Viziune asupra RED 2030 (1/8)


recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Autori:

Lauri Kumpulainen, Hannu Laaksonen, Risto Komulainen, Antti Martikainen, Matti Lehtonen, Pirjo Heine, Antti Silvast, Peter Imris, Jarmo Partanen, Jukka Lassila, Tero Kaipia, Satu Viljainen, Pekka Verho, Pertti Järventausta, Kimmo Kivikko, Kimmo Kauhaniemi, Henry Lågland, Hannu Saaristo. Hanna Niemelä

Articolul original in limba engleza se gasete la acest link:   Distribution Network 2030 Vision of the Future Power System

Prefata,

Operatorii din domeniu considera necesar un studiu privind perspectivele reţelelor de distribuţie a energiei electrice. Gestionarea activelor şi necesitatea unei reabilitari tehnice a reţelelor de distribuţie necesită o viziune pe termen lung şi o imagine de ansamblu cu privire la tehnologiile disponibile şi la oportunităţi de dezvoltare. Întrucât ciclurile de viaţă ale reţelelor sunt, de obicei de mai multe decenii,deciziile investiţiionale au efecte pe termen lung.

Pentru a genera această viziune, a fost considerat necesar un proiect de foaie de parcurs care sa conduca şi sa coordoneze dezvoltarea domeniului  pentru a fi în măsură valorifice eficient  de resursele naţionale de dezvoltare. Coordonarea cooperarii naţională creează, de asemenea, condiţiile de a influenţa dezvoltarea internaţională şi pentru a sprijini oportunităţile de succes a industriei finlandeze.

Un proiect de jumătate de an a fost finanţat şi gestionat de urmatorii parteneri de colaborare:  Agentia Finlandeză de Finanţareaa Inovarii  Tehnologice  Tekes, ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia Oy Ab Merinova, Suur -Savon Sähkö Oy, SVK-pooli (coordonarea si cooperare pentru dezvoltarii activităţilor de cercetare în domeniul ingineriei electrice), Industria Energetica Finlandeză, Vaasan Sähköverkko Oy, Vattenfall Verkko Oy,  Centrul de Cercetare Tehnica din Finlanda (VTT). Proiectul a fost coordonat de VTT, alţi parteneri de cercetare fiind  Helsinki University of Technology (HUT), Lappeenranta Universitatea de Tehnologie (LUT), Universitatea de Tehnologie din Tampere (TUT), şi la Universitatea din Vaasa.

Proiectul a constat din  studii partiale individuale, vizite la operatorii de distributie, precum şi din numeroase ateliere de lucru. În plus faţă de profesorii şi cercetătorii care lucrează în proiect, următoarele persoane au apărut ca lectori în cadrul atelierelor: Aki Laurila (Fingrid Oyj), Markku Hyvärinen, Jussi Palola (HelenVerkko), Raili Alanen, Osmo Auvinen (VTT), Erkki Antila, Tapio Hakola (ABB), Juha-Heikki Etula (E.ON Finland Oyj), Ali Harlin, Hannu H. Kari, Erkki Lakervi (HUT), Markku Orpana (SiP Technologies Oy), Ilkka Halme (Parikkalan Valo Oy), Antti Pitkänen (JT-Millenium), Pertti Silventoinen (LUT), Juha Lohjala (Suur-Savon Sähkö Oy), Kimmo Kivikko, Terttu Pakarinen, Sami Repo, Heikki Tuusa, Seppo Valkealahti (TUT), Veli-Pekka Nurmi (the State Provincial Office of Western Finland), Tapio Potila (Eltel Networks Oy), Matti Jauhiainen (the National Emergency Supply Agency), Markku Vänskä (Vattenfall Verkko Oy), Jyrki Luukkanen (Finland Futures Research Centre, Turku School of Economics), Aimo Rinta-Opas (Koillis-Satakunnan Sähkö Oy), Hannu Katajamäki (the University of Vaasa), and Philip Lewis (VaasaEmg).

Ne exprimăm mulţumirile noastre tuturor persoanelor şi organizaţiilor în proiect pentru contrinutia valoroasa si efortul depus. Mulţumiri speciale pentru Hanna Niemelä (LUT) pentru traducerea în limba engleză pe baza documentului Alue- ja jakeluverkkojen teknologiavisio 2030, Verkkovisio. Espoo 2006. VTT Tiedotteita . Research Notes 2361. 89 p. (in Finnish), and Esa Pekkola  pentru ajutor editoral.

Autorii

Rezumat

Obiectivul acestei cercetări a fost de a crea o viziune pe termen lung asupra tehnologiilor utilizate in reţelele de distribuţie pentru modernizare, consolidare şi dezvoltare.

Statutul actual al reţelei a fost analizat pe scurt, scenariile au fost adaptate pentru noile cerintele de mediu şi  tehnologiilor disponibile. O analiza internaţională a fost facuta pentru a investiga si  prezenta soluţiile şi aşteptările viitoare în lume.

In viitor productia centralizată de energie electrică ar trebui va domina. Producţia distribuită, dispersata in RED va juca un rol tot mai important, acest proces este greu de prezis ca urmare a incertitudinii de dezvoltare a reglementarilor.

Viitoarele retele vor asigura o fiabilitatea mai mare şi siguranţa în timpul defectelor  la costuri rezonabile. Schimbările climatice şi restricţiile privind utilizarea substantelor de impregnare vor cauza probleme mai ales pentru liniile aeriene în păduri. În reţelele rurale, îmbătrânirea reţelelor este o problemă destul de raspandita. Pentru reţelele urbane, utilizarea terenurilor şi problemele de mediu devin mai dificile, şi va fi necesara consolidarea reţelelor si marireaa capacitatii de distributie din cauza creşterii cererii de energie electrică.

Există mai multe soluţii tehnice disponibile. In completare la tehnologia actuala, mai multe soluţii noi au fost introduse. Schimbari importante în reţele viitoare sunt previzionate să fie legate de gama mare de cabluri subterane, utilizarea pe scara larga a  comunicatiilor pentru transferul de date şi a soluţiilor de automatizare de reţea, zone de protecţie (la curenti de defect) considerabil mai scurte şi soluţii noi constructive. Pe termen lung, insularizarea sistemelor de distribuite a energiei electrice, topologia noua a retelelor electrice şi soluţii bazate pe electronica de putere ar trebui să îmbunătăţească calitatea energiei electrice şi profitabilitatea. Este de asteptat sa fie doptate  decizii legate de clasele de calitate specifice în proiectarea de reţele.

Pentru a realiza obiectivele asociate  viziunii, este necesar un proiect de foaie de parcurs. Proiectul va coordona şi focaliza  dezvoltarea; astfel incat resursele naţionale  limitate sa poata fi utilizate eficient.

1. Introducere

1.1 Puncte de plecare şi obiectivele analizei stadiului actual

Planificarea proiectului de cercetare a pornit de la opinia că îmbătrânirea reţelele de distribuţie de energie electrică şi  înăspirea cerinţele de fiabilitate au necesitata o reabilitare pe scară largă a reţelelor. Deoarece durata de viata a reţelelor este extrem de lunga şi tehnologia de faţă nu poate oferi performanta dorita, o viziunea pe termen lung şi o vedere de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate in  reţelele de distribuţie este necesară pentru o corecta directionare investiţiilor în viitor.

În anchetă, s-a constatat necesitatea de a genera scenarii de schimbări în mediul operaţional, deoarece soluţiile tehnice privind retelele de distribuţie a energiei electrice sunt realizate pe baza cerinţelor de performata valabile le un moment dat. De asemenea situatia internaţionala a fost subliniata. Tinta a fost de a investiga soluţii de reţea deja aplicate în alte ţări şi, de asemenea, viziunile pentru viitor asupra soluţiilor tehnice.

Unul dintre obiectivele proiectului a fost de a dezvolta o platformă metodologica pentru evaluarea obiectiva a aplicabilitatii diferitelor soluţii noi tehnologice şi să identifice  nevoilor de dezvoltare strategică ale diferitelor  tehnologii

Printre obiectivele cheie ale proiectului a fost de a evalua necesitatea unei colaborari pe scară largă in cercetare. Plecand de la proiectul de reţea de distribuţie a anului 2030 este posibil să se stabilească un amplu proiect de colaborare in  cercetare coreland  numeroase initiative de cercetare şi productie intr-o foaie de parcurs (grafic/esalonare) comuna/corelata a cercetarii.

1.2 Finanţarea şi punerea în aplicare a cercetării

Cercetarea a fost implementat ca un proiect Tekes, coordonat de VTT. Alti parteneri de cercetare colaborativă au fost Lappeenranta Universitatea de Tehnologie din Tampere Universitatea de Tehnologie, Universitatea de Tehnologie din Helsinki, şi Universitatea din Vaasa.

Proiectul a fost finanţat, în plus faţă de Tekes, de ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia, Oy Ab Merinova, Suur-Savon Sähkö Oy, SVKpooli, ry Energiateollisuus, Oy Sähköverkko Vaasan, Verkko Oy Vattenfall, şi VTT.

Managementul echipei de proiect este introdusă în tabelul 1.1, şi persoanele responsabile din partea universităţilor sunt enumerate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.1. Managementul echipei de proiect

Tabelul 1.2. Persoanele responsabile de proiect din partea  universităţilor

Metode esenţiale în cercetare au fost ateliere de lucru şi deplasarile în străinătate. Ţările vizitate au fost Germania, Suedia, SUA, Canada si Irlanda. Atelierele au fost organizate în Vaasa, Tampere, Lappeenranta, şi la Espoo cu 40 – 80 de participanţi în fiecare atelier.


Anunțuri

Etichete: , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: