Formulele pentru calculul parametrilor schemei electrice echivalente a transformatoarelor cu doua infasurari


SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 23.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta subiectul abordat (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Formulele pentru calculul parametrilor schemei electice a transformatoarelor electrice cu doua infasurari.

schema-echivalenta-gama-trafo

Calculul rezistentei :

rezistenta-trafo

unde :

· ΔPCu pierderile in cupru [W]

· Un tensiunea nominala (de linie) [V]

· Sn puterea nominala a transformatorului [VA]

Formula de calcul a rezistentei se mai poate scrie si :

rezistenta-trafo2

unde:

· ΔPCu pierderile in cupru [kW]

· Un tensiunea nominala (de linie) [kV]

· Sn puterea nominala a transformatorului [MVA]

Calculul reactantei:

reactanta-trafo1

unde :

· usc tensiunea de scurtcircuit [%]

· Un tensiunea nominala (de linie) [V]

· Sn puterea nominala a transformatorului [VA]

Aceleasi rezultate se obtin si daca se utilizeza in formula de mai sus urmatoarele unitati de masura :

· usc tensiunea de scurtcircuit [%]

· Un tensiunea nominala (de linie) [kV]

· Sn puterea nominala a transformatorului [MVA]

Calculul conductantei:

conductanta-trafo1

unde:

· ΔPFe pierderile in fier [W]

· Un tensiunea nominala [V]

Formula de calcul a conductantei se mai poate scrie si :

conductanta-trafo2

Unde:

· ΔPFe pierderile in fier [kW]

· Un tensiunea nominala [kV]

Calculul susceptantei:

susceptanta-trafo1

unde :

· isc curentul  de scurtcircuit [%]

· Un tensiunea nominala (de linie) [V]

· Sn puterea nominala a transformatorului [VA]

Formula de susceptantei se mai poate scrie si :

susceptanta-trafo2

unde :

· isc curentul  de scurtcircuit [%]

· Un tensiunea nominala (de linie) [kV]

· Sn puterea nominala a transformatorului [MVA]

About these ads

Etichete: , , , , , , ,

34 Răspunsuri la “Formulele pentru calculul parametrilor schemei electrice echivalente a transformatoarelor cu doua infasurari” r r

  1. moldoveanu andreea spune:

    foarte interesant. dk ma puteti ajuta si pe mn cu niste informatii pt atestat despre transformator. ast rsp dvs .

  2. stoianconstantin spune:

    Salut Andreea,
    In principiu cred ca as putea! Ce fel de informatii doresti?
    SGC

  3. moldoveanu andreea spune:

    buna ziua. va multumesc k mi-ati rsp .
    mie imi trebuiesc formulele pentru calculul transformatorului,dar cu o infasurare in primar si trei in secundar . dak puteti sa ma ajutati . ast rsp .

  4. stoianconstantin spune:

    Salut Andreea,
    Cred k tb sa cauti in lit de sp!!
    SGC

  5. Vasile spune:

    Daca pentru un trafo avem r% si x% , Sn, Un …… cum aflam rezistenta si reactanta reala?

  6. stoianconstantin spune:

    Salut Vasile,
    Intrebarea e buna. Cand documentezi raspunsul te rog sa il publici. Succes!
    SGC

  7. Bogdan spune:

    Buna seara,ma puteti ajuta si pe mine cu urmatoarea problema.Am gasit un transformator de dimensiuni mari si as vrea sa il rebobinez dupa necesitatea mea.Ceea ce nu imi mai aduc deaminte e cum se calcueleaza diametrul sarmeai de CU emailat pe primar cat si pe secundar.As dori sa scot o tensiune de 18v pe secundar alimentat la 220v(primar).Sectiunea carcasei e de 40cmp.Va multumesc pentru ajutor.

  8. stoianconstantin spune:

    Salut Bogdan,
    Trebuie sa cauti la biblioteca o carte de exemplu din colectia Electricianului legata de realizarea transformatoarelor pt ca algoritmul de calcul e putin mai complex.
    Ca sa iti raspund ar trebui sa fac acelasi lucru pe care ti-l sugerez tie: sa caut o carte!
    SGC

  9. PASTOR CLAUDIU spune:

    Am nevoie de ajutor din partea dumneavoastra, un transformator 110/6kv si Sn de 25MVA alimenteaza constant o hala ce consuma 2MW, dar uneori din secundarul transformatorului se porneste un motor sincron de 3,2Mw sau unul de 10Mw, intrebarea e: Cu cat trebuie marita tensiune in secundar la pornirea motoarelor astfel incat sa nu scada sub 5,8 kv si sa fie afectati consumatorii din hala? Multumesc!

  10. stoianconstantin spune:

    Salut Claudiu,
    Presupun ca nu pui in discutie regimul de pornire. Ma astept ca la aceste puteri sa aveti o metoda de pornire care sa creeze probleme. Pentru regimul de durata probabil ca trebuie plecat de la masuratori ale tensiunii pe barele 6 kV in regimul de durata functie de rezultat se va stabili treapta optima de functionare.
    O alta abordare poate fi constituita de reglarea tensiunii pe plotul care asigura cea mai mare tensiune pe barele de 6 kV fara a depasi +10% (aici este foarte importanta stabilitatea nivelului tensiunii pe partea de 110 kV astfel incat sa se evite depasirea pragului de +10% pe barele 6 kV) In aceste conditii cand se ajunge la sarcina maxima se poate optimiza alegerea plotului transformatorului astfel incat tensiunea sa fie cat mai aproape de nominal la bornele receptoarelor.
    Te rog sa revii cu noi informatii despre cazul tau pana cand vei ajunge la solutia cautata.
    SGC

  11. PASTOR CLAUDIU spune:

    Metoda de pornire este in asincron, motorul de 10Mw are inseriate doua bobine de reactanta in circuitul statoric ce sunt scurcircuitate pe rand (la aproximativ 7 sec prima si 14 sec cea de a doua, controlat functie de alunecare si curent statoric). Excitatia intra in functie cam dupa 22 sec, apoi din aceasta este reglat sa functioneze la o putere de 8,5-9 Mw. Motorul de 3,2 Mw se porneste tot in asincron dar fara bobine de reactanta.
    Pe partea de 110kv nu sunt fluctuatii mari, pendulari sau fenomene care ar influenta variatii pe bara de 6kv.
    Momentan pentru pornirea motoarelor de 10Mw si 3,2 se regleaza tensiunea 7,1kv respectiv 6,7kv pe bara de 6kv, valori ce mie personal imi par exagerate si chiar afecteaza ceilalti consumatori.
    Instalatia este putin invechita si cablurile au rezistenta de izolatie solicitata, schema de functionare este cu neutrul legat la pamant pe 110kv si izolat pe 6kv. Tensiunea de scurtcircuit a trafo este 11%, bobinele de reactanta sunt de tip uscat de 4000A/12%.

  12. PASTOR CLAUDIU spune:

    Valoarea tensiuni pe bara de 6kv este o problema doar in momentul pornirii motoarelor si as vrea o metoda de calcul a acestei tensiuni astfel incat caderea de tensiune in momentul cresterii bruste a sarcinii sa nu duca la intrarea in functie a protectiei de minima tensiune (75%), dar nici sa fie solicitata prea mult rezistenta de izolatie. De exemplu inaintea pornirii motorului de 10Mw regland tensiunea 7,1kv pe bara de 6kv, o eventuala “punere la pamant” pe o faza la unul din cablurile racordate la bara de 6kv ar putea duce la un scurtcircuit bifazat crescand mult tensiunea fazelor sanatoase fata de pamant.
    Multumesc!

  13. stoianconstantin spune:

    Salut Claudiu,
    Cat de des pornesc cele 2 motoare? Care este puterea consumata la mersul in gol? Cat dureaza regimul de pornire? Care ete natura celorlalti consumatori?
    In fapt ce actioneaza cele doua motoare de putere mare?
    SGC

  14. PASTOR CLAUDIU spune:

    Sunt aproximativ 5 porniri/luna de fiecare motor si sunt mentinute la 90%Pn 2-3 zile, pornirea dureaza maxin 25 sec dar tensiunea se mentine ridicata (cu ajutorul ploturilor) aproximativ 2 minute. Incarcarea la 90% din Pn se realizeaza dupa 2-4 minute de la pornire iar la mersul in gol motorul de 3,2 si cel de 10Mw consuma 1 respectiv 3 Mw. Ceilalti consumatori sunt: servicii proprii a statiei de transformare (SRA), circuite de iluminat si prize pentru hala, servicii proprii in “Fabrica de Oxigen” (Linde Gaz), alimentare PD-uri (punct distributie 6/0,4), toate avand un consum aproximativ de 2Mw/h

  15. PASTOR CLAUDIU spune:

    Motoarele sunt necesare in cadrul unei fabrici de oxigen, ele actioneaza compresoare de aer. Prin separarea elementelor componente din aer se obtine oxigen, azot, argon.

  16. stoianconstantin spune:

    Da, este exclusa varianta functionarii in gol pt reducerea ciclurilor pornire/oprire.
    Din cate imi spui deja faceti cam tot ce e de facut in conditii de exploatare pt gestionarea regimurilor tranzitorii de pornire. Nu cred ca un calcul relativ laborios ti-ar aduce mai multe masuri. Poate daca s-ar lua in calcul alta metoda de pornire ceea ce este greu de imaginat.
    Daca ai avea posibilitatea monitorizarii tensiunii in regimurile tranzitorii de pornire poate mai poti imbunatati reglajul tensiunii sau reglajul unor protectii de minima tensiune.
    Altfel cred ca s-ar putea interveni in procesul tehnologic pt limitarea altor consumuri in timpul pormirilor motoarelor mari. Eventual daca ai consumatori sensibili gen calculatoare de proces, etc ai putea sa te gandesti la inserarea unor UPS pe calea de alimentare si astfel ai avea regimuri sinusoidale aproape perfecte de alimentare a receptoarelor sensibile la forma si valorile tensiunii de alimentare.\
    Mai vorbim!
    SGC

  17. PASTOR CLAUDIU spune:

    Sunt multi factori ce influenteaza caderea de tensiune la cresterea brusca a sarcinii, dar eliminandu-i pe cei mai putin importanti si luand in calcul tensiunile de scurtcircuit, puterea nominala, reactantele, timpul si metoda de pornire astfel am sperat ca se poate calcula (emipiric) valoarea acestei diferente de tensiune. In cadrul aceleiasi intreprinderi si la aceleasi puteri a motoarelor dar alimentate din trafo de 40 MVA sau 63 MVA, valoarea tensiunii pe bare pentru pornire este 6,3kv si 6,6kv pentru 3,2Mw respectiv 10Mw, iar pornirile se realizeaza fara probleme.

  18. yo spune:

    ai putea folosi un variator de frecventa

  19. yo spune:

    si daca asta este solutia si variatorul de frecventa costa prea mult se poateface ceva ca sa pornesti motorul in 2 trepte daca ma exprim corect si asa nu iti mai consuma mult la pornire
    iti trimit schema daca este nevoie

  20. PASTOR CLAUDIU spune:

    motor sincron in doua trepte? trimite-mi te rog…

    Problema nu este consumul la pornire, ci valoarea mare a caderii de tensiune la cresterea brusca a sarcinii.

  21. liviu spune:

    buna seara d-le stoian.m-ati putea ajuta si pe mine cu o schema mai complexa cu consumatori in care sa o simulez in programul EDSA.imi este necesara pentrua putea compensa puterii reactiva intr-un circut.de exemplu schema unei fabrici.multumesc

  22. stoianconstantin spune:

    Salut Liviu,
    Nu am decat scheme de retele electrice de distributie pe care din motive de secret de serviciu nu ti le pot pune la dispozitie. Insa te sfatuiesc sa intri in legatura cu cea mai apropiata fabrica mare cu care ti-ai dori sa colaborezi si sa ii faci oferta de experizare a exploatarii retelelor electrice interioare in scopul optimizarii pierderilor. Daca si reusesti cred ca vei putea avea o relatie f buna cu ei in continuare.
    In principiu as putea sa te ajut sa te pun in legatura cu un energetic mai binevoitor din zona mea de activitate insa s-ar putea sa fie la o distanta prea mare fata de tine si sa apara din acest pdv ceva probleme.
    Daca nu reusesti poate reluam discutia si facem totusi analiza pe o zona de retea de distributie.
    Mai vb
    SGC

  23. Incze Andras spune:

    Cauta in carti/cursuri de instalatii electrice sau manualul electricianului, gasesti acolo scheme de distributie de interior pentru ateliere, uzine, etc si iti construiesti o schema fictiva sau sa analizezi diverse scenarii pe baza documentatiilor. In cazul unei fabrici poti sa ai alimentare si la mai multe nivele de tensiune, daca e o fabrica mai mica atunci ai un post de transformare 20/0.4 kV, alta situatie cu retea industriala 6 kV cu motoare electrice, in acest caz poti sa ai o statie 20/6 kV sau o statie de racord adanc de 110/6 kV, consumatori capacitivi,inductivi sau de ambele tipuri, cauta un flux tehnologic intr-un manual sau carte si pe baza fluxului tehnologic stabilesti consumatorii, cauti in cataloage caracteristicile pentru motoare electrice de 6,10,20 … kV etc.

  24. Incze Andras spune:

    Un alt aspect ce trebuie luat in considerare la optimizarea pierderilor in retele electrice interioare langa compensarea puterii reactive este si problema armonicilor.

    Aceasta simulare este pentru proiect de diploma sau pentru ce anume exact ? Daca este pentru proiect de diploma atunci pe baza unei adeverinte primite de la universitate legat de tema de proiect ai putea solicita accesul la o schema de distributie la operatorul de distributie din zona ta sau sa contactezi uzinele si fabricile din zona pentru colaborare, care poate ca in afara de faptul ca ti-ar furniza ceva schema sau informatii, ar putea si sa-ti plateasca pentru o analiza de optimizarea pierderilor in reteaua electrica interioara

  25. Bogdan spune:

    Buna seara,

    Puteti sa imi spuneti si mie care este incarcarea optima pentru un trafo 110/20 kV de 25 MVA? In ce fel il afecteaza daca incarcarea pe el este de 85% in medie…mai apar si varfuri de sarcina…

    • stoianconstantin spune:

      Salut Bogdan,
      Functional transformatorul suporta in regim de durata incarcari de 100% din puterea aparenta nominala (Sn). Putem avea pentru perioade scurte si incarcari mai mai decat Sn.
      Pana la Sn incalzirea trafo se pastreaza in limitele stabilite de fabricant.
      Incarcarea optima a unui trafo de retea la proiectare este de cca 80% acest optim este dat atat de nivelul pierderilor cat mai ales de asigurarea conditiilor de crestere a sarcinii in zona de retea deservita de transformator si de preluare a varfurilor ocazionale.
      SGC

    • Incze Andras spune:

      1. Cum se estimeaza cresterea viitoare a sarcinii in zona de retea ?
      2. Exista diferenta constructiva/de executie intre transformatoarele montate in interior si cele in exterior ? Adica intre un trafo montat pe stalp si un trafo de aceeasi putere aparenta nominala, dar montat in cabina, sau nu conteaza locul de montare/conditii de exploatare, ci numai Sn ?

    • stoianconstantin spune:

      Salut Andras,
      1) se face un fel de cercetare de piata
      2) uzual nu prea sunt diferente. Diferente majore apar in cazul izolatiei uscate care se utilizeaza numai la interior
      SGC

  26. Ada spune:

    Buna ziua,
    Puteti sa imi oferiti cateva idei despre pasii ce trebuiesc urmariti in realizarea calculului pierderilor electrice in transformator in functie de sarcina?Trebuie sa realizez un model in Excel de alegere a transformatorului in urma calculului tehnico-economic.Transformatorul este cu racire libera cu aer.

  27. Ada spune:

    Va multumesc,frumos!Calculele au inceput deja!

  28. vladimir spune:

    buna

  29. Vicol Bogdan spune:

    Ma puteti ajuta cu un catalog de transformatoare de IT?
    Multumesc

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


%d bloggers like this: