial de proprietate trebuie sa pastreze un echilibru just in intre exigentele interesului general si apararea drepturilor fundamentale ale individului, din acest punct de vedere, legea respecta exigentele impuse de prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

  • „cine” sunt ei,

  • de unde vin,

  • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

  • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

durata accesarilor

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

    Country Visitors Last New Visitor
1. Romania 2,638 June 20, 2009
2. United States 77 June 20, 2009
3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
4. Germany 24 June 19, 2009
5. Italy 8 June 18, 2009
6. Spain 8 June 18, 2009
7. France 6 June 19, 2009
8. United Kingdom 4 June 18, 2009
9. Israel 3 June 15, 2009
10. Austria 3 June 10, 2009
11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
12. Switzerland 2 June 16, 2009
13. Norway 2 June 13, 2009
14. Finland 1 June 19, 2009
15. Czech Republic 1 June 17, 2009
16. Algeria 1 June 17, 2009
17. Hungary 1 June 16, 2009
18. Ukraine 1 June 14, 2009
19. Poland 1 June 12, 2009
20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
21. Belgium              1      June 8, 2009

buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

statistica pe orase 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

statistica pe orase 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
 1 legea 307/2006 7,467
 2 anre 4,812
 3 puterea sub lupa 3,758
 4 stoianconstantin 3,331
 5 autorizare electricieni 3,311
 6 aa_autorizare electrician 2,510
 7 stoian constantin 1,585
 8 legea 319/2006 1,507
 9 aa_autorizare electricieni 1,314
10 legea 307 1,047
11 anre.ro 836
12 puterea sub lupa pana la bec 830
13 stoianconstantin.wordpress.com 757
14 timisoara 725
15 autorizare anre 680
16 hg1425/2006 657
17 legea 319 591
18 energia eoliana 577
19 hg 1146/2006 474
20 normative electrice 470
21 anre autorizare electricieni 391
22 constantin stoian 380
23 legea 307/12.07.2006 379
24 ordinul 163 379
25 probleme rezolvate anre 379
26 examen autorizare electricieni 372
27 protectie diferentiala 371
28 eoliene 350
29 autorizare electricieni 2009 335
30 ordin 163 323
31 cap scara 319
32 autorizare electrician 319
33 pe 106 309
34 turbine eoliene 303
35 eoliana 303
36 subiecte autorizare electricieni 289
37 subiecte anre 289
38 examen anre 287
39 legea 307 2006 286
40 aviz tehnic de racordare 280
41 hgr 90/2008 278
42 probleme anre 271
43 probleme autorizare electricieni 271
44 foren 2008 266
45 raspunsuri intrebari anre 263
46 reautorizare electricieni 258
47 calitatea energiei electrice 258
48 ordinul 163/2007 256
49 energie eoliana 254
50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

Lucrari sub tensiune in LEA de inalta tensiune

06/03/2008

SGC 2002  Va prezint o metoda spectaculoasa de lucru sub tensiune la potentialul LEA. Lucratorul este adus in zona de lucru cu elicopterul. Dupa pozitionarea pe conductor acesta se deplaseaza pe conductor cu un carucior special. In exemplul din film avem o LEA cu conductoare jumelate.

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

30/01/2008

SGC 2002      

             Rezultatele sondajului de opinie sunt prezentate in tabelele 1-15 postate intr-un articol separat pentru a putea fi citit in paralel  la care se adauga informatiile (tabelul 16) despre numarul de circuite 0.4 kV pe trepte de lungime maxima si respectiv sinteza consumului multianual de sigurate MPR din tabelul 17 Consumul de sigurante MPR>200A il asociem mai degraba retelelor subterane alimentate din PTCZ.

 Daca coroboram datele din tabelul 17 cu raspunsul la intrebarea nr.1 privitoare la valoarea curentului nominal al MPR intalnita cu probabilitate  mai mare in CD a PTA constatam ca in instalatii gama uzuala de sigurante este cuprinsa intre 80 -160A.                                  

 In

Consum MPR     Rasuns la chestionar  
80 A 7860 buc 11,1 %     25%  
100A 9094 buc 12,8 %     31%  
125A 9785 buc 13,8 %     1%  
160A 10173 buc 14,4 %     21%  
200 A 8640 buc 12,2 %     Ф  
    64,3%        78 %  

                 Din tabelul 17 remarcam ca ponderea cumulata  a sigurantelor < 80 A, consumate, este in fiecare an de cca 10 % din numaru total de sigurante MPR comsumate ceea ce ne permite sa afirmam ca sunt relativ rare  circuitele echipate cu sigurante  < 80 A.  

          Daca aprofundam analiza , constatam ca circuitele echipate cu sigurante de 50 A sunt extrem de rare sau cu o rata de deranjamente extrem de scazuta deoarece ponderea consumului de astfel de sigurante este de cca 0,4 ÷0,6 % din total. Cum datele disponibile se refera la intreg consumul nefiind diferentiate pe LEA, LES sau PTA, PTCZ,  personal inclin sa cred ca in mod real avem foarte putine circuite de linie protejate cu sigurante MPR de 50A.  

          Aceasta concluzie se sustine si cu raspunsurile primite la intrebarile 1,2,4 si 15 din sondajul de opinie. Astfel :

 ·        din tab 1 rezulta  ca personalul SO considera ca in CD PTA vom gasi cu probabilitate mai ridicata sigurante in plaja 63-250 A

·        din tab 2 rezulta ca in doar 2,8% din optiuni se utilizeaza siguranta de 50A

·        din tab 4 rezulta ca in doar 13.3% din cazuri un circuit este creditat cu sarcina maxima de 50 A in timp ce sarcina de 100A primeste 40% din voturi

·        tot din  tabelul 4 rezulta ca personalul SO are tendinta de a utiliza in proportie de 91,2% sigurante din gama 80-200 A pentru protectia unui circuit cu 50 abonati casnici. 

 80 A

  24,8 %
100A   37,7 %
125A   11,2 %
160A   13,3 %
200 A   4,2 %
    91,2 %

   ·        din tab 15 rezulta ca in doar 5,4% din optiuni s-ar adopta siguranta de 50A  

           Un rezultat surprinzator legat de intrebarea directa pusa in chestionar (vezi tabel.15) privitor la inlocuirea unei sigurante MPR gasita arsa cu una de 100 A nu am prmit nici un vot. Probabil acest lucru este justificat prin complexitatea optiunilor (cred ca aici avem o problema legata de performanta chestionarului, probabil ca trebuiau formulate 2-3 intrebari distincte, mai omogene).  

     Consider ca cele de mai sus ne permit sa formulam urmatoarele concluzii : 

1.     In instalatii avem relativ putine circuite protejate cu sigurante MPR ≤50A 

2.     Din ratiuni legate de sensibilizarea la sarcina maxima , sigurantele ajung sa polarizeze in zona 80 ÷ 200A. 

3.     Siguranta MPR cel mai des intalnita este cea de 100A. 

             Personalul SO sustine in proportie de 83.8% ca necesitatea  asigurarii sensibilitatii protectiilor poate impune realizarea unui nou PT ( vezi raspunsurile la intrebarea 7).

Raspunsurile la intrebarea 9 dovedesc ca  personalul SO cunoaste si justificarea amplasarii cutiilor de selectivitate. Din ratiuni practice se recomanda evitarea utilizarii lor si chiar sunt convins ca soarta lor este sa ajunga sa fie suntate. Consideram ca explicatia suntarii cutiilor de selectivitate rezulta din alegerea nepotrivita in raport cu sarcina a valorii protectiilor .

              Raspunsuri  clare am primit la intrebarile 6 si 8. Putem trage concluzia ca fiecare electrician SO a intalnit cel putin o situatie de scurtcircuit permanent si cel putin un conductor sub tensiune cazut la pamant.In privinta distantei fata de PT a scurtcircuitului permanent ,respectiv a conductorului sub tensiune cazut la pamant, avem repetate cazuri incepand cu distanta de 300m. Domina cazurile la care distanta este 1000m.

        Din tab 10 rezulta ca 82% din raspunsuri considera scurtcircuitul ca fiind cauza dominanta a arderii sigurantelor.  Din tab 16 rezulta ca 56% din circuitele 0.4 kv sunt mai lungi de 1 km. Mai mult decat atat 36% din circuite le modernizate raman mai lungi de 1 km si dupa lucrarile de modernizare. In aceste conditii curentii de scurtcircuit la extremitatile circiutelor mai lungi de 1 km sunt cuprinsi in plaja 70A – 200A. 

                Coroborand datele din tab 10 si tab 16 si tinand cont  ca sigurante MPR utilizate in instalatii sunt in plaja 80A – 200A rezulta ca un procent important de circuite are protectia prin sigurante MPR nu este sensibila la curentii de scurtcircuit in ultimele 2/3 din lungimea acestora .

             Daca este adevarata observatia personalului SO ca in 82% din cazuri siguranta arsa este insotita de identificarea  unui scurtcircuit in retea atunci : 

·        fie scurtcircuitele sunt polarizate in apropierea transformatoarelor in zona de sensibilitate a sigurantelor MPR

·        fie avem de fapt scurtcircuite de durata care persista mai mult de 3 secunde uneori zeci de ore. Aceste scurtcircuite sunt situate de regula la distante mai mari de 500 m de postul de transformare in ultimele 2/3 ale LEA in afara zonei de sensibilitate a protectiilor

           Consideram ca ideea existentei mai multor scurtcircuite in afara zonei protejate de sigurantele MPR existente in CD a PTA  este sustinuta prin urmatoarele argumente practice :

 ·        de regula in imediata apropiere a PTA starea tehnica a retelelor 0.4 kV este in mod real cea mai buna

·        orice scurtcircuit in aceasta zona este violent producand arderea sigurantei in timp scurt dar si reactii din partea locuitorilor din zona la efectele acustice si vizuale care insotesc scurtcircuitele apropiate de PTA.

·        din datele prezentate in tab 2 rezulta ca din 644 de optiuni de echipare a unor circuite cu protectii doar in 7% s-au ales variante de echipare sensibile la curentii de scurtcircuit de la capetele retelei. 

               Neasigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de scurtcircuit este insotita de urmatoarele neajunsuri : 

·        riscuri sporite de accidentare prin electrocutare prin atingere indirecta. Aceste riscuri sunt cu atat mai mari cu cat de regula LEA jt sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa. Este momentul sa reamintim raspunsurile la intrebarile 6 si 8 privind scurtcircuitele permenente neizolate de protectii si conductoarele cazute la pamant ramase sub tensiune

·        cresterea pericolului de incendii datorita defectelor persistente

·        uzura accelerata a LEA prin suprasolicitatrea legaturilor electrice parcurse de curentii de defect·        uzura accelerata a transformatoarelor

 ·        intreruperilor repetate datorita cauzelor neeliminate ale arderii sigurantelor. Adeseori datorita intarzierii arderii unei siguranti MPR scurtcircuitele care se produc in afara zonei de sensibilitate sunt depistate dupa arderi succesive care se intampla la intervalle repetate de timp

·        mentinerea in retele a unor regimuri dezechilibrate pe durata defectelor persistente din afara zonei de sensibilitate a protectiilor

·        pierderi mari de energie electrica pana la arderea sigurantelor in regim de suprasarcina in cazul defectelor situate in afara zonei de sensibilitate a acestora

               S-a dovedit practic ca fortarea alegerii unei protectii prin sigurante a LEA in conditiile respectarii simultane a conditiilor de :

·        desensibilizare fata de sarcina maxima

·        sensibuilitate la curentii de scurtcircuit de la extremitatile retelelor se rezuma la concesii facute stabilirii sarcinii maxime ceea ce conduce la alegeri artificial reduse a valorii nominale a sigurantelor MPR.

                          Urmeaza la scurt timp ciclul de costuri neperformante si de disfunctionalitati la care ne supunem clientii generat de  arderi repetate ale sigurantelor in regim de suprasarcini urmate de relativ fireasca inlocuire de catre personalul SO cu sigurante din ce in ce mai mari pana cand se ajunge prin tatonari repetate la o desensibilizare corecta fata de sarcina maxima si respectiv generarea de portiuni LEA neprotejate de siguranta MPR din cutia de distributie a PTA In aceasta faza a analizei putem completa lista concluziilor: 

4.     In in retelele 0.4 kV exista multe circuite  jt cu lungimi 1000m care sunt protejate necorespunzator. 

                         Raspunsurile la grupul de intrebari 10÷14, ne arata ca desi au o utilizare larga, performantele MPR nu sunt suficient de bine cunoscute personalului SO. 

                      Este necesar sa scoatem in evidenta raspunsurile primite la intrebarea nr. 5 care arata ca personalul in proportie de 70% considera ca sarcina maxima care trebuie luata in consideratie la dimensionarea unei protectii este cea asociata sectiunii conductorului. Aceasta este o concluzie practia extrem de utila de care trebuie sa se tina cont la proiectarea retelelor electrice.

                Intrebarea numarul 15 ne ofera posibilitatea sa afirmam ca personalul SO nu este preocupat de utilizarea valorii curentului de scutcircuit in algoritmul de alegere a unei sigurante MPR. In fapt personalul SO nici nu cunoaste valoarea curentului de scc la extremitatea circuitului in momentul in care dimensioneaza valoarea unei sigurante MPR Aceasta concluzie este sustinuta si de dispersia raspunsurilor la intrebarile 2 si 10 ÷ 14. Si aceasta concluzie este foate valoroasa deoarece ea ne va permite sa luam masuri care sa stopeze generarea in exploatare de noi zone de retea neprotejate.

                 Atunci cand personalul SO va fi obligat sa realimenteze un circuit cu generare de zone de retea neprotejate acel caz va trebui sa fie imediat luat in evidenta si promovate in regim de urgenta  masuriile corective necesare. Daca vom accepta ideea de  referinta la sarcina maxim admisibila a conductorului atunci cand proiectam protectia unei LEA 0.4 kv atunci cazurile practice in care va fi nevoie in exploatare de redimensionarea protectiei din pdv al desensibilizarii la sarcina maxima practic vor fi eliminate. 

               Consideram ca putem intregi lista concluziilor astfel :

 5.     Curentul maxim admisibil al conductorului unui circuit este considerat de personalul SO ca o referinta solida pentru dimensionarea protectiilor LEA jt.

 6.     Valoarea curentului de scc la extremitatea retelelor este practic necunoscuta personalului SO si implicit nu este avuta in vedere la dimensionarea protectiilor. 

7.     Criteriul dominant de referinta la alegerea unei sigurante MPR il constituie sarcina maxima cu care este creditat un circuit. 

8.     La alegerea unei sigurante MPR preocuparea principala a personalului SO o constituie desensibilizarea la sarcina maxima presupusa pentru un circuit. 

           Ca un corolar al rezultatelor sondajului de opinie consider ca utilizarea sigurantelor MPR la protectia LEA jt este in foarte multe cazuri o solutie necorespunzatoare din punct de vedere tehnic care induce companiei si personalului de exploatare riscuri majore si costuri neperformante si care adesea mascheaza starea necorespunzatoare a retelelor electrice 0.4 kV.

                  Daca la cele de mai sus adaugam si limitarea capacitatii de distributie a retelelor electrice atunci se poate justifica pe deplin necesitatea eforturilor de alegere documentata a protectiilor LEA jt. Atunci cand limitarile impuse de sigurantele MPR nu mai pot fi acceptate trebuie sa trecem la protectia retelelor cu intreruptoare iar atunci cand nici redistribuirea sarcinii (pe fazele aceluiasi circuit sau pe alte circuite) si nici majorarea de sectiune nu pot asigura sensibilitatea trebuie sa asociem protectiei LEA si cutii de selectivitate cu protectii alese corespunzator pentru a preveni motivele de suntare in exploatare. Atunci cand nici una din alternativele de mai sus nu asigura sensibilitatea protectiei pe intreaga lungime a LEA jt este momentul sa promovam aparitia unui nou post de transformare.

             Impingand lucrurile la extrem as risca sa spun ca in retelele de joasa tensiune nu trenuie sa ne fie frica de ‘supradimensionarea circuitelor‘ deoarece este insotita numai de efecte benefice : 

  • pierderi mai reduse de energie
  • parametrii de calitate a energiei electrice mai buni
  • capacitate de distributie mai mare care poate sustine dezvoltarea consumului din zona pe tremen mai lung fara sa fi nesare noi investitii
  • conditii mai bune de asigurare a sensibilitatii protectiei prin relee
  • costul supradimensionarii initiale este mult mai mic decat costurile amplificarilor ulterioare

 Cred ca daca vorbim de ‘supradimensionarea retelelor jt’ trebuie sa amintim si cateva cai prin care se poate realiza :

·        alegerea unei trepte superioare de sectiune fata de cea rezultata din calcul. Practic astazi n-ar trebui sa mai proiectam axe de retele jt cu sectiune mai mica de  70 mmp

·        multiplicarea circuitelor. Aici as mentiona necesitatea promovarii de circuite distincte pe ambele parti ale drumurilor ori de cate ori este posibil si desfiintarea traversarilor de bransamente. Prin aceasta masura in mod hotarat reducem pierderile, eliminam constrangerile pentru tansporturile agabaritice reducem costurile de racordare si putem da o functie corespunzatoare stalpilor intermediari de bransament care adesea sunt in numar egel cu cei ai retelei din care se racordeaza cu traversare de drum

·        promovarea circuitelor scurte chiar daca pentru aceasta sunt necesare noi posturi de transformare. Consider ca in multe zone lungimea optima a retelei stradale este cuprinsa intre 500 m si 1000 m

·        promovarea unor cleme de legatura electrica cat mai performante

·        utilizarea clemelor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului de preferat pe intraga lungime a axului retelei. 

                 Prin efectele benefice supradimensionarea retelelor de joasa tensiune se constituie ca o sursa de profit accelerand recuperarea investitiei initiale prin contributia majora la reducerea costurilor de exploatare.

 De fapt cred ca nu este nici o deosebire intre ‘supradimensionarea’ descrisa mai sus si proiectarea corecta bine documentata a unei retele electrice 0.4 kV menita sa asigure in egala masura : 

·        respectarea legislatiei de electrosecuritate

·        costuri rezonabile de investitii

·        costuri reduse de expoatare si mentenanta

·        sustinerea dezvoltarii pe termen lung a fiecarei localitati 

              Rezultatele acestui sondaj de opinie permit fundamentarea unor masuri corective si definirea unor regului privind exploatarea si proiectarea retelelor electrice stradale. 

             Pentru a accentua caracterul de studiu colectiv  astept propuneri si comentarii la acesta analiza din partea tuturor celor care vor fi interesati sa lectureze acest material si care vor gasi subiectul suficient de important astfel incat sa merite o replica sau o propunere de masuri corective.

                     Sunt convins ca am scris destule afirmatii care pot stimula puncte de vedere diverse.  

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

30/01/2008

 SGC 2002              Avem aici rezultatele sondajului de opinie realizat in anul 2006 la care am avut cca 150 de raspunsuri de la pesonalul SO. Chestionarul propriu-zis este in articolul Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT . Voi posta si un articol de interpretarea recultatelor in categoria: · Protectia LEA jt

  

  Tab 1 Ce sig MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA ?
  50 A 63 A 80 A 100 A 125 A 160 A 200 A 250 A 315 A 400 A
Total optiuni 0 54 100 120 3 79 1 26 1 0
% 0% 14% 26% 31% 1% 21% 0% 7% 0% 0%
                     
                     
  Tab 2 Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici 
Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :
   
  0.5 km 1 km 1.5 km 2 km 2.5 km 3 km nu stiu gresit    
              29 30 Total optiuni  
1.   In sig min [A] 50 50 63 63 50 50        
2. In sig max [A] 250 250 200 200 200 200        
              Total optiuni %    
  Numar optiuni    
In sig =50 A 3 1 0 0 7 7 18 2.8%    
In sig =63 A 13 11 9 7 4 17 61 9.5%    
In sig =80 A 18 19 21 31 38 34 161 25.0%    
In sig =100 A 32 40 49 47 32 29 229 35.6%    
In sig =125 A 13 22 21 6 4 1 67 10.4%    
In sig =160 A 14 11 4 16 17 18 80 12.4%    
In sig =200 A 10 0 1 1 6 8 26 4.0%    
In sig =250 A 1 1 0 0 0 0 2 0.3%    
Total optiuni 104 105 105 108 108 114 644 100.0%    
                     
Iscc [A]
val aprox
475 220 145 120 85 70     K sens
 min necesar
Ksensib1 = Iscc/In sig min 9.5 4.4 2.3 1.9 1.7 1.4   In sin ≤ 50 A 3.5
Ksensib2 = Iscc/In sig max 1.9 0.9 0.7 0.6 0.4 0.4   In sin >50 A 5
                     
  Tab 3 Frecventa circuite cu sigurante suntate la 10 circuite vizitate          
  1 din 10 2 din 10 3 din 10 4 din 10 5 din 10          
Total optiuni 12 100 19 0 0          
% 9.2% 76.3% 14.5% 0.0% 0.0%          
                     
  Tab 4 Valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit joasa tensiune        
  50A 63A 100A 125A 160A 200A        
Total optiuni 20 45 58 25 2 0        
% 13.3% 30.0% 38.7% 16.7% 1.3% 0.0%        
  Tab 5 Criterii de dimensionare  a protectiei unei LEA j.t.     Tab 6 Scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii
  PE132 I max adm
conductor LEA
    Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 48 110     1 6 22 58 57
% 30.4% 69.6%     0.7% 4.2% 15.3% 40.3% 39.6%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            scurtcircuit permanent neizolat de protectia prin
            MPR a LEA jt      
                     
  Tab 7 Asigurarea sensibilitatii poate impune realizarea unui nou PT ?   Tab 8 Conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tens.
  exclus da nu am intalnit cazuri   Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 6 124 18   13 22 42 42 42
% 4.1% 83.8% 12.2%   8.1% 13.7% 26.1% 26.1% 26.1%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            conductor cazut la pamant si ramas sub tensiune
                     
  Tab 9 Cutiile de selectivitate    
  ar trebui evitate pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate    
Total optiuni 22 117 12    
% 14.6% 77.5% 7.9%    
                     
  Tab 10 Cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:        
  suprasarcina scurtcircuit        
Total optiuni 26 122        
% 18% 82%        
                     
  Tab 11 La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR ?        
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 18 5 19 23 66 15        
          corect          
% 12% 3% 13% 16% 45% 10%        
                     
  Tab12 Cand se arde in maxim trei secunde
 o siguranta MPR de 100 A ?
       
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 17 15 26 61 13 13        
        corect            
% 12% 10% 18% 42% 9% 9%        
                     
  Tab 13  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?        
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 31 47 39 13 16        
    corect              
% 21% 32% 27% 9% 11%        
                     
  Tab 14 La ce curent (numit curent conventional de fuziune)
trebuie sa se arda mai repede de  doua ore
 o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?
       
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 17 40 39 29 21        
        corect          
% 12% 27% 27% 20% 14%        

  

Tab 15 Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate
  se pune siguranta de 100 A functie de lungimea LEA functie de sarcina maxima functie de numarul de clienti functie de sectiunea conductorului Curent de scc
 
Total optiuni 0 12 26 16 32 1
             
             
  inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie    
Total optiuni 47 1    
             
             
Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel:    
Numar optiuni 63 KVA In = 90 A 100 KVA In=145 A 160KVA In=230 A 250 KVA In=360 A    
83            
             
In min [A] 50 80 125 200    
             
In max [A] 100 160 250 400    
             
  Numar optiuni Total optiuni %
In =50A 11 0 0 0 11 5.4%
In =63A 14 0 0 0 14 6.9%
In =80A 25 11 0 0 36 17.6%
In =100A 1 15 0 0 16 7.8%
In =125A 0 24 11 0 35 17.2%
In =160A 0 1 21 0 22 10.8%
In =200A 0 0 18 19 37 18.1%
In =250A 0 0 1 16 17 8.3%
In =300A 0 0 0 2 2 1.0%
In =315A 0 0 0 13 13 6.4%
In =400A 0 0 0 1 1 0.5%
date ≠ 0 51 51 51 51 204 100.0%
             

  

             
  VOLUM  INSTALAŢII  LEA JT     
             
             
             
Lungime* maxima Tab16:  Nr circuite LEA JT
[buc circuite]
Retele nemodernizate si partial modernizate Retele modernizate Total
buc % buc % buc %
0 ÷1 km 5,236 41.7% 1,015 64.0% 6,251 44.2%
1÷1,5km 3,655 29.1% 336 21.2% 3,991 28.2%
1,5÷2km 2,013 16.0% 139 8.8% 2,152 15.2%
> 2 km 1,640 13.1% 97 6.1% 1,737 12.3%
Total 12,544 100.0% 1,587 100.0% 14,131 100.0%
             
             
  Nota:  * – Se referă la lungimea maximă a circuitului pană la cel mai indepartat consumator

   

Tab 17  Situatia consumumului de sigurante MPR  perioada 2003  ÷ 2006  
                 
cantitati cumulate pe aprox 3 ani            
In sig Cantitate
[buc]
%            
0 A 40 0.1%            
6 A 435 0.6%            
10 A 165 0.2%            
16 A 148 0.2%            
20 A 138 0.2%            
25 A 175 0.2%            
36 A 114 0.2%            
50 A 402 0.6%            
63 A 5,801 8.2%            
80 A 7,860 11.1%            
100 A 9,094 12.8%            
125 A 9,785 13.8%            
160 A 10,173 14.4%            
200 A 8,640 12.2%            
224 A 1,958 2.8%            
250 A 8,350 11.8%            
300 A 356 0.5%            
315 A 4,546 6.4%            
355 A 60 0.1%            
400 A 1,911 2.7%            
500 A 90 0.1%            
630 A 630 0.9%            
Total general 70,871 100%            
                 
                 
  2003 partial 2004 2005 2006 partial
In sig  buc % buc % buc % buc %
0 A 40 0.5% 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0%
6 A 375 4.5% 0 0.0% 60 0.2% 0 0.0%
10 A 0 0.0% 18 0.1% 113 0.5% 34 0.5%
16 A 0 0.0% 18 0.1% 70 0.3% 60 0.8%
20 A 0 0.0% 18 0.1% 60 0.2% 60 0.8%
25 A 0 0.0% 25 0.1% 120 0.5% 30 0.4%
36 A 29 0.4% 49 0.2% 24 0.1% 12 0.2%
50 A 35 0.4% 187 0.8% 138 0.6% 42 0.6%
63 A 416 5.0% 1,985 8.1% 2,420 9.8% 980 13.2%
80 A 887 10.7% 2,443 9.9% 3,603 14.7% 927 12.5%
100 A 1,296 15.6% 3,166 12.9% 3,561 14.5% 1,071 14.4%
125 A 690 8.3% 3,255 13.2% 4,437 18.1% 1,403 18.8%
160 A 583 7.0% 3,667 14.9% 4,887 19.9% 1,036 13.9%
200 A 1,539 18.6% 3,212 13.1% 3,558 14.5% 331 4.4%
224 A 221 2.7% 944 3.8% 468 1.9% 325 4.4%
250 A 927 11.2% 2,644 10.8% 4,399 17.9% 380 5.1%
300 A 69 0.8% 76 0.3% 144 0.6% 67 0.9%
315 A 714 8.6% 1,797 7.3% 1,773 7.2% 262 3.5%
355 A   0.0% 10 0.0%   0.0% 50 0.7%
400 A 412 5.0% 661 2.7% 594 2.4% 244 3.3%
500 A 20 0.2% 33 0.1%   0.0% 37 0.5%
630 A 30 0.4% 368 1.5% 139 0.6% 93 1.2%
Total general 8,283 100% 24,576 100% 30,568 124% 7,444 100%

    

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

30/01/2008

SGC 2002        Va supun atentiei continutul unui chestionar pe care l-am utilizat intro zona de retea pentru a investiga modul cum sunt protejate LEA jt si modul cum abordeaza aceasta problema  in exploatare, personalul SO. In masura in care prezinta interes actiunea se poate relua si pe alte zone de retea.
                Nu cred ca este cazul sa-mi propun sa incerc sa refac sondajul de opinie la scara nationala pentru ca nu sper sa pot duce la bun sfarsit acest demers in sensul ca nu cred ca voi reusi realmente sa primesc suficiente raspunsuri ca rezultatele sa fie reprezentative. Voi prezenta in articole distincte rezultatele obtinute in urma demersului meu la care au raspuns cca 150 de persoane. 
           Daca voi primi totusi raspunsuri la chestionar pana la 30.03.2008 ma voi stradui sa centralizez rezultatele si sa le prezint. Estimez ca daca avem in medie pe judet cca 70 electicieni SO pt RED mt&jt atunci pe tara ar fi cca 3000 persoane. Pentru a fi reprezentativ studiul la nivel national ar trebui sa avem spre 1500 – 2000 de raspunsuri cat mai uniform distribuite pe judete ori este greu de presupus ca se poate obtine acest lucru printro simpla postare pe un blog (oricat ar fi el de interesant …!?)
                 Stimate coleg modernizarea in ritm alert a retelelor de joasa tensiune impune sa abordam intr-o maniera profesionala problema protectiilor LEA jt. In vederea definirii unei strategii in acest domeniu este necesar sa investigam situatia actuala a protectiilor LEA jt si experienta practica a personalului de exploatare. Consideram ca anvergura regionala a sondajului de opinie va contura o imagine interesanta a aspectelor investigate. Urmarim sa obtinem un numar cat mai mare de opinii individuale. Sunt deosebit de utile raspunsurile care reflecta cat mai natural modul Dv de actiune in instalatii si opinia Dv sincera despre instalatatiile in care lucrati.

                Experienta studiilor de marketing demonstreaza ca sondarea opiniei profesionistilor din orice domeniu de activitate conduce la rezultate imediate foarte valoroase.

 1.       Ce sigurante MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA


·         50 A

·         63 A

·         80 A

·         100 A

·         160 A

·         250 A

·         315 A

·         400 A


 2.       Care din urmatoarele afimatii considerati ca are mai mare probabilitate sa fie adevarata in cazul unui control in instalatii facut acum: frecventa sigurantelor MPR suntate este de:


·         2 din 10 circuite verificate

·         3 din 10 circuite verificate

·         4 din 10 circuite verificate

·         5 din 10 circuite verificate


 3.       Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate·         inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie·         inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie;·         se pune siguranta de 100 A·         functie de lungimea LEA·         functie de sarcina maxima·         functie de numarul de clienti ·         functie de sectiunea conductorului·         Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel: 

Sn [kVA]

In trafo(A)

In sig.circ.linie(A)

63

90

 

100

145

 

160

230

 

250

360  

 4.       Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici. Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :


·         3 Km       _____ A

·         2,5 Km.       _____A

·         2 Km.       _____A

  • 1,5 Km.               _____A
  • 1 Km               _____A
  • 0,5 Km.               _____A


 5.       Care din cele doua criterii de dimensionare a protectiei unei LEA j.t. ar trebui utilizata:

  • sarcina maxima prognozata utilizand PE 132 in vigoare ;
  • referinta la curentul maxim admisibil al conductorului LEA

 6.       Cutiile de selectivitate·         ar trebui evitate·         pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele·         indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate. 7.       Credeti ca pot exista situatii in care imposibilitatea asigurarii sensibilitatii protectiei LEA j.t. la curentii de scurtcircuit la capetele retelei impun ca solutie realizarea de noi posturi de transformare


·        exclus

·        da

  • nu am intalnit cazuri


 8.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii? Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 9.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tensiune?   Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 10.    Care ar fi valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit j.t. dintr-un PTA despre care nu aveti nici o informatie ajutatoare


·        50 A

·        63 A

·        100 A

·        125 A

·        160 A

·        200 A


 11       Dupa opinia dumneavoastra cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:


·         suprasarcina

·         scurtcircuitul


 12        La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


 13        La ce curent se arde in maxim trei secunde  o siguranta MPR de 100 A:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


  14                  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 15                  La ce curent(numit curent conventional de fuziune) trebuie sa se arda mai repede de  doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 16                 Sunteti interesat sa cunoasteri rezultatele acestui sondaj de opinie :da nu 

17                 Doriti sa fiti consultat si cu alta ocazie

da nu      

Data completarii chestionarului __________                Semnatura (optional) : _______

   

STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL DE DISTRIBUŢIE ENERGIEI ELECTRICE

04/12/2007

sgc cu pana    Ord. 28 /2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice poate fi lecturat pe site ANRE urmand link-ul alaturat. http://www.anre.ro/ordin.php?id=625 se ajunge intro pagina web de unde poate fi descarcat fisierul care contine standardul de performanta.

Ordinul 28/2007 a fost publicat si in Monitorul Oficial 760/14.11.2007. Standardul de performanta in forma actuala este o reala provocare pentru Operatorii de Distributie a energiei electrice in beneficiu clientilor.

Ghid de administrare a unui blog!

28/11/2007

interior-stalp-metalic.jpg              Cred ca daca am pune de un ghid de creare/administrare a unui blog un manual al blogului in limba romana am contribui la economia de energie (am o obsesie cu energia), timp (intra si el in ecuatia energiei daca este putere in zona) si bani (sunt un inevitabil corolar al energiei). O astfel de actiune ar conduce la inmultirea blogerilor si la creterea satisfactiei acestei indeletniciri. Avem bineinteles la dispozitie instructiunile in engleza oferite de wordpress.com (WP) insa unora engleza le joaca feste si in plus rezultatele experimentarii diferitelor combinatii de facilitati pot fi rezultate individuale utile natiei daca sunt mediatizate.

                 Din comentariu in comentariu se pot strange diverse instructiuni, algoritmi, explicatii care cu timpul pot sa fie eventual sortate si sistematizate astfel incat sa fie utile natiei. Putem avea echivalentul romanesc al FAQ (cele mai frecvente intrebari)

Start ghid:

Care este diferenta intre „pagina” si „post”?

Eu cred ca principala diferenta consta in aceea ca titlurile paginii se pot afisa individual in zona de ‘Widgest’ (butoane si titluri menite sa asigure informatii despre continutul blogului + link-uri cu alte site si alte facilitati ) asociata fiecarei machete (presentation). „Posts” (eu i-as spune articol) pot fi accesate de regula prin intermediul categoriei din care fac parte. O alta diferenta majora o constituie faptul ca acestea (post) permit declaraea/asocierea unor tag-uri.

Ce se intelege prin tag?

Pana una alta eu asociez notiunea de tag cu acelea de: cuvinte cheie, respectiv domenii initiate de blogeri. Un nou bloger sau o noua publicare de articol se poate face asociindu-i unul sau mai multe  tag-uri existente cu care autorul crede ca materialul lui are legatura sau poate propune noi tag-uri. WP listeaza in paginile comune nori sau liste de tag-uri combinand cele mai des utilizate in asociere cu unele noi sau cu unele ce par mai exotice astfel incat prin acest joc deruleaza un episod de marketing al blogurilor. Accesand un tag afiat de (propus de) WP ti se ofera o lista cu blogurile care au invocat tagul respectiv. De aici, pe aceasta sortare se presupune ca esti mai aproape de ceea ce cauti. Este posibil ca unele taguri din listele individuale sa nu fie niciodata listate de WP si sa nu li se faca publicitate de loc. Cred ca tastand denumiri cunoscuta sau banuite/dorite de taguri in motoarele de cautare ai sansa alaturi de alte milioane de pagini (din pacate) sa fie listate si bloguri din WP care contin aceste tag-uri/cuvinte cheie.

Gata pe azi. Next time mi-am propus sa traduc denumirea meniurilor de administrare oferite de WP si poate sa spun cateva cuvinte despre fiecare din cele pe care cred ca le-am inteles!! But only next time!

Introducerea unui link intrun articol/pagina

In fereastra de editare (pagina si/sau articol) exista la partea superioara a ferestrei de scriere un mic meniu. Pe la mijloc sunt doua icoane: o “za de lant” si o “za rupta de lant”. Prima este utila pt introducerea unui link iar a doua pt anularea unui link.
Se marcheaza cu mausul cuvantul/ cuvintele/propozitia care se doreste sa ascunda un link. Se da clik pe butonul “za de lant” : apare o ferestra cu 3 zone: prima cere adresa web a paginii catre care se face legatura de tipul http… (se scrie adresa sau se insereaza cu functia de “paste” daca a fost memorata inainte cu functia “copy”) a doua zona permite optiunea ca link-ul sa se “deshida” in aceeasi fereastra ori intro fereastra noua (eu aleg optiunea doua) iar in zona reia se cere sa se denumesca link-ul generat (cred ca merge si fara denumire).

Introducerea unui link intr-un mesaj

Poate sunt si alte cai. Eu am descoperit una din ele. Dupa ce raspund la un mesaj (de fapt incep sa raspund) dupa salvare ni se ofera un buton de edit deasupra mesajului. Dupa clik apare o fereastra de editare care in bara de meniuri in stanga sus are un buton denumit chiar link. Se da clik pe el si se deschide o fereastra in care trebuie sa scrii adersa web de tipul http… spre care vrei sa asiguri link din fereastra de mesaje

Dashboard – panou de administrare – panou care asigura accesul la mai multe utilitare de administrarea blogului.

Statistics_statistici,

Aici lucrurile sunt destul de evidente:

. clik pe nodul unui grafic zilnic si se intra intr-un ecran unde sunt afisate in detaliu informatii despre articolele accesate. In pagina de statistici se retin doar top 11 accesari.

. WorPress a pus la dispozitie statistici noi (pt cele 4 domenii : referenti, articole postate, termenii motoarelor de cautare respectiv linkuri utilizate din blog): 7 Days (ultimele 7 zile) 30 Days(ultimele 30 de zile)  Quarter  (trimestru) Year (an) All Time  (de la inceputul fiecarei afisari)

. daca in pagina de statistici (de fapt in oricare pagina de statistici) se utilizeaza butonul albastru din dreptul fiecarui element (la dreapta campului de denumire) care face obiectul statisticilor de exemplu: un titlu de articol, se va accesa un grafic cu evolutia accesarii respectivului articol de la inceputul afisarii lui.

Poate continui tu prietene …

Atentionare: materialul abunda de „cred ca” asta este in fapt o invitatie pentru voi cei care aveti o opinie mai corecta sa initiati un comentariu corectiv. personal sunt foarte dispus sa invat si sa-mi redefinesc afiratiile

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret, social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU, diverse, segmentarea clientilor, matricea boston, marticea ansoff, distributie, publicitate stradala, sport, cercetare de piata, promo, obiecte promotionale, agentie de publicitate, partener media, design, sigla, cataloage, agende

 

Contorizarea utilitatilor actualizat 20.08.2015

25/11/2007

SGC 2002         Energetica in mod evident se regaseste si ‘la bloc’. Fara rezerve toate utilitatile unui bloc sunt legate de domeniul energetic. Mai mult decat atat unele dintre acestea sunt produse si servicii ale operatorilor din Sistemul Energetic National (SEN). Va propun sa discutam despre contorizarea utilitatilor: apa calda, apa rece, caldura.

        Dupa parerea mea contorizarea intrarilor in bloc poate avea o justificare destul de clara. Delimitarea/protejarea proprietarilor condominiului de pierderile din retelele publice de distributie: apa rece, apa calda, agent termic si asigurarea unui control mai bun al pierderilor. Desigur atunci cand vorbim de delimitarea de pierderile operatorului de distributie (OD). Eu cred ca vorbim de o delimitare fizica mai mult decat de o delimitare financiara deoarece operatorul ‘lezat’ de aceasta masura a clientilor va proceda pe termen scurt la modificarea (cresterea) pretului unitar care sa compenseze diminuarea cantitatii (de apa, energie termica) facturate clientilor. Sub o forma sau alta pierderile in retelele de distributie publica se platesc de catre consumatori altfel distribuitorul piere.

           De regula in cazul distribuitorilor de utilitati vorbim de monopoluri ‘naturale’ pe un anumit teritoriu. Modernizarea retelelor de distributie este demersul necesar care asigura reducerea  pierderilor pe termen lung in beneficiul reciproc al distribuitorilor si al clientilor lor. Cea mai eficienta parghie de actiune pentru declansarea si mentinerea efortului investitional al OD pentru modernizarea retelelor de distributie il au autoritatile de reglementare si/sau consiliile locale care gireaza activitatea acestor OD.

          In ceea ce priveste cuantumul consumului unui bloc in fapt al unei locuinte pe medie diferentele sunt foarte asemenatoare incat statistic contorizarea unui imobil nu ar trebui sa duca la rezultate spectaculos diferite fata de un consum pausal corect determinat.

           Contorizarea individuala  este de cele mai multe ori o iluzie bazata pe saracie care pe termen lung nu-si dovedeste utilitatea dar a cerei realizare presupune un efort individual important. Eu personal cred ca daca nu exista un consens al coproprietarilor unui imobil initiativele individualale de contorizare nu sunt legale. Acest lucru mi se pare mai evident daca deja exista o contorizare a utilitatilor la nivel de bloc de care beneficiaza toti proprietarii (chiriasii) imobilului.

          In permanenta va exista o diferenta intre consumul citit pe contorul de la intrarea in bloc si suma contoarelor individuale datorat in cel putin nesimultaneitatii citirilor. Acest diferente trebuie impartite intre proprietari. In acest moment daca nu exista consens asupra montarii coantoarelor individuale apar divergentele si nedreptatile. Cei ‘destepti’ induc costuri celor ‘conservatori’ sau prea saraci sa tina pasul cu moda contorizarilor individuale ori acest lucru nu poate fi legal.

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Publicitatea diminueaza riscul in afaceri

20/11/2007

Radu   Stimate client, 

Publicitatea diminueaza riscul in afaceri. Asineta iti propune o scurta demonstratie a acestui adevar fundamental. Prin aceasta cautam sa ne oferim un prilej sa-ti comunicam oferta noastra de produse si servicii publicitare.

 Sa privim cunoscuta matrice Ansoff care ne permite sa clasificam riscul strategic

 Matricea Ansoff

Monotonia riscului scazut cand comerciantii vand clientilor produse traditionale este adeseori insotita de profituri mici care abia asigura supravietuirea afacerilor.

             Prima optiune de dezvoltare a afacerii o constituie penetrarea pietei. Aceasta presupune marirea cantitatilor vandute din acelasi produs unui numar cat mai mare de clienti. Penetrarea pietei este o strategie de marketing care presupune cel mai mic risc. Succesul sau este conditionat de lansarea in mediul publicului tinta a unor mesaje publicitare adecvate publicului si canalelor utilizate pentru difuzarea acestora.

            Acceptarea unui risc mediu deschide calea spre alte doua strategii de marketing extinderea pietei  si  dezvoltarea de produse. Extinderea pietei se bazeaza pe acelasi produs care este lansat pe noi canale de distributie catre noi clienti. Dezvoltarea de produse presupune asimilarea unor noi produse care sunt oferite acelorasi clienti. Odata cu cresterea riscului succesul depinde tot mai mult de publicitatea facuta produselor. Fundamentarea planului de comunicare pe rezultatele cercetarii de piata permite realizarea unor mesaje publicitare care sa puna accent pe calitatile produselor dorite de clienti si identificarea celor mai directe mijloace de comunicare.

            Cea mai indrazneata strategie de marketing este diversificarea activitatii. Aceasta strategie este in egala masura comuna celor care incep o afacere noua si firmelor puternice in plin avant de dezvoltare. Aceasta optiune presupune cel mai inalt grad de risc si din acest motiv necesita sa se bazeze pe un plan de comunicare atent intocmit. Adesea incepatorii nu stiu si nici nu-si pot permite sa investeasca in comunicare mesajele lor publicitare sunt slabe si neconcludente fapt care justifica multitudinea esecurilor. Profesionistii afacerilor mari  cunosc importanta mesajelor publicitare si de aceea acest tip de optiune de marketing este sustinuta de un plan solid de comunicare cu piata.

          Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe suscesul tau. 

           

          Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi. 

                                                             Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104 e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distribute a energiei electrice

17/11/2007

 

Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Avizul tehnic de racordare (ATR),

reprezinta documentul in care se stabilesc conditiile tehnice in care se face racordarea la retelele electrice de distributia energiei electrice. ATR se emite de regula la solicitarea clientilor acutuali sau viitori ai operatorilor de distributie (OD). Exista si cazuri cand ATR se emite din intiativa OD.

Teretic  toate contractele de furnizarea energiei electrice repectiv toate contractele de distributie a energiei electrice ar trebui sa aiba asociat un ATR insa ca de obicei viata bate legea. Desi ATR este un document care se poate lauda cu o istorie destul de lunga si consistenta in ceea ce priveste reglementarile   el a fost emis la inceputuri in forme mai mult sau mai putin stilizate si o buna perioada de timp de ATR au beneficiat in special agentii economici.  Dupa infiintarea ANRE si aparitia regulamentului de emitere a avizelor de racordare  ATR a devenit un document cu un continut reglementat iar atentia OD la emiterea lui s-a imbunatatit considerabil. Totusi chiar si acum inca exista OD care nu emit suficient de riguros ATR consumatorilor casnici mai ales in situatiile de schimbare de titular. Pentru consumatorii noi aproape fara exceptie se emite ATR.

Baza legala:

·Regulamentul de emitere avize tehnice de racordare aprobat prin GHR 867/2003 vezi site ANRE sau MO nr 559/04.08.2003. Atentie HGR 867/2003 mai este in vigoare doar pana la 12.06.2008 cand va intra in vigoare HGR 90/12.02.2008

s-a publicat in Monitorul Oficial HGR 1028/11.12.2013 prin care se abroga HGR 90/2008 in consecinta a intrat in vigoare primul regulament de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat prin ordin ANRE  (ordinul 59/02.08.2013) =>  Ord 59_2013 Regulament de racordare

·Metodologie de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de   medie si joasa tensiune aprobata prin Ordinul 29/2003 al ANRE

·Metodologie de stabilire a compensatiilor banesti intre utilizatorii racordati in etape diferite prin instalatie comuna, la retele electrice de distributie aprobata prin Ordinul 28/2003 al ANRE

·Regulamentul de furnizare aprobat  prin HGR 1007/2004 vezi MO 673/27.07.04

·Procedura de solutionare a neintelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament aprobata prin Ordinul 18/2004 al ANRE

·Aprobarea tarifelor si indicilor specifici utilizati la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de medie si joasa tensiune aprobat prin ordinul ANRE 15/2004

·Continutul cadru al ATR aprobat prin Ordinul 37/2005 al ANRE

·Regulamentului privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat  prin Ordinul 45/2006 al ANRE

·Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit corespunzator unor scheme standard, pe baza de tarife si indici specifici aprobat  prin Ordinul 9/2006 al ANRE

·Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit total sau partial pe baza de deviz aprobat  prin Ordinul 9/2006 al ANRE

·Legea energiei electrice nr 13/2007 sezi site ANRE sau MO 51/23.01.2007

Dupa cum se observa domeniul este destul de complex reglementat de cele mai multe ori o buna comunicare cu OD care presupune decalarea cat mai exacta scopului in care se solicita racordarea la retelele electrice de distributie, a tipului de activitate, descrierea succinta a fluxului tehnologic, inventarierea receptoarelor electrice, a puterilor instalate, precizarea particularitatilor receptoarelor electrice: de ex. conditii de pornire, parametri de  compatibilitate electromagmetica (imunitate si emisie) cerinte privind asteptarile/necesitatile privind continuitatea alimentarii, declararea efectelor lipsei tensiunii esalonat in timp sub forma unei curbe de daune, puterea maxima absorbita, factorul de putere este de natura ii asigure OD informatiile primare necesare alegerii unei solutii de alimentare care sa corespunda cat mai bine profilului cerintelor/asteptarilor Dv.

Este destul de clar ca in lipsa informatiilor mentionate mai sus solutia rezultata de cele mai multe ori este necorespunzatoare. Vi se va da solutia cea mai simpla, cea mai facila care insa are mari sanse sa nu corespunda profilului cerintelor/asteptarilor Dv. Poate nici nu veti intelege clar care sunt performantele solutiei propuse de OD. Desigur  ca acum sesizati ca ATR poate sta la baza unor insatisfactii ulterioare care pot genera in pierderi uneori mari pentru agentii economici generate de exemplu de numarul si durata mare a intreruperilor datorate defectelor a cailor de alimentare radiale, deteriorarii utilajelor si/sau receptoare electrice generate inadvertente legate de compatibilitatea electromagnetica atat pentru agentii economici cat si pentru consumatorii casnici. In unele cazuri pur si simplu structura retelelor din zona obiectivului economic nu corespunde profilului activitatii desfasurate de agentul economic. Costurile de compatibilizare sunt atat de mari incat daca aceasta informatie s-ar fi cunoscut din faza initiala a investitiei probabil ca s-ar fi impus schimbarea amplasamentului obiectivului industrial. Unele afaceri pot falimenta daca nu au asigurate conditiile necesare de alimentare cu energie electrica.

Practica ne-a aratat ca la solicitare ATR un procent foarte mare de solicitanti ignora aproape complet necesitatea asigurarii unui minim de informatii tehnice si/sau necesitatea de asi declara asteptarile in ceea ce priveste performatele solutiei de alimentare. In aceste conditii se inregistreaza un numar mare de cazuri de insatisfactii ulterioare.

Legislatia energetica promovata de ANRE permite asistarea solicitantului de ATR de un consultant de specialitate. In aceste cazuri cresc sansele de obtinere a unei solutii mai apropiate de  profilului cerintelor/asteptarilor Dv. De asemenea in legislatie se vorbeste de un alt instrument numit studiul se solutie. Acesta se poate initia de solicitantul de ATR sau poate fi impus de OD. In amandoua cazurile se plateste de solicitantul ATR si poate sa fie executat de personalul OD sau de catre o unitate de proiectare autorizata de ANRE aleasa de solicitantil de ATR. Un studiu de solutie intocmit profesional in conditiile existentei informatiilor mentionate mai sus care definesc profilului cerintelor/asteptarilor Dv este de natura sa scoata in evidenta un numar mare de solutii de racordare posibile in zona care sa fie analizate comparativ si sa fie aleasa solutia optima sub raportul cost/performante.

Pentru cei care adera la acest forum energetic, pentru cazurile mai interesante si mai complexe putem asigura consultanta dedicata incepand cu primii pasi pentru obtinerea avizului tehnic de racordare, analiza solutiilor tehnice propuse de Operatorul de Distributie, negocierea taxei de racordare, alegerea tarifelor, eficientizarea consumului, masuri de protectie a cladirilor si receptoarelor electrice impotriva supratensiunilor atmosferice, alegerea receptoarelor electrice, realizarea/modificarea instalatiilor electrice interioare, imbunatatirea factorului de putere, reducerea pierderilor de energie electrica, etc. etc.

Probabil ca importanta deosebita a ATR necesita sa aprofundam subiectul in mai multe articole viitoare. Cu fiecare nou bransament/racord instalatia din zona se schimba. Apar cel putin noi regimuri de functionare daca nu chiar noi configuratii. este in responsabilitatea OD sa aiba o strategie de dezvoltare a retelelor de distributie in zona astfel incat calitatea serviciilor asigurate vechilor clienti cel putin sa nu se deterioreze si zona sa se poata dezvolta armonios.