Probleme ale separatoarelor 20 kV de racord si de sectionare


SGC 2002  Situatia cea mai proasta o intalnim in cazul STE 20 kV la care capetele terminale sunt realizate cu izolatoare de sustinere IsNs.

      STE cu capete terminale pe IsNs            Evident intre acestea cele mai periculoase cazuri  sunt cele la care avem legaturi simple de intindere pe IsNs ca in figura alaturata. 

          Datorita distantei „d” destul de mici si a pericolul ca bornele separatorului deschis sa fie scurcircuitate la nivelul acestor capete terminale cu ani in urma SC Electrica a declarat aceste capete terminale ca puncte slabe.

           Volumul separatoarelor STE 20 kV cu o vechime de peste 20 de ani este destul de mare. Probabil ca reprezinta cca 7o% din totalul STE.

           In aval de STE in situatia in care trebuie realizate lucrari este necesara montarea garniturilor mobile de scurtcircuitoare . Aceasta operatie dureaza cca 45-50 minute.

          Avem 3 motive pentru care este timpul sa ne gandim la o actiune sistematica de modernizarea penctelor de sectionare si de racordare prin inlocuirea STE cu STEPno:

  1. vechimea mare a STE si probabilitatea ridicata de defect prin: conturnare si/sau rupere izolatoarelor ceramice din componenta lor, contacte electrice decalibrate
  2. desfiintarea capetelor terminale realizate pe IsNs prin inlocuirea cu legaturi de intindere realizate cu izolatoare dimensionate mecanic pentru acest tip de legatura. Se elimina pericolul ruperii IsNs-urilor din componenta capetelor terminale si de asemenea se elimina un punct periculos.
  3. asigurarea unui punct de legare la pamant printr-un subansamblu dedicat actionabil de la sol: „clp” (cutite de legare la pamant).  Asiguram conditii de realizare sigura si rapida a masurilor de electrosecuritate in aval de STEPno.

         Avem o experienta de peste 15 ani de utilizarea STEPno in axul LEA 20 kV fara evenimente. Stim ca exista largi zone de retea unde se evita utilizarea STEno in axul LEA 20 kV care au posibilitatea alimentarii de la 2 sau mai multe capete. In conditiile presiunii clientilor si ale ANRE pentru reducerea timpilor de interventie in LEA 20 kV, STEPno reprezinta solutia care ne asigura in egala masura masuri sigure de electrosecuritate si reducerea duratei interventiilor.

          De fiecare data am orientat clp, montate in axul LEA 20kV, spre zona cu probabilitatea de defect mai mare .

           In ultima perioada au aparut doua noi tipuri de STEPno:

  • cu punere la pamant implicita la deschidere
  • cu doua randuri de izolatoare din care unul rigid care sustine contactele fixe si unul basculant care sustina contactele mobile.

       Probabil ca se poate forta identificarea unor „avantaje” pentru fiecare din aceste doua tipuri de STEPno insa personal prefer utilizarea STEPno realizate cu trei randuri de izolatoare. In anumite cazuri am acceptat si utilizarea unor STEPno cu doua randuri de izolatoare.

         Am urmatoarele argumente pentru optiunea mea:

  • in cazul proliferarii STEPno cu punere implicita la pamant consider ca in mod paradoxal exista pericolul ca personalul SO sa faca confuzii. Sa deschida un STE si in virtutea inertiei sa considere ca a si pus la pammant racordul/derivatia in aval.
  • in cazul STEPno cu doua randuri de izolatoare consider ca miscarea corditelor odata cu contactele mobile ale STEPno este un punct slab. In mod sigur unghiul LEA 20  kV facut pe stalpul pe care este montat un astfel de STEPno este mult mai mic ca in cazul unui STEPno clasic.

        Un alt obiectiv legat de separatoare il constituie necesitatea de a indesi numarul punctelor de sectionare in axul LEA si al derivatiilor lungi. O astfel de masura este menita sa reduca durata necesara identificarii tronsoanelor de LEA defecte si sa reduca volumul de LEA care trebuie controlat pentru identificarea locului de defect.

          Consider ca este absurd sa vrem performanta si in acelasi timp ca controlam 10- 15 kM de LEA (sau chiar mai mult) cu ocazia fiecarui incident si sa avem in acelasi timp si 5-6 (sau mult mai multe) posturi de transformare fara tensiune!!

Anunțuri

Etichete: , , , , , , ,

6 răspunsuri to “Probleme ale separatoarelor 20 kV de racord si de sectionare”

  1. RADU Says:

    Intr-adevar distanta dintre izolatorii care tin conductoarele in intindere este foarte mica . Parerea mea ….periculos de mica , acei izolatori intelegi ca tin captele terminale amonte si aval de separator .

    La deschiderea separatorului ….ar trebui sa nu mai fie tensiune pe amonte …..chiar nu o mai fi ?? cam mica distanta ..cat era campul electromagnetic la 20Kv ?? 15 cm ? am uitat sincer . Acel tip de legatura il consider nu doar punct slab , ba chiar un real pericol .

    In primul rand poate fi cosiderata o improvizatie , IsNs este izolator de sustinere nu de intindere , nu cred ca suporta lucrul mecanic efectuat de fire mai ales la vand in postura de intindere cand el este de sustinere .

    Alt efort este la intindere si mult mai mic la sustinere . Eu stiu ca acel ansamblu de doua IsNs-uri apropiate este pentru intindere , se trece conductorul de linie prin cel dinspre exterior ( extremitatea bratului stalpului), iar pe celalt o bucla de conductor care este prinsa de linie cu cleme cu surub avand scopul sa impiedice linia sa culiseze pe izolator . In nici un caz de intindere ……ce inventatori avem 😀
    Frumos articol , mic si la obiect .

    Sa traiti !!!

    • stoianconstantin Says:

      Ok, Radu,

      Constat ca te-ai apucat sa rasfoiesti blogul!

      SGC

  2. Gheta Marin Says:

    Buna ziua, propun urmatorul subiect
    – racord in LES 20 kV de lungime 1000 m, care alimenteaza un PTA / 1 SC 15014 echipat inclusiv cu separator de post in montaj orizontal – din motive de spatiu. Racordul are separator de racord pe SC 15014 in apropierea axului LEA din care se face racordarea, apoi se trece in LES – pana la PTA cu SP (lungime racord cca 1000 m).
    Cum recomandati orientarea CLP-ul separatorului de post in acest caz? Spre transformator, sau spre cablu ? Separatorul este cu 9 izolatoare si 2 dispozitive de actionare.

    Multumesc,

    • stoianconstantin Says:

      Spre PTA!
      In principiu orientarea clp cred ca se justifica sa se faca spre echipamentul/zona de retea care se apreciaza ca ar necesita mai frecvent aducerea in stare legat la pamant.
      Ar trebui sa analizam cateva scenarii de defect si punctele in care ar trebui sa asiguram legarea la pamant pentru lucrari. Cred ca balanta va inclina spre solutia pe care v-am propus-o.
      Care este opinia Dv?
      SGC

  3. Gheta Marin Says:

    Eu cred ca este o problema insuficient de bine clarificata (sau reglementata).
    Intr-adevar, interventiile mai dese probabil ca vor avea loc la pta, caz in care clp-urile separatorului de post trebuie orientate catre transformator. In aceasta situatie, insa, apare posibilitatea executiei lucrarilor la pta cu cablul 20 kv sub tensiune pe stalpul respectiv (din motive de comoditate sau graba, detinatorul pta nu mai anunta OD pentru ca acesta sa efectueze manevre la separatorul de racord). Pe de alta parte, in caz de defect pe les, trebuie montate scc. la cte-urile de la pta pentru executarea lucrarilor de reparatii pe cablu.
    In cazul in care clp-urile separatorului de post ar fi orientate catre
    les, lucrarile in instalatia de racordare a utilizatorului nu vor putea fi realizate decat cu anuntarea si programarea acestora la OD si intr-o succesiune fireasca de manevre (nu pot fi inchise clp la separatorul de post fara deschiderea separatorului de racord). Cablul care urca pe stalpul pta ar fi scos de sub tensiune in mod cert, iar ambele capete ale cablului pot fi legate rapid la pamant prin inchiderea clp la cele doua separatoare.
    Deci ambele variante au avantaje si dezavantaje – acesta fiind si motivul pentru care am ridicat aceasta problema. Desigur ca, in ambele cazuri, este foarte importanta asigurarea luarii masurilor specifice ssm. si instruirea adecvata a personalului – mai ales de catre unitatile care asigura service-ul / mentenanta instalatiilor de racordare ale utilizatorilor.
    Pe de alta parte, poate ca ar fi bine sa abordam problema si prin prisma rolului pe care il acordam fiecarui separator. Eu consider ca separatorul de racord trebuie sa fie totdeauna cel care sa aiba functia de separator de sarcina, iar separatorul de post sa asigure separarea vizibila a instalatiilor dupa deschiderea separatorului de racord.
    In orice caz, din ceea ce am vazut pe teren, solutiile tehnice sunt cu clp spre pta.
    Multumesc frumos pentru raspunsul dumneavoastra.

    • stoianconstantin Says:

      In cazul in care este defect cablul De racord, PTA devine si el indisponibil si am putea retrage din exploatare LES + PTA caz in care putem inchide CLP la separatorul de racord si asigura a doua legatura a la pamant in CD a PTA

      De acord cu ideea de standardizare/reglementare. De ex in cazul nostru as dispune ca separatorul de post cu CLP sa fie montat vertical pe stalpul cu CTE + PTA astfel incat sa creasca gradul de siguranta pentru majoritatea operatilor executate la PTA (evident utilizand un stalp de gabarit corespunzator) sau montarea separatorului de post in moNtaj orizontal pe stalp dedicat (in acest caz vom avea nevoie de 3 stalpi!). Concasiile in faza de proiectare fata de solutia „standard” atrag dupa sine constrangeri in exploatre care necesita instruire personalizata si prevederi adecvate in conventiile de exploatare respectiv „retete” personalizate pentru masurile tehnice de electrosecuritate.

      Din punctul meu de vedere am militat destul de consecvent pentru cat mai putine concesii in faza de proiectare pentru a putea mentine simple regulile de exploatare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: