Posts Tagged ‘legislatie’

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice

01/10/2017

Aveti mai jos lista bibliografica completa pentru toate domeniile pentru care ISC a organizat examene pentru autorizarea responsabililor tehnici cu executia RTE in anul 2017.

Pentru Domeniile instalatii electrice 6.1 si retele electrice 8.1 atasez fisierele cu materialul bibliografic cerut.

Partea de legislatie este comuna pentru mai multe domenii. La sectiunea de reglementari tehnice exista, dupa cum este si firesc, diferente mari intre domenii.

Informatii complete si actuale pot fi obtinute de pe pagina de internet a Inspectoratului de Stat in Constructii www.isc-web.ro

Pentru normativele tehnice publicate pe pagina de internet a ANRE http://www.anre.ro veti gasi versiunile actualizate!

Bibliografie Legislatie_RTE_ISC 2017

Bibliografie reglem th pe domenii examen RTE_ISC 2017

Lg_1_LEGE (R) 10 18-01-1995

Lg_2 actualizata 50_1991 SGC

Lg_3_Ord MDRL 839 12-10-2009 met lg 50

Lg_5_HGR 272 14-06-1994 reg ref control de stat

Lg_6_HGR 273 14-06-1994 reg receptie

Lg_7_Ord MTTC 1558 26-08-2004 conformitate prod

Lg_8_9_10_HGR 766 21-11-1997 cond Q in constr

Lg_11_HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

Lg_12_HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Lg_13_Reg305_ro UE comenrializ prod pt constr

Lg_14_regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Lg_15_rectificare_reg_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Lg_16_Ord 1895 31-08-2016 autorizare RTE

Th_1_I7_2011 proiectre inst el interioare

Th_2_Normativ I 18-1-2001

Th_3_PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Th_4_Normativ P118_3_2015

Th_6_NP 061_2002

Th_7_NP_099_2004

Th_8_C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

Th_9_118_1999

Th_10 NTE 007 LES ORDIN 38_2008

Th_11_PE 106 proiectre LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Toate cele bune!

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti

22/09/2014

SGC 2010 Din comentariile utilizatorilor blogului am constatat un interes foarte mare pentru reglementarile legate de electrificarea localitatilir si/sau pentru extinderea reteleor de distributie pentru alimentarea noilor clienti in localitatile partial electrificate si/sau in noile perimetre construibile aprobate prin planurile de urbanism.

Ca raspuns la acest interes am scris cateva articole respectiv am actualizat articole mai vechi pe teme inrudite:

Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Principalele acte normative care reglementeaza extinderea reteleor electrice respectiv electrificarea localitatilor sunt :

Legea enetgiei electrice 123/2012: Legea Energiei 123_2012

Regulementul de racordare le retelele electrice de distributie publica aprobat prin ordinul ANRE 59/2013:  Ord 59_2013 Regulament de racordare si respectiv in Ordinul ANRE 63/2014 prin care s-a actualizat regulamentul de racordare cu noi prevederi favorabile solicitantilor de racordare la retelele electrice de distributie publica Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Metodologia de finantare a electrificarilor aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013:  Ord 75 13 ref finantare electrificari

Legea energiei electrice la art 51 prevede:

Art. 51: Electrificarea localităţilor şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

(1)În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.

(2)În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale şi din bugetul de stat, în condiţiile legii.

(3)Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.

(4)Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităţilor şi de extindere a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a reţelei pe termen mediu şi lung.

(5)Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.

(6)ANRE va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare

In regulamentul de racordare  aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 informatiile legate de alimentarea ansamblurilor de locuinte sunt concentrate in anexa 2 (fara sa fie excusiv in acesta anexa):  reguli specifice pentru realizarea racordarii locuintelor individuale la reteaua electrică de distributie dar mai ales in anexa 3 (fara sa fie excusiv in acesta anexa): reguli specifice pentru realizarea racordarii la reteaua electrică de distributie a ansamblurilor de blocuri de locuinte si/sau de locuinte individuale. 

Metodologia de finantare a lucrarilor de extindere/electrificare aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013 stabileste regulile de finantare/cofinantare de catre operatorul de distributie si/sau Primarii alucrarilor de extindere/electrificare.

Practica, validata de ANRE, a impins mai departe regulile stabilind ca „dezvoltator” ar putea fi considerat in sensul prevederilor anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 chiar si o persoana fizica care solicita alimentarea cu energie electrica  a unei locuinte individuale.

Mai mult decat atat beneficiarii aplicarii anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 beneficiaza si de drepturile primului investitor prevazute in ordinul 59/2013 la art 22 aliniat 7 de refinatare pentru partile de instalatie folosite pentru racordarea la retelele electrice de distributie (RED) publica a urmatorilor utilizatori

„Art 22(7) In situatia racordarii de noi utilizatori la instalatia de racordare realizata pentru un prim utilizator, acesta primeste o compensatie baneasca din partea urmatorilor utilizatori racordati in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza metodologiei aprobate de autoritatea competenta.”

La un momnet dat vazand cat d emult a inclinat ANRE balanta in favoare solicitantilor  de racordare la RED am vrut sa intitulez articolul Clienti noi vs clienti vechi intrucat prin noile reglementari de racordare la RED se pune o serioasa presiune pe fondurile de investitii ale operatorilor de distributie pentru sustinerea racordarii la RED a noilor utilizatori.

Fondurile de investitii sunt „prin definitie limitate” in orice companie. In cazul particular al activitatii de distributie cu fondurile de investitii operatorii de distributie trebuie sa mentina si sa modernizeze un volum copesitor de instalatii cu durata de viata depasita in consitiile in care clientii au devenit tot mai pretentiosi in privinta calitatii energiei electrice iar proprietarii de terenuri si-au dezvoltat o fobie feroce impotriva retelelor electrice existente pe terenurile lor.

Nu mai vorbesc de costurile induse operatorilor de distributie de vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene care este „incurajata” de o legislatie ezitanta si neadecvata!

Se pare insa ca vorbim de o aliniere la reglementarile de specialitate din Uniunea Europeana iar OD va trebui sa invete sa aplice inteligent noile reglementari astfel incat sa satisfaca si noii clienti si in acelasi timp actiionand pe baza de prioritati obiectiv determinate sa intervina punctual pentru dezvoltarea/modernizarea retelelor existente de distributie.

Sunt convins ca pentru multi utilizatori ai blogului acest articol nu lamureste volumul mare de intrebari care il pot avea despre racordarea la retelele electrice de distributie insa cei care dosresc sa se informeze au facilitat accesul la principalele reglementari si se pot documenta foarte bine.

Probabil ca vom clarifica lucrurile pe studii de caz si/sau in noi articole in care vom analiza aspecte de detaliu ale racordarii la RED respectiv ale electrificarilor/extinderii RED.

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2014

16/02/2014

Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2014:

ElectricieniTematica_2014

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013 (1)

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Tematica şi bibliografie pentru examenul de autorizare electricieni Primavara 2014

13/02/2014

SGC 2010 pe site http://www.anre.ro a fost publicata tematica examenului de autorizare a electricienilor Primavara 2014

 

 

Domeniul Denumire document Document aprobat prin: Indicativ: Inlocuieste pe: Aplicabilitate pe grad / tip
I II IIIA/ IVA IIIB/ IVB
Electrotehnica
  1. Cunoştinţe de electrotehnică, măsurări electrice şi maşini electrice (se pot studia manualele şi cărţile din literatura tehnică de specialitate)
      DA DA DA DA
Legislaţie
  1. Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123 /2012 MO nr. 485 din 16.07.2012
     Abroga Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 7-11 DA DA DA DA
 
  1. Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori
HG nr. 1007 din 25.07.2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 673 din 27.07.2004     DA DA DA DA
 
  1. Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
Ordinul ANRE nr. 59 din 02.08.2013 publicat in MO 517/19.08.2013, intrat in vigoare odata cu publicarea in MO, Partea I nr. 799/18.12.2013 a H.G. nr. 1028/2013 privind abrogarea H.G. nr. 90/2008     DA DA DA DA
 
  1. Codul tehnic al reţelei electrice de transport – Revizia 1

 

Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004, cu modificările şi completările ulterioare     NU NU DA DA
 
  1. Standard de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice

 

Ordinul ANRE nr. 17/28-06-2007     NU NU DA DA
 
  1. Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie
Ordinul ANRE 128/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 26 ianuarie 2009     DA DA DA DA
 
  1. Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice

 

Ordinul ANRE nr. 28/30-08-2007     DA DA DA DA
 
  1. Codul de măsurare a energiei electrice
Ordinul ANRE nr. 17 din 20.06.2002 al Preşedintelui ANRE     NU NU DA DA
 
  1. Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul ANRE nr. 4 din 9.03.2007     NU NU DA DA
 
  1. Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice
Ordinul ANRE nr. 11 din 13.03.2013 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 21 martie 2013     DA DA DA DA
 
  1. Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Rev. 3
Ordinul ANRE nr. 24 din 20.07.2007 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 604 din 3 septembrie 2007     NU DA DA DA
 
  1. Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public
Ordinul ANRE 129/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2009     DA DA DA DA
 
  1. Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la reţea
Ordinul ANRE nr. 38/ 2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 751 din. 06.11.2007     NU DA DA DA
Norme tehnice
  1. Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor
  I 7 – 2011, Ordin MDRT   DA DA DA DA
 
  1. Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor
Ordinul ANRE nr. 2/ 2003; NTE 001/03/00 PE 109/1992 NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V
Ordinul ANRE nr. 32/2004 NTE 003/04/00 PE 104/93, PE 122/82, PE 123/78 NU NU DA DA
 
  1. Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice
Decizia ANRE nr. 1424/ 2006 NTE 005 PE 013/1994 NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV
Ordinul ANRE nr. 7/ 2006 NTE 006/06/00 PE 134-2/1996 NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
Ordinul ANRE nr. 38/ 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 bis NTE 007/08/00 PE 107/1995; NU NU DA DA
 
  1. Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice (republicate in 1993). Modificarea 1 (1990)
  PE 022-3/87   NU NU DA NU
 
  1. Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV
  PE 101/ 1985 (republicat în 1993)   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  PE 102/1986 (republicat în 1993)   NU DA DA DA
 
  1. Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
  PE 103/1992   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  PE106/2003   NU NU DA DA
 
  1. Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
  PE 120/1994   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  PE132/2003   NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  PE 134/1995;   NU NU DA DA
 
  1. Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiilor electrice de distributie de 1-110kV
  NTE 401.03.00  PE 135-91 NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
  PE 155/1992   DA DA DA DA

04-2013

 

 

Bibliografie

Domeniul tematic Electrotehnică: Manualele şi cărţi din literatura tehnică de specialitate;

Domeniul tematic Legislatie:

Legile şi reglementările aprobate prin hotărâri ale Guvernului sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

Reglementările ANRE (regulamente, coduri, etc), aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Domeniul tematic Norme tehnice:

Normele tehnice ce au indicativul NTE, aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE, sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Normativele tehnice ce au indicativ PE (prescripţie energetică) se pot procura de la Editura ICEMENERG, Oficiul de Documentare în Energetică ODE, Bd. Energeticienilor 8, sector 3, telefon 021-346.27.69. 021-346.27.04.

Informaţii despre normativul care figurează la punctul 15 al listei bibliografice se pot obţine de la  SC Monitorul Oficial RA, Centrul pentru relaţii cu publicul, Şos. Panduri nr. 1, Bloc P33, sector 5, Bucureşti, telefon 021-4010070 (program de lucru cu publicul L-V 8-16).

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2013

12/04/2013

SGC 2010 Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2013:

ElectricieniProbleme 2011

ElectricieniTematica2013

ELECTROTEHNICA, MASINI SI RETELE ELECTRICE

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Avizul tehnic de racordare intre suficienta si exagerare

01/10/2011

Avizul tehnic de racordare (ATR) este instrumentul prin care se conduce extinderea retelelor electrice de distributie. El influenteaza in egala masura prezentul si viitorul RED. ATR influenteaza calitatea energiei electrice pentru consumatorii deja racordati la RED, pentru noii solicitanti de acces la retea si pentru viitorii solicitanti.

ATR este un act de creatie. Calitatea solutiilor tehnice depinde de multi factori intre care corectitudinea datelor de intrare privind puterea maxima simultan absorbita necesara utilizatorilor, necesitatile reale de calitate a energiei electrice declarate de utilizatori, cunoasterea de catre semnatarul ATR a performantelor RED si viziunea sa asupra dezvoltarii RED in fiecare locatie.

Indiferenta, suficienta si lipsa de profesionalitate in activitatea de fundamentare/elaborare ATR pot compromite performatele RED si pot contribui din plin la insatisfactiile clientilor.

Este necesar sa analizam cele doua extreme in care se poate pozitiona ATR pentru a stimula evitarea lor.

Exagerarea in elaborarea ATR:

  • prevedera de costuri pentru unele elemente fizice care exced necesitatile obiective de asigurare a conditiilor de racordare
  • prevederea de solutii tehnice complicate inutil
  • includerea in descrierea solutiei in exces a unor delalii de dimensionare care ar trebui lasate in seama proiectului tehnic

Suficienta in elaborarea ATR:

  • descrierea excesiv de sumara a solutiei astfel incat aceasta ramane nedefinita
  • utilizarea jargonului tehnic in descrierea solutiilor tehnice de racordare
  • emiterea ATR fara efectuarea prealabila a analizei retelei
  • emiterea ATR fara sa se tina cont de perspectivele dezvoltarii RED: ocuparea traseelor publice cu instalatii private, extinderea RED cu instalatii subdimensionate care in timp scurt vor trebui sa fie refacute dubland efortul investitional (etc)
  • emiterea ATR pe RED deja supraincarcate fara masuri de intarirea capacitatii de distributie in amonte
  • emiterea de ATR la retelele stradale pentru consumatori care determina regimuri dezechilibrate si deformate care afecteaza calitatea energiei electrice pentru toti ceilalti utilizatori fara masuri tehnice de limitare a poluarii electromagnetice a RED
  • extinderea RED prin ATR fara prevederea necesitatii obtinerii avizelor si acordurilor legale necesare

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Ordonata 43/2010 de modificare a legii energiei electrice 13/2007

22/05/2010

SGC 2002 va semnalez modificarile aduse legii ee de ordonata 43/2010. mentionez ca acesta ordonanta de urgenta a adus modificari mai multor acte normative intre care si legii energiei electrice 13/2007:

Pentru a usura intelegerea modificarilor promovate de OUG 43/2010 voi prezenta prevederile noi si initiale ale legii 13/2007:

Expunere de motive ( foarte important de citit!):

  

  

  

 

 

 

 

text nou promovat prin OUG 43/2010:

Text initial din legea 13/2007:

Art 11 alin 2 lit ţ

ţ) atesta operatorii economici care asigura servicii de masurare a energiei electrice, conform unui regulament propriu;
Categoriile de autorizatii si licente Art. 15
(1) Autoritatea competenta emite:
1. autorizatii de infiintare pentru:
a) realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare sau retehnologizarea celor existente;
b) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de transport al energiei electrice;
c) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de distributie a energiei electrice cu tensiune nominala de 110 kV;
2. licente pentru:
a) exploatarea comerciala a capacitatilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice in cogenerare;
b) prestarea serviciului de transport al energiei electrice;
c) prestarea serviciului de sistem;
d) prestarea serviciului de distributie a energiei electrice;
e) activitati de administrare a pietelor centralizate;
f) activitatea de furnizare a energiei electrice.
(2) Autorizatiile de infiintare pentru realizarea de capacitati noi, prevazute la alin. (1) pct. 1, se acorda numai pe/in imobile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, proprietate privata a solicitantului autorizatiei de infiintare ori detinute cu un alt titlu legal.
(3) Licentele pentru exploatarea comerciala a capacitatilor energetice noi se acorda in cazul in care capacitatile energetice noi sunt amplasate pe/in imobile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, proprietate privata a solicitantului licentei ori proprietate privata a unor persoane fizice sau juridice, detinute cu un alt titlu legal.

Consecinte/comentarii:

  1. Art I alin1 UOG 43/2010:  este posibil sa conduca la  modificarea si anumitor  prevederi ale codului de masurare,
  2. Art I alin1 UOG 43/2010: mai multi agenti economici vor putea oferta servicii de masurarea ee
  3. Art I alin 2 UOG 43/2010: adaptare la reglemetarile care incurajeaza investitii in productia de ee din resurse regenerabile
  4. Art I alin 3 UOG 43/2010: posibil sa genereze schimbarea unor prevederi ale GHR 1007/2004 regulamentul de furnizare
  5. Art I alin 3 UOG 43/2010: va necesita un eventual contract cadru care sa reglementeze conditiile de revanzare a energiei electrice. Este posibil ca acesta relatie comerciala sa fie lasata nereglementata dar in acest caz pot aparea unele abuzuri ale celor care revand ee. Spun ca ar necesita reglementarea conditiilor de revanzare a ee desi daca se incheie contracte comerciale legale partile trebuie sa fie capabile sa isi negocieze relatia comerciala si sa o pastreze atata timp cat le va conveni
  6. Art I alin 3 UOG 43/2010: vor incuraja delimitarile la mt si marirerea in general a volumului de instalatii de distributia ee detinute de agenti economici nespecializati si neautorizati pentru prestarea activitatii de distributia ee. Acest lucru aparent poate avea si parti bune insa in conditiile unui control modest legat de mentinerea instalatiilor in stare tehnica corespunzatoare finalitatea va consta in careterea gradului de risc de electrocutare asociat acestor instalatii electroenergetice care vor fi gestionate de unitati nespecializate. Va creste si numarul evenimetelor generate de aceste instalatii in sistemul public de distributia energiei electrice. Desigur ca nu este neaparat nevoie sa se intample aceste prezumtii insa sunt sanse destul de mari sa avem aceste cazuri pe scara larga pentru ca este putin probabil ca nepricepereasi amatorismul  sa poata conduce la lucruri bune!
  7. Art I alin 3 UOG 43/2010:  vine sa solutioneze cazurile tot mai dese in care proprietarii  de capacitati de distributia ee  trebuie sa rezolve, legal, problema revanzarii ee catre subconsumatori sai. Articolul se aplica pentru o gama larga de cazuri:
  • relatia dintre proprietarul unui imobil alimentat cu ee si chiriasii sai persoane fizice si/sau juridice, activitati casnice si/sau industriale/servicii
  • proprietarii unor posturi de transformare din care sunt alimentati subconsumatori. In fapt proprietarii de capacitati energetice (statii, linii mt, posturi de transformare, retele jt etc) din care sunt alimentati subconsumatori
  • cazurile parcurilor industriale etc
  • Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

    15/11/2009

    SGC 2002

    Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

    capitolul I

    Scop

     

    Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

    (2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

    a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

    (3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

     

    a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

     

    b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

    c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

    d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

     

    (4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

     

    (5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

     

    a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

    Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

    1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
    2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

    Capitolul VII

    Dispoziţii finale

    Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

    Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

    Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

    Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

    Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

    Anexa  nr.  4a

    Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
    Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
    11,502 11,502
    Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
    Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
    Hst 74bis) Hst+ 3m3)
    Hst+ 3m3)

     

    1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

    2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

    3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    observatii

    • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
    • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
    Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
    6 ) 7) 7)
    Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
    64is)
    7) 7) 7)
    7bis)

     

    4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

    4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

    6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

    7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

    7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

     

    observatii

    • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
    • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
    Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
    0,68bis) 29bis)
    Linie de Tc subterana Nu se normează 510) 3010)
    Nu se normează10bis)

     

    8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

    8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

    9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

    10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    observatii

     

    • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
    211bis)
    Linie contact tramvai 4 4,5 5
    411bis
    Linie contact troleibuz 2 3 3
    31bis)
    Cablu purtator tramvai 2 3 3
    21bis)
    Cablu purtator troleibuz 4 4 4

     

    11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
    Traversare Interzis 312) 412)
    Apropiere Hst 1213) 1213)
    Hst13bis)

     

    12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

    13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
    Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
    214 bis)
    Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
    517) 517)

     

    14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

    14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

    16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

    17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
    Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
    In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
    Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
    Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
    Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
    (5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
    Apropiere 18) 12 1) 22 1)

     

    18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

    19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

    20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

    21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
    Trecere Trecere Trecere
    Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis)
    Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
    323) 224bis) 32 3)
    223bis
    Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
    323) 224bis) 323)
    223bis

     

    22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

    23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

    23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

    24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

    24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Clădiri

     

    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
    Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
    Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă 325)
    Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
    LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
    Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
    126bis)
    Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
    126bis)

     

    25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

    25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

    26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

    27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

     

     

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
    – pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
    – pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
    H st ???? 7 7

     

    Observatie:

    • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
    • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
    Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
    1,5 6 3 6 3
    1,535)

     

     

    35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
    3,528bis)
    429) 629) 629)
    429bis)
    3,530) 3,5030) 430)

     

    28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

    28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

    29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

    30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

     

     

     

    Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
    LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
    Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

     

     

     

    6 4,5 2,5 6 5 3
    432bis 0,133bis
    Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
    Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
    Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

    31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

    32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

    32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

    33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

    34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

     

     

    Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
    Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
    LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
    1,50 2
    0,1 4) 0,14)
    LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

    NOTE

    1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

    2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

    3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

    4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

    Boilerul lui Nicu

    19/10/2009

    SGC 2002   Plecand de la un dialog purtat cu dl ec N. Nicu  se pot pune in discutie cateva aspecte practice interesante:

    • modificarea instalatiilor interioare uneori inpropii pentru alimentarea receptoarelor electrice de putere ceva mai mare: boilere, masini de spalat, instalatii de climatizare
    • generalizarea existantei utilajelor electrocasnice de putere mare din categoria celor mentionate mai sus si pe aceasta cale creterea puterilor instalate in gospodarii/apartamente/case si respectiv cresterea puterilor maxime simultan efectiv absorbite de bransamentele casnice in limitele permise de protectiile bransamentelor
    • modificarile facute de proprietari adesea neavizati in instalatiile interioare
    • prizele de pamant ale imobilelor
    • lipsa precocuparii comunicarii la OD a modificarilor din instalatiile interioare
    • lipsa preocuparii de actualizare a ATR la modificarea puterilor instalate respectiv a celor maxima simultan absorbite

    Probabil ca lecturand dialogul de mai jos veti observa si alte aspecte care sa merite sa fie discutate. De exemplu:

    • OD are vreo sansa sa depisteze noua situatie? 
    • Este necesar ca OD sa cunoasca ca s-au modificat instalatiile interioare?
    • Este necesar sa fie actualizat ATR?
    • Care sunt perspectivele incarcarii retelelor jt vis-a vis de tendintele de achizitionare a unor receptoare electrocasnice de puteri mari pentru climatizare, incalzire apa menajera, spalat / uscat rufe etc?
    • Exista tendinta de a se trece la incalzirea electrica?
    • Care sunt consecintele posibile ale efectuarii modificarilor instalatiilor de utilizare de catre personal neautorizat?
    • In ce conditii pot aparea tensiuni periculoase pe caloriferele utilizate ca pp in apartamente?

    N Nicu spune: 17/10/2009 la 20:37

     va rog sa-mi spuneti ce sectiune trebuie sa aiba un cablu pentru a alimenta concomitent o masina de spalat 2 kw si boilarul 1,5 kw. pot sa le alimentez separat doua circuite trase de la tablou ? care este incarcarea maxima in Kw ce se poate face pe un circuit electric de la bloc ? cat suporta contoarul ? va multumesc mult.

    stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 20:55

    Salut Nicu, Poti conta pe un consum maxim simultan absorbit de 4 kW (5 kVA). Asta corespunde unei sigurante de bransament de 25 A. Pt o buna selectivitate ar fi bine ca in tablou de sigurante din apartament sa ai sigurante de maxim 16A asta inseamna 3,5 kVA/circuit in interior se folosesc circuite de 4-6 mmp Cu sau 6-8 mmp Al.

    Ai observat ca utilizez si unitatea de masura kVA. Avem [kW]=[KVA]*cosfi unde termenul cosfi este subunitar si este caracteristic receptorului utilizat. De obicei este trecut pe placuta aparatului. Daca ai posibilitatea ti-as recomanda circuite separate pentu boiler si pentru masina de spalat realizate cu conductor de Cu de 6 mmp. Daca mai sunt probleme mai discutam

    Succes! SGC

    N Nicu spune: 17/10/2009 la 21:15 

     Multumesc, foarte mult. Siguranta de 25 A poate fi diferentiala si de cati mmA ? ce marca recomandati ? daca este diferentiala poate sa decupleze usor chiar si in timpul programului de la masina ?

     va multumesc.

     stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 21:55 

     Salut Nicu, Desigur ca poti utiliza un disjunctor diferential este deja un intreruptor, (superior, ca functii, sigurantei) acesta va avea In = 25 A, o curba de decasare reconad tipB si un curent diferential de 30 mA. Ca sa beneficiezi de toate avantajele trebuie sa ai si o instalatie interioara in stare tehnica buna cu rezistenta de izolatie OK. Diferentiala va depista defectele incipiente de izolatie oriunde apar ele la receptoare si/sau la instalatia interioara. In exploatare nu trebuie sa uiti ca ai o protectie sensibila si ca trebuie sa iei masuri daca ai declansari. Succes! SGC

    N Nicu spune: 17/10/2009 la 22:10  Domnule inginer, din cele recomandate de Dvs, am realizat un proiect ce arata asa : pentru circuitul de boiler de 1,5Kw folosesc conductor de 6mm cu siguranta diferentiala de 10 A si curent diferentia la 30mA iar pentru masina de spalat cu o putere de 2 Kw folosesc conductor de 6 mm cu siguranta diferentiala de 16 A la 30 mA. Cred ca este bine , care este parerea Dvs. eu fiind de profesie economist ? Va multumesc foarte mult.

    stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 22:59 

     OK, Nicu!

    N Nicu spune: 18/10/2009 la 07:53 

     va multumesc, dar de mine nu o sa scapati de intrebari pe viitor daca nu o sa va deranjez.

    stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 09:41 

     Salut Nicu, Esti oricand binvenit. Pe mine nu ma deranjeaza sa discut cu utilizatorii blogului, impotriva! Pretuiesc insa mult situatiile in care constat ca utilizatorii blogului intra in interactiune unii cu altii si se ajuta. E drept se intampla mai rar dar se intampla si asa. Uneori ma gandesc ca nu intodeauna le las aceasta sansa repezindu-ma sa raspund eu la interpelari!

    Apropo de lucrarea ta. Sper ca la fiecare circuit vei trage si un conductor de nul de protectie separat. Poate citesti de pe blog si articolul lecat de blocurile de masura si protectie unde se vorbeste despre cele doua conductoare nul de lucru si nul de protectie care este important sa fie mentinute separate in toata instalatia interioara si sa li se atribuie peste tot acelasi rol.

    Succes! SGC

    N Nicu spune: 18/10/2009 la 19:09 

     Domnule inginer, pentru ca veni vorba de nul aici am multe de intrebat.

    1)- Nul la bloc nu am , a fost o sarma la o priza si cand am tras de ea am constatat ca este neprinsa. Am folosit conducta de apa calda de care m-am legat prin cositorire. dar , daca cineva va inlocui un teu cu unul de plastic nulul meu va fi zero. atunci am gasit in zid un otel beton de care m-am legat cu o a doua impamantare. problema care ma framanta este ca nu am aparat de masurare a rezistentei impamantarii si am recurs la o metoda personala dar nu sunt sigur ca este buna . am alimentat un calorifer de 2 kw cu faza de la priza si nulul de la impamantarea mea dupa care am masurat tensiunea canstatand ca fata de tensiunea de la priza care era de 230 v am 225 v , deci o carede de 5 v de care nu stiu daca este bine sau nu . Dvs. ce parere aveti ? ce rezistenta trebuie sa aiba o impamantare ?

    2) – la casa de la tara am sudat toate armaturile de beton cu o platbanda zincata ingropata la 60 cm si cu tevi de zincate. dar in lucrarea mea am ajuns si la o impamantare a unei retele de 20 kv de la un stalp de langa gard. m-am legat si de aceasta prin sudura , dar nu stiu daca am procedat bine ,se poate descarca prin stalp o tensiune si sa-mi puna viata in pericol ? Care este parerea DVs. va multumesc.

    stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 19:49

     Salut Nicu, Ai ceva probleme, nu gluma. Probabil probleme unele provin din faptul ca incerci sa te descurci singur ceea ce nu este chiar foarte bine! Eu iti recomand sa te documentezi ca sa stii sa porti o discutie cu un specialist si sa intelegi ce iti va spune dar lucrarile trebuie facute apeland la un electrician autorizat. As vrea sa citesti articolele:

    Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

     – Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP) si

    Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

    Acum stim ce este un PEN (conductor cu functii cumulate de nul de lucru si de nul de protectie), N (nul de lucru) si PE (conductor de protectie). Stim ca separarea PEN in N si PE se face in amonte de locul unde se monteaza un intreruptor diferential. Stim ca odata separate N si PE trebuie mentinute separate PE se poate lega la prize de pamant N ramane izolat fata de PE si fata de prizele de pamant si fata de carcasele aparatelor.

    La un bransament (atat la bloc cat si la casa de la tara) ai in bransament tronsonul de PEN care iti asigura legatura cu prizele de pamant din reteaua jt. Poti lega la orice element metalic, care are legatura certa, verificata, cu pamantul, conductorul de protectie PE. La un bloc sunt destul de complicat de realizat aceste legaturi, cel putin in apartament. Mai bine ar fi sa verifici ca PEN este legat la firida de palier la priza de pamant a blocului. Daca nu exista o pladbanda 25*4 mmp la care sa fie legat le fiecare palier PEN-ul atunci ea ar trebui sa fie realizata si ar trebui sa aiba cel mult 4 ohmi. La casa de la tara e bine ca ai realizat un fel de centura de legare la pamant. La ea ar trebui sa legi toate conductele care intra in imobil.

    Legatura cu priza de pamant a stalpului de 20 kV poate fi si buna si rea. Eu iti recomand sa ai o triza de pamant a imobilului tau independenta de cea a retelei de distributie de 20 kV.

    Trebuie sa stii ca pp de imobil pentru un bransament monofazat nu este obligatorie dar daca o ai este buna si trebuie folosita. O priza de pamant ar trebui masurata din 2 in 2 ani iar odata la 10 ani ar trebui verificat gradul de corodare. Daca nu faci aceste lucruri atunci dupa un timp pp are doar rol psihologic. Lucrurile se complica daca iti vei monta o protectie externa la loviturile de traznet. Eu vreau sa spun aici ca o pp este un lucru serios. Se pot face improvizatii, care pot da satisfactie limitata dar trebuie sa nu te amagesti: raman improvizatii. Paradoxal esti convins ca ai nevoie de pp dar in loc sa realizezi o pp adevarata te amagesti cu improvizatii!!

    Experimentul tau cu caloriferul te poate conduce la niste concluzii: – exista legatura cu mamantul si/sau cu alte elemente legate la PEN – poti determina cu oarecare precizie rezistenta “pp_ vazuta dinspre calorifer” masurand curentul prin receptor, caderea de tensiune pe receptor si tensiunea in “gol” intre conductorul de faza si calorifer Rpp=(U0-Ureceptor)/I “determinarea” este doar informativa.

    Mai vorbim, SGC

    N Nicu spune: 18/10/2009 la 20:56

    multumesc!

    Votul si democratia

    19/09/2009

     

    Constat ca mimetismul de pe „sticla” aduce tot mai des in prim plan persoane  care se indoiesc ca vor merge la vot sau care pretind sa fie convinse ca merita sa vina la vot sau persoane care afirma sub diverse motivatii ca nu vor merge la vot.

    Parerea mea este ca votul constituie esenta democratiei. Totusi democratia nu se rezuma la a merge consecvent la vot. Democratia necesita vigilenta si preocupare zilnica pentru ca aceasta sa functioneze.

    Eu consider ca in primul rand democratia inseamna ca ne-am castigat si trebuie sa ni se respecte dreptul de a ne apara  drepturile! Acest drept castigat trebuie insa si aplicat. Pasivitatea zilnica dublata de absenteismul la vot ruineaza esenta democratiei.

    Probabil ca ne va merge rau pana cand vom ajunge suficient de jos ca sa descoperim ca bunastarea noastra depinde de vigilenta cu care ne aparam drepturile pretinzand ca impostorii sa fie indepartati din functiile publice iar cei care incalca legea sa fie pedepsiti.

    Va propun sa ne revizuim atitudinea fata de ideea de necesitate de aparare a democratiei. Sa mergem la vot si sa nu ne limitam doar la acest gest pentru ca s-a dovedit istoric ca oamenii investiti cu puteri nu dau randamentul scontat decat daca sunt suficient de atent monitorizati de cei pentru care trebuie sa lucreze.

    Demnitatile publice trebuie sa ajunga privilegii de a lucra pentru folosul comunitatii iar in aceste demnitati trebuie sa avem interesul sa ajunga oameni capabili de performanta dispusi sa isi puna in folosul comunitatii inteligenta si puterea de munca.

    Pare greu insa pe langa beneficiile unei vieti intr-un mediu democratic functional ne vom recastiga demnitatea si respectul de sine.

    Ajuta ca sa fii ajutat!

    22/08/2009

    SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

    In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

    Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

    Farcas Paul spune:
    15/07/2009 la 16:08   modifică

    Buna ziua,
    As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

    Cerere de oferta,

    Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
    Datele nominale ale generatorului sunt:
    -generator VDE 0530
    -typ DSG43L1-4
    -nr 6423667 A001
    -400/231 Yv
    -289 Amp
    -1500 rot/min
    -excitatie 36.8V-2.14A
    -insul class – H
    -IP 23
    -cos phi 0.8.
    Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
    Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

    Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

    Farcas Paul – Lucian
    Phone no.: +40-752 / 239-480
    Fax no.: + 40-256 / 305-297
    E-mail: paul.farcas@conti.de

     

    Monica spune:
    21/08/2009 la 15:33   modifică

    As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

    emi spune:
    27/08/2009 la 10:57   modifică

    buna ziua!
    ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

     

    Pentru Silviu!

    torsada tjt  peste cladiri

     

     

     

     

     

    interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

    ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

    01/08/2009

    poza

    Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

    Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

    Simularea funcţionării dispozitivului

    Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

    Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

    1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

    Active – HDL Sim

    1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

    simularea)

    1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

    codul sursă al programului şi care va fi simulate.

    1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
    2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

    Waveform => Add Signals => Name => g => Add

    Waveform => Add Signals => Name => p => Add

    Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

    Waveform => Add Signals => Name => init => Add

    Waveform => Add Signals => Name => start => Add

    Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

    Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

    Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

    1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

    vederea simulării astfel:

    –         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

    –         analog pentru semnalul g

    –         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

    –         analog pentru semnalul clk

    –         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

    –         analog pentru semnalul start

    –         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

    –         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

    1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

    Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

    8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

    Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

    Situaţia 1

    Figura 23 - Situatia 1

    Figura 23

    Valorile semnalelor de intrare:

    –         t = 290. În binar t = 100100010

    –         g = 310. În binar g = 100110110

    –         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

    –         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

    –         init – 1 0,0 100000

    –         start – 0 0,1 125000,0 250000

    –         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

    –         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

    Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

    Figura 24 - Simulare 1

    Figura 24. Simulare 1

    Situaţia 2

    Figura 25 - Situatia 2

    Figura 25

    Valorile semnalelor de intrare:

    –         t = 160. În binar t = 010100000

    –         g = 145. În binar g = 010010001

    –         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

    –         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

    –         init – 1 0,0 100000

    –         start – 0 0,1 125000,0 250000

    –         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

    –         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

    Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

    Figura 26 - Simulare 2

    Figura 26. Simulare 2

    Concluzii

    Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

    Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

    Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

    Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

    Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

    Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

    Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

    Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

    06/07/2009

    sgc-legitimatie 

    Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

    Va multumesc!

           La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

    Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

    Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

    Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

    Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

    • „cine” sunt ei,

    • de unde vin,

    • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

    • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

              Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

    Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

    peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

    10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

    Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

    Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

    Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

    durata accesarilor

    Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

    Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

    Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

    surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

        Country Visitors Last New Visitor
    1. Romania 2,638 June 20, 2009
    2. United States 77 June 20, 2009
    3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
    4. Germany 24 June 19, 2009
    5. Italy 8 June 18, 2009
    6. Spain 8 June 18, 2009
    7. France 6 June 19, 2009
    8. United Kingdom 4 June 18, 2009
    9. Israel 3 June 15, 2009
    10. Austria 3 June 10, 2009
    11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
    12. Switzerland 2 June 16, 2009
    13. Norway 2 June 13, 2009
    14. Finland 1 June 19, 2009
    15. Czech Republic 1 June 17, 2009
    16. Algeria 1 June 17, 2009
    17. Hungary 1 June 16, 2009
    18. Ukraine 1 June 14, 2009
    19. Poland 1 June 12, 2009
    20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
    21. Belgium              1      June 8, 2009

    buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

    Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

    statistica pe orase 2

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    statistica pe orase 3

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    – statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

     

    WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

    cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

    Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

    Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Nr accesari pe luni si şi ani

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    2007

     

     

     

     

     

     

    2008

    17,113

    29,692

    39,650

    28,351

    29,716

    25,302

    2009

    45,447

    61,993

    76,057

    33,183

    36,030

    33,305

     

     

     Anul

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Total

    2007

     

     

     

     

    712

    13,740

    14,452

    2008

    20,984

    19,111

    33,572

    40,124

    28,713

    18,558

    330,886

    2009

     

     

     

     

     

     

    286,015

     

     

    Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

     

     Anul

    Ian

    Feb

    Mar

    Apr

    Mai

    Iun

    Iul

    Aug

    Sep

    Oct

    Nov

    Dec

    Medie zilnica in an

    2007

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    47

    443

    314

    2008

    552

    1,024

    1,279

    945

    959

    843

    677

    616

    1,119

    1,294

    957

    599

    904

    2009

    1,466

    2,214

    2,453

    1,106

    1,162

    1,728

     

     

     

     

     

     

    1,680

     

     

    Situatia accesarilor din ultimile saptamani

     

    Luni

    Marti

    Miercuri

    Joi

    Vineri

    Sambata

    Duminica

    Total

    Medie zilnic in saptamana

    Variatie

    Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

    9,222

    1,317

     

    1,379

    1,136

    1,386

    1,577

    1,939

    726

    1,079

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

    8,055

    1,151

    -12.65%

    1,599

    1,283

    1,123

    1,485

    1,024

    624

    917

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

    10,074

    1,439

    25.07%

    1,946

    1,669

    1,592

    1,601

    1,340

    779

    1,147

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

    11,472

    1,639

    13.88%

    1,920

    1,689

    2,321

    1,802

    1,399

    1,129

    1,212

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

    12,775

    1,825

    11.36%

    2,434

    2,394

    2,048

    2,182

    1,765

    886

    1,066

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

    9,058

    1,719

    -5.82%

    1,858

    1,903

    1,727

    1,763

    1,343

    464

     

     

    Despre matematică

    If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

    An average is the sum of views divided by the number of days.

    We exclude days prior to the first recorded view and future days.

    Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

    Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

    Averages are rounded to the nearest integer for display.

    Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

    Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

    Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

    Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

    Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Link-uri Nr utilizari
     1 anre.ro 3,756
     2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…          3,397
     3 anre.ro/documente.php?id=447 2,135
       
     4 anre.ro/documente.php?id=123 1,681
     5 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,408
     6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c… 1,136
     7 anre.ro/documente.php?id=250 1,041
     8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f… 1,036
     9 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,022
    10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri 1,007
    11 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 852
    12 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 809
    13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person… 797
    14 anre.ro/documente_tot.php?id=121 788
    15 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 771
    16 ro.wordpress.com/tag/anre 767
    17 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 737
    18 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 735
    19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677… 717
    20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 708
    21 anre.ro/ordin.php?id=294 708
    22 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 699
    23 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 696
    24 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 677
    25 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 660
    26 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 659
    27 anre.ro/documente.php?id=378 630
    28 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 611
    29 anre.ro/informatii.php?id=118 559
    30 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 521
    31 anre.ro/ordin.php?id=625 504
    32 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 486
    33 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 484
    34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 477
    35 anre.ro/documente.php?id=252 470
    36 anre.ro/informatii.php?id=569 457
    37 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 448
    38 anre.ro/informatii.php?id=703 427
    39 anre.ro/documente.php?id=251 414

    Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

    Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
     1 legea 307/2006 7,467
     2 anre 4,812
     3 puterea sub lupa 3,758
     4 stoianconstantin 3,331
     5 autorizare electricieni 3,311
     6 aa_autorizare electrician 2,510
     7 stoian constantin 1,585
     8 legea 319/2006 1,507
     9 aa_autorizare electricieni 1,314
    10 legea 307 1,047
    11 anre.ro 836
    12 puterea sub lupa pana la bec 830
    13 stoianconstantin.wordpress.com 757
    14 timisoara 725
    15 autorizare anre 680
    16 hg1425/2006 657
    17 legea 319 591
    18 energia eoliana 577
    19 hg 1146/2006 474
    20 normative electrice 470
    21 anre autorizare electricieni 391
    22 constantin stoian 380
    23 legea 307/12.07.2006 379
    24 ordinul 163 379
    25 probleme rezolvate anre 379
    26 examen autorizare electricieni 372
    27 protectie diferentiala 371
    28 eoliene 350
    29 autorizare electricieni 2009 335
    30 ordin 163 323
    31 cap scara 319
    32 autorizare electrician 319
    33 pe 106 309
    34 turbine eoliene 303
    35 eoliana 303
    36 subiecte autorizare electricieni 289
    37 subiecte anre 289
    38 examen anre 287
    39 legea 307 2006 286
    40 aviz tehnic de racordare 280
    41 hgr 90/2008 278
    42 probleme anre 271
    43 probleme autorizare electricieni 271
    44 foren 2008 266
    45 raspunsuri intrebari anre 263
    46 reautorizare electricieni 258
    47 calitatea energiei electrice 258
    48 ordinul 163/2007 256
    49 energie eoliana 254
    50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

    Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

    06/07/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

          

     

     

    Titlu Vizualizări  
    – aa_Autorizare electricieni 46,777
    – Bine ati venit! 43,339
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 19,634
    Chestionar norme generale de aparare imp 18,089
    Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 14,424
    Chestionar norme metodologice de aplicar 13,930
    Raspunsuri la primele 20 de probleme din 13,775
    Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 12,921
    Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 12,733
    Chestionar legea securitatii si sanatati 11,060
    Opinii proaspete despre examenul de auto 9,681
    Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 9,638
    Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 8,960
    Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 8,905
    Raspunsuri (6) la subiectele din norme 8,411
    Raspunsuri la chestionarele test din leg 8,378
    Autorizare electricieni sesiunea de prim 7,835
    Agentia Nationala Reglementare in domeni 7,708
    Avizul tehnic de racordare la retelele e 6,606
    Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 6,355
    Centre de examene de autorizare electric 5,896
    – Avizul tehnic de racordare la retelele 5,796
    – aa_Cuprins 5,777
    Sesiunea de autorizare a electricienilor 5,070
    Normativ pentru proiectarea si executare 4,905
    Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
    Normele specifice de securitate a muncii 4,808
    – Alimentarea fara intrerupere a consuma 4,713
    Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini 4,608
    Tematica şi bibliografie pentru examenul 4,526
    Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,421
    Protectia diferentiala a bransamentelor 4,364
    Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 4,301
    Chestionar Legea protectiei civile nr 48 3,990
    Tematica si bibliografia pentru examenul 3,826
    Probeleme pt examenul de autorizare elec 3,645
    Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 3,512
    HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,508
    – a_Energie eoliana 3,269
    – Tehnologii moderne de constructie LEA 3,093
    Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 2,965
    Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim 2,722
    Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 2,562
    Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 2,526
    Compatibilizarea instalatiilor interioar 2,491
    – La multi ani cu energie 2008! 2,458
    Legea 319/2006 legea securitatii si sana 2,453
    Rezolvarea problemei 26 2,360
    HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,349
    Lista finala a candidatilor acceptati la 2,277
    Rezolvarea problemei 25 2,210
    Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,179
    – Protectia la supratensiuni moft sau ne 2,144
    Rezolvarea problemei 38? 2,116
    Rezolvarea problemei 21 2,072
    SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,050
    Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,008
    Descrierea tehnologiei de construcţia 1,975
    Rezolvarea problemei 23 1,918
    Rezolvarea problemei 24 1,909
    Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 1,909
    Blocurile de masura si protectie nu se p 1,891
    Sectiunea conductorului de nul in retele 1,866
    – Calitatea energiei electrice extras di 1,852
    Rezolvarea problemei 22 1,808
    Intreruptoare „cap de scara” 1,772
    Subiecte Norme Tehnice Gradul II 1,761
    Rezolvarea problemei 37 1,725
    Rezolvarea problemei 29 1,715
    electricieniprobleme20092 1,704
    Instalaţii de legare la pământ – Bazele 1,684
    Legaturi de intindere in liniile aerien 1,661
    Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 1,644
    Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,641
    Statistica candidaturilor la examenul de 1,636
    Rezolvarea problemei 27 1,623
    Rezolvarea problemei 35 ? 1,598
    Caderea de tensiune deducerea formulelor 1,582
    Rezolvarea problemei 28 1,582
    – Avizul de amplasament 1,580
    Rezolvarea problemei 33? 1,554
    Posturi de transformare cerinte tehnice 1,545
    Formulele pentru calculul parametrilor s 1,482
    Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,468
    Avram Iancu solutioneaza problema 32 1,465
    La multi ani cu energie! 1,443
    Rezolvarea problemei 32? 1,387
    – Supratensiuni o prezentare agreabila 1,358
    Calculul curentilor de scurtcircuit in L 1,339
    Rezolvarea problemei 36 1,335
    Normele metodologice de aplicare a preve 1,327
    – Energia Electrica o afacere rentabila 1,313
    – Regimurile deformante si dezechilibrat 1,284
    Sarbatori fara lumina 1,281
    Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,258
    Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,196
    Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,177
    Subiecte legislatie Gradul II 1,165
    Parcul Eolian Fantanele Vest 1,160
    Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,136
    Conventie de exploatare pentru racord ra 1,121
    LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,098
    STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,064
    Asupra noului regulament de racordare la 1,058
    Factura de energie electrica poate fi re 1,034
    – Preturile energiei electrice pentru co 1,027
    Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,018
    Conventie pentru circuitele de alimentar 1,005
    Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 991
    rezolvarea-problemei-23 981
    Formule: parametrii electrici ai LEA 958
    Calitatea energiei electrice – extras di 951
    Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 933
    Standardizarea domeniului productiei ene 917
    Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 888
    Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 882
    Introducere in problematica energiei eol 879
    LEA jt performante: cerinte tehnice 876
    Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 863
    LEA mt cerinte tehnice 854
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 842
    Interpretarea rezultatelor sondajului de 833
    Optiunile consumatorilor casnici pe piat 830
    LES mt cerinte tehnice 827
    Chestionar pt sondajul de opinie privind 789
    – Managerul actor 782
    Alimentarea fara intrerupere a consumato 778
    Subiecte Legislatie Gradul I 765
    Modernizarea distributiei energiei elect 758
    Calitatea energiei electrice este influe 736
    LES jt cerinte tehnice 731
    – Standardul de performanta pentru servi 715
    Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 709
    Harta potentialului eolian 707
    – Contorizarea utilitatilor 696
    Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 693
    Optiunile consumatorilor industriali pe 685
    Copacul potrivit la locul potrivit – dep 676
    Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 648
    Bransamente pe stil nou, gata stricate 648
    Care este explicatia (1)? 634
    O abordare sistemică a instalaţiilor de 631
    STEPNo montat gresit 620
    Dezintegrarea unei turbine eoliene 617
    Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 612
    Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 608
    Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 603
    Subiecte legislatie Gradele III si IV 596
    solutia-problemei-26 595
    Separator versus intreruptor telecomanda 572
    Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 564
    LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 542
    ANRE pune in discutie: Propunere de regl 534
    Raport privind rezultatele examenelor de 520
    Tehnologii moderne de constructie LEA 20 512
    De ce cad stalpii de iluminat public var 512
    Andrea Bocelli 502
    Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 494
    Analiza candidaturilor la extrasesiunea 478
    Experienta promotorilor utilizarii cablu 477
    Avizul de amplasament 472
    Foren 2008 469
    HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 457
    Incze Andras „admira” solutii improvizat 444
    Abordarea intretinerii culoarelor de sig 436
    Ghid de administrare a unui blog! 435
    LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 434
    Aurel se vrea pe blog! 428
    Diagrama cauza efect aplicata in energet 426
    Baietii destepti 420
    Nessun Dorma in interpretari celebre 414
    Pana de curent a paralizat America de No 399
    Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 398
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 350
    Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 350
    Cereri si oferte de locuri de munca 348
    Costel Busuioc 345
    Incze Andras are o problema 338
    Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
    Capcanele tarifelor sociale intre realit 336
    Exemplu american: gandirea pozitiva 335
    Energia clasică – sursă epuizabilă! 334
    Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 327
    Odihna activa! 318
    Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 316
    Automatizarea distributiei noi frontiere 310
    Celine Dion 309
    Despagubiri acordate de furnizorii de ee 289
    Facem pana iese bine (1)! 287
    Preturile energiei electrice pentru cons 286
    Asupra calitatii energiei electrice: Qua 285
    Rolul si locul publicitatii in ciclul de 280
    Structura productiei de energie electric 276
    solutia-problemei-24 275
    Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 270
    Preturile energiei electrice pentru cons 268
    Starea suportilor de bare in unele stati 258
    Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 256
    Scump, prost si periculos! 253
    Viata amarata de bucurestean blocat in t 253
    Rezultatele sondajului de opinie privind 248
    Emotia este si ea o forma de energie! 237
    solutia-problemei-27 225
    problema-25-solutionata 216
    solutia-problemei-29 212
    Amatorism cu radacini adanci! 211
    solutia-problemei-21 210
    Facem pana iese bine (3)! 208
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 208
    Distributia campului electric si magneti 206
    Instalatiile electrice abandonate, peri 205
    * Mondial 205
    Dimensionarea puterii unui parc eolian, 199
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 194
    Ce sa fie, ce sa fie? 193
    Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 190
    – Sondaje de opinie 187
    Dialoguri despre poluare 185
    Energia Electrica o afacere rentabila si 185
    Principalii actori ai pietei angro de en 178
    Structura piatei angro de energie electr 166
    Criza gazului si calitatea energiei elec 165
    Bonnie Tyler 162
    Efectele consumurilor dezechilibrate asu 159
    Dezastre previzibile! 158
    Vank 1000 155
    The power of wind 153
    Infrastructura energetica sustine comuni 150
    Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 150
    Obama, speranta pentru toti! 140
    Putem traduce WordPress in limba romana 136
    ABBA take a chance on me 135
    rezolvarea-problemei-22 132
    Lantul de distributie 132
    rezolvarea-problemei-28 129
    Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 128
    Beijing, China Olimpiada 2008 117
    Facem pana iese bine (2)! 115
    Efectele golurilor de tensiune asupra re 109
    Lucrari proaste cu materiale de buna cal 109
    Planul de comunicare asigura succesul af 107
    Protectia la supratensiuni moft sau nece 103
    Gandirea de grup 97
    Cosmarul Gandului: penele de curent 95
    Rolul comunicarii in afaceri 92
    Power Of Love in interpretari celebre 91
    „Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 91
    Managerul actor 87
    Sefii care aplica micromanagementul 86
    Craciun Fericit 2008! 85
    Contorizarea utilitatilor 84
    structura-productieie-de-ee-oct-2008 81
    Bine ati venit! 78
    principalii-participanti-la-piata-angro- 78
    Decizia de cumparare 73
    Imaginea unei organizatii pe piata 73
    Corespondenta de afaceri ca instrument d 70
    Vank-1000 68
    I’m Singing in the rain, Gene Kelly 63
    zona-in-litigiu 62
    Transporturi la romani 60
    rezolvarea-problemei-25 55
    Introduceti un videoclip in spatiul dest 55
    Oferta unica de vanzare 54
    Publicitatea diminueaza riscul in afacer 52
    Meniurile WordPress pot fi traduse in li 51
    solutiaproblemei-22 50
    Clasificarea clientilor 45
    Publicitatea asociata manifestarilor spo 42
    Cadouri promotionale personalizate 41
    Insereaza un sondaj de opinie in comenta 40
    structura-pietei-angro-de-ee2 37
    – Clasificarea clientilor 31
    solutia-problemei25 23
    Hello world! 14
    solutia-problemei-25 13
    insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 12
    solutia-problemei-28 8

    Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

    04/07/2009

    sgc-legitimatie

     

    Sursa www.anre.ro 

       ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

     

    Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

    Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

     La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

    Ev_GN_Grafic2m

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

     

    Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

    25/06/2009

    sgc-legitimatie

     

     

     

     

     

     

    Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

    La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                            Data______________________

                                    Calificativ_________________

                                    Evaluator__________________

                                    Nume_____________________

                                    Functia____________________

                                                                                                                                                  Dep.______________________

     

    1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

     

     
     
     

     

     

    2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

     

    a)      cu suruburile pe cordita ;

    b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

    c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

     

    3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

     

    4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

     

    Argumentati optiunea d-voastra.

      
      
      
      
      

     

    5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

     
     
     
     
     

     

     

    6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

     

    a)      20 m ;

    b)      24 m ;

    c)      3 m

     

    7. Definiti zona de protectie a RED:

     
     
     
     

     

     

          8. Definiti zona de siguranta RED:

     
     
     
     

     

     

          9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

     

    a)      da ;

    b)      nu ;

    c)      este permisa conditionat .

     

     10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

     

    a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

    b)      uneori ;

    c)      nu .

     

    11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

     

      
     
     
     
     

     

     

    12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

     

    a)      Ol-Al neizolate ;

    b)      Ol-Al preizolate ;

    c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

    d)      Al de sectiune corespunzatoare.

     

    13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

     
     
     

     

    14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

     

    a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

    b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

    c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

     

     

    15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

     

    a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

    b)      nu ;

    c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

     

     

    16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

     

     
     
     

     

     

    17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

     
     
     

     

     

    18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

     
     
     

     

     

    19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

     

    a)      da ;

    b)       nu ;

    c)      nu e cazul.

     

     20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

     

    a)      da, neconditionat;

    b)      optional ;

    c)      nu .

     

     

     21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

     

    a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

    b)      da ;

    c)      nu .

     

     

    22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

     

    a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

    b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

    c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

     

     23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

     
     
     
     
     

     

     

      24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

     

    a)      pe fise de solutie ;

    b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

     

     

     

     25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

     
     
     
     
     
     

     

     26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

     

     
     
     
     
     
     

     

                                                              Data:

                                                              Nume si prenume:

                                                              Semnatura:

    Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

    24/05/2009

    sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

    Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

    Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

    In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

    enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

    Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

    Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

    Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

    ZGARIE-NORI ROTATIVI

    Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

    24/05/2009

    sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

    Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

    Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

    Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

    Iata cum arata macheta de sondaj

    In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

    enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

    cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

    Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

    Rezolvarea problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

    08/02/2009

    SGC 2002  Utilizati link-ul urmator pentru: solutia problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

    Succes natural!

    Rezolvarea problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

    31/01/2009

    SGC 2002 urmati link-ul alaturat:   solutia problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

    Succes!

    Rezolvarea problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

    29/01/2009

    SGC 2002  Pentru solutie urmati link-ul alaturat:solutia problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

    Succes!

    Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

    26/01/2009

    SGC 2002     Utilizeaza link-ul alaturat pentu a vedea :  solutia problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

    Succes!

    Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

    26/01/2009

    SGC 2002   Pentru solutie urmati link-ul alaturat: solutia problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

    Succes!

    Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

    25/01/2009

    SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

    Succes!

    Nr crt

    Enunt

    Varianta a

    Varianta b

    Varianta c

    1

    Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:

    legea conservării sarcinii electrice

    Bitmap legea lui Coulomb

     legea lui Laplace

    2

    Permitivitatea este o mărime:

     electrică

     magnetică

    chimică

    3

    Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:

    direct proporţională cu r

    direct proporţională cu patratul lui r

    invers proporţională cu patratul lui r

    4

    Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

    direct proporţională cu patratul distanţei

    invers proporţională cu pătratul distanţei

    direct proporţinală cu distanţa

    5

    Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:

    aducerea acestuia de la infinit în pct. M

    aducerea acestuia din punctul M la origine

    transportul acestuia din pct. M la infinit

    6

    Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:

    prin conducţie

    prin inducţie

    prin magnetizare

    7

    Câmpul electrostatic este descris prin:

    intensitatea câmpului electric

    inducţia electrică

    inducţia magnetică

    8

    Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

    inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric

    inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate

    inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric

    9

    Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

     valoarea numerică 2q

    valoarea numerică q

    valoarea numerică q/2

    10

    Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:

    2 C

     C/2

     C

    11

    Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

    aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

    suma capacităţilor fiecărui element în parte

    egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator

    12

    Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:

     suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator

    diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte

    diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n

    13

    Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

    1/2 q V

    q V

     2 q V

    14

    Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:

    V/m

    Coulomb

     Farad

    15

    Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:

    aluminiu, argint, cupru

    argint, cupru, aluminiu

     aluminiu, cupru, argint

    16

    Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:

    N-1 relaţii distincte

    N relaţii distincte

     N+1 relaţii distincte

    17

    A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:

    L+N-1 ecuaţii distincte

    L-N +1 ecuaţii distincte

    N-L+1 ecuaţii distincte

    18

    Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:

    Prima lege a lui Kirchhoff

    a doua lege a lui Kirchhoff

    Legea Joule -Lenz

    19

    Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:

     liniar

     neomogen

     neliniar

    20

    Legile lui Kirchhoff se aplică:

     numai circuitelor liniare

    numai circutelor cu elemente neliniare

    circuitelor liniare şi circuitelor neliniare

    21

    Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:

     este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare

    este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare

     nu depinde de distanţa dintre conductoare

    22

    Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:

    o forţă

     o tensiune

     o rezistenţă

    23

    Tesla este unitatea de măsură a:

    inducţiei magnetice

    fluxului magnetic

    intensităţii câmpului magnetic

    24

    Permeabilitatea este o mărime:

    magnetică

     electrică

    mecanică

    25

    Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:

    suma algebrică a curenţilor care străbat conturul

    zero

    suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului

    26

    Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:

    invers proporţinală cu r

    direct proporţională cu patratul lui r

    direct proporţională cu r

    27

    Henry este unitatea de măsură pentru:

    fluxul magnetic

    inductanţă

    inducţia magnetică

    28

    Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent

    fluxul propriu al bobinei

    inducţia magnetică

    forţa electromotoare

    29

    Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

    1/2 L i

     1/2 Li **2

     Li

    30

    Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:

    integral în câmpul magnetic din volumul torului

    integral în câmpul magnetic din afara torului

    1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului

    31

    Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

    F=E/q

    F=qE

    F=q/E

    32

    Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

    R/L

    L/R

    1

    33

    Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

    RC

    R/C

    1/(RC)

    34

    Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:

    este liniară

     este o egaltate

    este neliniară

    35

    Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:

    impedanţă

    reluctanţă

    permeanţă

    36

    Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:

    Weber

    Hertz

    Henry

    37

    Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

    amplitudinii

    perioadei

    fazei

    38

    Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:

    amplitudine

    valoare efectivă

    valoarea eficace

    39

    Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:

    1

    zero

    38719

    40

    Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:

    termice

    chimice

    de inducţie

    41

    Puterea electrică reactivă:

    permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric

    produce transformarea energiei electrice în energie mecanică

    este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice

    42

    Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

    defazată cu 90 de grade în urma curentului

    defazată cu 90 de grade înaintea curentului

    în fază cu curentul

    43

    Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

    reactanţa totală a circuitului X este > 0

    reactanţa totală a circuitului X este <0

    reactanţa totală a circuitului este =0

    44

    Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:

    impedanţei

    rezistenţei

    reactanţei

    45

    În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

    valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

    valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

    modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor

    46

    Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:

    reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale

    reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă

    reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă

    47

    În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:

    numai energie activă

    energie activă şi reactivă

    numai energie reactivă

    48

    Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:

    egală cu 1

    nulă

    egală cu 1/2

    49

    Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:

    întotdeauna simetric

    este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate

    este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată

    50

    Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:

    mai mici

    egale

    mai mari

    51

    Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:

    suma rezistenţelor celor n rezistoare

    suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare

    suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare

    52

    Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):

    circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică

    se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate

     se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.

    53

    Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:

    un curent – (minus) I

    un curent I

    un curent I/2

    54

    O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

    Z Y = 1

    J=YE

    Z=Y

    55

    Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:

    absoarbe putere activă şi putere reactivă

    absoarbe putere activă şi produce putere reactivă

    produce putere activă şi putere reactivă

    56

    Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:

    corespund unor realităţi fizice

    reprezintă artificii de calcul

    numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice

    57

    Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:

    cuplul util

    cuplul de frânare

    oscilaţii ale rotorului

    58

    Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:

    au aceleşi componete directe

    au aceleaşi componente inverse

    au aceleaşi componente homopolare

    59

    În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:

    sistemul nu are componentă simetrică inversă

    sistemul nu are componentă simetrică homopolară

    sistemul are componentă simetrică inversă

    60

    Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:

    impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice

    impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative

    impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice

    61

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:

    schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel

    schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    62

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:

    schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

    schema de secvenţă directă

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    63

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:

    schema de secvenţă directă

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

    64

    Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:

    schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului

    schema de secvenţă directă

    schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă

    65

    Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

    întodeauna nesinusoidal

    întotdeauna sinusoidal

    nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare

    66

    Regimul deformant este un regim energetic în care:

    undele de curent şi tensiune nu sunt periodice

    undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale

    undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală

    67

    Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:

    raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

    au aceeaşi perioadă

    raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

    68

    Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:

    de la generator spre bobină

    întotdeuna de la bobină spre generator

    poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului

    69

    Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:

    mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

    sinusoidal

    mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere

    70

    Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:

    mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

    mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere

    sinusoidal

    71

    Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

    egală

    mai mare

    mai mică

    72

    Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

    egală

    mai mică

    mai mare

    73

    Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:

    puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

    puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic

    pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic

    74

    Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:

    mărimile efective de curent sau de tensiune

    mărimile instantanee de curent sau de tensiune

    valorile medii de curent sau de tensiune

    75

    Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:

    constanta de propagare a liniei

    constanta de atenuare a liniei

    constanta de distorsiune a liniei

    76

    La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:

    creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei

    scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei

    nu se modifică

    77

    O linie electrică lungă funcţionând în gol:

    produce putere reactivă

    absoarbe putere reactivă

    nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

    78

    O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:

    absoarbe putere reactivă

    produce putere reactivă

    nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

    79

    Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:

    se numeşte putere caracteristică sau putere naturală

    este independentă de lungimea liniei

    este independentă de tensiunea liniei

    80

    Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:

    energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează

    energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă

    energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă

    81

    O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:

    care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică

    funcţionând în scurtcircuit

    ca o linie funcţionând în gol

    82

    Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:

    unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

    unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului

    capacităţii conductorului faţă de pământ

    83

    Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

    încălzirea materialelor prin inducţie

    eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

    eliminarea distordiunilor undelor de curent

    84

    Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

    densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor

    densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor

    densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor

    85

    Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:

    se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele

    se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii

    se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile

    86

    Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:

    S=E+H

    S=HxE

    S=ExH

    87

    Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:

    temperatura mediului ambiant

    tensiunea între faze

    pierderile Joule-Lenz

    88

    Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:

    cu tensiunea între faze

    cu puterile active generate

    cu puterile reactive generate

    89

    Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.

    curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult

    tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale

    apar scântei la periile colectorului

    90

    Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:

    motoarele de curent continuu

    motoarele sincrone

    motoarele asincrone

    91

    Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:

    permit reglarea în limite largi a turaţiei

    nu necesită întreţinere permanentă

    nu necesită instalaţii speciale de pornire

    92

    Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:

    curentul mic de pornire

    pornirea fără dispozitiv de pornire

    cuplul de pornire foarte bun

    93

    Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:

    prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare

    prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie

    prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte

    94

    Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:

    nu permit variaţia turaţiei în limite largi

    excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil

    au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

    95

    În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

    ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit

    pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

    numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc

    96

    Unitatea de măsură a fluxului electric este:

    nu are denumire proprie

    se utilizează Coulombul

    Faradul

    97

    3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.

    25 microF

    250 microF

    50 microF

    98

    Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:

    Cs=3 C

    Cs=C/3

    Cs=C

    99

    Câmpuri fără surse sunt:

    câmpul curenţilor de conducţie

    câmpul de inducţie electrică

    câmpul de inducţie magnetică

    100

    Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

    curent electric de conducţie

    curent electric de convecţie

    curent electric de deplasare (Maxwell)

    101

    Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:

    rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB

    rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.

    reistenţa R tinde spre zero

    102

    Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:

    forţă electrocinetică

    forţă electrodinamică

    forţă magnetomotoare

    103

    Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:

    forţă electromagnetică (Laplace)

    forţă electrodinamică

    forţă magnetomotoare

    104

    Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:

    intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor

    forţa electrromagnetică

    forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi

    105

    Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

    direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

    invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

    dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic

    106

    Principalele elemente feromagnetice sunt:

    Fierul, nichelul şi cobaltul

    Fierul, cuprul, zincul

    Fierul, aluminiul, cuprul

    107

    Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

    31,5 A

    44 A

    53,4 A

    108

    Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:

    0.8

    0,75

    4/3

    109

    Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:

    kVAr

    kVA

    kW

    110

    Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:

    pur rezistiv

    pur inductiv

    pur capacitiv

    111

    Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:

    doar în curent continuu

    doar în curent alternativ

    indiferent de natura circuitului

    112

    Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:

    20 A

     500 A

     95 A

    113

    Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:

     5 ohm

     0.66 ohm

     6 ohm

    114

    Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:

     3 ohm

     1 ohm

     9 ohm

    115

    Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:

     170V

     30 V

     122 V

    116

    Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:

     F

     Axh

     A/h

    117

    Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:

    supratensiuni

    supracurenti

    supratemperatura

    118

    Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:

    supratensiunilor

    supracurentilor

    solicitarilor mecanice

    119

    Unitatea de masura a fluxului magnetic este:

    Tesla

    Weber

    Farad

    120

    Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

    compensarea curentilor capacitivi

    compensarea factorului de putere

    dotari PSI

    121

    Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:

    protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii

    protectiei împotriva supratensiunilor

    protectiei împotriva supracurentilor

    122

    Releul termic se foloseste pentru:

    protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit

    protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte

    protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

    123

    Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:

    scade de 1,41 ori

    ramane constanta

    creste de 1,73 ori

    124

    Când este o protectie selectiva ?

    protectia deconecteaza numai consumatorul defect

    protectia deconecteaza toti consumatorii

    protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori

    125

    Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:

    rezistivitate

    greutate specifica

    coeficient de dilatatie

    126

    Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:

    natura materialului

    lungime, direct proportional

    masa, direct proportional

    127

    Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:

    1 sau 5 A

    5 sau 10 A

    1 sau 10 A

    128

    Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:

     10 V

     50 V

     100 V

    129

    La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:

    creste când sarcina creste

    scade când sarcina scade

    ramâne constanta la variatia sarcinii

    130

    Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:

    cresterea tensiunii peste o valoare limita

    cresterea curentului peste o valoare limita

    scaderea curentului sub o valoare limita

    131

    La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:

    mai mare

    mai mica

    egala

    132

    Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:

    rezistente aditionale

    shunturi

    bobine înseriate

    133

    Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:

    shunturi

    rezistente aditionale

    condesatoare montate în paralel

    134

    Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:

    supraîncalzirea acestuia

    suprasarcina

    reducerea puterii tranzitate

    135

    La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:

    pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica

    pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic

    pe oricare dintre înfasurari

    136

    Câmpul magnetic poate fi produs:

    numai de magneti permanenti

    numai de electromagneti

    de magneti permanenti si de electromagneti

    137

    Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:

    sub tensiune si cu curent

    cu curent fara tensiune

    fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent

    138

    La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

    tensiunea de linie

    tensiunea de faza

    tensiunea zero

    139

    Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:

    reducerea curentilor turbionari

    reducerea tensiunii electromotoare induse

    din motive constructive

    140

    Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:

     înainte cu 90 de grade

     cu zero grade (sunt în faza)

     cu 90 de grade în urma

    141

    La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:

     direct proportionala cu capacitatea

     invers proportionala cu capacitatea

     nu depinde de capacitate

    142

    În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:

     de a consolida elementele fuzibile

    de a mari puterea de rupere a sigurantei

    de a mentine temperatura constanta a sigurantei

    143

    Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:

     scade

     nu se modifica

     creste

    144

    Transformatoarele de masurare de curent:

     pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

     pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa

     nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

    145

    Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:

     împiedica circulatia curentului primar

     apar supratensiuni periculoase in secundar

     nu indica aparatele de masurare

    146

    Transformatoarele de masurare de tensiune:

     nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa

     nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit

     pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit

    147

    Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:

     încarcarea generatoarelor cu putere activa

     încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

    utilizare de compensatoare sincrone

    148

    Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:

     f =n p / 60

     f = 60 n / p

     f = 60 p / n

    149

    Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:

     de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica

     de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

    de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

    150

    Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:

    kWh

    kW

    kW/h

    151

    În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:

    tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0

    tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

    cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata

    152

    Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:

    sarcina tranformatorului este foarte mica

    curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici

    când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa

    153

    Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:

    un regim de avarie

    un regim temporar admisibil

    un regim inadmisibil

    154

    Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:

    doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

    o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti

    trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

    155

    Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:

     când factorul de putere =1

     când factorul de putere = 0

    când U = U max

    156

    Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:

     0,4 kV

    0 V

     230 V

    157

    Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:

    tensiunea de excitatie

    admisia agentului primar la turbina

    curentul statoric

    158

    La o masina electrica asincrona turatia variaza:

     cu sarcina

    cu frecventa

     cu curentul de excitatie

    159

    Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:

    raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol

    raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala

    raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala

    160

    Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

     monofazat

     trifazat

    bifazat

    161

    La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:

    reducerea vibratiilor rotorului

    reducerea curentului electric absorbit de motor

    reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

    162

    O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:

    retele radiale

     retele buclate cu functionare radialã

    retele buclate

    163

    Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

     cuprinse între 1 si 0

     cuprinse între -1 si 0

     diferite de marimile indicate mai sus

    164

    Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:

    circulatia de putere activa

     circulatia de putere reactiva

    nici una din cele doua

    165

    Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:

    patratul curentului