Posts Tagged ‘montaj gresit’

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

19/08/2013

Radu Mihai

Motto: “ Sa invatam din greselile altora “ !!!  

Prin amabilitatea dlui Radu Mihai avem cateva fotografii cometate dintr-o retea stradala jt unde constructorul s-a remarcat din plin!

                       Am surprins cateva din multele nereguli aparute in reteaua electrica de distributie   unele dintre retele fiind facute de (ne)profesionistii din timpurilor noastre , iar alte retele fiind ceva mai vechi unde viciile de executie conjugate cu o intretinere defectuoasa in timp au dat ca rezultanta o uzura accelerata a RED .

                    In prima poza se vede cum au fost utilizate o pereche de bratari mult mai largi decat stalpul cel nou , bratarile din poza , fiind demontate de pe vechiul stalp de lemn , turtite cu ciocanul pe bordura pana au ajuns oarecum la dimensiunea potrivita .

Stalp bratari de fixare corp de iluminat prea largi

In a doua imagine , care are ca “personaj principal “ acelasi stalp am vrut sa scot in evidenta mai multe nereguli pe care le-am si numerotat , ca sa le descriu mai pe larg :

HPIM1407_stalp jt cu de toate 2

  1. S-au utilizat cleme CUIB ( Clema Universala Intindere Bransament ) , destinata cablurilor torsadate in locul unui CIB cu orificiu circular pentru cabluri coaxiale . Penele clemei utilizate in poza sunt introduse foarte presat si risca sa deterioreze izolatia conductorului daca nu a facut-o deja in timpul montajului .
  2. Cleme CDD (Cleme de Derivatie cu Dinti ) sunt utilizate corespunzator insa montajul lor nu este complet . Surubul dinamometric nu este rupt , fapt care pune la indoiala un contact perfect …un contact ce se poate slabi in timp .
  3.  Aceeasi poveste din poza de mai sus , dar vazuta din alt unghi . Din cauza largimii bratarilor lampa sta mult prea jos .

Bransament coaxial innadit

Conductorul a fost innadit din cauza a doua echipe de amatori : Prima , cu aprox 4 ani inainte de a se inlocui stalpii de lemn , care a executat noul bransament pentru ca s-a reconstruit o casa . Acestia nu au lasat conductor de rezerva (sub forma unui mic colac ) pe stalp , utilizand la fix cat a trebuit . Iar a doua echipa de amatori , cei care au inlocuit reteaua de distribute si stalpii , acestia preferand sa innadeasca cu cablu coaxial  pe cel deja existent cu inca 2 metri de conductor coaxial , matisandu-l si apoi izolandu-l cu banda izolatoare neagra de interior, care nu rezista la razele UV ( puteau folosi alba , care reflecta  lumina soarelui , rezista un pic mai mult _actualizat in urma comentariului dlui Klaxxy) . Corect trebuia inlocuit tot cablul  desi pare costisitor , dar aici nu era cazul , la 4 metri distanta de stalpul RED exista un mic stalp intermediar , intre stalpul retelei stradale si stalpul intermediar se putea utiliza conductor torsadat si trecerea trosadat/coaxial se facea foarte elegant cu cleme CDD.

!!! Plecand de la acesata poza , imi permit sa va dau un mic sfat , indiferent ca sunteti electrician sau nu , dar doriti sa refaceti bransamentul casei : CUMPARATI MAI MULT CABLU COAXIAL DECAT AVETI NEVOIE!  Sa fie lasata o rezerva pe stalp , daca sunt stalpi de lemn , sau foarte vechi rezerva sa fie de MINIM DOI  METRI . Dar si in cazul stapilor noi trebuie lasata , dar nu asa multa . Unele cleme CDD se strica iar la inlocuire se arunca si 4-5 cm din conductor .

Revenind la poza , innaditura este in acel loc, pentru ca acolo a fost si stalpul de lemn .

In a patra poza remarc dezordinea unor companii care furnizeaza servicii de telefonie , internet si televiziune , prin fibra optica si nu numai . Un modem este amplasat la “dispozitia oricui “ firele nu sunt prinse de stalp , aspect jalnic , si calitatea serviciilor lasa de dorit din cauza intreruperilor frecvente . Pentru toate acestea exista cleme si bratari de fixare …..dar probabil sunt “prea” scumpe ….sau e nepasare ..bataie de joc .

stalpdezordine

In cea de-a cincea poza se vede cum lampa de iluminat public , tot din cauza bratarilor a ajuns aproape de condutoarele de telecomunicatii . Probabil ca remarcati si dezordinea de pe stalp , dar si ca acesta este foarte inclinat .

Deficiente la montare corp de iluminat

In cea de-a 6-a poza si ultima , am fotografiat un stalp mai vechi . In primele poze am vorbit despre o retea noua de distributie din Ploiesti executata in iarna 2011-2012 . Nici macar timpul nu a fost ales corect pentru o astfel de lucrare de investitii , putea fi inceputa din primavara . In poza de mai jos este un stalp tot din beton , prima generatie de stalpi de beton , dupa informatiile culese de mine , acesta a fost asamblat o data cu constructia acelui cartier , in anul 1950 . Dar timpul la care i s-a adaugat si nepasarea au dus la cateva neconformitati. Si in aceasta poza voi numerota defectele si le voi descrie separat .

stalp vechi

  1. Vechimea de 63 de ani ( poza fiind facuta in 2013 iar izolatorii in 1950) si conditiile meteo au dus la distrugerea izolatorilor , care s-au crapat , acestia fiind tinuti la randul lor de conductoare .
  1. La a doua precizare se vad doua tipuri de racordari : una moderna aproxiamtiv          2010 cu cleme CDD montate incorect , capul dinamometric nu este rupt dar mai important , nulul este lasat prea mult dezizolat. Cea de-a doua improvizatie este foarte veche , un conductor a fost matisat direct de linie , fara cleme , iar conductorul de bransament este fara izolatie , risc foarte mare de scurt-circuit la vant puternic .
  1. La a treia precizare , desi ar parea ca face parte tot din prima , este mai aparte : izolatorul fazei de iluminat public s-a spart si destramat definitiv , din el mai ramanand un ciob , dar fara efect . Conductorul sta acum pe consola . In serile ploiase ofera un “mini spectacol” in spatele lampii , facand un mic scurt-circuit cand este stalpul umed , deschizand un arc electric mic si putin luminos , tot atunci si riscul de electrocutare este mare in cazul atingerii de stalp .
  1. Clema CIB din imagine este folosita corespunzator insa montata in locul nepotrivit . Bransamentul pe care il sustine a fost ancorat de partea marginala a consolei , aceasta inclinandu-se din cauza greutatii bransamentului si dezechilibrului . Acele console sunt proiectate sa fie ancorate de ele cate doua fire , unul pe stanga , altul pe dreapta , pentru a sta echilibrate . Simbolul facut de mine in poza cu verde ( acel “x”) reprezinta locul corect in care ar fi fost sa fie ancorata clema CIB . Dar mai corect de atat era sa fie cumparata o consola proprie , este cel mai bine !
  1. Vechimea stalpului si factorii de mediu , au dus la erodarea betonului pana la armaturile de fier-beton . In acei ani stalpii nu se fabricau din beton precomprimat  ci din beton simplu turnat . In cartierul din Ploiesti unde am pozat aces tip de stalp , sunt foarte multi de acest gen distrusi de eroziuni , unii dintre ei fiind chiar franti de la jumatate sau de la baza , existand riscul ca acestia sa cada la un vant foarte puternic sau la ancorarea mai multor cabluri .
  1. Ultima precizare am facut-o asupra elementelor scoase din uz dar si foarte vechi , uitate pe stalp . Acestea ingreuneaza stalpii si asa deteriorati si aglomereaza inutil stalpii nepermitand montarea de noi cabluri in acel loc. Si asa iau nastere ingramadelile inestetice de pe stalpi . Aici este vorba totusi de un caz minor cu echipamente de la fostele retele de Difuzor si cateva de telefonie fixa, dar exista si cazuri mai grave in care sunt abandonate “bucati” de circuit in RED , de la foste bransamente , pe izolatori , ba chiar unele ramase sub tensiune , impiedicand procesele de modernizare , sau ridicand riscul de scurt-circuit.

Va multumesc pentru atentia acordata articolului meu !

Va raspund la comentarii cu placere!

Radu Mihai

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

  • „cine” sunt ei,

  • de unde vin,

  • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

  • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

durata accesarilor

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

    Country Visitors Last New Visitor
1. Romania 2,638 June 20, 2009
2. United States 77 June 20, 2009
3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
4. Germany 24 June 19, 2009
5. Italy 8 June 18, 2009
6. Spain 8 June 18, 2009
7. France 6 June 19, 2009
8. United Kingdom 4 June 18, 2009
9. Israel 3 June 15, 2009
10. Austria 3 June 10, 2009
11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
12. Switzerland 2 June 16, 2009
13. Norway 2 June 13, 2009
14. Finland 1 June 19, 2009
15. Czech Republic 1 June 17, 2009
16. Algeria 1 June 17, 2009
17. Hungary 1 June 16, 2009
18. Ukraine 1 June 14, 2009
19. Poland 1 June 12, 2009
20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
21. Belgium              1      June 8, 2009

buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

statistica pe orase 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

statistica pe orase 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
 1 legea 307/2006 7,467
 2 anre 4,812
 3 puterea sub lupa 3,758
 4 stoianconstantin 3,331
 5 autorizare electricieni 3,311
 6 aa_autorizare electrician 2,510
 7 stoian constantin 1,585
 8 legea 319/2006 1,507
 9 aa_autorizare electricieni 1,314
10 legea 307 1,047
11 anre.ro 836
12 puterea sub lupa pana la bec 830
13 stoianconstantin.wordpress.com 757
14 timisoara 725
15 autorizare anre 680
16 hg1425/2006 657
17 legea 319 591
18 energia eoliana 577
19 hg 1146/2006 474
20 normative electrice 470
21 anre autorizare electricieni 391
22 constantin stoian 380
23 legea 307/12.07.2006 379
24 ordinul 163 379
25 probleme rezolvate anre 379
26 examen autorizare electricieni 372
27 protectie diferentiala 371
28 eoliene 350
29 autorizare electricieni 2009 335
30 ordin 163 323
31 cap scara 319
32 autorizare electrician 319
33 pe 106 309
34 turbine eoliene 303
35 eoliana 303
36 subiecte autorizare electricieni 289
37 subiecte anre 289
38 examen anre 287
39 legea 307 2006 286
40 aviz tehnic de racordare 280
41 hgr 90/2008 278
42 probleme anre 271
43 probleme autorizare electricieni 271
44 foren 2008 266
45 raspunsuri intrebari anre 263
46 reautorizare electricieni 258
47 calitatea energiei electrice 258
48 ordinul 163/2007 256
49 energie eoliana 254
50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 

Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                        Data______________________

                                Calificativ_________________

                                Evaluator__________________

                                Nume_____________________

                                Functia____________________

                                                                                                                                              Dep.______________________

 

1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

 

 
 
 

 

 

2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

 

a)      cu suruburile pe cordita ;

b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

 

3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

 

4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

 

Argumentati optiunea d-voastra.

  
  
  
  
  

 

5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

 
 
 
 
 

 

 

6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

 

a)      20 m ;

b)      24 m ;

c)      3 m

 

7. Definiti zona de protectie a RED:

 
 
 
 

 

 

      8. Definiti zona de siguranta RED:

 
 
 
 

 

 

      9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      este permisa conditionat .

 

 10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

 

a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

b)      uneori ;

c)      nu .

 

11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

 

  
 
 
 
 

 

 

12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

 

a)      Ol-Al neizolate ;

b)      Ol-Al preizolate ;

c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

d)      Al de sectiune corespunzatoare.

 

13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

 
 
 

 

14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

 

a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

 

 

15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

 

a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

b)      nu ;

c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

 

 

16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

 

 
 
 

 

 

17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

 
 
 

 

 

18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

 
 
 

 

 

19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

 

a)      da ;

b)       nu ;

c)      nu e cazul.

 

 20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

 

a)      da, neconditionat;

b)      optional ;

c)      nu .

 

 

 21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

 

a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

b)      da ;

c)      nu .

 

 

22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

 

a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

 

 23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

 
 
 
 
 

 

 

  24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

 

a)      pe fise de solutie ;

b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

 

 

 

 25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

 
 
 
 
 
 

 

 26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

 

 
 
 
 
 
 

 

                                                          Data:

                                                          Nume si prenume:

                                                          Semnatura:

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

  1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

  
  
  
  
  

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

  
  
  

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

  
  
  
  

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

  
  
  
 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

Solutii in cerintele tehnice

  1.

 

    
 
 
 
 
  2.     
 
 
 
 
  3.     
 
 
 
 
  4.     
 
 
 
 
  5.     
 
 
 
 

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 
 
 
 
 
 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

24/05/2009

sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

Iata cum arata macheta de sondaj

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

26/01/2009

SGC 2002     Utilizeaza link-ul alaturat pentu a vedea :  solutia problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

Succes!

Subiecte Legislatie Gradul I

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:

Prin Hotărâre a Guvernului României.

Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.

Prin Decizie a preşedintelui ANRE.

2

Scopul „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora

3

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

4

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.

5

Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:

Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie.

Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.

Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie

6

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:

la care acţionar principal este statul român.

la care acţionar majoritar nu este statul român.

tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.

7

Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:

Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod

Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice

Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili

8

Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) este administrat de:

SC ELECTRICA SA, în calitate de elaborator

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

CN TRANSELECTRICA SA

9

Serviciul de distribuţie a energiei electrice este un serviciu public:

ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărire comunală

a cărui realizare a fost concesionată de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza cărora sunt amplasate reţelele electrice de distribuţie.

ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu condiţiile licenţei de distribuţie acordate de ANRE, în baza legii energiei electrice

10

Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie se numără şi următoarele activităţi:

Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electrice aflate în patrimoniu (linii electrice, staţii de transformare, puncte de alimentare, posturi de transformare, instalaţii  de  protecţie  şi  automatizare etc)

Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional

Aprobarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, stabilite în funcţie de structura cheltuielilor

11

Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie, precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se numără şi următoarele activităţi:

Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor proprii din reţelele electrice de distribuţie.

Asigurarea tranzitării energiei electrice prin reţelele electrice de 110 kV aflate în patrimoniu propriu

Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional.

12

Responsabilităţile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) includ:

Administrarea documentaţiei tehnice şi normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie

Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.

13

Printre responsabilităţile şi obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:

Administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie

Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.

14

Printre obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:

Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Obligaţia ca în termen de maximum 30 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul

15

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie

16

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

Furnizarea energiei electrice

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie

17

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

18

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;

Furnizarea energiei electrice

19

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

20

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

21

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:

Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public

Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;

Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;

22

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:

Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 0,4-110 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;

Prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii în alimentarea altor utilizatori ai reţelelor electrice de distribuţie din zonă;

Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie

23

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:

Se încadrează în puterea maximă prevăzută în avizul tehnic de racordare (ATR) şi respectă condiţiile prevăzute în contract

Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie

Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 220-400 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;

24

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:

Întrerupere accidentală a energiei electrice.

Forţă majoră

Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie

25

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică:

la apariţia unor condiţii meteorologice deosebite (inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole etc)

în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, planificate de operatorul de distribuţie

în condiţii de forţă majoră

26

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:

Forţă majoră.

Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie

Evenimente accidentale determinate de terţi.

27

Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice defineşte indicatorii de performanţă generali ai serviciului, care sunt în număr de:

3: racordarea consumatorilor, contractarea furnizării energiei electrice şi reclamaţiile utilizatorilor

5: racordarea utilizatorilor, contractarea serviciului de distribuţie, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice şi sesizările utilizatorilor

7: racordarea consumatorilor, racordarea producătorilor, contractarea serviciului de distribuţie, contractarea furnizării energiei electrice, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice, sesizările consumatorilor

28

Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:

 90 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la 110 kV

30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la medie tensiune

15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune

29

Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:

10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune

20 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la  medie tensiune

30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă şi medie tensiune

30

Termenul standard a pentru încheierea contractului pentru serviciul de distribuţia energiei electrice între un operator de distribuţie si un utilizator este de:

10 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

15 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

30 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei

31

Operatorul de distribuţie asigură sosirea echipei de intervenţie în mediul rural în maximum:

24 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

10 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

2 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică

32

Termenul minim de anunţare a consumatorilor privind întreruperea necesară pentru lucrări planificate de exploatare şi mentenanţă este:

48 ore

24 ore

10 ore

33

În punctele de delimitare distribuitor/ consumator, limitele în care trebuie să se încadreze tensiunea, în 95% din săptămână, sunt:

+/- 5% din tensiunea contractată

+/ – 10% din tensiunea contractată

+/ – 12% din tensiunea contractată

34

Termenul standard pentru răspuns la reclamaţii privind nivelul tensiunii este de:

30 de zile calendaristice

15 zile calendaristice

10 zile lucratoare

35

Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:

La toate sesizările transmise în scris.

În termen de 30 zile calendaristice

În termen de 5 zile lucrătoare.

36

Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:

În termen de 10 zile lucrătoare

În termen de 3 zile lucrătoare

La toate sesizările transmise în scris

37

Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de:

 3 ani

 5 ani

 7 ani

38

Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă pe o durată maximă de:

5 ani

10 ani

15 ani

39

Verificarea dimensionării, în proiectare, a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se face ţinând seama de:

 criteriul pierderilor minime de energie

 criteriul economic si criteriul stabilităţii termice în regim de durata

 criteriul stabilităţii termice si dinamice în regim de scurtcircuit

40

Elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), are la bază ca date de intrare:

Prognoza de consum pe o perspectivă de 3 ani, pusă la dispoziţie de furnizori şi consumatori eligibili;

Ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi;

Natura surselor de producere a energiei electrice;

41

În 100% din săptămână frecvenţa trebuie să se încadreze în banda:

50 Hz – 6% … 50 Hz + 4%

50 Hz – 8% … 50 Hz + 5%

50 Hz – 10% … 50 Hz + 4%

42

Planificare dezvoltării şi modernizării reţelelor electrice de distribuţie se face de către:

Ministerul de resort, cu consultarea ANRE şi a operatorilor de distribuţie

Operatorii de distribuţie, titulari de licenţe acordate de ANRE

ANRE, în calitate de administrator al Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED)

43

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatorii noi de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată

utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

44

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă

utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată

45

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate

46

Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:

utilizatorii perturbatori

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă

47

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează

utilizatorii cu o putere de 25 kVA

48

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;

utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi

utilizatorii perturbatori

49

Fişa de soluţie este elaborată de:

utilizatori

operatorul de distribuţie

orice consultant de specialitate

50

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;

utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate

utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

51

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatorii care solicită  modificarea / îmbunătăţirea instalaţiilor de racordare existente sau creşterea gradului de siguranţă în punctul de delimitare, dacă lucrările necesare nu pot fi stabilite prin fişa de soluţie

utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă

utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;

52

Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:

utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi

utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată

utilizatorii care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare

53

Studiul de soluţie elaborat în vederea racordării la reţelele electrice se avizează atât de operatorul de distribuţie cât şi de operatorul de transport şi de sistem în toate cazurile care prevăd:

racordarea grupurilor dispecerizabile la reţelele electrice de distribuţie

racordarea utilizatorilor racordaţi la medie tensiune care deţin în patrimoniu receptoare cu puteri totale de 30 kVA

racordarea utilizatorilor în staţii de transformare 400(220)/110 kV prin linii electrice de distribuţie cu tensiunea de 110kV

54

Documentaţia anexata cererii de emitere a avizului tehnic de racordare are o structura ce depinde de:

de valoarea capitalului social, in cazul persoanelor juridice

categoria de utilizator din care face parte solicitantul

de puterea instalata a echipamentelor utilizatorului

55

Planul de situaţie cu amplasarea in zona a locului de consum, care face parte din documentele necesare solicitării unui aviz tehnic de racordare, trebuie sa fie:

Avizat de către organismele competente, potrivit legii.

Avizat de ANRE.

Avizat de către operatorul de reţea, anterior depunerii cererii.

56

Punctele de delimitare pentru blocurile de locuinţe nou-construite vor fi la:

bornele de ieşire din contoare, montate in apartamentele blocului.

bornele de ieşire din contoare, montate centralizat , la limita zonei de proprietate asupra terenului, in exteriorul construcţiei

bornele de ieşire din contoare, montate centralizat, la parter sau pe palier.

57

Obţinerea avizului tehnic de racordare de către un utilizator:

 este obligatorie pentru orice loc nou de consum

 nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni

 nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW

58

Avizul tehnic de racordare trebuie obţinut:

 pentru orice loc nou de consum

 nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni

 nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW

59

Solicitanţii se pot adresa operatorului la reţeaua căruia doresc să se racordeze, în vederea obţinerii avizului tehnic de racordare:

 prin intermediul operatorului pieţei de energie electrica

 prin intermediul unui titular de licenţa de furnizare în zona

 direct sau prin intermediul unui consultant de specialitate atestat

60

Operatorul de reţea va comunica în scris solicitantului imposibilitatea de a emite aviz tehnic de racordare si motivele justificate ale refuzului in situaţia în care:

 capacitatea reţelei electrice nu permite racordarea

 prin racordare s-ar încălca normele în vigoare

 nu a fost respectat avizul de amplasament

61

Pentru utilizatorii permanenţi perioada de valabilitate a avizului tehnic de racordare este de:

 maximum 20 de ani de la data emiterii

 minimum 20 de ani de la data emiterii

 minimum 25 de ani de la data emiterii

62

Eventualele contestaţii ale avizelor tehnice de racordare emise pentru puteri mai mari de 100 kW se rezolvă astfel:

 de către organele ierarhice ale emitentului

 de către operatorul de distribuţie care a emis avizul

 de către ANRE

63

Lucrările pentru realizarea instalaţiilor cuprinse între punctul de racordare si punctul de delimitare la racordarea unui utilizator se execută astfel:

 de către operatorul de reţea, cu forte proprii

 de către utilizator

 se contractează de către operatorul de reţea cu agenţi economici atestaţi în condiţiile legii

64

Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:

Hotărâre de guvern

Ordin al ministrului de resort

Ordin al preşedintelui ANRE

65

Autorizarea electricienilor pentru proiectarea şi executarea de instalaţii electrice racordate la SEN, se face de către:

Ministerul învăţământului

Operatorul de distribuţie

ANRE, în baza Legii 13/ 2007 şi a unui regulament specific

66

Autorizarea unui electrician se realizează în urma:

promovării unui examen de autorizare

promovării unui concurs de autorizare, cu număr limitat de locuri

unui interviu în faţa unei comisii ANRE

67

Electricienii care doresc să solicite autorizarea, pentru a fi acceptaţi la examen trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea profesională

Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă experienţa practică în domeniul instalaţiilor electrice

Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea si experienţa profesională în domeniul instalaţiilor electrice

68

Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de exploatare a instalaţiilor electrice se realizează în baza

Unor norme specifice aprobate prin Hotărâre de Guvern

Conform Legii 319/2006, unor norme specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate şi aprobate de unitatea care deţine în patrimoniu instalaţiile electrice

Unor regulamente aprobate de operatorii de distribuţie

69

Verificarea proiectelor de instalaţii electrice tehnologice racordate la SEN se realizează de către:

Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip A

Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor având calitatea de „Verificator de proiecte”

Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip B

70

Verificarea instalaţiilor electrice tehnologice noi, executate în vederea racordării la SEN se realizează de către:

Personalul de exploatare din cadrul operatorului de reţea

Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor, având calitatea de „Responsabil tehnic cu execuţia”

Corpul de control al ANRE

71

Electricienii autorizaţi de ANRE pentru proiectare au autorizaţii de tip:

A

B

C

72

Câte grade de competenţă sunt prevăzute în regulamentul de autorizare a electricienilor elaborat şi aprobat de ANRE, indiferent de tipul de autorizare?

4 grade de competenţă (I, II, III şi IV)

5 grade de competenţă (I, II, III, IV şi V)

3 grade de competenţă (A, B şi C)

73

Legitimaţiile de electrician autorizat pot fi:

De tip G (general) pentru instalaţii electrice

De tip A (pentru proiectare) şi de tip B (pentru executare) de instalaţii electrice

De tip U (universal) pentru instalaţii electrice de utilizare

74

Regulamentul de autorizare a electricienilor defineşte următoarele tipuri de autorizaţii:

De tip E  pentru execuţie

De tip A sau B  pentru proiectare şi respectiv executare

Nu sunt definite tipuri de autorizare, ci doar grade de autorizare

75

Calitatea de electrician autorizat gradul III (A sau B) acordă titularilor de legitimaţie următoarele competenţe:

După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV

După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 220 kV

După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată maximă de 100 kW şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV

76

Electricianul autorizat pentru gradul I, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 100 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV

77

Electricianul autorizat pentru gradul II, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV

78

Electricianul autorizat pentru gradul III, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 6 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV

79

Electricianul autorizat pentru gradul IV, tip A+B are următoarele competenţe:

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată

De a executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 220 kV

De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV

80

Legitimaţia de electrician autorizat gradul IIIB conferă următoarele competenţe titularului:

De executare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV

De executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 220 kV

De proiectare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV

81

În vederea înscrierii la examenul de autorizare, electricianul trebuie să transmită în documentaţia anexată cererii de autorizare o lista de lucrări; acest document este:

Opţional (solicitantul decide dacă îl transmite sau nu)

Nerelevant

Un document obligatoriu din dosar, care trebuie întocmit corelat cu informaţiile conţinute în carnetul de muncă

82

În vederea autorizării pentru ambele tipuri de autorizare (A şi B), electricienii:

Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare şi experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip de autorizare şi susţin examene separate pentru fiecare dintre aceste tipuri

Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare si experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip şi susţin un singur examen

Trebuie sa fi fost autorizaţi în prealabil în baza Ordinului MIC nr34 din 1999

83

Trecerea la un grad de autorizare superior se poate face:

după 5 ani de experienţă în baza gradului de autorizare deţinut

prin vizarea anuală a legitimaţiei de către ANRE

Susţinerea unui examen de autorizare în condiţiile prevăzute în Regulament, indiferent dacă vechea legitimaţie a expirat sau nu

84

Examenul de autorizare constă:

în susţinerea unei probe scrise, constând în 2 subiecte: un chestionar cu 30 de întrebări şi o aplicaţie numerică

într-un interviu susţinut in faţa unei Comisii ANRE, urmat de rezolvarea unei probleme si o aplicaţie practică

în participarea la un concurs, fiind necesară obţinerea unui punctaj minim de 30 de puncte

85

Promovarea examenului de autorizare se face obţinând:

Minim 20 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 25 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV

Minim 24 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, indiferent de gradul de autorizare (I, II, III sau IV)

Minim 12 de puncte la chestionar si 2 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 15 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV

86

Legitimaţia de electrician autorizat eliberată de ANRE este valabilă pentru o perioadă de:

3 ani

4 ani

5 ani

87

Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:

De a respecta proiectele lucrărilor de instalaţii electrice şi normele tehnice aplicabile

Nu este obligat să participe la recepţia finală a lucrărilor executate

Are dreptul de a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor

88

Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip A este:

Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate

Să semneze documentaţii de proiectare chiar dacă nu sunt realizate de el, astfel încât proprietarul să poată demara cât mai repede execuţia instalaţiilor

Să execute sau să coordoneze execuţia instalaţiilor electrice de orice putere sau tensiune tehnic realizabilă

89

Este interzis electricianului autorizat:

Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care deţine doar autorizaţie de tip A

Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care nu deţine o autorizaţie de tip A

Să verifice proiecte de instalaţii electrice tehnologice de medie tensiune, dacă nu deţine atestat de „verificator de proiecte” emis de MEC

90

Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:

Să respecte proiectele de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice doar dacă sunt întocmite de el

La solicitarea beneficiarului, să participe la punerea în funcţiune şi recepţia finală a lucrărilor executate

De a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor

91

Este interzis electricianului autorizat:

Să semneze documentaţii de orice fel pentru proiecte sau lucrări pe care nu le-a realizat sau supravegheat

Să racordeze noi puncte de consum de energie electrică la instalaţiile electrice, fără a avea aprobarea operatorului de reţea

Să realizeze lucrări de instalaţii electrice în baza unor documentaţii de proiectare realizate de alţi electricieni autorizaţi

92

ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:

Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind permisă

Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009

Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)

93

ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:

Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind interzisă

Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009

Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale, în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)

94

Sancţiunile contravenţionale aplicate de ANRE pot fi asociate cu una dintre următoarele măsuri:

Retragerea autorizării cu drept de prezentare la o nouă examinare

Retragerea autorizării fără drept de prezentare la o nouă examinare

Avertisment verbal

95

Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip B şi execută instalaţii electrice este:

Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, numai în contractare legală a acestora (prin contract individual de muncă sau de prestări servicii, în cazul în care este autorizat de administraţia publică locală)

Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate

Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, având în vedere că experienţa practică îi permite acest lucru

96

La expirarea duratei de valabilitate a legitimaţiei de electrician autorizat, titularul:

Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza legitimaţia pentru o nouă perioadă de 5 ani, cu plata tarifului corespunzător gradului si tipului de autorizare

Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza prelungirea valabilităţii legitimaţiei pentru o perioadă de doar 3 ani, cu plata a 50% din tariful corespunzător gradului si tipului de autorizare

În cazul în care doreşte continuarea activităţii în calitate de electrician autorizat, va susţine un nou examen, cu respectarea prevederilor Regulamentului de autorizare

97

În cazul în care electricianul autorizat îşi pierde legitimaţia, la solicitarea sa, ANRE poate emite un duplicat, dacă:

Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită tariful de autorizare aprobat

Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită o penalitate în cuantum de 500 RON indiferent de gradul şi tipul de autorizare

Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită un tarif de emitere a duplicatului, conform prevederilor din regulamentul de autorizare

98

Legea energiei electrice nr. 13/2007 crează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul:

Energiei electrice

Energiei electrice şi termice

Energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare

99

Sursele staţionare de energiei electrica in curent continuu  se supun dispoziţiilor Legii energiei electrice nr. 13/2007?

Da

Nu

Da, doar sub aspectul stabilirii preţului de vânzare e energiei electrice produse

100

Printre obiectivele de baza ale Legii energiei electrice nr. 13/2007 se regăsesc:

Asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat la reţelele electrice de interes public

Promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie

Determinarea soluţiilor d racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public

101

Accesul la reţeaua electrica de interes public este definit ca fiind:

Obligaţia unor persoane fizice sau juridice de a se racorda, in condiţiile legii, la reţelele electrice de transport sau de distribuţie

Dreptul unor persoane fizice sau juridice racordate la SEN de a consuma energie electrica achiziţionata de pe piaţa de energie electrica in regim concurenţial

Dreptul unor persoane fizice sau juridice de a se racorda si de a folosi, in condiţiile legii, reţelele electrice de transport si de distribuţie

102

Consumatorul eligibil de energiei electrica este:

Persoana juridica ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale

Consumatorul  ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si are dreptul de a revinde surplusul pe piaţa de energie electrica

Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie

103

Linia electrica directa este:

Linia electrica ce leagă o capacitate energetica de producţie izolata de un client izolat

Linia electrica prin care se transmite energia electrica de la producător către mai mulţi consumatori

Linia electrica ce leagă un producător de energie electrica şi/sau furnizor de energie, in scopul alimentarii directe a sediilor proprii sau a clienţilor eligibili ai acestora

104

Operatorul de transport si de sistem este:

Orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de transport  si este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de transport

Orice persoana care deţine, sub orice titlu o reţea electrica de distribuţie si este titulara unei licenţe de distribuţie

Persoana juridica proprietara a reţelelor electrice de transport, pe care le exploatează in baza licenţei pentru transportul energiei electrice

105

Capacitatea de interconexiune este definită ca fiind reprezentată de:

Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează racordarea mai multor consumatori la reţelele electrice de interes public

Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează conectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice

Ansamblul instalaţiilor si echipamentelor prin care se realizează tranzit de energie electrica intre doua zone ale sistemului electroenergetic naţional

106

Reţeaua electrica este definita ca fiind:

Ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere si de protecţie a acestora, staţiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele

Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate

Ansamblul de linii electrice destinate conectării unui producător de energie electrica de un utilizator al sau

107

O reţea electrica de distribuţie este definită ca fiind:

Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 220 kV

Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 110 kV

Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv

108

Reţeaua electrica de transport este:

Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala mai mică decât 110 kV

Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV

Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala cel mult egala cu 110 kV

109

Sistemul electroenergetic este definit ca fiind:

Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune

Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia energiei electrice

Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia, furnizarea si utilizarea energiei electrice

110

Sistemul electroenergetic naţional este:

Totalitatea instalaţiilor de producere, transport si distribuţie a energiei electrice de pe teritoriul naţional

Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional si care constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participanţii la piaţa de energie electrica

Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune

111

ANRE este:

Agenţie naţională de reglementare în domeniul energiei termice

Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala

Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei

112

Zona de protecţie a unei capacităţi energetice este:

Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor

Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului

Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si desfasurarea unor activitati

113

Zona de siguranţa a unei capacitati energetice este:

Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor

Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului

Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul evitării punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului

114

Furnizorul de ultima opţiune este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:

Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul public de distribuţie a energiei electrice

Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul de furnizare, in condiţii specifice reglementate

Un operator economic ale cărui acţiuni sau părţi sociale sunt deţinute în totalitate de statul român

115

Centrala  electrica de cogenerare este ansamblul de instalaţii, construcţii si echipamente necesare pentru producerea:

doar a energiei electrice

doar a energiei termice

energiei electrice si termice

116

Consumatorul eligibil de energie electrică este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:

Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul de energie electrică si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie

Consumatorul de energie electrică ce poate achiziţiona energie electrică doar de pe piaţa reglementata

Consumatorul de energie electrică obligat să achiziţioneze energia electrică la preturi de achiziţie reglementate

117

Culoarul de trecere a liniei electrice aeriene este format din:

Zona adiacenta liniei electrice aeriene având 100 m lăţime în plan orizontal

Zona adiacenta liniei electrice aeriene situata la 10 m deasupra acesteia

Suprafaţa terestra ce cuprinde zona de protecţie si zona de siguranţa

118

Operator de distribuţie este o persoană juridică, care:

Deţine si exploatează reţeaua electrica de iluminat public

întreţine si dezvolta reţeaua electrica de transport al energiei electrice

deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de distribuţie  si este titulara a unei licenţe de distribuţie  prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de distribuţie intr-o anumita zona

119

Ordinea de merit este ordinea în care un producător de energie electrică este luat în considerare pentru acoperirea cererii de energie în Sistemul Electroenergetic Naţional, pe baza:

Preţului ofertat [lei/MWh]

Puterii instalate

Capacitatii de a dispune rapid de o anumita putere

120

Reţea electrică de interes public este o reţea electrică la care sunt racordaţi:

 cel puţin 3 utilizatori

 cel puţin 2 utilizatori

cel puţin un utilizator

121

ANRE aproba reglementari cu caracter obligatoriu pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi anume:

Doar reglementari tehnice

Doar reglementari comerciale

Atât reglementari tehnice cat si reglementari comerciale

122

ANRE exercita controlul asupra operatorilor economici din sectorul energiei electrice cu privire la:

Respectarea reglementarilor emise si a sistemului de preturi si tarife in vigoare in sectorul energiei electrice

Respectarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă

Gestiunea patrimoniului public

123

Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează si executa instalaţii electrice, este:

Ministerul Economiei si Finanţelor

Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei

CN Transelectrica SA

124

Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează si executa instalaţii electrice, este:

Ministerul Economiei si Comerţului

Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei

Operatorul de distribuţie (filiale, sucursale ale SC Electrica SA sau societăţi rezultate ca urmare a procesului de privatizare)

125

Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public este:

Elaborat de ANRE si aprobat prin hotărâre a Guvernului României

Elaborat de ANRE si aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE

Elaborat de Ministerul de resort

126

Urmărirea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri si tarife în domeniul energiei electrice este de competenţa:

Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei

Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)

Cancelariei Primului-ministru

127

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei este abilitată prin lege cu următoarele competenţe:

Aprobă reglementări tehnice şi comerciale obligatorii pentru operatorii economici din sectorul energiei

Stabileşte metodologia de urmărire şi control în vederea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri şi tarife la energia electrică

Concesionează bunurile aparţinând patrimoniului public aferente sectorului energiei electrice

128

Operatorii economici care asigura servicii de măsurare a energiei electrice sunt atestaţi de:

MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale

129

Printre competenţele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei se regăsesc:

Elaborarea si aprobarea regulamentului de desemnare a furnizorului de ultimă opţiune

Elaborarea normelor de securitatea şi sănătate în muncă pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice

Elaborarea regulamentului privind racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public

130

Electrificarea localitatilor se realizează cu fonduri:

doar din bugetele locale

 doar din bugetul de stat

din bugetele locale, bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite

131

„Autorizaţiile de infiintare” se acorda in condiţiile legii energiei electrice, pentru:

Realizarea de noi capacitati energetice

Retehnologizarea capacitatilor energetice existente

Reviziile si reparaţiile curente efectuate asupra capacitatilor energetice

132

„Autorizaţiile de înfiinţare” se acordă pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport al energiei electrice sau pentru retehnologizarea celor existente?

Numai pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport noi

Numai pentru retehnologizarea liniilor şi staţiilor electrice de transport existente

Atât pentru realizarea liniilor si staţiilor electrice de transport noi, cât şi pentru retehnologizarea celor existente

133

Autorizaţiile de înfiinţare se acordă pentru realizarea sau retehnologizare reţelelor electrice cu tensiunea de linie nominală mai mare sau egală cu:

0,4 kV

20 kV

110 kV

134

ANRE emite autorizaţii de infiintare pentru realizarea şi/sau retehnologizarea:

liniilor si staţiilor electrice de transport al energiei electrice

liniilor şi staţiilor de distribuţie a energiei electrice, cu tensiune nominala de 110 kV

liniilor electrice de distribuţie a energiei electrice cu tensiune nominala de 20 kV

135

ANRE emite licenţe pentru

Prestarea serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice

Activitatea de administrare a pieţelor centralizate

Realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si energiei termice in cogenerare

136

ANRE emite licenţe pentru:

Exploatarea comercială a capacităţilor energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare

Reabilitarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice

Retehnologizarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice

137

ANRE emite licenţe pentru:

Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional

Prestarea serviciului public de distribuţie a energiei electrice

Prestarea serviciului de sistem

138

ANRE emite licenţe pentru:

Activitatea de administrare a pieţelor centralizate

Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional

Activitatea de furnizare a energiei electrice

139

Titularul autorizaţiei de infiintare a unei capacitati energetice, acordată în baza Legii energiei electrice, are următoarele obligaţii:

Sa stabilească si sa aplice, pe întreaga durata a executării lucrărilor, masurile de protecţie a persoanelor, bunurilor si mediului

Sa stabilească un sistem de comunicare cu consumatorii de energie electrică ce vor fi alimentaţi din instalaţiile electrice aflate în construcţie

Sa obţină toate vizele, acordurile si atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat

140

Obligaţiile aferente serviciului public sunt impuse operatorilor economici reglementaţi de ANRE prin următoarele tipuri de acte:

Licenţă – act juridic acordat de ANRE pentru exploatarea comercială a capacităţilor energetice

Reglementări – acte (normative) tehnice şi/ sau comerciale, aplicabile activităţii desfăşurate

Atât prin acte juridice (licenţă şi/ sau autorizaţie de înfiinţare), cât si prin reglementări tehnice şi comerciale, acordate/ emise de ANRE

141

Asupra terenurilor aflate in proprietatea terţilor, cuprinse in zonele de protecţie si de siguranţa ale capacităţilor energetice, se stabileşte:

drept de utilizare gratuită

drept de proprietate

drept de servitute legala

142

Concesiunea, în domeniul energiei, are ca obiect:

Bunuri proprietate publica sau privata ale statului

Activitati si servicii publice de interes naţional din domeniul energiei electrice

Bunurile utilizate în activitatea de furnizare a energiei electrice

143

Pe piaţa concurenţial cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienţilor eligibili prin

Contracte bilaterale la preţuri reglementate

Contracte bilaterale la tarife fixe

Contracte bilaterale la preţuri negociate

144

Reţeaua electrica de transport al energiei electrice, inclusiv terenurile pe care este amplasata, sunt:

Proprietate privata a unei persoane juridice

Proprietate publica a statului

Proprietate privata a statului

145

Operatorul de transport si de sistem are următoarele atribuţii principale:

exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de transport, instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie

exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de distribuţie

exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie spre consumatorii casnici

146

Cine analizează si avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare la reţelelor electrice de transport?

Operatorul de Transport si de Sistem

ANRE

Operatorul de distribuţie local

147

Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor fizice sau juridice:

Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport

Să efectueze construcţii de orice fel in zona de siguranţa a instalaţiilor, fara avizul de amplasament al operatorului de transport si de sistem

Să efectueze săpături de orice fel in zona de siguranţa a reţelelor electrice de transport, fara acordul operatorului de transport si de sistem

148

Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor juridice:

Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport

Să racordeze fără respectarea reglementărilor aplicabile, instalaţiile proprii la cele ale reţelei electrice de transport

Sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod accesul la instalaţii al operatorului de transport si de sistem

149

Operatorul de distribuţie:

Exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare 

Monitorizează siguranţa in funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum si indicatorii de performanta ai serviciului de distribuţie

Încasează contravaloarea energiei electrice furnizate

150

Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie persoanelor fizice si juridice:

Li se interzice să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a acestora, fără avizul de amplasament al operatorului de reţea

Li se interzice sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire sau prin construcţii accesul la instalaţii al OD

Li se permite depozitarea de materiale pe culoarul de trecere si in zonele de protecţie si de siguranţa ale instalaţiilor, fara acordul operatorului de reţea, cu condiţia să fie proprietar al terenului

151

Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:

Consum fraudulos de energie

Neplata facturii curente de energie

Neplata repetata a facturii de energie

152

Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:

Consum fraudulos de energie

Neplata facturii curente de energie

Neplata abonamentului radio-tv

153

Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:

Neplata abonamentului radio-tv

Neplata facturii curente de energie

Neplata repetata a facturii de energie

154

Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:

Consum de energie mai mare decât cel aferent puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare

Plata cu întârziere a facturilor

Consum fraudulos de energie, neplata repetata a facturilor sau in alte situaţii prevăzute de legislaţia in vigoare

155

În caz de consum fraudulos de energie, consumatorul:

Va fi sancţionat contravenţional

Va primi preaviz de deconectare

Va fi deconectat si va plati contravaloarea energiei electrice consumate

156

Elaborarea de programe de eficienta energetica si de promovare a resurselor regenerabile de energie este o atribuţie a:

Guvernului României

Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)

Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei

157

Calitatea de autoritate contractanta privind concesionarea bunurilor şi serviciilor din sectorul energiei electrice o are

MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale

158

În conformitate cu prevederile legii energiei electrice, sunt considerate surse regenerabile de energie:

Solare

Eoliene

Energia obţinuta prin arderea combustibililor fosili

159

Criteriile de promovare a energiei electrice produse in centrale electrice de cogenerare de înalta eficienta au in vedere:

Promovarea utilizării eficiente a combustibililor

Asigurarea accesului concurenţial al energiei electrice produse in cogenerare

Promovarea utilizării surselor regenerabile

160

Tarifele de racordare la reţea sunt:

Stabilite de operatorii de reţea

Negociate cu solicitantul

Reglementate de ANRE

161

Sustragerea de energie electrica constituie:

Contravenţie

Infracţiune de furt

Contravenţie sau infracţiune, după caz

162

Constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani:

Executarea de săpaturi sau lucrări de orice fel in zonele de protecţie a instalaţiilor, fara consimţământul prealabil al proprietarului acestora

Deteriorarea, modificarea fără drept a instalaţiilor energetice sau sustragerea de componente ale acestora

Nerespectarea reglementărilor emise de ANRE

163

Constituie contravenţie:

refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare

nerespectare obligaţiilor de producere şi/sau de ofertare conform prevederilor legale

sustragerea de energie electrica

164

Încălcarea reglementarilor tehnice si comerciale emise/ aprobate de ANRE constituie:

Infracţiune

Contravenţie

Abatere

165

Refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare constituie:

Contravenţie

Infracţiune

Tentativa de infracţiune

166

Conventia de exploatare, anexă la contractul de furnizare a energiei electrice, este un act juridic incheiat intre:

consumator si producator

operator de retea si consumator

furnizor si producător

167

Conventia de exploatare este un act juridic prin care sunt precizate aspecte legate de:

manevrele ce se executa si aventualele despagubiri ce se pot acorda in cazul unui incident

punctul de delimitare patrimonială între instalaţii şi condiţiile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor

realizarea conducerii operative prin dispecer

168

Activitatea de furnizare a energiei electrice implica urmatoarele servicii:

facturarea şi încasarea contravalorii energiei electrice, intermedierea relatiei consumatorului cu operatorul de retea

calculul tarifelor aplicabile categoriiloe de consumatori

aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice

169

Prin grup de masurare a energiei electrice se intelege:

ansamblul format din contorul de energie electrica si  elementele de securizre

ansamblul format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare, inclusiv elementele de securizare

doar transformatorul de măsurare

170

Se considera o intrerupere in alimentarea cu energie electrica:

situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 5% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.

situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 1% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.

situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 10% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.

171

Calitatea energiei electrice se refera la totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la:

frecventa, amplitudinea si variatia tensiunii

flicker si armonici

metodologia de stabilire e tarifelor

172

Punctul de delimitare între instalaţiile electrice este definit ca:

întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorului de cele ale operatorului de retea

întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se află instalat grupul de măsurare a energiei electrice

întotdeauna punctul de delimitare este punctul fizic în care este racordat un utilizator

173

Punctul de masurare este definit ca:

punct al unei retele electrice care delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorilor de cele ele operatorilor de retea

punct al unei retele electrice unde se află instalat grupul de masurare a energiei electrice

punct fizic din reţeaua electrica la care se racordeaza un utilizator.

174

Consumatorul casnic este consumatorul care:

Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminatul artificial din propria locuinta si din afara acesteia, fiind racordat la o retea monofazata de JT;

Utilizeaza energiei electrice pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta, precum si pentru realizarea de activitati comerciale sau prestarea de servicii;

Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminat artificial, precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta.

175

Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori se aplicã:

 furnizorilor si consumatorilor  de energie electrica

 tranzactiilor de pe piata angro de energie electrica

 relatiilor comerciale dintre producatori si furnizori

176

În functie de puterea contractatã, consumatorii, altii decât cei casnici, pot fi mari consumatori, când puterea contractatã depãseste:

50 kW

 100 kW

200 kW

177

Contractarea energiei electrice cu consumatorii casnici si asimilati acestora se face tinându-se seama de:

 tipul receptoarelor din dotare

 puterea maxima absorbitã

puterea instalatã în receptoarele proprii

178

Sunt obligati sã asigure mentinerea factorului de putere între limitele prevãzute în reglementãri emise de ANRE:

consumatorii casnici

toti consumatorii de energie electrica

toti consumatorii de energie electricã, cu exceptia consumatorilor casnici

Bitmap 179

 În contractele de furnizare a energiei electrice, se prevăd întotdeauna valori orare ale cantitãtilor de energie electricã activã contractate, dacă puterea electrică contractatã este mai mare de:

 3 MW

 10 MW

 100 kW

180

Consumatorii de energie electricã pot revinde energia unor eventuali subconsumatori:

fara a obtine nici un fel de acord al operatorului de reţea, furnizprului sau ANRE

cu acordul ANRE

cu acordul operatorului de distributie si al furnizorului

181

Succesorii legali ai unor contracte de furnizare pot continua derularea acestor contracte:

cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de o luna

cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de 6 luni

 fara nici o obligatie

182

Consumatorii casnici nu plãtesc energia electricã reactivã:

daca au o putere maxima contractata mai mica de 30 kW

daca au o putere maxima contractata mai mica de 50 kW

indiferent de puterea maxima contractata

183

Sistarea furnizarii energiei electrice la un consumator pentru întârzieri la plata facturii aferente va fi obligatoriu preavizata cu:

cel putin 3 zile înainte

cel putin 5 zile înainte

cel putin 10 zile înainte

184

Pentru depasirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare, furnizorul:

aplica un preaviz, apoi întrerupe furnizarea energiei electrice consumatorului

îi da consumatorului doua previze, apoi îi aplica penalizari

îi aplica preaviz consumatorului, apoi îl actioneaza în justitie

185

Pentru furnizarea de energie electrica contractul de furnizare:

este o conditie obligatorie

nu este obligatoriu

se încheie în conformitate cu contractul – cadrul aprobat de ANRE

186

Consumatorii pot conveni cu furnizorul sistarea temporara a energiei electrice, pentru o perioada de:

minimum o luna si maximum 12 luni

minimum 3 luni si maximum 6 luni

minimum 6 luni

187

Prin consumatori industriali se înteleg:

societatile comerciale si regiile autonome din domeniul industrial

sediile administrative ale societatilor comerciale

societatile comerciale care desfasoara activitate de comert cu bunuri

188

Un consumator eligibil:

poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata o singura data

poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata de cel mult douã ori

nu poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata

189

În cazul consumului fraudulos de energie electrica, perioada de recalculare va fi de:

un an pentru consumatorii casnici si 6 luni pentru ceilalti consumatori

6 luni pentru toti consumatorii

6 luni pentru consumatori casnici si un an pentru ceilalti consumatori

LES jt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002   

1           Generalitati

Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

·        firide de conexiuni cu LEA

·        cleme de racordare directa la LEA

·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

·        derivatii radiale

·        bucle cu alte circuite LES

·        bransamente

Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

·        circuite LES radiale

·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

  • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
    • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
    • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
    • cu izolatie şi înveliş din PVC
  • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
    • cabluri din  Al
    • cabluri din Cu în cazuri justificate

·              dupa numarul de conductoare ale cablului

o       cu 2 conductoare

o       cu 3 conductoare

o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

o       cu 5 conductoare

·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

·        dupa forma conductorului

o       conductoare multifilare

o       conductoare masive rotunde

o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

 

·        Firide de distributie si canale de cabluri

Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

·        firide de interior si de exterior,

·        firide realizate din metal sau policarbonat

·        firide incastrate in zidarie

·        firide pozate aparent pe zidarie

·        firide cu fundatie proprie

·        firide amplasate pe socluri de beton

·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

 

4           Mansoane

In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

 

5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
  • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
  • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
  • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
  • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
  • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

 

6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
  • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
  • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
  • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

 

7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

  • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o       majorari de sectiune

o       multiplicari de circuite

o       noi injectii din RED mt

o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o       limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

·       certificatul de urbanism,

·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g  modernizarea echipamentului PT

h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

10.4  Parametrii limita solicitati.

m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

Opinii proaspete despre examenul de autorizare

15/03/2008

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!! 

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

Valorifica si tu acesta oportunitate!

Presupun ca impresiile tale despre examen vor fi interesante pentru multa lume …!

Nu uita ca ai accesat cu mult interes aceasta pagina! Deocamdata nu este nicio opinie! Sper ca dupa examen nu vei uita sa-ti scrii parerea poate chiar ajuti pe cineva! Iar mai tarziu poate revii sa vezi si opiniile altor colegi care au trecut prin aceleasi emotii ca si tine ….!

Succes si bafta!

Va propun un set de intrebari care sa ne permita o imagine despre blog si examen. La unele intrebari voi utiliza optiunea care inhiba raspunsurile repetate pt a evita distorsionarea statisticilor. Veti putea insa consulta, in timp, ori de cate ori veti dori situatia actualizata a centralizatorului raspunsurilor.   O alta precizare care trebuie facuta este ca la acest format de sondaj de opinie identitatea votantului se rezuma la ID-ul calculatorului.  Acest lucru constituie un neajuns pentru calculatoarele utilizate de mai multe persoane atunci cand se alege optiunea de inhibare a rapunsurilor repetate. Practic in acest caz de la un calculator se accepta doar un singur vot! Deocamdata merg pe ideea ca vizitatorii blogului au acces la cel putin un calculator pe care il utilizeaza in exclusivitate. Cand voi avea semnale ca aceasta ipoteza nu este adevarata voi seta chestionarele intr-un mod mai permisiv.

Deci:

[*polldaddy poll=”1243341″]

Pentru urmatoarele doua intrebari sunt permise mai multe optiuni si repetarea votului de mai multe ori. Am considerat utila aceasta setare deoarece este posibil ca in viitor opiniile sa ni se schimbe si atunci cred ca este necesar sa ofer posibilitatea celor interesati sa isi reconsidere optiunea exprimata. Ideal ar fi sa se poata retine numai ultima optiune exprimata de cineva insa plat forma software PollDaddy nu ofera gratuit aceasta optiune !

[*polldaddy poll=”1243376″]

 [*polldaddy poll=”1243546″]

Centre de examene de autorizare electricieni in sesiunea -Primavara 2008

13/03/2008

SGC 2002    

                      Listele candidatilor,  pe serii,  se vor publica incepand cu data de 11 martie 2008,  cu cel putin 5 zile inainte de data examenului. Aceste liste se vor gasi  in partea de jos a paginii de pe site ANRE.

             Pentru evitarea confuziilor va recomand sa verificati programarea examenului direct pe site ANRE urmand link-urile oferite in aceast articol.

               Va urez succes la examen!   

  

Centrul de examinare Perioada de examinare EXAMEN DE AUTORIZARE
Locul de desfasurare Data/ Ora desfasurarii examenelor Lista candidatilor
Iasi 18-19 martie 2008 Universitatea tehnica GH. ASACHI
 Facultatea de Electrotehnicã
 
Bd. Prof. Dimitrie Mangeron nr.51-53
 Amfiteatrul E1
Seria 1 – Marti, 18 martie 2008, Ora 9  
Seria 2 – Marti, 18 martie 2008, Ora 13
Seria 3 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 9
Seria 4 – Miercuri, 19 martie 2008, Ora 13
Galati 21-22 martie 2008 COLEGIUL TEHNIC Paul Dimo
 Str. 1 Decembrie 1918 nr. 27
  
Seria 5 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 9  
Seria 6 – Vineri, 21 martie 2008, Ora 13
Seria 7 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 9
Seria 8 – Sambata, 22 martie 2008, Ora 13
Constanta 25-26 martie 2008   Seria 9 – Marti 25 martie 2008, Ora 14  
Seria 10 – Miercuri 26 martie 2008, Ora 9
Timisoara 1-2 aprilie 2008 Universitatea Politehnica Timisoara
 Facultatea de Constructii
 
Str. Traian Lalescu nr. 2A
 Amfiteatrul
Constantin Avram
Etaj
1
Seria 19 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 9  
Seria 20 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 12
Seria 21 – Marti, 1 aprilie 2008, Ora 16
Seria 22 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 9
Seria 23 – Miercuri, 2 aprilie 2008, Ora 13
Cluj Napoca 4-6 aprilie 2008 SC FDFEE TRANSILVANIA NORD SA
 
Str. Ilie Macelaru nr. 28A
 Sala Festiva
Seria 24, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 9  
Seria 25, Vineri, 4 aprilie 2008, Ora 13
Seria 26, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 9
Seria 27, Sambata, 5 aprilie 2008, Ora 13
Seria 28, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 9
Seria 29, Duminica, 6 aprilie 2008, Ora 13
Bucuresti 28 -30 martie 2008
11- 13 aprilie 2008
Universitatea Politehnica Bucuresti,
Splaiul Independentei nr. 313
Rectorat
 Catedra UNESCO Amfiteatrul AN 034
Seria 11, Vineri 28 martie 2008, Ora 8  
Seria 12, Vineri 28 martie 2008, Ora 12
Seria 13, Vineri 28 martie 2008, Ora 16
Seria 14, Sambata, 29 martie 2008, Ora 8
Seria 15, Sambata, 29 martie 2008, Ora 12
Seria 16, Sambata, 29 martie 2008, Ora 16
Seria 17, Duminica 30 martie 2008, Ora 8
Seria 18, Duminica 30 martie 2008, Ora 12
Seria 30, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 8
Seria 31, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 12
Seria 32, Vineri 11 aprilie 2008, Ora 16
Seria 33, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 8
Seria 34, Sambata 12 aprilie 2008, Ora 12
Seria 35, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 8
Seria 36, Duminica 13 aprilie 2008, Ora 12

  

Raspunsuri la primele 20 de probleme din tematica de examen

11/03/2008


Articol  actualizat 2012

Atentie! Procesorul de text nu accepta radicalul! Deci unde e cazul remarcati necesitatea lui radical din 3 si utilizati-l poate face diferenta dintre

Pentru solutiile problemelor utilizati link-ul urmator: solutia-primelor-20-probleme-toamana-2012_sgc_blog_actualizat-nov-2016

dna Florescu Floarea spune:
martie 11, 2008 la 10:09 am Buna ziua !Saptamana trecuta am descoperit blog-ul dumneavoastra , mi-a fost util in sensul ca m-am putut verifica, iar acolo unde au fost inadvertente am revenit asupra problemei.
Mi-am insusit observatia.
Pentru cei interesati in rezolvarea aplicatiilor numerice :
– primele 23 se gasesc in Manualul pentru autorizarea electricienilor instalatori- ed. 1995;
-ultimile 15 in:
Retele electrice de Gh. Iacobescu ed. 1977 si in
Probleme de statii si retele electrice de Al. Curelaru ed.1979. Atentie sunt si neconcordante intre cele doua carti . O problema rezolvata corect si una gresita

  • Succes la examen!

Raspunsuri (5) la subiectele din norme tehnice pentru examenul de autorizare electricieni gradele IIIA si IVA

27/01/2008

SGC 2002     Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

 

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIA_IVA.

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

      

            Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

Bibliografie:  

  1. NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00
  2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00
  3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00
  4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
  5. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
  6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV
  7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
  8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93
  9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
  10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  11.  

     

  12. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
  13. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  14. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
  15. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
  16. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  17. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  18. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
  19.  

     

 

Statistici

II inclus in III_IVB
II – III_IVA=38 intrebari
II ∩ III_IVA = 117 intrebari
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari
III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II

nr III_IVA nr III_IV B Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c
  1 1 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω
art 12.5.3
10 Ω 15 Ω
  2 2 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω 10 Ω
art 12.5.3
15 Ω
  3 3 NTE
 001/03
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: înalt semiînalt
art 13.6
jos
Ani Dobos:art 13.6
  4 4 NTE
 001/03
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică instalaţiilor electrice din medii explozive instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
art 2.1
  5 5 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.a
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială
art 3.22 a
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
  6 6 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.b
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
art 3.22. b
  7 7 NTE
 001/03
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: 12,5 kV/m
art 5.1.3.5 b
30 kV/m 20 kV/m
  8 8 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: metoda convenţională
art 5.2.1.a
 metoda statistică oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
  9 9 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: doar metoda convenţională doar metoda statistică oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
art 5.2.1.b
  10 10 NTE
 001/03
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: 30°
art 6.1.3
45° 60°
  11 11 NTE
 001/03
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: 10 Ω 5 Ω
art 6.2.6 b
4 Ω
  12 12 NTE
 001/03
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici
art 7.2.7
descărcătoare cu coarne paratrăsnete
  13   NTE
 005
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o: stare de succes dată
art 4
stare de insucces dată stare critică
  14   NTE 005 Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o: stare de insucces dată stare de succes dată stare critică
  15   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este: k AAR=0,2 k AAR=0,1
Anexa 2
k AAR=0,05
  16   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este: k RAR=0,20-0,25
Anexa 2
k RAR=0,25-0,3 k RAR=0,3-0,4
  17   NTE 005 Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt: indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
Liana si Elena art 1(5)a
indicatori economici
  18   NTE 005 Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea: indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
art 1(5)b
indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
unor indicatori economici
  19   NTE 005 În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua: în punctele de referinţă
art 52
în punctele de interfaţă
art 52 Liana
în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b)
art 52
  20   NTE 005 Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt: analize calitative
Liana si Elena
analize cantitative
Liana si Elena
analize economice
art 52
  21   NTE 005 În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată: defect parţial defect simplu
art 27
defect complet
  22   NTE 005 În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu: defecte ce conduc la refuzuri de acţionare
art 52
defecte ce conduc la refuzuri de solicitare defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective)
art 52
  23   NTE 005 Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca: instalaţii în aşteptare instalaţii de sine stătătoare
art 53
în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită
art 53
1 24 21 NTE 006 Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 neglijabilă
axa 10
se calculează pe bază de formulă
2 25 22 NTE 006 Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: 10% 5%
art 14
15%
3 26 23 NTE 006 Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: scade
art 15 b
creşte rămâne constant
4 27 24 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 curentul de scurtcircuit de şoc
5 28 25 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3
6 29 26 NTE 006 În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: aproape de generator
Ani Dobos:art 16b
departe de generator
Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7 30 27 NTE 006 În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: se neglijează nu există art 16c se calculează pe bază de formulă
8 31 28 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: rezistenţele de contact
art 9d
impedanţele de defect
art 9d
impedanţele de scurtcircuit
9 32 29 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: capacităţile liniilor
 
art 13
Liliana art 9h
impedanţele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h
10 33 30 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: scurtcircuitul este departe de generator art 9a scurtcircuitul este aproape de generator scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11 34 31 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: valorile tensiunii de alimentare art 9c impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c impedanţele de scurtcircuit
12 35 32 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13 36 33 PE 102/86 Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: în aceeaşi încăpere; în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6,
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14 37 34 PE 102/86 Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: este interzisă, cu unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7
este permisă întotdeauna; nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15 38 35 PE 102/86 În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1
nu se admite se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16 39 36 I7/2002 Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: este interzisă;   art 5.2.27 este permisă în anumite condiţii; este permisă, dar nu se recomandă.
17 40 37 PE 102/86 În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;
Ani Dobos:art 3.2
se montează indicatoare de securitate; în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2
18 41 38 PE 102/86 Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7
orice tip de întreruptor; aparate debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7
19 42 39 I7/2002 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:  10 mm  15 mm
art 5.2.62
 20 mm
20 43 40 I7/2002 Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat
art 5.2.79
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21 44 41 I7/2002 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:  50 A  100 A  
art 5.2.28
 150 A
22 45 42 PE 102/86 Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23 46 43 PE 102/86 Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:  este permisă nu este permisă
Ani Dobos:art 4.5.3
 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30
24 47 44 I7/2002 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:  conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28  conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact  conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25 48 45 I7/2002 Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: este interzisă; art 4.2.23 este permisă; este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26 49 46 I7/2002 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : întreruptoare manuale; siguranţe fuzibile; art 7.1.12 întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27 50 47 I7/2002 Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: în încăperi separate  art 7.1.16 în dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
28 51 48 PE 102/86 Carcasele bateriilor de condensatoare: trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ
Ani Dobos:art 4.7.6
nu trebuie să fie legate la pământ; trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29 52 49 I7/2002 Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: Cu
art 5.1.3 b
Al otel
30 53 50 PE 102/86 Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:  în plan vertical  în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal  în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10
31 54 51 I7/2002 Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32 55 52 PE 102/86 Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: verde pentru poziţia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11
alb pentru poziţia deschis alb pentru poziţia închis
Ani Dobos:art 4.9.11
  56 53 PE 103/92 Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: nu este obligatorie;
art 1.4
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
  57 54 PE 103/92 Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
art 1.4
  58 55 PE 103/92 Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: de regulă, numai la efectele dinamice; de regulă, numai la efectele termice; întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
Liliana art 1.5
  59 56 PE 103/92 Curentul de scurtcircuit reprezintă: curentul nominal admisibil supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric
art 3.4
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
Liliana art 3.4
  60 57 PE 103/92 La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: de regulă, se neglijează; se recomandă să se ţină seama de ea;
art 4.2
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
  61 58 PE 103/92 Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
art 4.3
  62 59 PE 103/92 La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ rezistenţei arcului electric rezistenţei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare)
  63 60 PE 103/92 Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: curentul dinamic nominal curentul de scurtcircuit termic echivalent valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
art 5.1
  64 61 PE 103/92 La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: de prezenţa aparatelor limitatoare de curent
art 5.4
de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
  65 62 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:  scurtcircuitul monofazat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ scurtcircuitul trifazat
art 5.1
  66 63 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:  valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
art 5.1
 curentul de scurtcircuit permanent (kA)  curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
  67 64 PE 103/92 Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect
Liliana art 5.2 si fig 2
 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect  direct proporţional cu durata defectului
  68 65 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: solicitări mecanice
art 5.6
efecte termice solicitări electromagnetice
  69 66 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice
Liliana art 5.8
la efectele termice
  70 67 PE 103/92 Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9
arcul electric
  71 68 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:  se verifică la solicitări mecanice
art 5.10
 se verifică la solicitări termice
art 5.10
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
  72 69 PE 103/92 La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea: totală (echivalentă); părţii de aluminiu;
art 6.6
părţii de oţel
  73 70 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: arc electric solicitări electromagnetice solicitări mecanice şi termice
art 5.10
  74 71 PE 103/92 Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură valorile limită admise de normele producătorului
art 6.14
375°C – 400°C, în funcţie de durata
  75 85 PE 134/95 Timpul minim de deconectare reprezintă: cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare
art 2.29
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului
art 2.29
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
  76 86 PE 134/95 Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă
art 2.24
componentei simetrice de c.a. scade componentei simetrice de c.a. se dublează
  77 87 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere
art 3.1 pct II
valoarea componentei simetrice de c.a. curentul de şoc
Liana art 3.1 pct II
  78 88 PE 134/95 In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: cuptoarelor electrice cu arc maşinilor rotative
art 3.2
transformatoarelor
  79 89 PE 134/95 Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: impedanţele lor
art 3.2
 rezistenţele lor  reactanţele lor
  80 90 PE 134/95 În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: aceeaşi impedanţă de bază
art 3.2
acelaşi curent la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
  81 91 PE 134/95 În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:  rezistenţele reţelelor
Liana art 1.5
 reactanţele reţelelor  reactanţele capacitive ale reţelelor
  82 92 PE 134/95 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: în schemele de secvenţă homopolară; în schemele de secvenţă directă; în schemele de secvenţă inversă;
  83 93 PE 134/95 Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;
art 2.14
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
  84 94 PE 134/95 Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:  cu 5s înaintea scurtcircuitului  în momentul scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28
 cu 10 s după producerea scurtcircuitului
  85 95 PE 134/95 În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:  are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului
art 3.1 pct I
are o valoare ce variază în timp are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
  86 96 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;
art 3.1 pct II
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
  87 97 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit
art 3.1
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero
art 3.1
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
art 3.1
  88 98 PE 134/95 Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:  calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici
art 3.2
 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici
art 3.2
 calculul tensiunii reţelei
  89 99 PE 134/95 Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:  pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri  numai pentru o fază, în ambele cazuri
art 3.2
 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
  90 100 PE 134/95 Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
art 3.2
  91 101 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: se admite întotdeauna egalitatea lor se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
art 3.2
  92 102 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
art 3.2
33 93 103 PE 155/92 Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
34 94 104 PE 155/92 Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35 95 105 PE 155/92 Conductoarele coloanelor electrice: trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36 96 106 PE 155/92 Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: 50 mmp 150 mmp 100 mmp
art 3.2.2
37