Posts Tagged ‘Basescu’

Solutia iesirii din criza!

13/02/2010

In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

Articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Bugetari vs privati

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

01/11/2009

 Adevarul este ca democratia este complicata. Inchipuiti-va ca starea de succes este definita de buna functionare a puterilor statului: legislativa, judecatoreasca si executiva; de o presa activa si obiectiva sustinute de vointa activa a cetatenilor. Pare complicat, rau de tot si in plus este obositor.

Pe de alta parte o dictatura cinstita pare o solutie atractiva. Dictatura prin exponentul sau dictatorul isi asuma toate cele: defineste bine si raul si imparte bruma de dreptate astfel incat sa mentina nemultumirile la stadiul de rumoare.

Apreciind in termeni gravitationali am putea spune ca dictatura este o stare de echilibru mai stabil decat democratia. Oricum in dictatura este mai multa liniste mai multa ordine si mai putine idei divergente.

Ca sa imi verific legatura cu realitatea ma uit la cate o Primarie. Cand e vorba sa dea autorizatii de construire inventeaza si mama avizelor se pune de-a curmezisul in fel si chip facandu-te sa crezi ca urmareste stimularea mitei. Ei bine nu, doar se „aplica legea”. Cand e vorba sa promoveze Primaria lucrari se schimba calimera. Aceeasi lege devine enervanta si poate fi neglijata, incalcata, badjocorita. Primaria incepe lucararea in dispretul legii fara avize, fara acorduri si culmea uneori (rareori) le finalizeaza cu succes!

Eu cred ca democratiile anemice au sansa sa se transforme in dictaturi cu fiecare ciclu electoral. Semenele sunt clare. Cetatenii cu drept de vot nu merg la vot. Formatorii de opinie mai in gluma mai in serios isi afirma „pe sticla” indiferenta fata de procesul electoral. Acesti formatori de opinie consolideaza electoratului ideea de inutilitate a exercitarii dreptului la vot. Mai departe drumul este deschis grupurilor interesate sa profite de dezintaresul electoratului fata de instrumentele democratice. Se joaca tragicomedia campaniei electorale si se consolideaza dictatura.

Pana la urma ce ne poate trezi la realitate? Nimic nu se obtine fara efort. Drepturile democratice odata castigare trebuie zi de zi aparate pentru ca ele nu sunt „garantate pe viata”. Pot fi usor pierdute. Degeaba ne polarizam in jurul partidelor daca scopul nostru este doar acela de a parveni.

Polarizarea in jurul unor partide trebuie sa insemne doar la aderarea voluntara la un cadru legal (pluripartitismul) de sustinere a valorilor democratice.

Am convingerea ca vom gasi puterea sa ne focalizam optiunile electrorale  si in acest an sa ne oferim sansa unui nou inceput. Meritam aceasta sansa, Romania merita aceasta sansa!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

 

Alte articole cu tematica sociala:

 

Votul si democratia

 

Solutie alternativa la eutanasiere!

 

Solutia iesirii din criza!
Bugetari vs privati


 

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

  1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

Active – HDL Sim

  1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

  1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

  1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
  2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

  1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

  1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23 - Situatia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24 - Simulare 1

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25 - Situatia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26 - Simulare 2

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

Schema bloc de ansamblu

 

 

Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

Ansamblul are următoarele intrări:

–         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

–         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

m1 m2 acţiune
0 0 stop
1 0 stânga
0 1 dreapta

Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

 

 

Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

–         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

–         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

 

7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

Să luăm un exemplu:

ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

.

.

.

89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

–         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

–         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

–         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

–         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

–         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

fiecare stare.

–         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

Dacă:

–         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

–         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

–         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

–         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

–         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

Descrierea stărilor automatului

 

S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (1/4)

01/08/2009

 

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Prezentarea temei

Lucrarea de fata isi propune sa realizeze un Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni. Ce intelegem prin orientare a unei turbine eoliene? Inseamna sa pozitionam palele turbinei pe directia vantului cu cea mai mare intenistate pentru a extrage cat mai mult posibil din energia cinetica a vantului, deci pentru a maximiza cantitatea de putere pe care o poate genera turbina electrica.

Cum functioneaza acest dispozitiv? Foarte simplu…Avem o unealta care ne arata in permanenta de unde bate vantul. Aceasta unealta se numeste girueta si este construita dintr-un ax care are intr-un capat o sageata ce ne indica directia vantului iar in celalat capat o contra-greutate. Girueta este asezata de obicei pe nacela turbinei eoliene. Dupa stabilirea pozitiei unde vantul are cea mai mare intensitate, turbina este rotita spre acea directie pe directia cea mai scurta si mentinuta acolo pana cand vantul prezinta schimbari semnificative ale directiei fapt ce conduce la o noua orientare a turbinei.

Descrierea functionala a dispozitivului s-a realizat folosind limbajul de descriere hardware VHDL (Very High Speed Integrated Circuit Hardware Description Language), unul din cele mai folosite limbaje de proiectare a sistemelor electronice digitale.

Pentru implementarea soft s-a folosit un circuit programabil de mare capacitate de tip CPLD (Complex Programmable Logic Devices) si anume CY38030V256-83BBC.

Structura de ansamblu a instalatiei

Turbinele eoliene au ca scop producerea de energie electrica cu ajutorul vantului. Principiul de functionare este unul destul de simplu si anume: vantul pune in miscare palele turbinei eoliene care la randul lor actioneaza un generator electric. Energia electrica astfel obtinuta este fie transmisa catre baterii (pentru turbinele de mici dimensiuni)  pentru inmagazinare fie livrata direct retelei de curent alternativ.

Ce ne propunem in aceasta lucrare este sa realizam un dispozitiv ce directioneaza turbina eoliana pe directia vantului unde intensitatea este cea mai mare. Cu alte cuvine un dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene. In Figura 1 avem o imagine de ansamblu a instalatiei care dupa cum observam cuprinde:

–         turbina eoliana propriu-zisa

–         traductor de pozitie unghiulara a turbinei

–         senzor de pasi

–         bloc de comanda

–         girueta

–         traductor de pozitie unghiulara a giruetei.

–         element de executie

–         motor

Turbina eoliana – este cea mai importanta componenta a unei astfel de instalatii. O astfel de turbina este compusa din:

a)      butucul rotorului – pe acest butuc sunt montate palele turbinei.

b)      palete – impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei.

c)      nacela – are rolul de a proteja componentele unei turbine eoliene si anume: generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric, multiplicatorul de rotatie etc.

d)      pilonul – cu rol de sustinere a turbinei eoliene.

e)      arborele principal al unei turbine eoliene are o turatie redusa si are rolul de a transmite miscarea de rotatie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate.

f)        multiplicatorul de turatie cu roti dinate are rolul de a mari turatia de la valoarea redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de curent electric.

g)      dispozitivul de franare – este un element de siguranta si este folosit in cazul in care mecanismul de reglare a paletelor nu functioneaza sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

h)      arborele de turatie ridicata care mai este numit si cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric.

i)        generatorul electric – are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata in energie electrica.

j)        sistemul de racire – are rolul d a prelua excesul de caldura produs in timpul functionarii de catre generatorul electric.

k)      sistemul de pivotare – permite orientarea turbinei dupa directia vantului.

l)        girueta – este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului.

m)    anemometrul – dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acesta comanda pornirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste un anumit prag respectiv oprirea acesteia la un anumit prag.

n)      controller-ul – reprezinta calculatorul principal al unei turbine eoliene care asigura in permanenta buna functionare a intregii instalatii.

Traductor de pozitie unghiulara a turbinei – acest tip de traductoare sunt utilizate pe scara larga in domeniul automatizarilor industriale. Acesta este de fapt un element de masura pentru pozitia axului unui motor. Trductorul de pozitie unghiulara are rolul de a converti in semnal de curent, pozitia  unghiulara a axului motorului. In cazul nostru traductorul de pozitie unghiulara ne ofera informatii cu privire la pozitia unghiulara a turbinei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Senzor de pasi – disc cu 360 de perforatii cu un senzor optic. La fiecare deplasare cu un grad furnizeaza un impuls.

Bloc de comanda – reprezinta intreg circuitul care sta la baza dispozitivului de orientare a turbinei. La intrare observam ca blocul de comanda are: pozitia turbinei, pozitia giruetei, valoarea primita de la senzorul de pasi. La iesire blocul de comanda are o valoare pe doi biti ce intra in elementul de executie care mai departe transmite informatia motorului ce va directiona turbina.

Girueta – este de obicei montata pe nacela turbinei eoliene si are rolul de a se indrepta intotdeauna dupa directia vantului. La schimbarea directiei vantului, girueta comanda automat intrarea in functiune a dispozitivului de orientare a turbinei eoliene.

Traductor de pozitie unghiulara a giruetei – este similar traductorului de pozitie unghiulara a turbinei cu deosebirea ca ne furnizeaza informatii cu privire la pozitia unghiulara a giruetei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Element de executie – este un convertor static de putere adaptat tipului de motor care roteste turbine in jurul axei verticale.

Motor – este dispozitivul care realizeaza miscarea turbinei pe directia vantului. Face parte din sistemul de pivotare a unei turbine eoliene.Un astfel de motor este prevazut cu elemente de angrenare cu roti dintate.

Figura 1 - Structura de ansamblu a instalatiei

 

Figura 1 – Structura de ansamblu a instalatiei (directorul cu figuri)

Principiul elaborarii comenzilor

Comenzile în cazul nostru reprezintă direcţiile pe care se deplasează turbina sub acţiunea motorului şi anume:

–         dreapta – în sensul acelor de ceasornic.

–         stanga – în sens invers acelor de ceasornic.

–         stop – cazul în care poziţia turbinei este aceeaşi cu poziţia giruetei.

Pentru a exemplifica procesul de orientare a turbinei vom apela la cercul trigonometric.

Figura 2 - Cercul trigonometric

 

 

 

 

 

Figura 2 – Cercul trigonometric

În funcţie de poziţiile pe care turbina şi girueta le pot avea pe cercul trigonometric distingem mai multe cazuri pentru exemplificarea comenzilor. Pentru întelegere notăm:

– t  → poziţia unghiulară a turbinei.

– g → poziţia unghiulară a giruetei.

– f  → unghiul dintre turbină şi giruetă.

 

 

Cazul 1

Figura 3 - Cazul 1 - modulul diferentei este mai mic de 180

Figura 3 – Cazul 1 – modulul diferentei este mai mic de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mic decât 180°. În acest caz distingem trei cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t = g atunci turbina nu se deplasează.

Notăm f  =  | t-g | – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  ≤ 180° atunci:

–         dacă t < g → dreapta

–         dacă t > g → stânga

–         dacă t = g → stop

Cazul 2

Figura 4 – Cazul 2 - modulul diferentei este mai mare de 180

Figura 4 – Cazul 2 – modulul diferentei este mai mare de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mare decât 180°. În acest caz distingem două cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

Notăm f  = 360 –  | t-g |  – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  > 180° atunci:

–         dacă t < g → stânga

–         dacă t > g → dreapta

Violenta si prostul gust la stirile Tv

12/07/2009

sgc-legitimatie Stirile Tv contin in unele zile excesiv de multe informatii macabre. Nu ajunge ca sunt relatate cazurile si se repeta obsesiv atat in cadrul aceleiasi emisiuni cat si toata ziua, dar se accentueaza dramatismul cu diferite efecte sonore si vizuale, cu interviuri.

Producatorii Tv cauta obsesiv cat mai multe cazuri dramatice: acidente, crime, boli, furturi, violuri etc, etc. A scoate in fata nefericirea si mizeria umana se pare ca este in mintea lor o solutie care le rezolva toate problemele de audienta. Eu cred ca doar in mintea lor pentru ca mie aceasta practica imi displace profund: schimb dezgustat canalul sau inchid televizorul. O perioada de timp evit canalul respectiv.

Este pur si simplu grotesc ce se intampla la stirile Tv. Daca dam la o parte stirile clasice despre aglomeratia de pe DN1 si de pe autostrada Soarelui, respectiv cele despre wc-uri infundate si strazi inundate practic nu mai ramane mai nimic din stirile Tv. Situatia e cu atat mai terifianta cu cat avem un numar foarte mare de televiziuni!

Am incercat o discutie cu CNA-ul. Practic nu sunt interesati sa limiteze sau sa elimine morbidul si prostul gust din stirile Tv. In aceste conditii mi-am propus sa vad care este parerea opiniei publice mai precis opinia vizitatorilor blogului asupra acestui subiect:

Pe parcurs functie de interesul Dv fata de aceasta investigatie voi detalia analiza.

Salut Cristi,

 

Referitor la atitudinea ta fata de violenta la stiri eu cred ca , spre norocul nostru , exista reportaje deosebit de interesante si captivante la Discovery , National Geografic etc .Votez pentru ele… Irina: Ecosisteme in armonie_National Geographic

Pe CassyLand opinii similare bine puse in pagina!

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

  • „cine” sunt ei,

  • de unde vin,

  • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

  • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

durata accesarilor

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

    Country Visitors Last New Visitor
1. Romania 2,638 June 20, 2009
2. United States 77 June 20, 2009
3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
4. Germany 24 June 19, 2009
5. Italy 8 June 18, 2009
6. Spain 8 June 18, 2009
7. France 6 June 19, 2009
8. United Kingdom 4 June 18, 2009
9. Israel 3 June 15, 2009
10. Austria 3 June 10, 2009
11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
12. Switzerland 2 June 16, 2009
13. Norway 2 June 13, 2009
14. Finland 1 June 19, 2009
15. Czech Republic 1 June 17, 2009
16. Algeria 1 June 17, 2009
17. Hungary 1 June 16, 2009
18. Ukraine 1 June 14, 2009
19. Poland 1 June 12, 2009
20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
21. Belgium              1      June 8, 2009

buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

statistica pe orase 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

statistica pe orase 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Insula Serpilor a fost si va ramane a romanilor , Ioan Danila

26/02/2009

Din punct de vedere juridic Insula Serpilor a fost si va ramane a romanilor. Daca Stalin a preluat-o cu un Proces_Verbal nelegiferat nici in zilele noastre, acest aspect tine de lasitatea politicienilor romani de atunci si a celor din zilele noastre.
Astazi 26 februarie 2009 Academia Daco-Romana va dezbate acest aspect si va infiera politica nefasta promovata de guvernele Romaniei.
Statutul Juridic al Dunarii din cele mai vechi timpuri e clar si necontestabil. Sigur ca Uceaina e multumita in conditiile cand Haha ii atribuie un teritoriu nemeritat, teritoriu in care vrea sa-si instaleze baze militare.
Statutul Juridic

 

Din punct de vedere juridic, al apartenentei teritoriale, Insula Serpilor a urmat indeaproape soarta gurilor Dunarii, a Dobrogei si Deltei Dunarii.

Initial, a apartinut geto-dacilor, pana cand a inceput colonizarea greaca.

Intre sec. VII – VI i.Hr. Miletul devine stapan al tarmurilor Marii Negre (intemeind coloniile Histria si Tomis).

Din sec. VI i.Hr., suprematia revine dorienilor care vor intemeia cetatea Callatis. In toata aceasta perioada, Insula Serpilor s-a aflat sub controlul Histriei.

In timpul lui Burebista, insula a fost in stapanirea dacilor.

Sec. I – III d.Hr.: Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor vor fi sub dominatia Imperiului Roman.

Dupa caderea Imperiului Roman (395), Dobrogea va deveni una dintre cele 12 dioceze ale Imperiului Roman de Rasarit, Scitia Pontica, cu capitala la Tomis.

Intre sec. IV – VII, Dobrogea a devenit provincie de sine statatoare, Scythia Minor (Scitia Mica), avand implicit in autoritate Insula Serpilor.

Intre sec. VIII – X, Dobrogea cu pertinentele sale teritoriale a intrat in componenta Scitiei Bizantine; stapanirea bizantina dureaza pana la caderea Constantinopolului, la 12 aprilie 1204.

Din sec. XIII, incepe infiltrarea populatiei musulmane in Dobrogea.

Locul bizantinilor a fost luat de Venetia, pentru scurta perioada, apoi de Genova, puterea maritima care va domina Marea Neagra pana la 1475, marcand o epoca de prosperitate economica.

1388 – Mircea cel Batran intra in stapanirea Dobrogei, pe care o unifica cu Tara Romaneasca, asigurandu-si controlul gurilor Dunarii si tarmului Marii Negre.

Roman Musat, Alexandru cel Bun, vor ajunge si ei pana la tarmul marii.

Cucerirea Cetatii Chilia de catre Baiazid al II-lea, 1484, va transforma Marea Neagra in “lac otoman”; in sec. al XV-lea, Dobrogea va cadea sub stapanire otomana. Timp de aproape 4 secole, aceste teritorii, inclusiv Insula Serpilor vor fi sub dominatie otomana.

Urmand politica lui Petru cel Mare, “eu nu caut uscat, ci apa!”, tarii Rusiei au si-au stabilit drept tinta Marea Neagra; tarile Romane au suferit 12 inavazii rusesti: 1711, 1736-1739, 1768, 1787, 1806-1812, 1828-1834, 1848, 1853, 1878, 1916-1920, 1920-1940, 1944.

In urma razboiului ruso-turc (1806-1812), Insula e ocupata abuziv de rusi (pana in 1854), neaparand mentionata in Tratatul de pace de la Bucuresti, din 1812.

Razboiului ruso-turc din 1828 -1829, incheiat cu Pacea de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), pune capat statutului de “lac turcesc” al marii Negre, iar cetatile Turnu, Giurgiu si Braila au redevenit, din raiale, orase ale Tarii Romanesti. Rusia tarista va institui un protectorat asupra Principatelor. Nici in Tratatul de la Adrianopol nu apare mentionata Insula Serpilor, dar Rusia o stapaneste de facto.

Imperiul Otoman cedeaza Rusiei (desi nu-i apartineau), cele 3 brate ale Dunarii: Chilia (1812), Sulina (1826), Sfantu-Gheorghe (1829), care va deveni astfel stapana Marii Negre, a Deltei Dunarii si a gurilor Dunarii.

Razboiul Crimeii, declansat la 4/16 octombrie 1853, va aduce si invadarea si ocuparea Principatelor (octombrie 1853 – septembrie 1854) de catre armatele rusesti. Congresul de Pace de la Paris, 1856, va consfinti inlaturarea protectoratului rus asupra Principatelor Romane, care vor ramane sub suzeranitate otomana, dublata de o garantie comuna a marilor puteri europene. Congresul de Pace de la Paris nu face referire la Insula Serpilor, care fusese ocupata militar de Austria, in 1854.

La 31 decembrie 1856 are loc o noua consfatuire a puterilor europene care aproba un protocol conform caruia Insula Serpilor si Delta Dunarii revin Turciei, care le va stapani pana la 1878.

29 aprilie/11 mai 1877, Romania declara stare de razboi cu Turcia.

9/21 mai 1877 – Romania isi proclama independenta de stat.

In urma razboiului romano-ruso-turc din 1877-1878, Tratatul de la Berlin din 1/13 iulie 1878 atribuie Insula Serpilor, Delta Dunarii si Dobrogea Romaniei. In schimb, judetele Cahul, Bolgrad si Ismail, din sudul Basarabiei, vor fi anexate Rusiei tariste.

La 14-26 noiembrie 1878 Dobrogea revine oficial la Romania, administratia oficiala fiind preluat la 23 noiembrie -5 decembrie.

La 12 aprilie 1879 se desfasoara formalitatile oficiale de reunire a Insulei Serpilor cu Romania.

Pana in 1947, Insulei Serpilor va apartine Romaniei.

In august 1944 (la o data situata intre 26 si 30 august), Insula Serpilor este ocupata de fortele navale sovietice, desi Romania ii devenise aliat.

la 4 februarie 1948, delegatiile romane si sovietica semneaza:

1. “Tratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Populara Romana”

2. “Protocol referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat intre Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”. Acest protocol, pregatit de ministrii de externe al Romaniei, Ana Pauker, si al URSS, V.M. Molotov, preciza, printre altele, ca “Insula Serpilor, situata in Marea Neagra, la rasarit de gurile Dunarii, intra in cadrul Uniunii R.S.S”.

Acest Protocol a fost semnat oficial de catre V.M. Molotov (ministrul de externe al URSS) si Petru Groza (prim-ministru al Romaniei). Semnarea acestui document fusese hotarata inca de la Bucuresti, de catre Biroul Politic al CC al PCR format din Hannah Rabinsihn (Ana Pauker), Gheorghe Gheorghiu-Dej, Luka Laszlo (Luca Vasile ) si Burach Tescovici (Teohari Georgescu).

La 23 mai 1948 este semnat, pe teritoriul Insulei Serpilor, procesul verbal de predare-primire a a insulei, de catre Nikolai Pavlovici Sutov, primsecretar de ambasada, reprezentand MAE al URSS, si Eduard Mezinger (Mezincescu), reprezentantul MAE al Republicii Populare Romane.

1948 – 1991, Insula Serpilor a fost baza militara sovietica, si cel mai puternic centru de ascultare al fostei URSS din intreaga Europa de Est.

Dim 1991, Insula Serpilor a devenit baza militara ucrainiana

Ioan Danila

Rezolvarea problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

08/02/2009

SGC 2002  Utilizati link-ul urmator pentru: solutia problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

Succes natural!

Putem traduce WordPress in limba romana

05/02/2009

SGC 2002  Contribuie la traducerea etichetelor utilizate de WordPress. In scurt timp putem avea toate meniurile WordPress in limba romana

Existanta meniurilor in limba ramana ar facilita accesul mai  multor oameni la oferta WordPress.

Succes natural!

Rezolvarea problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

31/01/2009

SGC 2002 urmati link-ul alaturat:   solutia problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

Succes!

Principalii actori ai pietei angro de energie electrica

31/01/2009

SGC 2002  

periodic ANRE publica rapoarte despre piata angro de nergie electrica. Din raportul lunii Octombrie 2008 am extras lista participantilor la piata angro de energie electrica.

principalii-participanti-la-piata-angro-de-ee

Structura piatei angro de energie electrica

31/01/2009

SGC 2002  in schema alaturata aveti sintetizata structura pietei angro de energie electrica:

 structura-pietei-angro-de-ee2

Rezolvarea problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

29/01/2009

SGC 2002  Pentru solutie urmati link-ul alaturat:solutia problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

Succes!

Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

26/01/2009

SGC 2002     Utilizeaza link-ul alaturat pentu a vedea :  solutia problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

Succes!

Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

26/01/2009

SGC 2002   Pentru solutie urmati link-ul alaturat: solutia problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

Succes!

Rezolvarea problemei 52_Toamna 2012 (ex 24_2007)

25/01/2009

SGC 2002   utilizati link-ul alaturat pentru descarcarea fisierului care contine rezolvarea problemei 24:  solutia problemei 52_Toamna 2012 (ex 24_2007)

Succes la examen!

Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:

legea conservării sarcinii electrice

Bitmap legea lui Coulomb

 legea lui Laplace

2

Permitivitatea este o mărime:

 electrică

 magnetică

chimică

3

Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:

direct proporţională cu r

direct proporţională cu patratul lui r

invers proporţională cu patratul lui r

4

Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

direct proporţională cu patratul distanţei

invers proporţională cu pătratul distanţei

direct proporţinală cu distanţa

5

Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:

aducerea acestuia de la infinit în pct. M

aducerea acestuia din punctul M la origine

transportul acestuia din pct. M la infinit

6

Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:

prin conducţie

prin inducţie

prin magnetizare

7

Câmpul electrostatic este descris prin:

intensitatea câmpului electric

inducţia electrică

inducţia magnetică

8

Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric

inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate

inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric

9

Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

 valoarea numerică 2q

valoarea numerică q

valoarea numerică q/2

10

Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:

2 C

 C/2

 C

11

Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

suma capacităţilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator

12

Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:

 suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator

diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte

diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n

13

Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

1/2 q V

q V

 2 q V

14

Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:

V/m

Coulomb

 Farad

15

Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:

aluminiu, argint, cupru

argint, cupru, aluminiu

 aluminiu, cupru, argint

16

Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:

N-1 relaţii distincte

N relaţii distincte

 N+1 relaţii distincte

17

A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:

L+N-1 ecuaţii distincte

L-N +1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte

18

Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:

Prima lege a lui Kirchhoff

a doua lege a lui Kirchhoff

Legea Joule -Lenz

19

Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:

 liniar

 neomogen

 neliniar

20

Legile lui Kirchhoff se aplică:

 numai circuitelor liniare

numai circutelor cu elemente neliniare

circuitelor liniare şi circuitelor neliniare

21

Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:

 este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare

este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare

 nu depinde de distanţa dintre conductoare

22

Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:

o forţă

 o tensiune

 o rezistenţă

23

Tesla este unitatea de măsură a:

inducţiei magnetice

fluxului magnetic

intensităţii câmpului magnetic

24

Permeabilitatea este o mărime:

magnetică

 electrică

mecanică

25

Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:

suma algebrică a curenţilor care străbat conturul

zero

suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului

26

Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:

invers proporţinală cu r

direct proporţională cu patratul lui r

direct proporţională cu r

27

Henry este unitatea de măsură pentru:

fluxul magnetic

inductanţă

inducţia magnetică

28

Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent

fluxul propriu al bobinei

inducţia magnetică

forţa electromotoare

29

Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

1/2 L i

 1/2 Li **2

 Li

30

Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:

integral în câmpul magnetic din volumul torului

integral în câmpul magnetic din afara torului

1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului

31

Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

F=E/q

F=qE

F=q/E

32

Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

R/L

L/R

1

33

Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

RC

R/C

1/(RC)

34

Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:

este liniară

 este o egaltate

este neliniară

35

Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:

impedanţă

reluctanţă

permeanţă

36

Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:

Weber

Hertz

Henry

37

Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

amplitudinii

perioadei

fazei

38

Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:

amplitudine

valoare efectivă

valoarea eficace

39

Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:

1

zero

38719

40

Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:

termice

chimice

de inducţie

41

Puterea electrică reactivă:

permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric

produce transformarea energiei electrice în energie mecanică

este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice

42

Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

defazată cu 90 de grade în urma curentului

defazată cu 90 de grade înaintea curentului

în fază cu curentul

43

Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

reactanţa totală a circuitului X este > 0

reactanţa totală a circuitului X este <0

reactanţa totală a circuitului este =0

44

Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:

impedanţei

rezistenţei

reactanţei

45

În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor

46

Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:

reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale

reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă

reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă

47

În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:

numai energie activă

energie activă şi reactivă

numai energie reactivă

48

Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:

egală cu 1

nulă

egală cu 1/2

49

Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:

întotdeauna simetric

este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate

este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată

50

Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:

mai mici

egale

mai mari

51

Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:

suma rezistenţelor celor n rezistoare

suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare

suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare

52

Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):

circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică

se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate

 se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.

53

Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:

un curent – (minus) I

un curent I

un curent I/2

54

O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

Z Y = 1

J=YE

Z=Y

55

Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:

absoarbe putere activă şi putere reactivă

absoarbe putere activă şi produce putere reactivă

produce putere activă şi putere reactivă

56

Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:

corespund unor realităţi fizice

reprezintă artificii de calcul

numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice

57

Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:

cuplul util

cuplul de frânare

oscilaţii ale rotorului

58

Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:

au aceleşi componete directe

au aceleaşi componente inverse

au aceleaşi componente homopolare

59

În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:

sistemul nu are componentă simetrică inversă

sistemul nu are componentă simetrică homopolară

sistemul are componentă simetrică inversă

60

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:

impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice

61

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

62

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

63

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

64

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:

schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului

schema de secvenţă directă

schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă

65

Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

întodeauna nesinusoidal

întotdeauna sinusoidal

nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare

66

Regimul deformant este un regim energetic în care:

undele de curent şi tensiune nu sunt periodice

undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale

undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală

67

Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

au aceeaşi perioadă

raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

68

Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:

de la generator spre bobină

întotdeuna de la bobină spre generator

poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului

69

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:

mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere

70

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:

mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

71

Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mare

mai mică

72

Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mică

mai mare

73

Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:

puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic

pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic

74

Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:

mărimile efective de curent sau de tensiune

mărimile instantanee de curent sau de tensiune

valorile medii de curent sau de tensiune

75

Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:

constanta de propagare a liniei

constanta de atenuare a liniei

constanta de distorsiune a liniei

76

La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:

creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei

scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei

nu se modifică

77

O linie electrică lungă funcţionând în gol:

produce putere reactivă

absoarbe putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

78

O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:

absoarbe putere reactivă

produce putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

79

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:

se numeşte putere caracteristică sau putere naturală

este independentă de lungimea liniei

este independentă de tensiunea liniei

80

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:

energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează

energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă

energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă

81

O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:

care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică

funcţionând în scurtcircuit

ca o linie funcţionând în gol

82

Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:

unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului

capacităţii conductorului faţă de pământ

83

Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

încălzirea materialelor prin inducţie

eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

eliminarea distordiunilor undelor de curent

84

Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor

densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor

densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor

85

Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:

se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele

se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii

se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile

86

Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:

S=E+H

S=HxE

S=ExH

87

Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:

temperatura mediului ambiant

tensiunea între faze

pierderile Joule-Lenz

88

Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate

89

Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.

curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult

tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale

apar scântei la periile colectorului

90

Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone

91

Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:

permit reglarea în limite largi a turaţiei

nu necesită întreţinere permanentă

nu necesită instalaţii speciale de pornire

92

Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:

curentul mic de pornire

pornirea fără dispozitiv de pornire

cuplul de pornire foarte bun

93

Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:

prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte

94

Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:

nu permit variaţia turaţiei în limite largi

excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil

au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

95

În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit

pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc

96

Unitatea de măsură a fluxului electric este:

nu are denumire proprie

se utilizează Coulombul

Faradul

97

3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.

25 microF

250 microF

50 microF

98

Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:

Cs=3 C

Cs=C/3

Cs=C

99

Câmpuri fără surse sunt:

câmpul curenţilor de conducţie

câmpul de inducţie electrică

câmpul de inducţie magnetică

100

Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

curent electric de conducţie

curent electric de convecţie

curent electric de deplasare (Maxwell)

101

Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:

rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB

rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.

reistenţa R tinde spre zero

102

Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:

forţă electrocinetică

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

103

Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:

forţă electromagnetică (Laplace)

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

104

Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:

intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor

forţa electrromagnetică

forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi

105

Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic

106

Principalele elemente feromagnetice sunt:

Fierul, nichelul şi cobaltul

Fierul, cuprul, zincul

Fierul, aluminiul, cuprul

107

Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

31,5 A

44 A

53,4 A

108

Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:

0.8

0,75

4/3

109

Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:

kVAr

kVA

kW

110

Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:

pur rezistiv

pur inductiv

pur capacitiv

111

Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:

doar în curent continuu

doar în curent alternativ

indiferent de natura circuitului

112

Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:

20 A

 500 A

 95 A

113

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:

 5 ohm

 0.66 ohm

 6 ohm

114

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:

 3 ohm

 1 ohm

 9 ohm

115

Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:

 170V

 30 V

 122 V

116

Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:

 F

 Axh

 A/h

117

Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:

supratensiuni

supracurenti

supratemperatura

118

Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:

supratensiunilor

supracurentilor

solicitarilor mecanice

119

Unitatea de masura a fluxului magnetic este:

Tesla

Weber

Farad

120

Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

compensarea curentilor capacitivi

compensarea factorului de putere

dotari PSI

121

Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:

protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii

protectiei împotriva supratensiunilor

protectiei împotriva supracurentilor

122

Releul termic se foloseste pentru:

protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit

protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte

protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

123

Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:

scade de 1,41 ori

ramane constanta

creste de 1,73 ori

124

Când este o protectie selectiva ?

protectia deconecteaza numai consumatorul defect

protectia deconecteaza toti consumatorii

protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori

125

Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:

rezistivitate

greutate specifica

coeficient de dilatatie

126

Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:

natura materialului

lungime, direct proportional

masa, direct proportional

127

Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:

1 sau 5 A

5 sau 10 A

1 sau 10 A

128

Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:

 10 V

 50 V

 100 V

129

La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:

creste când sarcina creste

scade când sarcina scade

ramâne constanta la variatia sarcinii

130

Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:

cresterea tensiunii peste o valoare limita

cresterea curentului peste o valoare limita

scaderea curentului sub o valoare limita

131

La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:

mai mare

mai mica

egala

132

Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:

rezistente aditionale

shunturi

bobine înseriate

133

Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:

shunturi

rezistente aditionale

condesatoare montate în paralel

134

Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:

supraîncalzirea acestuia

suprasarcina

reducerea puterii tranzitate

135

La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:

pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica

pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic

pe oricare dintre înfasurari

136

Câmpul magnetic poate fi produs:

numai de magneti permanenti

numai de electromagneti

de magneti permanenti si de electromagneti

137

Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:

sub tensiune si cu curent

cu curent fara tensiune

fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent

138

La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

tensiunea de linie

tensiunea de faza

tensiunea zero

139

Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:

reducerea curentilor turbionari

reducerea tensiunii electromotoare induse

din motive constructive

140

Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:

 înainte cu 90 de grade

 cu zero grade (sunt în faza)

 cu 90 de grade în urma

141

La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:

 direct proportionala cu capacitatea

 invers proportionala cu capacitatea

 nu depinde de capacitate

142

În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:

 de a consolida elementele fuzibile

de a mari puterea de rupere a sigurantei

de a mentine temperatura constanta a sigurantei

143

Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:

 scade

 nu se modifica

 creste

144

Transformatoarele de masurare de curent:

 pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

 pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa

 nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

145

Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:

 împiedica circulatia curentului primar

 apar supratensiuni periculoase in secundar

 nu indica aparatele de masurare

146

Transformatoarele de masurare de tensiune:

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit

 pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit

147

Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:

 încarcarea generatoarelor cu putere activa

 încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

utilizare de compensatoare sincrone

148

Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:

 f =n p / 60

 f = 60 n / p

 f = 60 p / n

149

Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:

 de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica

 de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

150

Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:

kWh

kW

kW/h

151

În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:

tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0

tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata

152

Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:

sarcina tranformatorului este foarte mica

curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici

când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa

153

Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:

un regim de avarie

un regim temporar admisibil

un regim inadmisibil

154

Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:

doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti

trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

155

Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:

 când factorul de putere =1

 când factorul de putere = 0

când U = U max

156

Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:

 0,4 kV

0 V

 230 V

157

Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:

tensiunea de excitatie

admisia agentului primar la turbina

curentul statoric

158

La o masina electrica asincrona turatia variaza:

 cu sarcina

cu frecventa

 cu curentul de excitatie

159

Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:

raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol

raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala

raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala

160

Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

 monofazat

 trifazat

bifazat

161

La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:

reducerea vibratiilor rotorului

reducerea curentului electric absorbit de motor

reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

162

O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:

retele radiale

 retele buclate cu functionare radialã

retele buclate

163

Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

 cuprinse între 1 si 0

 cuprinse între -1 si 0

 diferite de marimile indicate mai sus

164

Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:

circulatia de putere activa

 circulatia de putere reactiva

nici una din cele doua

165

Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:

patratul curentului

patratul tensiunii

patratul puterii active

166

În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:

din motive economice

pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice

pentru securitatea muncii

167

Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:

reduce pierderile de putere activa în retea

simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule

diminua consumul specific de material conductor

168

Energia electrica reactiva:

 este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor

 se poate transforma în energie mecanica

 se poate transforma în energie luminoasa

169

Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:

 direct proportinala cu sectiunea conductorului

 direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului

 invers proportionala cu rezistenta conductorului

170

Pierderea de putere activa într-un element de retea (transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã vehiculatã, este direct proportionalã cu:

 patratul frecventei

 patratul tensiunii retelei

 patratul curentului

171

În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:

 creste tensiunea de alimentare a instalatiei

 creste impedanta echivalenta a instalatiei

 creste curentul de alimentare a instalatiei

172

Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice, are rolul:

 de a proteja circuitul la supracurenti

 de a separa vizibil un circuit

 de a masura nivelul de izolatie

173

Sigurantele electrice au rolul de a:

 proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata

 face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu

 asigura protectia personalului

174

Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:

aluminiu

cupru

ambele amit aceeasi densitate de curent

175

Reactanta supratranzitorie a unui motor este:

 direct proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu patratul tensiunii de alimentare

176

În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:

izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã

stinge arcul electric care apare in intrerupatoare

asigura ungerea mecanismelor de actionare

177

Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:

 bilantul puterilor active

 circulatia puterii reactive

modul de tratare a neutrului retelei

178

Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul

179

În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:

1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

180

Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:

reducerea pierderilor Corona

reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor

reducerea curentilor de scurtcircuit

181

Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are scopul:

de limitare a curentilor de scurtcircuit

de a reduce costul instalatiei

de a reduce pierderile de putere

182

Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:

puterea activã absorbitã de motor de la retea când este alimentat la Un si absoarbe In

puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand este alimentat la Un si absoarbe In

puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este alimentat la Un si absoarbe In

183

Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:

 I = U / R

 I = UxR

 I = U – R

184

Culoarea verde-galben pentru izolatia conductoarelor si cablurilor se foloseste pentru marcarea conductorului de:

faza

nul de lucru

nul de protectie

185

Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:

200 Wh

400 Wh

 800 Wh

186

Functionarea transformatoarelor electrice are la bazã:

fenomenul inductiei electromagnetice

efectul temic al curentului electric

curentii turbionari

187

Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:

curentii turbionari

efectul termic al curentului electric

forta electrostatica

188

Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se face prin:

modificarea curentului de excitatie

deschiderea apaartului director al turbinei

deconectarea rezistentei de stingere

189

În cazul conexiunii în stea la transformator:

tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza

curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza

tensiunea de linie este egalacu 1,73x tensiunea de faza

190

Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:

curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã

curentul de linie este egal cu curentul de fazã

curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie

191

Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U:

curentul creste instantaneu la valoarea U/R

curentul nu circula prin acest circuit

curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp

192

Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:

directe sau indirecte (induse)

rapide sau lente

de rezonanta sau de ferorezonanta

193

Durata de viata a lampilor cu incandescenta;

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu scaderea tensiunii

scade odata cu cresterea tensiunii

194

Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

rezistenta mare

inductanta mare

inductanta mica

195

Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:

deconectarea automatã a liniilor la suprasarcinã

conectarea automatã a unui transformator de rezervã

modificarea curentului (tensiunii) de excitatie la generatoarele sincrone

196

Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o statie trebuie:

maritã

micsoratã

divizatã în mai multe unitãti

197

O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina.Pentru regimul normal de functionare sa se precizeze efectul bobinei:

deplasarea neutrului

cresterea curentilor de scurtcircuit

nici un efect

198

Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent alternativ monofazat inductiv are forma:

u = R i

u= L di/dt

du=i/C dt

199

Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativa:

mai mica decât 1

putin mai mare decât 1

mult mai mare decât 1

200

Un numar de n surse fiecare având tensiunea electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:

forta electromotoare e si rezistenta r/n

forta electromotoare ne si rezisteta r/n

forta electromotoare e si rezistenta nr

201

Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este  viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:

teoremelor Biot-Savart

legii inductiei electromagnetice

legii circuitului magnetic

202

Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:

uniforma

mai mare în centrul conductorului

mai mare la periferia conductorului

203

Legea lui Coulomb exprimã:

forta de interactiune dintre corpuri punctuale încarcate cu sarcini electrice

fluxul electric printr-o suprafata sferica

diferenta de potential între doua puncte

204

Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se mãsoarã prin:

raportul dintre forta exercitata asupra unei sarcini electrice în acel punct si marimea sarcinii

derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct

raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia

Subiecte Norme Tehnice Gradul I

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:

în aceeaşi încăpere;

în încăperi separate

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

2

Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:

este interzisă, cu unele excepţii;

este permisă întotdeauna;

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

3

În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:

se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;

nu se admite

se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru

4

Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:

este interzisă;

este permisă în anumite condiţii;

este permisă, dar nu se recomandă.

5

În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:

se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;

se montează indicatoare de securitate;

în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .

6

Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:

siguranţe fuzibile;

orice tip de întreruptor;

aparate debroşabile.

7

La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:

 10 mm

 15 mm

 20 mm

8

Tabloul de distribuţie trebuie montat:

în plan orizontal

perfect vertical şi bine fixat

nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare

9

Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:

 50 A

 100 A

 150 A

10

Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat

se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)

este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii

11

Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:

 este permisă

nu este permisă

 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri

12

Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:

 conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate

13

Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:

este interzisă;

este permisă;

este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.

14

Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :

întreruptoare manuale;

siguranţe fuzibile;

întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.

15

Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:

în încăperi separate

în dulapuri speciale

nu este necesar un spaţiu special

16

Carcasele bateriilor de condensatoare:

trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ

nu trebuie să fie legate la pământ;

trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii

17

Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:

Cu

Al

otel

18

Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:

 în plan vertical

 în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal

 în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical

19

Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:

faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;

faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;

faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.

20

Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:

verde pentru poziţia deschis;

alb pentru poziţia deschis

alb pentru poziţia închis

21

Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:

puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;

puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;

criteriilor constructive;

22

Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:

0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

23

Conductoarele coloanelor electrice:

trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.

24

Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:

50 mmp

150 mmp

100 mmp

25

Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:

în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ

în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor

doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea

26

Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:

 firida de branşament

 coloana electrică

 punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului

27

Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:

 linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament

 firida de branşament şi coloană sau colonele electrice

 coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator

28

Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:

 20 A

 30 A

 40 A

29

Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:

 10 apartamente

 20 de apartamente

 30 de apartamente

30

Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:

 3 x 50 + 25 mmp

 3 x 70 + 35 mmp

 3 x 95 +50 mmp

31

Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:

 10 m

15 m

 20 m

32

Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:

 0,3 m

 0,4 – 0,5 m

 1m

33

Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:

clădirilor agricole şi horticole

protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor

la depozite de materiale pirotehnice şi explozive

34

Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:

se admite

nu se admite

se admite condiţionat

35

Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:

numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice

numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice

atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată

36

Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:

interzisă

admisă

admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile

37

Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:

recomandată

obligatorie

la latitudinea consumatorului

38

La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:

până la 30 A

până la 50 A

până la 20 A

39

Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:

interzisă

obligatorie

la latitudinea executantului

40

Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:

permisă

interzisă

obligatorie

41

Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:

instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie

instalaţii de comandă, semnalizare

instalaţii de comutare şi similare

42

Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:

interzisă

permisă în anumite condiţii

la latitudinea consumatorului

43

La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:

aluminiu

cupru sau aluminiu

obligatoriu cupru

44

Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:

în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie

în interiorul golurilor din elementele de construcţie

numai în doze sau cutii de legătură

45

Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:

este permisă întotdeauna

este permisă în cazul conductoarelor de cupru

este interzisă

46

Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:

 minimum 8 spire

o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm

minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească

47

Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:

 prin răsucire şi matisare

 prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare

 prin lipire cu cositor

48

Legăturile barelor se execută:

numai prin sudare

numai cu ajutorul şuruburilor

cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare

49

Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:

16 mmp

 10 mmp

6 mmp

50

Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:

numai prin sudare

numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică

prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)

51

Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:

3 m

 4 m

 5 m

52

Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:

 oriunde pe traseul conductelor

nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport

 numai în zonele de fixare pe suporturi

53

Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:

este interzisă

este admisă

este admisă numai pentru conductoare de cupru

54

Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:

numai în încăperi în care mediul nu este coroziv

în orice categorie de încăperi sau mediu

numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu

55

Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:

numai aparent

numai îngropat

aparent sau îngropat, în anumite condiţii

56

Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:

 perfect orizontală

 aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze

cu pante de (1 …2 ) % între doua doze

57

În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:

1 m

0,5 m

circa 0,3 m

58

Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:

este strict interzisă

este admisă fără restricţii

trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice

59

Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:

admisă

interzisă

admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm

60

Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:

3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală

1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală

15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală

61

Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:

aparent, indiferent de traseu

în ţevi de protecţie;

înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.

62

Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:

cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;

cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor

cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.

63

În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:

1 cm

5 cm

minimum 7 cm

64

Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:

50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;

(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;

20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.

65

Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:

se admite

se admite condiţionat

este interzisă

66

Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:

numai pe conductoarele de fază;

numai pe conductorul de nul;

pe fază sau pe nul, nu are importanţă.

67

Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:

1m de la axul aparatului;

(0,6-1,5) m de la axul aparatului;

1,5 m de la axul aparatului.

68

Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:

6 A

minim 10 A

minim 16 A

69

În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:

cel puţin o priză;

cel puţin două prize;

cel puţin trei prize.

70

În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:

peste 1m

peste 1,5 m

peste 2m

71

Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:

cel puţin 1 m

cel puţin 1,25 m

cel puţin 1,5 m

72

Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină

numai pentru deconectare sub sarcină

73

Întrerupătoarele automate se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină

numai pentru deconectare sub sarcină

74

În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:

trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului

75

Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:

cel puţin 50 mm

75 mm

100 mm

76

Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:

2 m

2,3 m

2,5 m

77

Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu

 0,5 m

 0, 8 m

 1 m

78

Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:

 10 m

 3 m

 5 m

79

Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:

0,5 kW

1 kW

2 kW

80

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:

 dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune

 întotdeauna

 dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW

81

La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:

 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat

 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat

 5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat

82

În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:

100 grade C

150 grade C

 200 grade C

83

Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:

grătar protector

dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere

legătura la un conductor de protecţie

84

În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:

minimum 2 kW

minimum 2,5 kW

minimum 3 kW

85

Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:

în construcţie capsulată

cu contact de protecţie

în execuţie sub tencuială

86

Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:

1 kW

1,5 kW

2 kW

87

Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:

 la borna din interior

 la oricare dintre borne

 la borna conectata la partea filetata a duliei

88

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:

peste 5 kg

de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg

de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat

89

Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:

 8 kW

 10 kW

 15 kW

90

Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire

91

Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire

92

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:

4 kW

5,5 kW

 7,5 kW

93

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:

 3 kW

 4 kW

5,5 kW

94

La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:

 10 % din putere transformatoarelor din post

 20 % din puterea transformatoarelor din post

 30 % din puterea transformatoarelor din post

95

Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:

numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW

numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW

de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină

96

Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:

0,6 kW

 1,1 kW

 2,5 kW

97

Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:

se prevede la fiecare motor

se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii

este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie

98

Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:

mai mică de 0,5 MΩ

mai mare sau egala cu 1 MΩ

mai mare sau egala cu 2 MΩ

99

Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:

numai între conductoarele active luate 2 câte 2

numai între fiecare conductor activ şi pământ

 atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ

100

Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:

cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere

101

Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:

cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului

102

În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:

volumul 1de protecţie

volumul 2 de protecţie

volumul 3 de protecţie

103

În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:

0

I

II

104

În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:

este totdeauna admisă

nu este admisă cu nici o condiţie

este admisã condiţionat

105

Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:

din materiale electroizolante

flexibile

metalice

 

 

 

Bitmap

 

Subiecte Legislatie Gradul I

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:

Prin Hotărâre a Guvernului României.

Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.

Prin Decizie a preşedintelui ANRE.

2

Scopul „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

3

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

4

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.

5

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie

6

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:

la care acţionar principal este statul român.

la care acţionar majoritar nu este statul român.

tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.

7

Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:

Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod

Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice

Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili

8

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) este administrat de:

SC ELECTRICA SA, în calitate de elaborator

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

CN TRANSELECTRICA SA

9

Serviciul de distribuţie a energiei electrice este un serviciu public:

ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărire comunală

a cărui realizare a fost concesionată de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza cărora sunt amplasate reţelele electrice de distribuţie.

ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu condiţiile licenţei de distribuţie acordate de ANRE, în baza legii energiei electrice

10

Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie se numără şi următoarele activităţi:

Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electrice aflate în patrimoniu (linii electrice, staţii de transformare, puncte de alimentare, posturi de transformare, instalaţii  de  protecţie  şi  automatizare etc)

Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional

Aprobarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, stabilite în funcţie de structura cheltuielilor

11

Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie, precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se numără şi următoarele activităţi:

Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor proprii din reţelele electrice de distribuţie.

Asigurarea tranzitării energiei electrice prin reţelele electrice de 110 kV aflate în patrimoniu propriu

Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional.

12

Responsabilităţile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) includ:

Administrarea documentaţiei tehnice şi normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie

Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.

13

Printre responsabilităţile şi obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:

Administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie

Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.

14

Printre obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:

Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Obligaţia ca în termen de maximum 30 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

15

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie

16

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

Furnizarea energiei electrice

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie

17

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

18

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;

Furnizarea energiei electrice

19

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

20

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

21

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

22

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:

Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 0,4-110 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;

Prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii în alimentarea altor utilizatori ai reţelelor electrice de distribuţie din zonă;

Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie

23

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:

Se încadrează în puterea maximă prevăzută în avizul tehnic de racordare (ATR) şi respectă condiţiile prevăzute în contract

Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie

Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 220-400 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;

24

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:

Întrerupere accidentală a energiei electrice.

Forţă majoră

Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie

25

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică:

la apariţia unor condiţii meteorologice deosebite (inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole etc)

în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, planificate de operatorul de distribuţie

în condiţii de forţă majoră

26

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:

Forţă majoră.

Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie

Evenimente accidentale determinate de terţi.

27

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice defineşte indicatorii de performanţă generali ai serviciului, care sunt în număr de:

3: racordarea consumatorilor, contractarea furnizării energiei electrice şi reclamaţiile utilizatorilor

5: racordarea utilizatorilor, contractarea serviciului de distribuţie, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice şi sesizările utilizatorilor

7: racordarea consumatorilor, racordarea producătorilor, contractarea serviciului de distribuţie, contractarea furnizării energiei electrice, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice, sesizările consumatorilor

28

Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:

 90 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la 110 kV

30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la medie tensiune

15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune

29

Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:

10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune

20 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la  medie tensiune

30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă şi medie tensiune

30

Termenul standard a pentru încheierea contractului pentru serviciul de distribuţia energiei electrice între un operator de distribuţie si un utilizator este de:

10 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

15 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

30 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

31

Operatorul de distribuţie asigură sosirea echipei de intervenţie în mediul rural în maximum:

24 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

10 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

2 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

32

Termenul minim de anunţare a consumatorilor privind întreruperea necesară pentru lucrări planificate de exploatare şi mentenanţă este:

48 ore

24 ore

10 ore

33

În punctele de delimitare distribuitor/ consumator, limitele în care trebuie să se încadreze tensiunea, în 95% din săptămână, sunt:

+/- 5% din tensiunea contractată

+/ – 10% din tensiunea contractată

+/ – 12% din tensiunea contractată

34

Termenul standard pentru răspuns la reclamaţii privind nivelul tensiunii este de:

30 de zile calendaristice

15 zile calendaristice

10 zile lucratoare

35

Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:

La toate sesizările transmise în scris.

În termen de 30 zile calendaristice

În termen de 5 zile lucrătoare.

36

Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:

În termen de 10 zile lucrătoare

În termen de 3 zile lucrătoare

La toate sesizările transmise în scris

37

Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de:

 3 ani

 5 ani

 7 ani

38

Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă pe o durată maximă de:

5 ani

10 ani

15 ani

39

Verificarea dimensionării, în proiectare, a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se face ţinând seama de:

 criteriul pierderilor minime de energie

 criteriul economic si criteriul stabilităţii termice în regim de durata

 criteriul stabilităţii termice si dinamice în regim de scurtcircuit

40

Elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), are la bază ca date de intrare:

Prognoza de consum pe o perspectivă de 3 ani, pusă la dispoziţie de furnizori şi consumatori eligibili;

Ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi;

Natura surselor de producere a energiei electrice;

41

În 100% din săptămână frecvenţa trebuie să se încadreze în banda:

50 Hz – 6% … 50 Hz + 4%

50 Hz – 8% … 50 Hz + 5%

50 Hz – 10% … 50 Hz + 4%

42