Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice

Aveti mai jos lista bibliografica completa pentru toate domeniile pentru care ISC a organizat examene pentru autorizarea responsabililor tehnici cu executia RTE in anul 2017.

Pentru Domeniile instalatii electrice 6.1 si retele electrice 8.1 atasez fisierele cu materialul bibliografic cerut.

Partea de legislatie este comuna pentru mai multe domenii. La sectiunea de reglementari tehnice exista, dupa cum este si firesc, diferente mari intre domenii.

Informatii complete si actuale pot fi obtinute de pe pagina de internet a Inspectoratului de Stat in Constructii www.isc-web.ro

Pentru normativele tehnice publicate pe pagina de internet a ANRE http://www.anre.ro veti gasi versiunile actualizate!

Bibliografie Legislatie_RTE_ISC 2017

Bibliografie reglem th pe domenii examen RTE_ISC 2017

Lg_1_LEGE (R) 10 18-01-1995

Lg_2 actualizata 50_1991 SGC

Lg_3_Ord MDRL 839 12-10-2009 met lg 50

Lg_5_HGR 272 14-06-1994 reg ref control de stat

Lg_6_HGR 273 14-06-1994 reg receptie

Lg_7_Ord MTTC 1558 26-08-2004 conformitate prod

Lg_8_9_10_HGR 766 21-11-1997 cond Q in constr

Lg_11_HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constr

Lg_12_HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Lg_13_Reg305_ro UE comenrializ prod pt constr

Lg_14_regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constr

Lg_15_rectificare_reg_305_ro_nou comencializ prod pt constr

Lg_16_Ord 1895 31-08-2016 autorizare RTE

Th_1_I7_2011 proiectre inst el interioare

Th_2_Normativ I 18-1-2001

Th_3_PE 116_1994 incercari si mas la ech si inst el

Th_4_Normativ P118_3_2015

Th_6_NP 061_2002

Th_7_NP_099_2004

Th_8_C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

Th_9_118_1999

Th_10 NTE 007 LES ORDIN 38_2008

Th_11_PE 106 proiectre LEA jt

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Toate cele bune!

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

• intretinerea culoarelor de siguranta
• inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
• refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
• refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
• echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
• depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
• determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

• marire sectiune
• multiplicare se circuite
• divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
• divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

• masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
• masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
• inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

2. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K_∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

3. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

• intretinerea culoarelor de siguranta
• inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
• refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
• refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
• echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
• depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
• determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

• marire sectiune
• multiplicare se circuite
• divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
• divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

• Dan B Says:
  21/08/2015 la 11:53 | Răspunde   modificăBuna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

  Multumesc!

  • stoianconstantin Says:
    21/08/2015 la 16:01   modificăBuna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
    Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

    Cu stima,
    SGC

• Dan B Says:
  21/08/2015 la 21:30 | Răspunde   modificăMultumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

  Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

  Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

  Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

  In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
  Cu stima,
  Dan B

  • stoianconstantin Says:
    22/08/2015 la 15:18   modificăDl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

    Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

    O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

    Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

    Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

    Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

    SGC

  • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

  • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

  • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

  • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

  • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

  • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

  • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

  • LEA versus LES

  • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti => actualizat 05.11.2019

Actualizat 05.11.2019

Pana la revizuirea completa a informatiilor (in fapt ar trebui sa scriu un nou articol!!) scot in evidenta ca este in vigoare Ordinul ANRE Ord 36 2019 de aprobare a Metodologiei pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice.

Ordinul ANRE 36/2019 abroga editia precedenta a metodologiei care facea obiectul Ordinului ANRE 75/2013

Ordinul 36/2029 vine cu o serie de facilitati pentru persoanele interesate de electrificari mentionez doar obligatia OD de a suporta minim 50% din costul electrificarii

La randul sau  ordinul ANRE 59 din 2 august 2013,  a fost actualizat succesiv  prin Ord ANRE  63 din 14 iulie 2014; Ord ANRE 111 din 27 iunie 2018 si Ord ANRE 15 din 20 februarie 2019 => actualizarile sunt importante! Regulament de racordare actualizat la 28.02.2019

Informatiile de mai jos trebuie citite cu rezerva constientizand ca actualizarea precedenta a articolului a facut-o in septembrie 2014 iar intre timp legislatia a evoluat destul de mult in favoarea solicitantilor.

Textul initial al articolului:

Din comentariile utilizatorilor blogului am constatat un interes foarte mare pentru reglementarile legate de electrificarea localitatilor si/sau pentru extinderea retelelor de distributie pentru alimentarea noilor clienti in localitatile partial electrificate si/sau in noile perimetre construibile aprobate prin planurile de urbanism.

Ca raspuns la acest interes am scris cateva articole respectiv am actualizat articole mai vechi pe teme inrudite:

 Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014 =>avem Ord nou 36/2019

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Principalele acte normative care reglementeaza extinderea reteleor electrice respectiv electrificarea localitatilor sunt :

Legea enetgiei electrice 123/2012: Legea Energiei 123_2012

Regulementul de racordare le retelele electrice de distributie publica aprobat prin ordinul ANRE 59/2013:  Ord 59_2013 Regulament de racordare si respectiv in Ordinul ANRE 63/2014 prin care s-a actualizat regulamentul de racordare cu noi prevederi favorabile solicitantilor de racordare la retelele electrice de distributie publica  Ord 63 din 2014 actualizare regulament de racordare   => att exista si alte actualizari ulterioare ale Ord 59/2013 in 2018 si 2019

Metodologia de finantare a electrificarilor aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013:    Ord 75 13 ref finantare electrificari   => abrogat prin Ord 36/2019

Legea energiei electrice la art 51 prevede:

Art. 51: Electrificarea localităţilor şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

(1)În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.

(2)În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale şi din bugetul de stat, în condiţiile legii.

(3)Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.

(4)Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităţilor şi de extindere a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a reţelei pe termen mediu şi lung.

(5)Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.

(6)ANRE va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare

In regulamentul de racordare  aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 informatiile legate de alimentarea ansamblurilor de locuinte sunt concentrate in anexa 2 (fara sa fie excusiv in acesta anexa):  reguli specifice pentru realizarea racordarii locuintelor individuale la reteaua electrică de distributie dar mai ales in anexa 3 (fara sa fie excusiv in acesta anexa): reguli specifice pentru realizarea racordarii la reteaua electrică de distributie a ansamblurilor de blocuri de locuinte si/sau de locuinte individuale. 

Metodologia de finantare a lucrarilor de extindere/electrificare aprobata prin Ordinul ANRE 75/2013 stabileste regulile de finantare/cofinantare de catre operatorul de distributie si/sau Primarii alucrarilor de extindere/electrificare.

Practica, validata de ANRE, a impins mai departe regulile stabilind ca „dezvoltator” ar putea fi considerat in sensul prevederilor anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 chiar si o persoana fizica care solicita alimentarea cu energie electrica  a unei locuinte individuale.

Mai mult decat atat beneficiarii aplicarii anexei 3 din Ordinul ANRE 59/2013 beneficiaza si de drepturile primului investitor prevazute in ordinul 59/2013 la art 22 aliniat 7 de refinatare pentru partile de instalatie folosite pentru racordarea la retelele electrice de distributie (RED) publica a urmatorilor utilizatori

„Art 22(7) In situatia racordarii de noi utilizatori la instalatia de racordare realizata pentru un prim utilizator, acesta primeste o compensatie baneasca din partea urmatorilor utilizatori racordati in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza metodologiei aprobate de autoritatea competenta.”

La un momnet dat vazand cat de mult a inclinat ANRE balanta in favoare solicitantilor  de racordare la RED am vrut sa intitulez articolul Clienti noi vs clienti vechi intrucat prin noile reglementari de racordare la RED se pune o serioasa presiune pe fondurile de investitii ale operatorilor de distributie pentru sustinerea racordarii la RED a noilor utilizatori.

Fondurile de investitii sunt „prin definitie limitate” in orice companie. In cazul particular al activitatii de distributie cu fondurile de investitii operatorii de distributie trebuie sa mentina si sa modernizeze un volum copesitor de instalatii cu durata de viata depasita in consitiile in care clientii au devenit tot mai pretentiosi in privinta calitatii energiei electrice iar proprietarii de terenuri si-au dezvoltat o fobie feroce impotriva retelelor electrice existente pe terenurile lor.

Nu mai vorbesc de costurile induse operatorilor de distributie de vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene care este „incurajata” de o legislatie ezitanta si neadecvata!

Se pare insa ca vorbim de o aliniere la reglementarile de specialitate din Uniunea Europeana iar OD va trebui sa invete sa aplice inteligent noile reglementari astfel incat sa satisfaca si noii clienti si in acelasi timp actiionand pe baza de prioritati obiectiv determinate sa intervina punctual pentru dezvoltarea/modernizarea retelelor existente de distributie.

Sunt convins ca pentru multi utilizatori ai blogului acest articol nu lamureste volumul mare de intrebari care il pot avea despre racordarea la retelele electrice de distributie insa cei care dosresc sa se informeze au facilitat accesul la principalele reglementari si se pot documenta foarte bine.

Probabil ca vom clarifica lucrurile pe studii de caz si/sau in noi articole in care vom analiza aspecte de detaliu ale racordarii la RED respectiv ale electrificarilor/extinderii RED.

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

• agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
• agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

• Legea Energiei 123_2012
• Ord 59_2013 Regulament de racordare
• Ord 74 2014 continut cadru ATR
• ord-11-din13-032013_regulamentul-de-autorizare-a-electricienilor
• – Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice
• Ord 75 13 ref finantare electrificari

•  

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

Calamitati in retelele electrice

 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

sau:

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

• stalpi  luati cu totul de ape,
• stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
• stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
• stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
• disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
• alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

 

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

 

 

 

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

1. Legea energiei electrice 123/2013
2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
3. Ordinul ANRE 32/2004
4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, d_s, este de:

• 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
• 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
• 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
• 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

• 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
• 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
• 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
• 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
• 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

• 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
• 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
• 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
• 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

• 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
• 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
• 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
• 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
• 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

„ Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

• nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
• contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
• astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
• ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
• legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
• legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

• la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
• putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
• cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2014

Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2014:

ElectricieniTematica_2014

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013 (1)

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

• Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele
• Raspunsuri la intrebarile din NormeTehnice sesiunea ANRE Toamna 2012 ed_n-8
• Raspunsuri la intrebarile de electrotehnica sesiunea Toamna 2012
• Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012
• Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni  Toamna 2012

• Raspunsuri la intrebarile din NormeTehnice sesiunea ANRE Toamna 2012 ed_n-8
• Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele
• Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012
• Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni  Toamna 2012
• UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 3
• Raspunsuri la primele 20 de probleme din tematica de examen Toamna 2012 
• Solutiie problemelor 21_40 Toamna 2012
• Solutiile problemelor 41-49 Toamna 2012
• Rezolvarea problemei 50_Toamna 2012 (ex 22_2007)
• Rezolvarea problemei 51_Toamna 2012 (ex  23_2007)
• Rezolvarea problemei  52_Toamna 2012 (ex 24_2007)
• Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)  
• Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)
• Rezolvarea problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)
• Rezolvarea problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)
• Rezolvarea problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)
• Avram Iancu solutioneaza problema 60 Toamna 2012 (ex 32_2007)
• Rezolvarea problemei 64_Toamna 2012 (ex 36_2007)
• Rezolvarea problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Tematica şi bibliografie pentru examenul de autorizare electricieni Primavara 2014

 pe site http://www.anre.ro a fost publicata tematica examenului de autorizare a electricienilor Primavara 2014

 

 

Domeniul	Denumire document	Document aprobat prin:	Indicativ:	Inlocuieste pe:	Aplicabilitate pe grad / tip
					I	II	IIIA/ IVA	IIIB/ IVB
Electrotehnica	Cunoştinţe de electrotehnică, măsurări electrice şi maşini electrice (se pot studia manualele şi cărţile din literatura tehnică de specialitate)				DA	DA	DA	DA
Legislaţie	Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123 /2012 MO nr. 485 din 16.07.2012			Abroga Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 7-11	DA	DA	DA	DA
	Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori	HG nr. 1007 din 25.07.2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 673 din 27.07.2004			DA	DA	DA	DA
	Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public	Ordinul ANRE nr. 59 din 02.08.2013 publicat in MO 517/19.08.2013, intrat in vigoare odata cu publicarea in MO, Partea I nr. 799/18.12.2013 a H.G. nr. 1028/2013 privind abrogarea H.G. nr. 90/2008			DA	DA	DA	DA
	Codul tehnic al reţelei electrice de transport – Revizia 1	Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004, cu modificările şi completările ulterioare			NU	NU	DA	DA
	Standard de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice	Ordinul ANRE nr. 17/28-06-2007			NU	NU	DA	DA
	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie	Ordinul ANRE 128/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 26 ianuarie 2009			DA	DA	DA	DA
	Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice	Ordinul ANRE nr. 28/30-08-2007			DA	DA	DA	DA
	Codul de măsurare a energiei electrice	Ordinul ANRE nr. 17 din 20.06.2002 al Preşedintelui ANRE			NU	NU	DA	DA
	Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice, cu modificarile si completarile ulterioare	Ordinul ANRE nr. 4 din 9.03.2007			NU	NU	DA	DA
	Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice	Ordinul ANRE nr. 11 din 13.03.2013 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 21 martie 2013			DA	DA	DA	DA
	Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Rev. 3	Ordinul ANRE nr. 24 din 20.07.2007 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 604 din 3 septembrie 2007			NU	DA	DA	DA
	Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public	Ordinul ANRE 129/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2009			DA	DA	DA	DA
	Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la reţea	Ordinul ANRE nr. 38/ 2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 751 din. 06.11.2007			NU	DA	DA	DA
Norme tehnice	Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor		I 7 – 2011, Ordin MDRT		DA	DA	DA	DA
	Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor	Ordinul ANRE nr. 2/ 2003;	NTE 001/03/00	PE 109/1992	NU	NU	DA	DA
	Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V	Ordinul ANRE nr. 32/2004	NTE 003/04/00	PE 104/93, PE 122/82, PE 123/78	NU	NU	DA	DA
	Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice	Decizia ANRE nr. 1424/ 2006	NTE 005	PE 013/1994	NU	NU	DA	NU
	Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV	Ordinul ANRE nr. 7/ 2006	NTE 006/06/00	PE 134-2/1996	NU	NU	DA	DA
	Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice	Ordinul ANRE nr. 38/ 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 bis	NTE 007/08/00	PE 107/1995;	NU	NU	DA	DA
	Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice (republicate in 1993). Modificarea 1 (1990)		PE 022-3/87		NU	NU	DA	NU
	Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV		PE 101/ 1985 (republicat în 1993)		NU	NU	DA	DA
	Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice		PE 102/1986 (republicat în 1993)		NU	DA	DA	DA
	Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit		PE 103/1992		NU	NU	DA	DA
	Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune		PE106/2003		NU	NU	DA	DA
	Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari		PE 120/1994		NU	NU	DA	DA
	Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica		PE132/2003		NU	NU	DA	NU
	Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV		PE 134/1995;		NU	NU	DA	DA
	Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiilor electrice de distributie de 1-110kV		NTE 401.03.00	PE 135-91	NU	NU	DA	NU
	Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile		PE 155/1992		DA	DA	DA	DA

04-2013

 

 

Bibliografie

Domeniul tematic Electrotehnică: Manualele şi cărţi din literatura tehnică de specialitate;

Domeniul tematic Legislatie:

Legile şi reglementările aprobate prin hotărâri ale Guvernului sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

Reglementările ANRE (regulamente, coduri, etc), aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Domeniul tematic Norme tehnice:

Normele tehnice ce au indicativul NTE, aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE, sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Normativele tehnice ce au indicativ PE (prescripţie energetică) se pot procura de la Editura ICEMENERG, Oficiul de Documentare în Energetică ODE, Bd. Energeticienilor 8, sector 3, telefon 021-346.27.69. 021-346.27.04.

Informaţii despre normativul care figurează la punctul 15 al listei bibliografice se pot obţine de la  SC Monitorul Oficial RA, Centrul pentru relaţii cu publicul, Şos. Panduri nr. 1, Bloc P33, sector 5, Bucureşti, telefon 021-4010070 (program de lucru cu publicul L-V 8-16).

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

• operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
• proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
• profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
• taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
• se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
• se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
• productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
• decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
• profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
• periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2013

 Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2013:

ElectricieniProbleme 2011

ElectricieniTematica2013

ELECTROTEHNICA, MASINI SI RETELE ELECTRICE

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

• Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele
• Raspunsuri la intrebarile din NormeTehnice sesiunea ANRE Toamna 2012 ed_n-8
• Raspunsuri la intrebarile de electrotehnica sesiunea Toamna 2012
• Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012
• Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni  Toamna 2012
• UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 3

• Raspunsuri la intrebarile din NormeTehnice sesiunea ANRE Toamna 2012 ed_n-8
• Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele
• Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012
• Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni  Toamna 2012
• UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 3
• Raspunsuri la primele 20 de probleme din tematica de examen Toamna 2012 
• Solutiie problemelor 21_40 Toamna 2012
• Solutiile problemelor 41-49 Toamna 2012
• Rezolvarea problemei 50_Toamna 2012 (ex 22_2007)
• Rezolvarea problemei 51_Toamna 2012 (ex  23_2007)
• Rezolvarea problemei  52_Toamna 2012 (ex 24_2007)
• Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)  
• Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)
• Rezolvarea problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)
• Rezolvarea problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)
• Rezolvarea problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)
• Avram Iancu solutioneaza problema 60 Toamna 2012 (ex 32_2007)
• Rezolvarea problemei 64_Toamna 2012 (ex 36_2007)
• Rezolvarea problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

• practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
• idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
• informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
• ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
• ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
• utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
• imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
• necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
7. Idaho Power Tree Pruning
8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
9. Idaho  Power Tree Planning Guide
10. Trees  & Reliable Electric Power – Idaho Power      
11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
12. The      Power of Trees – Allegheny Power
13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
14. Corn Belt Energy Vegetation management
15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
17.  Tree      vegetation management by NYSEG
18.  Safety growing near powerlines
19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
21. Centralia: Power Line Tree Trimming
22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Avizul tehnic de racordare intre suficienta si exagerare

Avizul tehnic de racordare (ATR) este instrumentul prin care se conduce extinderea retelelor electrice de distributie. El influenteaza in egala masura prezentul si viitorul RED. ATR influenteaza calitatea energiei electrice pentru consumatorii deja racordati la RED, pentru noii solicitanti de acces la retea si pentru viitorii solicitanti.

ATR este un act de creatie. Calitatea solutiilor tehnice depinde de multi factori intre care corectitudinea datelor de intrare privind puterea maxima simultan absorbita necesara utilizatorilor, necesitatile reale de calitate a energiei electrice declarate de utilizatori, cunoasterea de catre semnatarul ATR a performantelor RED si viziunea sa asupra dezvoltarii RED in fiecare locatie.

Indiferenta, suficienta si lipsa de profesionalitate in activitatea de fundamentare/elaborare ATR pot compromite performatele RED si pot contribui din plin la insatisfactiile clientilor.

Este necesar sa analizam cele doua extreme in care se poate pozitiona ATR pentru a stimula evitarea lor.

Exagerarea in elaborarea ATR:

• prevedera de costuri pentru unele elemente fizice care exced necesitatile obiective de asigurare a conditiilor de racordare
• prevederea de solutii tehnice complicate inutil
• includerea in descrierea solutiei in exces a unor delalii de dimensionare care ar trebui lasate in seama proiectului tehnic

Suficienta in elaborarea ATR:

• descrierea excesiv de sumara a solutiei astfel incat aceasta ramane nedefinita
• utilizarea jargonului tehnic in descrierea solutiilor tehnice de racordare
• emiterea ATR fara efectuarea prealabila a analizei retelei
• emiterea ATR fara sa se tina cont de perspectivele dezvoltarii RED: ocuparea traseelor publice cu instalatii private, extinderea RED cu instalatii subdimensionate care in timp scurt vor trebui sa fie refacute dubland efortul investitional (etc)
• emiterea ATR pe RED deja supraincarcate fara masuri de intarirea capacitatii de distributie in amonte
• emiterea de ATR la retelele stradale pentru consumatori care determina regimuri dezechilibrate si deformate care afecteaza calitatea energiei electrice pentru toti ceilalti utilizatori fara masuri tehnice de limitare a poluarii electromagnetice a RED
• extinderea RED prin ATR fara prevederea necesitatii obtinerii avizelor si acordurilor legale necesare

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K_∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K_∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K_∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt	KU [%]	Umin mst [V]	min { U med_10′ } [V]	Intreruperi	Diagnostic
1	>95%	>207V	>207V	da	tens ok
2	>95%	>207V	>207V	nu	tens ok
3	>95%	<207V	<207V	da	tens ok
4	>95%	<207V	<207V	nu	tens ok
5	>95%	<207V	>207V	da	tens ok
6	>95%	<207V	>207V	nu	tens ok
7	<95%	>207V	>207V	da	tens ok
8	<95%	>207V	>207V	nu	err
9	<95%	<207V	>207V	da	tens ok
10	<95%	<207V	>207V	nu	err
11	<95%	<207V	<207V	nu	nec INT
12	<95%	<207V	<207V	da	incertitudine nec reluare mst
13	>95%	>207V	<207V	da	tens ok
14	<95%	>207V	<207V	nu	nec INT
15	>95%	>207V	<207V	nu	tens ok
16	<95%	>207V	<207V	da	incertitudine nec reluare mst

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K_∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Ordonata 43/2010 de modificare a legii energiei electrice 13/2007

 va semnalez modificarile aduse legii ee de ordonata 43/2010. mentionez ca acesta ordonanta de urgenta a adus modificari mai multor acte normative intre care si legii energiei electrice 13/2007:

Pentru a usura intelegerea modificarilor promovate de OUG 43/2010 voi prezenta prevederile noi si initiale ale legii 13/2007:

Expunere de motive ( foarte important de citit!):

  

  

  

 

 

 

 

text nou promovat prin OUG 43/2010:

Text initial din legea 13/2007:

Art 11 alin 2 lit ţ

ţ) atesta operatorii economici care asigura servicii de masurare a energiei electrice, conform unui regulament propriu;
Categoriile de autorizatii si licente Art. 15
(1) Autoritatea competenta emite:
1. autorizatii de infiintare pentru:
a) realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare sau retehnologizarea celor existente;
b) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de transport al energiei electrice;
c) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de distributie a energiei electrice cu tensiune nominala de 110 kV;
2. licente pentru:
a) exploatarea comerciala a capacitatilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice in cogenerare;
b) prestarea serviciului de transport al energiei electrice;
c) prestarea serviciului de sistem;
d) prestarea serviciului de distributie a energiei electrice;
e) activitati de administrare a pietelor centralizate;
f) activitatea de furnizare a energiei electrice.
(2) Autorizatiile de infiintare pentru realizarea de capacitati noi, prevazute la alin. (1) pct. 1, se acorda numai pe/in imobile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, proprietate privata a solicitantului autorizatiei de infiintare ori detinute cu un alt titlu legal.
(3) Licentele pentru exploatarea comerciala a capacitatilor energetice noi se acorda in cazul in care capacitatile energetice noi sunt amplasate pe/in imobile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, proprietate privata a solicitantului licentei ori proprietate privata a unor persoane fizice sau juridice, detinute cu un alt titlu legal.

Consecinte/comentarii:

1. Art I alin1 UOG 43/2010:  este posibil sa conduca la  modificarea si anumitor  prevederi ale codului de masurare,
2. Art I alin1 UOG 43/2010: mai multi agenti economici vor putea oferta servicii de masurarea ee
3. Art I alin 2 UOG 43/2010: adaptare la reglemetarile care incurajeaza investitii in productia de ee din resurse regenerabile
4. Art I alin 3 UOG 43/2010: posibil sa genereze schimbarea unor prevederi ale GHR 1007/2004 regulamentul de furnizare
5. Art I alin 3 UOG 43/2010: va necesita un eventual contract cadru care sa reglementeze conditiile de revanzare a energiei electrice. Este posibil ca acesta relatie comerciala sa fie lasata nereglementata dar in acest caz pot aparea unele abuzuri ale celor care revand ee. Spun ca ar necesita reglementarea conditiilor de revanzare a ee desi daca se incheie contracte comerciale legale partile trebuie sa fie capabile sa isi negocieze relatia comerciala si sa o pastreze atata timp cat le va conveni
6. Art I alin 3 UOG 43/2010: vor incuraja delimitarile la mt si marirerea in general a volumului de instalatii de distributia ee detinute de agenti economici nespecializati si neautorizati pentru prestarea activitatii de distributia ee. Acest lucru aparent poate avea si parti bune insa in conditiile unui control modest legat de mentinerea instalatiilor in stare tehnica corespunzatoare finalitatea va consta in careterea gradului de risc de electrocutare asociat acestor instalatii electroenergetice care vor fi gestionate de unitati nespecializate. Va creste si numarul evenimetelor generate de aceste instalatii in sistemul public de distributia energiei electrice. Desigur ca nu este neaparat nevoie sa se intample aceste prezumtii insa sunt sanse destul de mari sa avem aceste cazuri pe scara larga pentru ca este putin probabil ca nepricepereasi amatorismul  sa poata conduce la lucruri bune!
7. Art I alin 3 UOG 43/2010:  vine sa solutioneze cazurile tot mai dese in care proprietarii  de capacitati de distributia ee  trebuie sa rezolve, legal, problema revanzarii ee catre subconsumatori sai. Articolul se aplica pentru o gama larga de cazuri:

relatia dintre proprietarul unui imobil alimentat cu ee si chiriasii sai persoane fizice si/sau juridice, activitati casnice si/sau industriale/servicii

proprietarii unor posturi de transformare din care sunt alimentati subconsumatori. In fapt proprietarii de capacitati energetice (statii, linii mt, posturi de transformare, retele jt etc) din care sunt alimentati subconsumatori

cazurile parcurilor industriale etc

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

capitolul I

Scop

 

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

 

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

 

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

 

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

 

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

 

a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

Capitolul VII

Dispoziţii finale

Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

Anexa  nr.  4a

Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Căi ferate	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere
Electrificate	Nu se admite	7,50 5)	31)	7,50 5)	31)	7,50 5)
			11,502		11,502
			Hst+ 3m3)		Hst+ 3m3)
Neelectrificate	7 4)		7,50 4)		7,50 4)
	Hst		74bis)		Hst+ 3m3)
			Hst+ 3m3)

 

¹⁾ Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

²⁾ Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

³⁾ Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

^{4 )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

^{4bis )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

^{5 )}Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

• traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
• la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Drumuri	Trav	Apropiere	Trav	Aprop	Trav	Aprop
Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale	74)	Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului	74)	15)	74)	15)
	6 )		7)		7)
Străzi şi drumuri de utilitate privată	64)		74)	15)	74)	15)
			64is)
	7)		7)		7)
			7bis)

 

^{4 )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

^{4bis )}Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

^{5 )}Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

^{6 )} Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

⁷⁾ Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

^7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

 

observatii

• la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
• pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
• de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Linii de Tc	Distanţa pe verticală	Distanţa pe oriz	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală
Linie de Tc aeriană	0,68)	29)	3,58)	3,59	58)	59)
			0,68bis)	29bis)
Linie de Tc subterana	Nu se normează		–	510)	–	3010)
				Nu se normează10bis)

 

⁸⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

^8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

⁹⁾ Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

^9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

^{10 )}Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

^{10bis )}Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

observatii

 

• pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare)	2	3	3
		211bis)
Linie contact tramvai	4	4,5	5
		411bis
Linie contact troleibuz	2	3	3
		31bis)
Cablu purtator tramvai	2	3	3
		21bis)
Cablu purtator troleibuz	4	4	4

 

¹¹⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

^11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Transport pe cablu suspendat	Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
Traversare	Interzis	312)	412)
Apropiere	Hst	1213)	1213)
		Hst13bis)

 

¹²⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

¹³⁾ Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

¹³⁾ Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Conducte supraterane	Trav	Aprop	Trav	Aprop	Trav	Aprop
Fluide neinflamabile	214)	hst15)	3,5014)	515)	414)	515)
			214 bis)
Fluide inflamabile	16)	515)	16)	15	16)	15
				517)		517)

 

¹⁴⁾ Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

^14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

¹⁵⁾ Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

¹⁶⁾ Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

¹⁷⁾ Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Conducte subterane	Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
	Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
	In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale	Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
	Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Cursuri de ape	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile
Traversare	18); (7) 19)	18)	719)	G+120)	719)	G+120)
	(5) 19)	(G+1) 20)	519)		519)
Apropiere	18)		12 1)		22 1)

 

¹⁸⁾ Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

¹⁹⁾ Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

²⁰⁾ G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

²¹⁾ Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Poduri, baraje, diguri	Traversare	Aprop	Traversare	Aprop	Traversare	Aprop
	Trecere		Trecere		Trecere
Poduri	223)	223)	722)	524)	722)	524)
			323)	224bis)	323)
			223bis)
Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor	223)	223)	622)	524)	622)	524)
			323)	224bis)	32 3)
			223bis
Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre	223)	223)	522)	524)	522)	524)
			323)	224bis)	323)
			223bis

 

²²⁾ Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

²³⁾ Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

^23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

²⁴⁾ Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

^24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Clădiri
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de orice parte a clădirii	Numai LEA cu conductoare torsadate	Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite	425)
		Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
Traversări clădiri locuite –  distanţa faţă de antenă	–	–	325)
Traversări clădiri nelocuite	Numai LEA cu conductoare torsadate	325)	325)
		LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
Apropieri faţă de cladiri locuite	126)	327)	427)
		126bis)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite	126)	327)	327)
		126bis)

 

²⁵⁾ Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

²⁶⁾ Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

^{26 bis)} Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

²⁷⁾ Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu	Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
	– pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
	– pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Zone cu circulaţie frecventă	Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
	H st ????	7	7

 

Observatie:

• ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = H_st
• probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV
Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice	Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului
	–	1,5	6	3	6	3
				1,535)

 

 

³⁵⁾ Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV	LEA 20 kV	LEA 110 kV
Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi)	3,528)	528)	528)
		3,528bis)
	429)	629)	629)
		429bis)
	3,530)	3,5030)	430)

 

²⁸⁾ Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

^28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

²⁹⁾ Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

^29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

³⁰⁾ Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV			LEA 20 kV			LEA 110 kV
Traversări şi apropieri faţă de terenuri	31)	32)	33)	31)	32)	33)	31)	32)	33)
				6	4,5	2,5	6	5	3
					432bis	0,133bis
Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate	Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
	Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
	Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

³¹⁾ Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

³²⁾ Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

^32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

³³⁾ Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

^33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

³⁴⁾ Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

 

 

Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
	Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
LEA (1 – 20) kV	Deschidere mai mică sau egală cu 40 m	Deschidere mai mare de 40 m
	1,50	2
	0,1 4)	0,14)
LEA: tensiune nominală   >20 kV	Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

NOTE

¹⁾ LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

²⁾ În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

³⁾ În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

⁴⁾ LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

Boilerul lui Nicu

   Plecand de la un dialog purtat cu dl ec N. Nicu  se pot pune in discutie cateva aspecte practice interesante:

• modificarea instalatiilor interioare uneori inpropii pentru alimentarea receptoarelor electrice de putere ceva mai mare: boilere, masini de spalat, instalatii de climatizare
• generalizarea existantei utilajelor electrocasnice de putere mare din categoria celor mentionate mai sus si pe aceasta cale creterea puterilor instalate in gospodarii/apartamente/case si respectiv cresterea puterilor maxime simultan efectiv absorbite de bransamentele casnice in limitele permise de protectiile bransamentelor
• modificarile facute de proprietari adesea neavizati in instalatiile interioare
• prizele de pamant ale imobilelor
• lipsa precocuparii comunicarii la OD a modificarilor din instalatiile interioare
• lipsa preocuparii de actualizare a ATR la modificarea puterilor instalate respectiv a celor maxima simultan absorbite

Probabil ca lecturand dialogul de mai jos veti observa si alte aspecte care sa merite sa fie discutate. De exemplu:

• OD are vreo sansa sa depisteze noua situatie? 
• Este necesar ca OD sa cunoasca ca s-au modificat instalatiile interioare?
• Este necesar sa fie actualizat ATR?
• Care sunt perspectivele incarcarii retelelor jt vis-a vis de tendintele de achizitionare a unor receptoare electrocasnice de puteri mari pentru climatizare, incalzire apa menajera, spalat / uscat rufe etc?
• Exista tendinta de a se trece la incalzirea electrica?
• Care sunt consecintele posibile ale efectuarii modificarilor instalatiilor de utilizare de catre personal neautorizat?
• In ce conditii pot aparea tensiuni periculoase pe caloriferele utilizate ca pp in apartamente?

N Nicu spune: 17/10/2009 la 20:37

 va rog sa-mi spuneti ce sectiune trebuie sa aiba un cablu pentru a alimenta concomitent o masina de spalat 2 kw si boilarul 1,5 kw. pot sa le alimentez separat doua circuite trase de la tablou ? care este incarcarea maxima in Kw ce se poate face pe un circuit electric de la bloc ? cat suporta contoarul ? va multumesc mult.

stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 20:55

Salut Nicu, Poti conta pe un consum maxim simultan absorbit de 4 kW (5 kVA). Asta corespunde unei sigurante de bransament de 25 A. Pt o buna selectivitate ar fi bine ca in tablou de sigurante din apartament sa ai sigurante de maxim 16A asta inseamna 3,5 kVA/circuit in interior se folosesc circuite de 4-6 mmp Cu sau 6-8 mmp Al.

Ai observat ca utilizez si unitatea de masura kVA. Avem [kW]=[KVA]*cosfi unde termenul cosfi este subunitar si este caracteristic receptorului utilizat. De obicei este trecut pe placuta aparatului. Daca ai posibilitatea ti-as recomanda circuite separate pentu boiler si pentru masina de spalat realizate cu conductor de Cu de 6 mmp. Daca mai sunt probleme mai discutam

Succes! SGC

N Nicu spune: 17/10/2009 la 21:15 

 Multumesc, foarte mult. Siguranta de 25 A poate fi diferentiala si de cati mmA ? ce marca recomandati ? daca este diferentiala poate sa decupleze usor chiar si in timpul programului de la masina ?

 va multumesc.

 stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 21:55 

 Salut Nicu, Desigur ca poti utiliza un disjunctor diferential este deja un intreruptor, (superior, ca functii, sigurantei) acesta va avea In = 25 A, o curba de decasare reconad tipB si un curent diferential de 30 mA. Ca sa beneficiezi de toate avantajele trebuie sa ai si o instalatie interioara in stare tehnica buna cu rezistenta de izolatie OK. Diferentiala va depista defectele incipiente de izolatie oriunde apar ele la receptoare si/sau la instalatia interioara. In exploatare nu trebuie sa uiti ca ai o protectie sensibila si ca trebuie sa iei masuri daca ai declansari. Succes! SGC

N Nicu spune: 17/10/2009 la 22:10  Domnule inginer, din cele recomandate de Dvs, am realizat un proiect ce arata asa : pentru circuitul de boiler de 1,5Kw folosesc conductor de 6mm cu siguranta diferentiala de 10 A si curent diferentia la 30mA iar pentru masina de spalat cu o putere de 2 Kw folosesc conductor de 6 mm cu siguranta diferentiala de 16 A la 30 mA. Cred ca este bine , care este parerea Dvs. eu fiind de profesie economist ? Va multumesc foarte mult.

stoianconstantin spune: 17/10/2009 la 22:59 

 OK, Nicu!

N Nicu spune: 18/10/2009 la 07:53 

 va multumesc, dar de mine nu o sa scapati de intrebari pe viitor daca nu o sa va deranjez.

stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 09:41 

 Salut Nicu, Esti oricand binvenit. Pe mine nu ma deranjeaza sa discut cu utilizatorii blogului, impotriva! Pretuiesc insa mult situatiile in care constat ca utilizatorii blogului intra in interactiune unii cu altii si se ajuta. E drept se intampla mai rar dar se intampla si asa. Uneori ma gandesc ca nu intodeauna le las aceasta sansa repezindu-ma sa raspund eu la interpelari!

Apropo de lucrarea ta. Sper ca la fiecare circuit vei trage si un conductor de nul de protectie separat. Poate citesti de pe blog si articolul lecat de blocurile de masura si protectie unde se vorbeste despre cele doua conductoare nul de lucru si nul de protectie care este important sa fie mentinute separate in toata instalatia interioara si sa li se atribuie peste tot acelasi rol.

Succes! SGC

N Nicu spune: 18/10/2009 la 19:09 

 Domnule inginer, pentru ca veni vorba de nul aici am multe de intrebat.

1)- Nul la bloc nu am , a fost o sarma la o priza si cand am tras de ea am constatat ca este neprinsa. Am folosit conducta de apa calda de care m-am legat prin cositorire. dar , daca cineva va inlocui un teu cu unul de plastic nulul meu va fi zero. atunci am gasit in zid un otel beton de care m-am legat cu o a doua impamantare. problema care ma framanta este ca nu am aparat de masurare a rezistentei impamantarii si am recurs la o metoda personala dar nu sunt sigur ca este buna . am alimentat un calorifer de 2 kw cu faza de la priza si nulul de la impamantarea mea dupa care am masurat tensiunea canstatand ca fata de tensiunea de la priza care era de 230 v am 225 v , deci o carede de 5 v de care nu stiu daca este bine sau nu . Dvs. ce parere aveti ? ce rezistenta trebuie sa aiba o impamantare ?

2) – la casa de la tara am sudat toate armaturile de beton cu o platbanda zincata ingropata la 60 cm si cu tevi de zincate. dar in lucrarea mea am ajuns si la o impamantare a unei retele de 20 kv de la un stalp de langa gard. m-am legat si de aceasta prin sudura , dar nu stiu daca am procedat bine ,se poate descarca prin stalp o tensiune si sa-mi puna viata in pericol ? Care este parerea DVs. va multumesc.

stoianconstantin spune: 18/10/2009 la 19:49

 Salut Nicu, Ai ceva probleme, nu gluma. Probabil probleme unele provin din faptul ca incerci sa te descurci singur ceea ce nu este chiar foarte bine! Eu iti recomand sa te documentezi ca sa stii sa porti o discutie cu un specialist si sa intelegi ce iti va spune dar lucrarile trebuie facute apeland la un electrician autorizat. As vrea sa citesti articolele:

– Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

 – Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP) si

– Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Acum stim ce este un PEN (conductor cu functii cumulate de nul de lucru si de nul de protectie), N (nul de lucru) si PE (conductor de protectie). Stim ca separarea PEN in N si PE se face in amonte de locul unde se monteaza un intreruptor diferential. Stim ca odata separate N si PE trebuie mentinute separate PE se poate lega la prize de pamant N ramane izolat fata de PE si fata de prizele de pamant si fata de carcasele aparatelor.

La un bransament (atat la bloc cat si la casa de la tara) ai in bransament tronsonul de PEN care iti asigura legatura cu prizele de pamant din reteaua jt. Poti lega la orice element metalic, care are legatura certa, verificata, cu pamantul, conductorul de protectie PE. La un bloc sunt destul de complicat de realizat aceste legaturi, cel putin in apartament. Mai bine ar fi sa verifici ca PEN este legat la firida de palier la priza de pamant a blocului. Daca nu exista o pladbanda 25*4 mmp la care sa fie legat le fiecare palier PEN-ul atunci ea ar trebui sa fie realizata si ar trebui sa aiba cel mult 4 ohmi. La casa de la tara e bine ca ai realizat un fel de centura de legare la pamant. La ea ar trebui sa legi toate conductele care intra in imobil.

Legatura cu priza de pamant a stalpului de 20 kV poate fi si buna si rea. Eu iti recomand sa ai o triza de pamant a imobilului tau independenta de cea a retelei de distributie de 20 kV.

Trebuie sa stii ca pp de imobil pentru un bransament monofazat nu este obligatorie dar daca o ai este buna si trebuie folosita. O priza de pamant ar trebui masurata din 2 in 2 ani iar odata la 10 ani ar trebui verificat gradul de corodare. Daca nu faci aceste lucruri atunci dupa un timp pp are doar rol psihologic. Lucrurile se complica daca iti vei monta o protectie externa la loviturile de traznet. Eu vreau sa spun aici ca o pp este un lucru serios. Se pot face improvizatii, care pot da satisfactie limitata dar trebuie sa nu te amagesti: raman improvizatii. Paradoxal esti convins ca ai nevoie de pp dar in loc sa realizezi o pp adevarata te amagesti cu improvizatii!!

Experimentul tau cu caloriferul te poate conduce la niste concluzii: – exista legatura cu mamantul si/sau cu alte elemente legate la PEN – poti determina cu oarecare precizie rezistenta “pp_ vazuta dinspre calorifer” masurand curentul prin receptor, caderea de tensiune pe receptor si tensiunea in “gol” intre conductorul de faza si calorifer Rpp=(U0-Ureceptor)/I “determinarea” este doar informativa.

Mai vorbim, SGC

N Nicu spune: 18/10/2009 la 20:56

multumesc!

Votul si democratia

 

Constat ca mimetismul de pe „sticla” aduce tot mai des in prim plan persoane  care se indoiesc ca vor merge la vot sau care pretind sa fie convinse ca merita sa vina la vot sau persoane care afirma sub diverse motivatii ca nu vor merge la vot.

Parerea mea este ca votul constituie esenta democratiei. Totusi democratia nu se rezuma la a merge consecvent la vot. Democratia necesita vigilenta si preocupare zilnica pentru ca aceasta sa functioneze.

Eu consider ca in primul rand democratia inseamna ca ne-am castigat si trebuie sa ni se respecte dreptul de a ne apara  drepturile! Acest drept castigat trebuie insa si aplicat. Pasivitatea zilnica dublata de absenteismul la vot ruineaza esenta democratiei.

Probabil ca ne va merge rau pana cand vom ajunge suficient de jos ca sa descoperim ca bunastarea noastra depinde de vigilenta cu care ne aparam drepturile pretinzand ca impostorii sa fie indepartati din functiile publice iar cei care incalca legea sa fie pedepsiti.

Va propun sa ne revizuim atitudinea fata de ideea de necesitate de aparare a democratiei. Sa mergem la vot si sa nu ne limitam doar la acest gest pentru ca s-a dovedit istoric ca oamenii investiti cu puteri nu dau randamentul scontat decat daca sunt suficient de atent monitorizati de cei pentru care trebuie sa lucreze.

Demnitatile publice trebuie sa ajunga privilegii de a lucra pentru folosul comunitatii iar in aceste demnitati trebuie sa avem interesul sa ajunga oameni capabili de performanta dispusi sa isi puna in folosul comunitatii inteligenta si puterea de munca.

Pare greu insa pe langa beneficiile unei vieti intr-un mediu democratic functional ne vom recastiga demnitatea si respectul de sine.

Ajuta ca sa fii ajutat!

  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

Farcas Paul spune:
15/07/2009 la 16:08   modifică

Buna ziua,
As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

Cerere de oferta,

Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
Datele nominale ale generatorului sunt:
-generator VDE 0530
-typ DSG43L1-4
-nr 6423667 A001
-400/231 Yv
-289 Amp
-1500 rot/min
-excitatie 36.8V-2.14A
-insul class – H
-IP 23
-cos phi 0.8.
Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

Farcas Paul – Lucian
Phone no.: +40-752 / 239-480
Fax no.: + 40-256 / 305-297
E-mail: paul.farcas@conti.de

 

Monica spune:
21/08/2009 la 15:33   modifică

As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

emi spune:
27/08/2009 la 10:57   modifică

buna ziua!
ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

 

Pentru Silviu!

 

 

 

 

 

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim – Se activează programul

Active – HDL Sim

1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

• „cine” sunt ei,

• de unde vin,

• ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

• si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

– peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

– 10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

– surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

		Country	Visitors	Last New Visitor
1.		Romania	2,638	June 20, 2009
2.		United States	77	June 20, 2009
3.		Moldova, Republic of	27	June 20, 2009
4.		Germany	24	June 19, 2009
5.		Italy	8	June 18, 2009
6.		Spain	8	June 18, 2009
7.		France	6	June 19, 2009
8.		United Kingdom	4	June 18, 2009
9.		Israel	3	June 15, 2009
10.		Austria	3	June 10, 2009
11.		Unknown – European Union	2	June 19, 2009
12.		Switzerland	2	June 16, 2009
13.		Norway	2	June 13, 2009
14.		Finland	1	June 19, 2009
15.		Czech Republic	1	June 17, 2009
16.		Algeria	1	June 17, 2009
17.		Hungary	1	June 16, 2009
18.		Ukraine	1	June 14, 2009
19.		Poland	1	June 12, 2009
20.		Iran, Islamic Republic of	1	June 11, 2009

21.

Belgium

1

June 8, 2009

– buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

– WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

– cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

Anul	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun
2007
2008	17,113	29,692	39,650	28,351	29,716	25,302
2009	45,447	61,993	76,057	33,183	36,030	33,305

 

 

Anul	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Total
2007					712	13,740	14,452
2008	20,984	19,111	33,572	40,124	28,713	18,558	330,886
2009							286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

Anul	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Medie zilnica in an
2007											47	443	314
2008	552	1,024	1,279	945	959	843	677	616	1,119	1,294	957	599	904
2009	1,466	2,214	2,453	1,106	1,162	1,728							1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni	Marti	Miercuri	Joi	Vineri	Sambata	Duminica	Total	Medie zilnic in saptamana	Variatie
Mai 11	Mai 12	Mai 13	Mai 14	Mai 15	Mai 16	Mai 17	9,222	1,317
1,379	1,136	1,386	1,577	1,939	726	1,079
Mai 18	Mai 19	Mai 20	Mai 21	Mai 22	Mai 23	Mai 24	8,055	1,151	-12.65%
1,599	1,283	1,123	1,485	1,024	624	917
Mai 25	Mai 26	Mai 27	Mai 28	Mai 29	Mai 30	Mai 31	10,074	1,439	25.07%
1,946	1,669	1,592	1,601	1,340	779	1,147
Iun 1	Iun 2	Iun 3	Iun 4	Iun 5	Iun 6	Iun 7	11,472	1,639	13.88%
1,920	1,689	2,321	1,802	1,399	1,129	1,212
Iun 8	Iun 9	Iun 10	Iun 11	Iun 12	Iun 13	Iun 14	12,775	1,825	11.36%
2,434	2,394	2,048	2,182	1,765	886	1,066
Iun 15	Iun 16	Iun 17	Iun 18	Iun 19	Iun 20		9,058	1,719	-5.82%
1,858	1,903	1,727	1,763	1,343	464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

 

 

 

 

 

Link-uri	Nr utilizari
1 anre.ro	3,756
2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…	3,397
3 anre.ro/documente.php?id=447	2,135
4 anre.ro/documente.php?id=123	1,681
5 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	1,408
6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c…	1,136
7 anre.ro/documente.php?id=250	1,041
8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f…	1,036
9 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	1,022
10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri	1,007
11 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	852
12 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	809
13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person…	797
14 anre.ro/documente_tot.php?id=121	788
15 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	771
16 ro.wordpress.com/tag/anre	767
17 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	737
18 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	735
19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677…	717
20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01…	708
21 anre.ro/ordin.php?id=294	708
22 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	699
23 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	696
24 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	677
25 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	660
26 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	659
27 anre.ro/documente.php?id=378	630
28 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	611
29 anre.ro/informatii.php?id=118	559
30 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	521
31 anre.ro/ordin.php?id=625	504
32 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	486
33 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	484
34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01…	477
35 anre.ro/documente.php?id=252	470
36 anre.ro/informatii.php?id=569	457
37 stoianconstantin.files.wordpress.com/…	448
38 anre.ro/informatii.php?id=703	427
39 anre.ro/documente.php?id=251	414

Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

 

 

 

 

 

Cuvinte cheie utilizate	Nr utilizari
1 legea 307/2006	7,467
2 anre	4,812
3 puterea sub lupa	3,758
4 stoianconstantin	3,331
5 autorizare electricieni	3,311
6 aa_autorizare electrician	2,510
7 stoian constantin	1,585
8 legea 319/2006	1,507
9 aa_autorizare electricieni	1,314
10 legea 307	1,047
11 anre.ro	836
12 puterea sub lupa pana la bec	830
13 stoianconstantin.wordpress.com	757
14 timisoara	725
15 autorizare anre	680
16 hg1425/2006	657
17 legea 319	591
18 energia eoliana	577
19 hg 1146/2006	474
20 normative electrice	470
21 anre autorizare electricieni	391
22 constantin stoian	380
23 legea 307/12.07.2006	379
24 ordinul 163	379
25 probleme rezolvate anre	379
26 examen autorizare electricieni	372
27 protectie diferentiala	371
28 eoliene	350
29 autorizare electricieni 2009	335
30 ordin 163	323
31 cap scara	319
32 autorizare electrician	319
33 pe 106	309
34 turbine eoliene	303
35 eoliana	303
36 subiecte autorizare electricieni	289
37 subiecte anre	289
38 examen anre	287
39 legea 307 2006	286
40 aviz tehnic de racordare	280
41 hgr 90/2008	278
42 probleme anre	271
43 probleme autorizare electricieni	271
44 foren 2008	266
45 raspunsuri intrebari anre	263
46 reautorizare electricieni	258
47 calitatea energiei electrice	258
48 ordinul 163/2007	256
49 energie eoliana	254
50 organizarea apararii impotriva incendiil	240

Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

 

 

 

      

 

 

Titlu	Vizualizări
– aa_Autorizare electricieni	46,777
– Bine ati venit!	43,339
Tematica şi bibliografie pentru examenul	19,634
Chestionar norme generale de aparare imp	18,089
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot	14,424
Chestionar norme metodologice de aplicar	13,930
Raspunsuri la primele 20 de probleme din	13,775
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara	12,921
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla	12,733
Chestionar legea securitatii si sanatati	11,060
Opinii proaspete despre examenul de auto	9,681
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati	9,638
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind	8,960
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t	8,905
Raspunsuri (6) la subiectele din norme	8,411
Raspunsuri la chestionarele test din leg	8,378
Autorizare electricieni sesiunea de prim	7,835
Agentia Nationala Reglementare in domeni	7,708
Avizul tehnic de racordare la retelele e	6,606
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni	6,355
Centre de examene de autorizare electric	5,896
– Avizul tehnic de racordare la retelele	5,796
– aa_Cuprins	5,777
Sesiunea de autorizare a electricienilor	5,070
Normativ pentru proiectarea si executare	4,905
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns	4,857
Normele specifice de securitate a muncii	4,808
– Alimentarea fara intrerupere a consuma	4,713
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini	4,608
Tematica şi bibliografie pentru examenul	4,526
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele	4,421
Protectia diferentiala a bransamentelor	4,364
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele	4,301
Chestionar Legea protectiei civile nr 48	3,990
Tematica si bibliografia pentru examenul	3,826
Probeleme pt examenul de autorizare elec	3,645
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati	3,512
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit	3,508
– a_Energie eoliana	3,269
– Tehnologii moderne de constructie LEA	3,093
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor	2,965
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim	2,722
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa	2,562
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p	2,526
Compatibilizarea instalatiilor interioar	2,491
– La multi ani cu energie 2008!	2,458
Legea 319/2006 legea securitatii si sana	2,453
Rezolvarea problemei 26	2,360
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare	2,349
Lista finala a candidatilor acceptati la	2,277
Rezolvarea problemei 25	2,210
Centre de examen sesiunea Primavara 2009	2,179
– Protectia la supratensiuni moft sau ne	2,144
Rezolvarea problemei 38?	2,116
Rezolvarea problemei 21	2,072
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT	2,050
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con	2,008
Descrierea tehnologiei de construcţia	1,975
Rezolvarea problemei 23	1,918
Rezolvarea problemei 24	1,909
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime	1,909
Blocurile de masura si protectie nu se p	1,891
Sectiunea conductorului de nul in retele	1,866
– Calitatea energiei electrice extras di	1,852
Rezolvarea problemei 22	1,808
Intreruptoare „cap de scara”	1,772
Subiecte Norme Tehnice Gradul II	1,761
Rezolvarea problemei 37	1,725
Rezolvarea problemei 29	1,715
electricieniprobleme20092	1,704
Instalaţii de legare la pământ – Bazele	1,684
Legaturi de intindere in liniile aerien	1,661
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m	1,644
Studiu de caz privind cerintele tehnice	1,641
Statistica candidaturilor la examenul de	1,636
Rezolvarea problemei 27	1,623
Rezolvarea problemei 35 ?	1,598
Caderea de tensiune deducerea formulelor	1,582
Rezolvarea problemei 28	1,582
– Avizul de amplasament	1,580
Rezolvarea problemei 33?	1,554
Posturi de transformare cerinte tehnice	1,545
Formulele pentru calculul parametrilor s	1,482
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot	1,468
Avram Iancu solutioneaza problema 32	1,465
La multi ani cu energie!	1,443
Rezolvarea problemei 32?	1,387
– Supratensiuni o prezentare agreabila	1,358
Calculul curentilor de scurtcircuit in L	1,339
Rezolvarea problemei 36	1,335
Normele metodologice de aplicare a preve	1,327
– Energia Electrica o afacere rentabila	1,313
– Regimurile deformante si dezechilibrat	1,284
Sarbatori fara lumina	1,281
Asupra nevoii de instruire la schimbarea	1,258
Dialoguri despre fermele eoliene 1	1,196
Subiecte Norme Tehnice Gradul I	1,177
Subiecte legislatie Gradul II	1,165
Parcul Eolian Fantanele Vest	1,160
Autorizare electricieni sesiunea de toam	1,136
Conventie de exploatare pentru racord ra	1,121
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie	1,098
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL	1,064
Asupra noului regulament de racordare la	1,058
Factura de energie electrica poate fi re	1,034
– Preturile energiei electrice pentru co	1,027
Metode moderne de dimensionarea retelelo	1,018
Conventie pentru circuitele de alimentar	1,005
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung	991
rezolvarea-problemei-23	981
Formule: parametrii electrici ai LEA	958
Calitatea energiei electrice – extras di	951
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV	933
Standardizarea domeniului productiei ene	917
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic	888
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza	882
Introducere in problematica energiei eol	879
LEA jt performante: cerinte tehnice	876
Statia electrica Tariverde 400/110 kV,	863
LEA mt cerinte tehnice	854
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I	842
Interpretarea rezultatelor sondajului de	833
Optiunile consumatorilor casnici pe piat	830
LES mt cerinte tehnice	827
Chestionar pt sondajul de opinie privind	789
– Managerul actor	782
Alimentarea fara intrerupere a consumato	778
Subiecte Legislatie Gradul I	765
Modernizarea distributiei energiei elect	758
Calitatea energiei electrice este influe	736
LES jt cerinte tehnice	731
– Standardul de performanta pentru servi	715
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac	709
Harta potentialului eolian	707
– Contorizarea utilitatilor	696
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i	693
Optiunile consumatorilor industriali pe	685
Copacul potrivit la locul potrivit – dep	676
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I	648
Bransamente pe stil nou, gata stricate	648
Care este explicatia (1)?	634
O abordare sistemică a instalaţiilor de	631
STEPNo montat gresit	620
Dezintegrarea unei turbine eoliene	617
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto	612
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te	608
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung	603
Subiecte legislatie Gradele III si IV	596
solutia-problemei-26	595
Separator versus intreruptor telecomanda	572
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ	564
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo	542
ANRE pune in discutie: Propunere de regl	534
Raport privind rezultatele examenelor de	520
Tehnologii moderne de constructie LEA 20	512
De ce cad stalpii de iluminat public var	512
Andrea Bocelli	502
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit	494
Analiza candidaturilor la extrasesiunea	478
Experienta promotorilor utilizarii cablu	477
Avizul de amplasament	472
Foren 2008	469
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda	457
Incze Andras „admira” solutii improvizat	444
Abordarea intretinerii culoarelor de sig	436
Ghid de administrare a unui blog!	435
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer	434
Aurel se vrea pe blog!	428
Diagrama cauza efect aplicata in energet	426
Baietii destepti	420
Nessun Dorma in interpretari celebre	414
Pana de curent a paralizat America de No	399
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil	398
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	350
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de	350
Cereri si oferte de locuri de munca	348
Costel Busuioc	345
Incze Andras are o problema	338
Raspunsuri la intrebarile si problemele	337
Capcanele tarifelor sociale intre realit	336
Exemplu american: gandirea pozitiva	335
Energia clasică – sursă epuizabilă!	334
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa	327
Odihna activa!	318
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc	316
Automatizarea distributiei noi frontiere	310
Celine Dion	309
Despagubiri acordate de furnizorii de ee	289
Facem pana iese bine (1)!	287
Preturile energiei electrice pentru cons	286
Asupra calitatii energiei electrice: Qua	285
Rolul si locul publicitatii in ciclul de	280
Structura productiei de energie electric	276
solutia-problemei-24	275
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea	270
Preturile energiei electrice pentru cons	268
Starea suportilor de bare in unele stati	258
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa	256
Scump, prost si periculos!	253
Viata amarata de bucurestean blocat in t	253
Rezultatele sondajului de opinie privind	248
Emotia este si ea o forma de energie!	237
solutia-problemei-27	225
problema-25-solutionata	216
solutia-problemei-29	212
Amatorism cu radacini adanci!	211
solutia-problemei-21	210
Facem pana iese bine (3)!	208
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	208
Distributia campului electric si magneti	206
Instalatiile electrice abandonate, peri	205
* Mondial	205
Dimensionarea puterii unui parc eolian,	199
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	194
Ce sa fie, ce sa fie?	193
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re	190
– Sondaje de opinie	187
Dialoguri despre poluare	185
Energia Electrica o afacere rentabila si	185
Principalii actori ai pietei angro de en	178
Structura piatei angro de energie electr	166
Criza gazului si calitatea energiei elec	165
Bonnie Tyler	162
Efectele consumurilor dezechilibrate asu	159
Dezastre previzibile!	158
Vank 1000	155
The power of wind	153
Infrastructura energetica sustine comuni	150
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro	150
Obama, speranta pentru toti!	140
Putem traduce WordPress in limba romana	136
ABBA take a chance on me	135
rezolvarea-problemei-22	132
Lantul de distributie	132
rezolvarea-problemei-28	129
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel	128
Beijing, China Olimpiada 2008	117
Facem pana iese bine (2)!	115
Efectele golurilor de tensiune asupra re	109
Lucrari proaste cu materiale de buna cal	109
Planul de comunicare asigura succesul af	107
Protectia la supratensiuni moft sau nece	103
Gandirea de grup	97
Cosmarul Gandului: penele de curent	95
Rolul comunicarii in afaceri	92
Power Of Love in interpretari celebre	91
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs	91
Managerul actor	87
Sefii care aplica micromanagementul	86
Craciun Fericit 2008!	85
Contorizarea utilitatilor	84
structura-productieie-de-ee-oct-2008	81
Bine ati venit!	78
principalii-participanti-la-piata-angro-	78
Decizia de cumparare	73
Imaginea unei organizatii pe piata	73
Corespondenta de afaceri ca instrument d	70
Vank-1000	68
I’m Singing in the rain, Gene Kelly	63
zona-in-litigiu	62
Transporturi la romani	60
rezolvarea-problemei-25	55
Introduceti un videoclip in spatiul dest	55
Oferta unica de vanzare	54
Publicitatea diminueaza riscul in afacer	52
Meniurile WordPress pot fi traduse in li	51
solutiaproblemei-22	50
Clasificarea clientilor	45
Publicitatea asociata manifestarilor spo	42
Cadouri promotionale personalizate	41
Insereaza un sondaj de opinie in comenta	40
structura-pietei-angro-de-ee2	37
– Clasificarea clientilor	31
solutia-problemei25	23
Hello world!	14
solutia-problemei-25	13
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte	12
solutia-problemei-28	8

Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

 

Sursa www.anre.ro 

   ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

 

Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

 La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

 

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

 

 

 

 

 

 

Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                        Data______________________

                                Calificativ_________________

                                Evaluator__________________

                                Nume_____________________

                                Functia____________________

                                                                                                                                              Dep.______________________

 

1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

 

 

 

2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

 

a)      cu suruburile pe cordita ;

b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

 

3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

 

4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

 

Argumentati optiunea d-voastra.

 

5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

 

 

6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

 

a)      20 m ;

b)      24 m ;

c)      3 m

 

7. Definiti zona de protectie a RED:

 

 

      8. Definiti zona de siguranta RED:

 

 

      9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      este permisa conditionat .

 

 10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

 

a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

b)      uneori ;

c)      nu .

 

11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

 

 

 

12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

 

a)      Ol-Al neizolate ;

b)      Ol-Al preizolate ;

c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

d)      Al de sectiune corespunzatoare.

 

13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

 

14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

 

a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

 

 

15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

 

a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

b)      nu ;

c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

 

 

16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

 

 

 

17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

 

 

18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

 

 

19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

 

a)      da ;

b)       nu ;

c)      nu e cazul.

 

 20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

 

a)      da, neconditionat;

b)      optional ;

c)      nu .

 

 

 21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

 

a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

b)      da ;

c)      nu .

 

 

22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

 

a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

 

 23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

 

 

  24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

 

a)      pe fise de solutie ;

b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

 

 

 

 25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

 

 26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

 

 

                                                          Data:

                                                          Nume si prenume:

                                                          Semnatura:

Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp ”

Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

ZGARIE-NORI ROTATIVI

Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

 Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

Iata cum arata macheta de sondaj

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Rezolvarea problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

  Utilizati link-ul urmator pentru: solutia problemei 65_Toamna 2012 (ex 37_2007)

Succes natural!

Rezolvarea problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

 urmati link-ul alaturat:   solutia problemei 56_Toamna 2012 (ex 28_2007)

Succes!

Rezolvarea problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

  Pentru solutie urmati link-ul alaturat:solutia problemei 55_Toamna 2012 (ex 27_2007)

Succes!

Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

     Utilizeaza link-ul alaturat pentu a vedea :  solutia problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

Succes!

Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

   Pentru solutie urmati link-ul alaturat: solutia problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

Succes!

Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:	legea conservării sarcinii electrice	Bitmap legea lui Coulomb	legea lui Laplace
2	Permitivitatea este o mărime:	electrică	magnetică	chimică
3	Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:	direct proporţională cu r	direct proporţională cu patratul lui r	invers proporţională cu patratul lui r
4	Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:	direct proporţională cu patratul distanţei	invers proporţională cu pătratul distanţei	direct proporţinală cu distanţa
5	Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:	aducerea acestuia de la infinit în pct. M	aducerea acestuia din punctul M la origine	transportul acestuia din pct. M la infinit
6	Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:	prin conducţie	prin inducţie	prin magnetizare
7	Câmpul electrostatic este descris prin:	intensitatea câmpului electric	inducţia electrică	inducţia magnetică
8	Care dintre relaţiile următoare este adevărată:	inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric	inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate	inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric
9	Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:	valoarea numerică 2q	valoarea numerică q	valoarea numerică q/2
10	Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:	2 C	C/2	C
11	Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:	aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component	suma capacităţilor fiecărui element în parte	egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator
12	Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:	suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator	diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte	diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n
13	Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:	1/2 q V	q V	2 q V
14	Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:	V/m	Coulomb	Farad
15	Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:	aluminiu, argint, cupru	argint, cupru, aluminiu	aluminiu, cupru, argint
16	Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:	N-1 relaţii distincte	N relaţii distincte	N+1 relaţii distincte
17	A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:	L+N-1 ecuaţii distincte	L-N +1 ecuaţii distincte	N-L+1 ecuaţii distincte
18	Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:	Prima lege a lui Kirchhoff	a doua lege a lui Kirchhoff	Legea Joule -Lenz
19	Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:	liniar	neomogen	neliniar
20	Legile lui Kirchhoff se aplică:	numai circuitelor liniare	numai circutelor cu elemente neliniare	circuitelor liniare şi circuitelor neliniare
21	Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:	este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare	este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare	nu depinde de distanţa dintre conductoare
22	Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:	o forţă	o tensiune	o rezistenţă
23	Tesla este unitatea de măsură a:	inducţiei magnetice	fluxului magnetic	intensităţii câmpului magnetic
24	Permeabilitatea este o mărime:	magnetică	electrică	mecanică
25	Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:	suma algebrică a curenţilor care străbat conturul	zero	suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului
26	Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:	invers proporţinală cu r	direct proporţională cu patratul lui r	direct proporţională cu r
27	Henry este unitatea de măsură pentru:	fluxul magnetic	inductanţă	inducţia magnetică
28	Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent	fluxul propriu al bobinei	inducţia magnetică	forţa electromotoare
29	Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:	1/2 L i	1/2 Li **2	Li
30	Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:	integral în câmpul magnetic din volumul torului	integral în câmpul magnetic din afara torului	1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului
31	Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:	F=E/q	F=qE	F=q/E
32	Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:	R/L	L/R	1
33	Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:	RC	R/C	1/(RC)
34	Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:	este liniară	este o egaltate	este neliniară
35	Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:	impedanţă	reluctanţă	permeanţă
36	Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:	Weber	Hertz	Henry
37	Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:	amplitudinii	perioadei	fazei
38	Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:	amplitudine	valoare efectivă	valoarea eficace
39	Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:	1	zero	38719
40	Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:	termice	chimice	de inducţie
41	Puterea electrică reactivă:	permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric	produce transformarea energiei electrice în energie mecanică	este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice
42	Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:	defazată cu 90 de grade în urma curentului	defazată cu 90 de grade înaintea curentului	în fază cu curentul
43	Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:	reactanţa totală a circuitului X este > 0	reactanţa totală a circuitului X este <0	reactanţa totală a circuitului este =0
44	Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:	impedanţei	rezistenţei	reactanţei
45	În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:	valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor	valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor	modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor
46	Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:	reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale	reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă	reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă
47	În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:	numai energie activă	energie activă şi reactivă	numai energie reactivă
48	Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:	egală cu 1	nulă	egală cu 1/2
49	Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:	întotdeauna simetric	este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate	este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată
50	Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:	mai mici	egale	mai mari
51	Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:	suma rezistenţelor celor n rezistoare	suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare	suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare
52	Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):	circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică	se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate	se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.
53	Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:	un curent – (minus) I	un curent I	un curent I/2
54	O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:	Z Y = 1	J=YE	Z=Y
55	Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:	absoarbe putere activă şi putere reactivă	absoarbe putere activă şi produce putere reactivă	produce putere activă şi putere reactivă
56	Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:	corespund unor realităţi fizice	reprezintă artificii de calcul	numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice
57	Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:	cuplul util	cuplul de frânare	oscilaţii ale rotorului
58	Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:	au aceleşi componete directe	au aceleaşi componente inverse	au aceleaşi componente homopolare
59	În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:	sistemul nu are componentă simetrică inversă	sistemul nu are componentă simetrică homopolară	sistemul are componentă simetrică inversă
60	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:	impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice	impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative	impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice
61	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
62	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:	schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie	schema de secvenţă directă	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
63	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:	schema de secvenţă directă	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel	schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel
64	Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:	schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului	schema de secvenţă directă	schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă
65	Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:	întodeauna nesinusoidal	întotdeauna sinusoidal	nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare
66	Regimul deformant este un regim energetic în care:	undele de curent şi tensiune nu sunt periodice	undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale	undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală
67	Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:	raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare	au aceeaşi perioadă	raportul perioadelor lor este egal cu 1/2
68	Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:	de la generator spre bobină	întotdeuna de la bobină spre generator	poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului
69	Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:	mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere	sinusoidal	mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere
70	Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:	mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere	mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere	sinusoidal
71	Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.	egală	mai mare	mai mică
72	Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.	egală	mai mică	mai mare
73	Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:	puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic	puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic	pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic
74	Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:	mărimile efective de curent sau de tensiune	mărimile instantanee de curent sau de tensiune	valorile medii de curent sau de tensiune
75	Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:	constanta de propagare a liniei	constanta de atenuare a liniei	constanta de distorsiune a liniei
76	La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:	creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei	scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei	nu se modifică
77	O linie electrică lungă funcţionând în gol:	produce putere reactivă	absoarbe putere reactivă	nu produce şi nu absoarbe putere reactivă
78	O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:	absoarbe putere reactivă	produce putere reactivă	nu produce şi nu absoarbe putere reactivă
79	Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:	se numeşte putere caracteristică sau putere naturală	este independentă de lungimea liniei	este independentă de tensiunea liniei
80	Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:	energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează	energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă	energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă
81	O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:	care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică	funcţionând în scurtcircuit	ca o linie funcţionând în gol
82	Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:	unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor	unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului	capacităţii conductorului faţă de pământ
83	Efectul pelicular al curentului este utilizat în:	încălzirea materialelor prin inducţie	eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică	eliminarea distordiunilor undelor de curent
84	Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:	densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor	densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor	densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor
85	Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:	se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele	se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii	se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile
86	Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:	S=E+H	S=HxE	S=ExH
87	Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:	temperatura mediului ambiant	tensiunea între faze	pierderile Joule-Lenz
88	Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:	cu tensiunea între faze	cu puterile active generate	cu puterile reactive generate
89	Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.	curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult	tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale	apar scântei la periile colectorului
90	Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:	motoarele de curent continuu	motoarele sincrone	motoarele asincrone
91	Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:	permit reglarea în limite largi a turaţiei	nu necesită întreţinere permanentă	nu necesită instalaţii speciale de pornire
92	Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:	curentul mic de pornire	pornirea fără dispozitiv de pornire	cuplul de pornire foarte bun
93	Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:	prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare	prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie	prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte
94	Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:	nu permit variaţia turaţiei în limite largi	excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil	au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare
95	În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:	ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit	pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire	numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc
96	Unitatea de măsură a fluxului electric este:	nu are denumire proprie	se utilizează Coulombul	Faradul
97	3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.	25 microF	250 microF	50 microF
98	Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:	Cs=3 C	Cs=C/3	Cs=C
99	Câmpuri fără surse sunt:	câmpul curenţilor de conducţie	câmpul de inducţie electrică	câmpul de inducţie magnetică
100	Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:	curent electric de conducţie	curent electric de convecţie	curent electric de deplasare (Maxwell)
101	Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:	rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB	rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.	reistenţa R tinde spre zero
102	Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:	forţă electrocinetică	forţă electrodinamică	forţă magnetomotoare
103	Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:	forţă electromagnetică (Laplace)	forţă electrodinamică	forţă magnetomotoare
104	Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:	intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor	forţa electrromagnetică	forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi
105	Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:	direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic	invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic	dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic
106	Principalele elemente feromagnetice sunt:	Fierul, nichelul şi cobaltul	Fierul, cuprul, zincul	Fierul, aluminiul, cuprul
107	Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:	31,5 A	44 A	53,4 A
108	Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:	0.8	0,75	4/3
109	Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:	kVAr	kVA	kW
110	Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:	pur rezistiv	pur inductiv	pur capacitiv
111	Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:	doar în curent continuu	doar în curent alternativ	indiferent de natura circuitului
112	Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:	20 A	500 A	95 A
113	Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:	5 ohm	0.66 ohm	6 ohm
114	Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:	3 ohm	1 ohm	9 ohm
115	Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:	170V	30 V	122 V
116	Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:	F	Axh	A/h
117	Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:	supratensiuni	supracurenti	supratemperatura
118	Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:	supratensiunilor	supracurentilor	solicitarilor mecanice
119	Unitatea de masura a fluxului magnetic este:	Tesla	Weber	Farad
120	Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:	compensarea curentilor capacitivi	compensarea factorului de putere	dotari PSI
121	Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:	protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii	protectiei împotriva supratensiunilor	protectiei împotriva supracurentilor
122	Releul termic se foloseste pentru:	protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit	protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte	protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor
123	Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:	scade de 1,41 ori	ramane constanta	creste de 1,73 ori
124	Când este o protectie selectiva ?	protectia deconecteaza numai consumatorul defect	protectia deconecteaza toti consumatorii	protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori
125	Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:	rezistivitate	greutate specifica	coeficient de dilatatie
126	Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:	natura materialului	lungime, direct proportional	masa, direct proportional
127	Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:	1 sau 5 A	5 sau 10 A	1 sau 10 A
128	Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:	10 V	50 V	100 V
129	La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:	creste când sarcina creste	scade când sarcina scade	ramâne constanta la variatia sarcinii
130	Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:	cresterea tensiunii peste o valoare limita	cresterea curentului peste o valoare limita	scaderea curentului sub o valoare limita
131	La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:	mai mare	mai mica	egala
132	Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:	rezistente aditionale	shunturi	bobine înseriate
133	Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:	shunturi	rezistente aditionale	condesatoare montate în paralel
134	Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:	supraîncalzirea acestuia	suprasarcina	reducerea puterii tranzitate
135	La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:	pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica	pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic	pe oricare dintre înfasurari
136	Câmpul magnetic poate fi produs:	numai de magneti permanenti	numai de electromagneti	de magneti permanenti si de electromagneti
137	Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:	sub tensiune si cu curent	cu curent fara tensiune	fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent
138	La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:	tensiunea de linie	tensiunea de faza	tensiunea zero
139	Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:	reducerea curentilor turbionari	reducerea tensiunii electromotoare induse	din motive constructive
140	Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:	înainte cu 90 de grade	cu zero grade (sunt în faza)	cu 90 de grade în urma
141	La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:	direct proportionala cu capacitatea	invers proportionala cu capacitatea	nu depinde de capacitate
142	În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:	de a consolida elementele fuzibile	de a mari puterea de rupere a sigurantei	de a mentine temperatura constanta a sigurantei
143	Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:	scade	nu se modifica	creste
144	Transformatoarele de masurare de curent:	pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa	pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa	nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa
145	Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:	împiedica circulatia curentului primar	apar supratensiuni periculoase in secundar	nu indica aparatele de masurare
146	Transformatoarele de masurare de tensiune:	nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa	nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit	pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit
147	Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:	încarcarea generatoarelor cu putere activa	încarcarea generatoarelor cu putere reactiva	utilizare de compensatoare sincrone
148	Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:	f =n p / 60	f = 60 n / p	f = 60 p / n
149	Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:	de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica	de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului	de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului
150	Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:	kWh	kW	kW/h
151	În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:	tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0	tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0	cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata
152	Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:	sarcina tranformatorului este foarte mica	curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici	când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa
153	Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:	un regim de avarie	un regim temporar admisibil	un regim inadmisibil
154	Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:	doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti	o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti	trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti
155	Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:	când factorul de putere =1	când factorul de putere = 0	când U = U max
156	Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:	0,4 kV	0 V	230 V
157	Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:	tensiunea de excitatie	admisia agentului primar la turbina	curentul statoric
158	La o masina electrica asincrona turatia variaza:	cu sarcina	cu frecventa	cu curentul de excitatie
159	Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:	raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol	raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala	raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala
160	Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:	monofazat	trifazat	bifazat
161	La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:	reducerea vibratiilor rotorului	reducerea curentului electric absorbit de motor	reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului
162	O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:	retele radiale	retele buclate cu functionare radialã	retele buclate
163	Alunecarea s a unui motor asincron are valori:	cuprinse între 1 si 0	cuprinse între -1 si 0	diferite de marimile indicate mai sus
164	Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:	circulatia de putere activa	circulatia de putere reactiva	nici una din cele doua
165	Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:	patratul curentului	patratul tensiunii	patratul puterii active
166	În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:	din motive economice	pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice	pentru securitatea muncii
167	Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:	reduce pierderile de putere activa în retea	simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule	diminua consumul specific de material conductor
168	Energia electrica reactiva:	este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor	se poate transforma în energie mecanica	se poate transforma în energie luminoasa
169	Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:	direct proportinala cu sectiunea conductorului	direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului	invers proportionala cu rezistenta conductorului
170	Pierderea de putere activa într-un element de retea (transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã vehiculatã, este direct proportionalã cu:	patratul frecventei	patratul tensiunii retelei	patratul curentului
171	În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:	creste tensiunea de alimentare a instalatiei	creste impedanta echivalenta a instalatiei	creste curentul de alimentare a instalatiei
172	Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice, are rolul:	de a proteja circuitul la supracurenti	de a separa vizibil un circuit	de a masura nivelul de izolatie
173	Sigurantele electrice au rolul de a:	proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata	face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu	asigura protectia personalului
174	Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:	aluminiu	cupru	ambele amit aceeasi densitate de curent
175	Reactanta supratranzitorie a unui motor este:	direct proportionala cu curentul de pornire	invers proportionala cu curentul de pornire	invers proportionala cu patratul tensiunii de alimentare
176	În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:	izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã	stinge arcul electric care apare in intrerupatoare	asigura ungerea mecanismelor de actionare
177	Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:	bilantul puterilor active	circulatia puterii reactive	modul de tratare a neutrului retelei
178	Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:	bobina de compensare	transformatorul	rezistorul
179	În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:	1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi	de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi	de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi
180	Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:	reducerea pierderilor Corona	reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor	reducerea curentilor de scurtcircuit
181	Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are scopul:	de limitare a curentilor de scurtcircuit	de a reduce costul instalatiei	de a reduce pierderile de putere
182	Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:	puterea activã absorbitã de motor de la retea când este alimentat la Un si absoarbe In	puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand este alimentat la Un si absoarbe In	puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este alimentat la Un si absoarbe In
183	Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:	I = U / R	I = UxR	I = U – R
184	Culoarea verde-galben pentru izolatia conductoarelor si cablurilor se foloseste pentru marcarea conductorului de:	faza	nul de lucru	nul de protectie
185	Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:	200 Wh	400 Wh	800 Wh
186	Functionarea transformatoarelor electrice are la bazã:	fenomenul inductiei electromagnetice	efectul temic al curentului electric	curentii turbionari
187	Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:	curentii turbionari	efectul termic al curentului electric	forta electrostatica
188	Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se face prin:	modificarea curentului de excitatie	deschiderea apaartului director al turbinei	deconectarea rezistentei de stingere
189	În cazul conexiunii în stea la transformator:	tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza	curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza	tensiunea de linie este egalacu 1,73x tensiunea de faza
190	Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:	curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã	curentul de linie este egal cu curentul de fazã	curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie
191	Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U:	curentul creste instantaneu la valoarea U/R	curentul nu circula prin acest circuit	curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp
192	Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:	directe sau indirecte (induse)	rapide sau lente	de rezonanta sau de ferorezonanta
193	Durata de viata a lampilor cu incandescenta;	creste odata cu cresterea frecventei	scade odata cu scaderea tensiunii	scade odata cu cresterea tensiunii
194	Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:	rezistenta mare	inductanta mare	inductanta mica
195	Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:	deconectarea automatã a liniilor la suprasarcinã	conectarea automatã a unui transformator de rezervã	modificarea curentului (tensiunii) de excitatie la generatoarele sincrone
196	Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o statie trebuie:	maritã	micsoratã	divizatã în mai multe unitãti
197	O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina.Pentru regimul normal de functionare sa se precizeze efectul bobinei:	deplasarea neutrului	cresterea curentilor de scurtcircuit	nici un efect
198	Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent alternativ monofazat inductiv are forma:	u = R i	u= L di/dt	du=i/C dt
199	Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativa:	mai mica decât 1	putin mai mare decât 1	mult mai mare decât 1
200	Un numar de n surse fiecare având tensiunea electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:	forta electromotoare e si rezistenta r/n	forta electromotoare ne si rezisteta r/n	forta electromotoare e si rezistenta nr
201	Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este  viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:	teoremelor Biot-Savart	legii inductiei electromagnetice	legii circuitului magnetic
202	Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:	uniforma	mai mare în centrul conductorului	mai mare la periferia conductorului
203	Legea lui Coulomb exprimã:	forta de interactiune dintre corpuri punctuale încarcate cu sarcini electrice	fluxul electric printr-o suprafata sferica	diferenta de potential între doua puncte
204	Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se mãsoarã prin:	raportul dintre forta exercitata asupra unei sarcini electrice în acel punct si marimea sarcinii	derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct	raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia

Subiecte Norme Tehnice Gradul I

  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
2	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii;	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
3	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
4	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
5	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
6	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile;	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile.
7	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm	20 mm
8	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
9	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A	150 A
10	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
11	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
12	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
13	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă;	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
14	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile;	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.
15	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate	în dulapuri speciale	nu este necesar un spaţiu special
16	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
17	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu	Al	otel
18	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
19	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
20	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis;	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis
21	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;	criteriilor constructive;
22	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
23	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
24	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp
25	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
26	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
27	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
28	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A	40 A
29	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente	30 de apartamente
30	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp	3 x 95 +50 mmp
31	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m	20 m
32	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m	1m
33	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
34	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite	se admite condiţionat
35	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
36	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
37	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie	la latitudinea consumatorului
38	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A	până la 50 A	până la 20 A
39	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	interzisă	obligatorie	la latitudinea executantului
40	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă	obligatorie
41	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
42	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
43	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru
44	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură
45	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă
46	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească
47	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare	prin lipire cu cositor
48	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
49	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp	6 mmp
50	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)
51	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m	5 m
52	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi
53	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
54	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
55	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii
56	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
57	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m
58	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice
59	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
60	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
61	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.
62	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
63	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm
64	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
65	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat	este interzisă
66	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază;	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
67	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
68	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A	minim 16 A
69	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize;	cel puţin trei prize.
70	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m	peste 2m
71	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m	cel puţin 1,5 m
72	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
73	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
74	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
75	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm	75 mm	100 mm
76	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m	2,5 m
77	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m	1 m
78	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m	3 m	5 m
79	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW
80	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
81	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
82	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C
83	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere	legătura la un conductor de protecţie
84	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW	minimum 3 kW
85	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie	în execuţie sub tencuială
86	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW
87	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei
88	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
89	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW
90	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
91	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
92	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW	7,5 kW
93	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW	5,5 kW
94	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post	30 % din puterea transformatoarelor din post
95	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
96	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW	2,5 kW
97	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
98	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ	mai mare sau egala cu 2 MΩ
99	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ
100	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
101	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
102	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie
103	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II
104	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat
105	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante	flexibile	metalice
			Bitmap

Subiecte Legislatie Gradul I

  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd I	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:	Prin Hotărâre a Guvernului României.	Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.	Prin Decizie a preşedintelui ANRE.
2	Scopul „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora
3	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.	Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie.	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.
4	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.	Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.
5	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie.	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie
6	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:	la care acţionar principal este statul român.	la care acţionar majoritar nu este statul român.	tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.
7	Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:	Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod	Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice	Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili
8	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) este administrat de:	SC ELECTRICA SA, în calitate de elaborator	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	CN TRANSELECTRICA SA
9	Serviciul de distribuţie a energiei electrice este un serviciu public:	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărire comunală	a cărui realizare a fost concesionată de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza cărora sunt amplasate reţelele electrice de distribuţie.	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu condiţiile licenţei de distribuţie acordate de ANRE, în baza legii energiei electrice
10	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electrice aflate în patrimoniu (linii electrice, staţii de transformare, puncte de alimentare, posturi de transformare, instalaţii  de  protecţie  şi  automatizare etc)	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional	Aprobarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, stabilite în funcţie de structura cheltuielilor
11	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie, precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor proprii din reţelele electrice de distribuţie.	Asigurarea tranzitării energiei electrice prin reţelele electrice de 110 kV aflate în patrimoniu propriu	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional.
12	Responsabilităţile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) includ:	Administrarea documentaţiei tehnice şi normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
13	Printre responsabilităţile şi obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
14	Printre obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Obligaţia ca în termen de maximum 30 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul
15	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
16	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;	Furnizarea energiei electrice	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
17	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;
18	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;	Furnizarea energiei electrice
19	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;
20	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public
21	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;
22	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 0,4-110 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;	Prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii în alimentarea altor utilizatori ai reţelelor electrice de distribuţie din zonă;	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie
23	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Se încadrează în puterea maximă prevăzută în avizul tehnic de racordare (ATR) şi respectă condiţiile prevăzute în contract	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 220-400 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;
24	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Întrerupere accidentală a energiei electrice.	Forţă majoră	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie
25	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică:	la apariţia unor condiţii meteorologice deosebite (inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole etc)	în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, planificate de operatorul de distribuţie	în condiţii de forţă majoră
26	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Forţă majoră.	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie	Evenimente accidentale determinate de terţi.
27	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice defineşte indicatorii de performanţă generali ai serviciului, care sunt în număr de:	3: racordarea consumatorilor, contractarea furnizării energiei electrice şi reclamaţiile utilizatorilor	5: racordarea utilizatorilor, contractarea serviciului de distribuţie, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice şi sesizările utilizatorilor	7: racordarea consumatorilor, racordarea producătorilor, contractarea serviciului de distribuţie, contractarea furnizării energiei electrice, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice, sesizările consumatorilor
28	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	90 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la 110 kV	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la medie tensiune	15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune
29	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune	20 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la  medie tensiune	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă şi medie tensiune
30	Termenul standard a pentru încheierea contractului pentru serviciul de distribuţia energiei electrice între un operator de distribuţie si un utilizator este de:	10 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei	15 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei	30 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei
31	Operatorul de distribuţie asigură sosirea echipei de intervenţie în mediul rural în maximum:	24 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică	10 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică	2 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică
32	Termenul minim de anunţare a consumatorilor privind întreruperea necesară pentru lucrări planificate de exploatare şi mentenanţă este:	48 ore	24 ore	10 ore
33	În punctele de delimitare distribuitor/ consumator, limitele în care trebuie să se încadreze tensiunea, în 95% din săptămână, sunt:	+/- 5% din tensiunea contractată	+/ – 10% din tensiunea contractată	+/ – 12% din tensiunea contractată
34	Termenul standard pentru răspuns la reclamaţii privind nivelul tensiunii este de:	30 de zile calendaristice	15 zile calendaristice	10 zile lucratoare
35	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	La toate sesizările transmise în scris.	În termen de 30 zile calendaristice	În termen de 5 zile lucrătoare.
36	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	În termen de 10 zile lucrătoare	În termen de 3 zile lucrătoare	La toate sesizările transmise în scris
37	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de:	3 ani	5 ani	7 ani
38	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă pe o durată maximă de:	5 ani	10 ani	15 ani
39	Verificarea dimensionării, în proiectare, a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se face ţinând seama de:	criteriul pierderilor minime de energie	criteriul economic si criteriul stabilităţii termice în regim de durata	criteriul stabilităţii termice si dinamice în regim de scurtcircuit
40	Elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), are la bază ca date de intrare:	Prognoza de consum pe o perspectivă de 3 ani, pusă la dispoziţie de furnizori şi consumatori eligibili;	Ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi;	Natura surselor de producere a energiei electrice;
41	În 100% din săptămână frecvenţa trebuie să se încadreze în banda:	50 Hz – 6% … 50 Hz + 4%	50 Hz – 8% … 50 Hz + 5%	50 Hz – 10% … 50 Hz + 4%
42	Planificare dezvoltării şi modernizării reţelelor electrice de distribuţie se face de către:	Ministerul de resort, cu consultarea ANRE şi a operatorilor de distribuţie	Operatorii de distribuţie, titulari de licenţe acordate de ANRE	ANRE, în calitate de administrator al Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED)
43	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează
44	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă	utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată
45	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate
46	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii perturbatori	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă
47	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii cu o putere de 25 kVA
48	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii perturbatori
49	Fişa de soluţie este elaborată de:	utilizatori	operatorul de distribuţie	orice consultant de specialitate
50	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare
51	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii care solicită  modificarea / îmbunătăţirea instalaţiilor de racordare existente sau creşterea gradului de siguranţă în punctul de delimitare, dacă lucrările necesare nu pot fi stabilite prin fişa de soluţie	utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;
52	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată	utilizatorii care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare
53	Studiul de soluţie elaborat în vederea racordării la reţelele electrice se avizează atât de operatorul de distribuţie cât şi de operatorul de transport şi de sistem în toate cazurile care prevăd:	racordarea grupurilor dispecerizabile la reţelele electrice de distribuţie	racordarea utilizatorilor racordaţi la medie tensiune care deţin în patrimoniu receptoare cu puteri totale de 30 kVA	racordarea utilizatorilor în staţii de transformare 400(220)/110 kV prin linii electrice de distribuţie cu tensiunea de 110kV
54	Documentaţia anexata cererii de emitere a avizului tehnic de racordare are o structura ce depinde de:	de valoarea capitalului social, in cazul persoanelor juridice	categoria de utilizator din care face parte solicitantul	de puterea instalata a echipamentelor utilizatorului
55	Planul de situaţie cu amplasarea in zona a locului de consum, care face parte din documentele necesare solicitării unui aviz tehnic de racordare, trebuie sa fie:	Avizat de către organismele competente, potrivit legii.	Avizat de ANRE.	Avizat de către operatorul de reţea, anterior depunerii cererii.
56	Punctele de delimitare pentru blocurile de locuinţe nou-construite vor fi la:	bornele de ieşire din contoare, montate in apartamentele blocului.	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat , la limita zonei de proprietate asupra terenului, in exteriorul construcţiei	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat, la parter sau pe palier.
57	Obţinerea avizului tehnic de racordare de către un utilizator:	este obligatorie pentru orice loc nou de consum	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
58	Avizul tehnic de racordare trebuie obţinut:	pentru orice loc nou de consum	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
59	Solicitanţii se pot adresa operatorului la reţeaua căruia doresc să se racordeze, în vederea obţinerii avizului tehnic de racordare:	prin intermediul operatorului pieţei de energie electrica	prin intermediul unui titular de licenţa de furnizare în zona	direct sau prin intermediul unui consultant de specialitate atestat
60	Operatorul de reţea va comunica în scris solicitantului imposibilitatea de a emite aviz tehnic de racordare si motivele justificate ale refuzului in situaţia în care:	capacitatea reţelei electrice nu permite racordarea	prin racordare s-ar încălca normele în vigoare	nu a fost respectat avizul de amplasament
61	Pentru utilizatorii permanenţi perioada de valabilitate a avizului tehnic de racordare este de:	maximum 20 de ani de la data emiterii	minimum 20 de ani de la data emiterii	minimum 25 de ani de la data emiterii
62	Eventualele contestaţii ale avizelor tehnice de racordare emise pentru puteri mai mari de 100 kW se rezolvă astfel:	de către organele ierarhice ale emitentului	de către operatorul de distribuţie care a emis avizul	de către ANRE
63	Lucrările pentru realizarea instalaţiilor cuprinse între punctul de racordare si punctul de delimitare la racordarea unui utilizator se execută astfel:	de către operatorul de reţea, cu forte proprii	de către utilizator	se contractează de către operatorul de reţea cu agenţi economici atestaţi în condiţiile legii
64	Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:	Hotărâre de guvern	Ordin al ministrului de resort	Ordin al preşedintelui ANRE
65	Autorizarea electricienilor pentru proiectarea şi executarea de instalaţii electrice racordate la SEN, se face de către:	Ministerul învăţământului	Operatorul de distribuţie	ANRE, în baza Legii 13/ 2007 şi a unui regulament specific
66	Autorizarea unui electrician se realizează în urma:	promovării unui examen de autorizare	promovării unui concurs de autorizare, cu număr limitat de locuri	unui interviu în faţa unei comisii ANRE
67	Electricienii care doresc să solicite autorizarea, pentru a fi acceptaţi la examen trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea profesională	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă experienţa practică în domeniul instalaţiilor electrice	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea si experienţa profesională în domeniul instalaţiilor electrice
68	Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de exploatare a instalaţiilor electrice se realizează în baza	Unor norme specifice aprobate prin Hotărâre de Guvern	Conform Legii 319/2006, unor norme specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate şi aprobate de unitatea care deţine în patrimoniu instalaţiile electrice	Unor regulamente aprobate de operatorii de distribuţie
69	Verificarea proiectelor de instalaţii electrice tehnologice racordate la SEN se realizează de către:	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip A	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor având calitatea de „Verificator de proiecte”	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip B
70	Verificarea instalaţiilor electrice tehnologice noi, executate în vederea racordării la SEN se realizează de către:	Personalul de exploatare din cadrul operatorului de reţea	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor, având calitatea de „Responsabil tehnic cu execuţia”	Corpul de control al ANRE
71	Electricienii autorizaţi de ANRE pentru proiectare au autorizaţii de tip:	A	B	C
72	Câte grade de competenţă sunt prevăzute în regulamentul de autorizare a electricienilor elaborat şi aprobat de ANRE, indiferent de tipul de autorizare?	4 grade de competenţă (I, II, III şi IV)	5 grade de competenţă (I, II, III, IV şi V)	3 grade de competenţă (A, B şi C)
73	Legitimaţiile de electrician autorizat pot fi:	De tip G (general) pentru instalaţii electrice	De tip A (pentru proiectare) şi de tip B (pentru executare) de instalaţii electrice	De tip U (universal) pentru instalaţii electrice de utilizare
74	Regulamentul de autorizare a electricienilor defineşte următoarele tipuri de autorizaţii:	De tip E  pentru execuţie	De tip A sau B  pentru proiectare şi respectiv executare	Nu sunt definite tipuri de autorizare, ci doar grade de autorizare
75	Calitatea de electrician autorizat gradul III (A sau B) acordă titularilor de legitimaţie următoarele competenţe:	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 220 kV	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată maximă de 100 kW şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV
76	Electricianul autorizat pentru gradul I, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 100 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
77	Electricianul autorizat pentru gradul II, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
78	Electricianul autorizat pentru gradul III, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 6 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
79	Electricianul autorizat pentru gradul IV, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată	De a executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV
80	Legitimaţia de electrician autorizat gradul IIIB conferă următoarele competenţe titularului:	De executare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV	De executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De proiectare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV
81	În vederea înscrierii la examenul de autorizare, electricianul trebuie să transmită în documentaţia anexată cererii de autorizare o lista de lucrări; acest document este:	Opţional (solicitantul decide dacă îl transmite sau nu)	Nerelevant	Un document obligatoriu din dosar, care trebuie întocmit corelat cu informaţiile conţinute în carnetul de muncă
82	În vederea autorizării pentru ambele tipuri de autorizare (A şi B), electricienii:	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare şi experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip de autorizare şi susţin examene separate pentru fiecare dintre aceste tipuri	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare si experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip şi susţin un singur examen	Trebuie sa fi fost autorizaţi în prealabil în baza Ordinului MIC nr34 din 1999
83	Trecerea la un grad de autorizare superior se poate face:	după 5 ani de experienţă în baza gradului de autorizare deţinut	prin vizarea anuală a legitimaţiei de către ANRE	Susţinerea unui examen de autorizare în condiţiile prevăzute în Regulament, indiferent dacă vechea legitimaţie a expirat sau nu
84	Examenul de autorizare constă:	în susţinerea unei probe scrise, constând în 2 subiecte: un chestionar cu 30 de întrebări şi o aplicaţie numerică	într-un interviu susţinut in faţa unei Comisii ANRE, urmat de rezolvarea unei probleme si o aplicaţie practică	în participarea la un concurs, fiind necesară obţinerea unui punctaj minim de 30 de puncte
85	Promovarea examenului de autorizare se face obţinând:	Minim 20 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 25 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV	Minim 24 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, indiferent de gradul de autorizare (I, II, III sau IV)	Minim 12 de puncte la chestionar si 2 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 15 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV
86	Legitimaţia de electrician autorizat eliberată de ANRE este valabilă pentru o perioadă de:	3 ani	4 ani	5 ani
87	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	De a respecta proiectele lucrărilor de instalaţii electrice şi normele tehnice aplicabile	Nu este obligat să participe la recepţia finală a lucrărilor executate	Are dreptul de a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
88	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip A este:	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate	Să semneze documentaţii de proiectare chiar dacă nu sunt realizate de el, astfel încât proprietarul să poată demara cât mai repede execuţia instalaţiilor	Să execute sau să coordoneze execuţia instalaţiilor electrice de orice putere sau tensiune tehnic realizabilă
89	Este interzis electricianului autorizat:	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care deţine doar autorizaţie de tip A	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care nu deţine o autorizaţie de tip A	Să verifice proiecte de instalaţii electrice tehnologice de medie tensiune, dacă nu deţine atestat de „verificator de proiecte” emis de MEC
90	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	Să respecte proiectele de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice doar dacă sunt întocmite de el	La solicitarea beneficiarului, să participe la punerea în funcţiune şi recepţia finală a lucrărilor executate	De a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
91	Este interzis electricianului autorizat:	Să semneze documentaţii de orice fel pentru proiecte sau lucrări pe care nu le-a realizat sau supravegheat	Să racordeze noi puncte de consum de energie electrică la instalaţiile electrice, fără a avea aprobarea operatorului de reţea	Să realizeze lucrări de instalaţii electrice în baza unor documentaţii de proiectare realizate de alţi electricieni autorizaţi
92	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind permisă	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)
93	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind interzisă	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale, în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)
94	Sancţiunile contravenţionale aplicate de ANRE pot fi asociate cu una dintre următoarele măsuri:	Retragerea autorizării cu drept de prezentare la o nouă examinare	Retragerea autorizării fără drept de prezentare la o nouă examinare	Avertisment verbal
95	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip B şi execută instalaţii electrice este:	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, numai în contractare legală a acestora (prin contract individual de muncă sau de prestări servicii, în cazul în care este autorizat de administraţia publică locală)	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, având în vedere că experienţa practică îi permite acest lucru
96	La expirarea duratei de valabilitate a legitimaţiei de electrician autorizat, titularul:	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza legitimaţia pentru o nouă perioadă de 5 ani, cu plata tarifului corespunzător gradului si tipului de autorizare	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza prelungirea valabilităţii legitimaţiei pentru o perioadă de doar 3 ani, cu plata a 50% din tariful corespunzător gradului si tipului de autorizare	În cazul în care doreşte continuarea activităţii în calitate de electrician autorizat, va susţine un nou examen, cu respectarea prevederilor Regulamentului de autorizare
97	În cazul în care electricianul autorizat îşi pierde legitimaţia, la solicitarea sa, ANRE poate emite un duplicat, dacă:	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită tariful de autorizare aprobat	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită o penalitate în cuantum de 500 RON indiferent de gradul şi tipul de autorizare	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită un tarif de emitere a duplicatului, conform prevederilor din regulamentul de autorizare
98	Legea energiei electrice nr. 13/2007 crează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul:	Energiei electrice	Energiei electrice şi termice	Energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare
99	Sursele staţionare de energiei electrica in curent continuu  se supun dispoziţiilor Legii energiei electrice nr. 13/2007?	Da	Nu	Da, doar sub aspectul stabilirii preţului de vânzare e energiei electrice produse
100	Printre obiectivele de baza ale Legii energiei electrice nr. 13/2007 se regăsesc:	Asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat la reţelele electrice de interes public	Promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie	Determinarea soluţiilor d racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
101	Accesul la reţeaua electrica de interes public este definit ca fiind:	Obligaţia unor persoane fizice sau juridice de a se racorda, in condiţiile legii, la reţelele electrice de transport sau de distribuţie	Dreptul unor persoane fizice sau juridice racordate la SEN de a consuma energie electrica achiziţionata de pe piaţa de energie electrica in regim concurenţial	Dreptul unor persoane fizice sau juridice de a se racorda si de a folosi, in condiţiile legii, reţelele electrice de transport si de distribuţie
102	Consumatorul eligibil de energiei electrica este:	Persoana juridica ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale	Consumatorul  ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si are dreptul de a revinde surplusul pe piaţa de energie electrica	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie
103	Linia electrica directa este:	Linia electrica ce leagă o capacitate energetica de producţie izolata de un client izolat	Linia electrica prin care se transmite energia electrica de la producător către mai mulţi consumatori	Linia electrica ce leagă un producător de energie electrica şi/sau furnizor de energie, in scopul alimentarii directe a sediilor proprii sau a clienţilor eligibili ai acestora
104	Operatorul de transport si de sistem este:	Orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de transport  si este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de transport	Orice persoana care deţine, sub orice titlu o reţea electrica de distribuţie si este titulara unei licenţe de distribuţie	Persoana juridica proprietara a reţelelor electrice de transport, pe care le exploatează in baza licenţei pentru transportul energiei electrice
105	Capacitatea de interconexiune este definită ca fiind reprezentată de:	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează racordarea mai multor consumatori la reţelele electrice de interes public	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează conectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice	Ansamblul instalaţiilor si echipamentelor prin care se realizează tranzit de energie electrica intre doua zone ale sistemului electroenergetic naţional
106	Reţeaua electrica este definita ca fiind:	Ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere si de protecţie a acestora, staţiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate	Ansamblul de linii electrice destinate conectării unui producător de energie electrica de un utilizator al sau
107	O reţea electrica de distribuţie este definită ca fiind:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 220 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 110 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv
108	Reţeaua electrica de transport este:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala mai mică decât 110 kV	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala cel mult egala cu 110 kV
109	Sistemul electroenergetic este definit ca fiind:	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia energiei electrice	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia, furnizarea si utilizarea energiei electrice
110	Sistemul electroenergetic naţional este:	Totalitatea instalaţiilor de producere, transport si distribuţie a energiei electrice de pe teritoriul naţional	Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional si care constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participanţii la piaţa de energie electrica	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune
111	ANRE este:	Agenţie naţională de reglementare în domeniul energiei termice	Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei
112	Zona de protecţie a unei capacităţi energetice este:	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si desfasurarea unor activitati
113	Zona de siguranţa a unei capacitati energetice este:	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul evitării punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului
114	Furnizorul de ultima opţiune este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul public de distribuţie a energiei electrice	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul de furnizare, in condiţii specifice reglementate	Un operator economic ale cărui acţiuni sau părţi sociale sunt deţinute în totalitate de statul român
115	Centrala  electrica de cogenerare este ansamblul de instalaţii, construcţii si echipamente necesare pentru producerea:	doar a energiei electrice	doar a energiei termice	energiei electrice si termice
116	Consumatorul eligibil de energie electrică este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul de energie electrică si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie	Consumatorul de energie electrică ce poate achiziţiona energie electrică doar de pe piaţa reglementata	Consumatorul de energie electrică obligat să achiziţioneze energia electrică la preturi de achiziţie reglementate
117	Culoarul de trecere a liniei electrice aeriene este format din:	Zona adiacenta liniei electrice aeriene având 100 m lăţime în plan orizontal	Zona adiacenta liniei electrice aeriene situata la 10 m deasupra acesteia	Suprafaţa terestra ce cuprinde zona de protecţie si zona de siguranţa
118	Operator de distribuţie este o persoană juridică, care:	Deţine si exploatează reţeaua electrica de iluminat public	întreţine si dezvolta reţeaua electrica de transport al energiei electrice	deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de distribuţie  si este titulara a unei licenţe de distribuţie  prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de distribuţie intr-o anumita zona
119	Ordinea de merit este ordinea în care un producător de energie electrică este luat în considerare pentru acoperirea cererii de energie în Sistemul Electroenergetic Naţional, pe baza:	Preţului ofertat [lei/MWh]	Puterii instalate	Capacitatii de a dispune rapid de o anumita putere
120	Reţea electrică de interes public este o reţea electrică la care sunt racordaţi:	cel puţin 3 utilizatori	cel puţin 2 utilizatori	cel puţin un utilizator
121	ANRE aproba reglementari cu caracter obligatoriu pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi anume:	Doar reglementari tehnice	Doar reglementari comerciale	Atât reglementari tehnice cat si reglementari comerciale
122	ANRE exercita controlul asupra operatorilor economici din sectorul energiei electrice cu privire la:	Respectarea reglementarilor emise si a sistemului de preturi si tarife in vigoare in sectorul energiei electrice	Respectarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă	Gestiunea patrimoniului public
123	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Finanţelor	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei	CN Transelectrica SA
124	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Comerţului	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei	Operatorul de distribuţie (filiale, sucursale ale SC Electrica SA sau societăţi rezultate ca urmare a procesului de privatizare)
125	Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public este:	Elaborat de ANRE si aprobat prin hotărâre a Guvernului României	Elaborat de ANRE si aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE	Elaborat de Ministerul de resort
126	Urmărirea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri si tarife în domeniul energiei electrice este de competenţa:	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)	Cancelariei Primului-ministru
127	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei este abilitată prin lege cu următoarele competenţe:	Aprobă reglementări tehnice şi comerciale obligatorii pentru operatorii economici din sectorul energiei	Stabileşte metodologia de urmărire şi control în vederea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri şi tarife la energia electrică	Concesionează bunurile aparţinând patrimoniului public aferente sectorului energiei electrice
128	Operatorii economici care asigura servicii de măsurare a energiei electrice sunt atestaţi de:	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
129	Printre competenţele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei se regăsesc:	Elaborarea si aprobarea regulamentului de desemnare a furnizorului de ultimă opţiune	Elaborarea normelor de securitatea şi sănătate în muncă pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice	Elaborarea regulamentului privind racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
130	Electrificarea localitatilor se realizează cu fonduri:	doar din bugetele locale	doar din bugetul de stat	din bugetele locale, bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite
131	„Autorizaţiile de infiintare” se acorda in condiţiile legii energiei electrice, pentru:	Realizarea de noi capacitati energetice	Retehnologizarea capacitatilor energetice existente	Reviziile si reparaţiile curente efectuate asupra capacitatilor energetice
132	„Autorizaţiile de înfiinţare” se acordă pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport al energiei electrice sau pentru retehnologizarea celor existente?	Numai pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport noi	Numai pentru retehnologizarea liniilor şi staţiilor electrice de transport existente	Atât pentru realizarea liniilor si staţiilor electrice de transport noi, cât şi pentru retehnologizarea celor existente
133	Autorizaţiile de înfiinţare se acordă pentru realizarea sau retehnologizare reţelelor electrice cu tensiunea de linie nominală mai mare sau egală cu:	0,4 kV	20 kV	110 kV
134	ANRE emite autorizaţii de infiintare pentru realizarea şi/sau retehnologizarea:	liniilor si staţiilor electrice de transport al energiei electrice	liniilor şi staţiilor de distribuţie a energiei electrice, cu tensiune nominala de 110 kV	liniilor electrice de distribuţie a energiei electrice cu tensiune nominala de 20 kV
135	ANRE emite licenţe pentru	Prestarea serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate	Realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si energiei termice in cogenerare
136	ANRE emite licenţe pentru:	Exploatarea comercială a capacităţilor energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare	Reabilitarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice	Retehnologizarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice
137	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Prestarea serviciului public de distribuţie a energiei electrice	Prestarea serviciului de sistem
138	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Activitatea de furnizare a energiei electrice
139	Titularul autorizaţiei de infiintare a unei capacitati energetice, acordată în baza Legii energiei electrice, are următoarele obligaţii:	Sa stabilească si sa aplice, pe întreaga durata a executării lucrărilor, masurile de protecţie a persoanelor, bunurilor si mediului	Sa stabilească un sistem de comunicare cu consumatorii de energie electrică ce vor fi alimentaţi din instalaţiile electrice aflate în construcţie	Sa obţină toate vizele, acordurile si atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat
140	Obligaţiile aferente serviciului public sunt impuse operatorilor economici reglementaţi de ANRE prin următoarele tipuri de acte:	Licenţă – act juridic acordat de ANRE pentru exploatarea comercială a capacităţilor energetice	Reglementări – acte (normative) tehnice şi/ sau comerciale, aplicabile activităţii desfăşurate	Atât prin acte juridice (licenţă şi/ sau autorizaţie de înfiinţare), cât si prin reglementări tehnice şi comerciale, acordate/ emise de ANRE
141	Asupra terenurilor aflate in proprietatea terţilor, cuprinse in zonele de protecţie si de siguranţa ale capacităţilor energetice, se stabileşte:	drept de utilizare gratuită	drept de proprietate	drept de servitute legala
142	Concesiunea, în domeniul energiei, are ca obiect:	Bunuri proprietate publica sau privata ale statului	Activitati si servicii publice de interes naţional din domeniul energiei electrice	Bunurile utilizate în activitatea de furnizare a energiei electrice
143	Pe piaţa concurenţial cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienţilor eligibili prin	Contracte bilaterale la preţuri reglementate	Contracte bilaterale la tarife fixe	Contracte bilaterale la preţuri negociate
144	Reţeaua electrica de transport al energiei electrice, inclusiv terenurile pe care este amplasata, sunt:	Proprietate privata a unei persoane juridice	Proprietate publica a statului	Proprietate privata a statului
145	Operatorul de transport si de sistem are următoarele atribuţii principale:	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de transport, instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de distribuţie	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie spre consumatorii casnici
146	Cine analizează si avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare la reţelelor electrice de transport?	Operatorul de Transport si de Sistem	ANRE	Operatorul de distribuţie local
147	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor fizice sau juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să efectueze construcţii de orice fel in zona de siguranţa a instalaţiilor, fara avizul de amplasament al operatorului de transport si de sistem	Să efectueze săpături de orice fel in zona de siguranţa a reţelelor electrice de transport, fara acordul operatorului de transport si de sistem
148	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să racordeze fără respectarea reglementărilor aplicabile, instalaţiile proprii la cele ale reţelei electrice de transport	Sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod accesul la instalaţii al operatorului de transport si de sistem
149	Operatorul de distribuţie:	Exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare	Monitorizează siguranţa in funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum si indicatorii de performanta ai serviciului de distribuţie	Încasează contravaloarea energiei electrice furnizate
150	Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie persoanelor fizice si juridice:	Li se interzice să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a acestora, fără avizul de amplasament al operatorului de reţea	Li se interzice sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire sau prin construcţii accesul la instalaţii al OD	Li se permite depozitarea de materiale pe culoarul de trecere si in zonele de protecţie si de siguranţa ale instalaţiilor, fara acordul operatorului de reţea, cu condiţia să fie proprietar al terenului
151	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie
152	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie	Neplata facturii curente de energie	Neplata abonamentului radio-tv
153	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Neplata abonamentului radio-tv	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie
154	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum de energie mai mare decât cel aferent puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare	Plata cu întârziere a facturilor	Consum fraudulos de energie, neplata repetata a facturilor sau in alte situaţii prevăzute de legislaţia in vigoare
155	În caz de consum fraudulos de energie, consumatorul:	Va fi sancţionat contravenţional	Va primi preaviz de deconectare	Va fi deconectat si va plati contravaloarea energiei electrice consumate
156	Elaborarea de programe de eficienta energetica si de promovare a resurselor regenerabile de energie este o atribuţie a:	Guvernului României	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei
157	Calitatea de autoritate contractanta privind concesionarea bunurilor şi serviciilor din sectorul energiei electrice o are	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
158	În conformitate cu prevederile legii energiei electrice, sunt considerate surse regenerabile de energie:	Solare	Eoliene	Energia obţinuta prin arderea combustibililor fosili
159	Criteriile de promovare a energiei electrice produse in centrale electrice de cogenerare de înalta eficienta au in vedere:	Promovarea utilizării eficiente a combustibililor	Asigurarea accesului concurenţial al energiei electrice produse in cogenerare	Promovarea utilizării surselor regenerabile
160	Tarifele de racordare la reţea sunt:	Stabilite de operatorii de reţea	Negociate cu solicitantul	Reglementate de ANRE
161	Sustragerea de energie electrica constituie:	Contravenţie	Infracţiune de furt	Contravenţie sau infracţiune, după caz
162	Constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani:	Executarea de săpaturi sau lucrări de orice fel in zonele de protecţie a instalaţiilor, fara consimţământul prealabil al proprietarului acestora	Deteriorarea, modificarea fără drept a instalaţiilor energetice sau sustragerea de componente ale acestora	Nerespectarea reglementărilor emise de ANRE
163	Constituie contravenţie:	refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare	nerespectare obligaţiilor de producere şi/sau de ofertare conform prevederilor legale	sustragerea de energie electrica
164	Încălcarea reglementarilor tehnice si comerciale emise/ aprobate de ANRE constituie:	Infracţiune	Contravenţie	Abatere
165	Refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare constituie:	Contravenţie	Infracţiune	Tentativa de infracţiune
166	Conventia de exploatare, anexă la contractul de furnizare a energiei electrice, este un act juridic incheiat intre:	consumator si producator	operator de retea si consumator	furnizor si producător
167	Conventia de exploatare este un act juridic prin care sunt precizate aspecte legate de:	manevrele ce se executa si aventualele despagubiri ce se pot acorda in cazul unui incident	punctul de delimitare patrimonială între instalaţii şi condiţiile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor	realizarea conducerii operative prin dispecer
168	Activitatea de furnizare a energiei electrice implica urmatoarele servicii:	facturarea şi încasarea contravalorii energiei electrice, intermedierea relatiei consumatorului cu operatorul de retea	calculul tarifelor aplicabile categoriiloe de consumatori	aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice
169	Prin grup de masurare a energiei electrice se intelege:	ansamblul format din contorul de energie electrica si  elementele de securizre	ansamblul format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare, inclusiv elementele de securizare	doar transformatorul de măsurare
170	Se considera o intrerupere in alimentarea cu energie electrica:	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 5% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 1% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 10% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.
171	Calitatea energiei electrice se refera la totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la:	frecventa, amplitudinea si variatia tensiunii	flicker si armonici	metodologia de stabilire e tarifelor
172	Punctul de delimitare între instalaţiile electrice este definit ca:	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorului de cele ale operatorului de retea	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se află instalat grupul de măsurare a energiei electrice	întotdeauna punctul de delimitare este punctul fizic în care este racordat un utilizator
173	Punctul de masurare este definit ca:	punct al unei retele electrice care delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorilor de cele ele operatorilor de retea	punct al unei retele electrice unde se află instalat grupul de masurare a energiei electrice	punct fizic din reţeaua electrica la care se racordeaza un utilizator.
174	Consumatorul casnic este consumatorul care:	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminatul artificial din propria locuinta si din afara acesteia, fiind racordat la o retea monofazata de JT;	Utilizeaza energiei electrice pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta, precum si pentru realizarea de activitati comerciale sau prestarea de servicii;	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminat artificial, precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta.
175	Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori se aplicã:	furnizorilor si consumatorilor  de energie electrica	tranzactiilor de pe piata angro de energie electrica	relatiilor comerciale dintre producatori si furnizori
176	În functie de puterea contractatã, consumatorii, altii decât cei casnici, pot fi mari consumatori, când puterea contractatã depãseste:	50 kW	100 kW	200 kW
177	Contractarea energiei electrice cu consumatorii casnici si asimilati acestora se face tinându-se seama de:	tipul receptoarelor din dotare	puterea maxima absorbitã	puterea instalatã în receptoarele proprii
178	Sunt obligati sã asigure mentinerea factorului de putere între limitele prevãzute în reglementãri emise de ANRE:	consumatorii casnici	toti consumatorii de energie electrica	toti consumatorii de energie electricã, cu exceptia consumatorilor casnici
Bitmap 179	În contractele de furnizare a energiei electrice, se prevăd întotdeauna valori orare ale cantitãtilor de energie electricã activã contractate, dacă puterea electrică contractatã este mai mare de:	3 MW	10 MW	100 kW
180	Consumatorii de energie electricã pot revinde energia unor eventuali subconsumatori:	fara a obtine nici un fel de acord al operatorului de reţea, furnizprului sau ANRE	cu acordul ANRE	cu acordul operatorului de distributie si al furnizorului
181	Succesorii legali ai unor contracte de furnizare pot continua derularea acestor contracte:	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de o luna	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de 6 luni	fara nici o obligatie
182	Consumatorii casnici nu plãtesc energia electricã reactivã:	daca au o putere maxima contractata mai mica de 30 kW	daca au o putere maxima contractata mai mica de 50 kW	indiferent de puterea maxima contractata
183	Sistarea furnizarii energiei electrice la un consumator pentru întârzieri la plata facturii aferente va fi obligatoriu preavizata cu:	cel putin 3 zile înainte	cel putin 5 zile înainte	cel putin 10 zile înainte
184	Pentru depasirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare, furnizorul:	aplica un preaviz, apoi întrerupe furnizarea energiei electrice consumatorului	îi da consumatorului doua previze, apoi îi aplica penalizari	îi aplica preaviz consumatorului, apoi îl actioneaza în justitie
185	Pentru furnizarea de energie electrica contractul de furnizare:	este o conditie obligatorie	nu este obligatoriu	se încheie în conformitate cu contractul – cadrul aprobat de ANRE
186	Consumatorii pot conveni cu furnizorul sistarea temporara a energiei electrice, pentru o perioada de:	minimum o luna si maximum 12 luni	minimum 3 luni si maximum 6 luni	minimum 6 luni
187	Prin consumatori industriali se înteleg:	societatile comerciale si regiile autonome din domeniul industrial	sediile administrative ale societatilor comerciale	societatile comerciale care desfasoara activitate de comert cu bunuri
188	Un consumator eligibil:	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata o singura data	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata de cel mult douã ori	nu poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata
189	În cazul consumului fraudulos de energie electrica, perioada de recalculare va fi de:	un an pentru consumatorii casnici si 6 luni pentru ceilalti consumatori	6 luni pentru toti consumatorii	6 luni pentru consumatori casnici si un an pentru ceilalti consumatori

Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si IVB

   Raspunsurile  poat fi accesate utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica sau identificand/selectand din articolul cu raspunsuri numai  intrebarile cuprinse in lista de mai jos!

Succes natural!

 

 

Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd IIB si IVB	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω	15 Ω
2	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω	15 Ω
3	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt	jos
4	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
5	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
6	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
7	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m	30 kV/m	20 kV/m
8	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
9	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
10	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30°	45°	60°
11	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω	4 Ω
12	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
13	Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice:	cu tensiune până la 400 kV	cu tensiune până la 220 kV	cu tensiune până la 750 kV
14	Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:	numai în caz de avarie	la punerea în funcţiune (PIF)	în timpul exploatării
15	Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie:	egală sau mai mare decât 2 MΩ	mai mare decât    2 MΩ	egală cu 2 MΩ
16	Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie	a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent	a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele	între circuitele independente şi pământ
17	Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:	verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei	verificări funcţionale	verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate
18	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare
19	În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie:	să fie mai mare decât curentul de sarcină	să corespundă curentului de sarcină	să fie mai mică decât curentul de sarcină
20	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare
21	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă	se calculează pe bază de formulă
22	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5%	15%
23	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade	creşte	rămâne constant
24	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	curentul de scurtcircuit permanent Ik	curentul de scurtcircuit de şoc
25	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
26	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator	departe de generator	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ
27	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există	se calculează pe bază de formulă
28	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact	impedanţele de defect	impedanţele de scurtcircuit
29	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor	impedanţele de scurtcircuit	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
30	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică
31	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare	impedanţele elementelor componente ale reţelei	impedanţele de scurtcircuit
32	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
33	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
34	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii;	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
35	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
36	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
37	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
38	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile;	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile.
39	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm	20 mm
40	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
41	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A	150 A
42	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
43	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
44	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
45	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă;	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
46	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile;	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.
47	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate	în dulapuri speciale	nu este necesar un spaţiu special
48	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
49	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu	Al	otel
50	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
51	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
52	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis;	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis
53	Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:	nu este obligatorie;	este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;	este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
54	Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;	dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
55	Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:	de regulă, numai la efectele dinamice;	de regulă, numai la efectele termice;	întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
56	Curentul de scurtcircuit reprezintă:	curentul nominal admisibil	supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric	supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
57	La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:	de regulă, se neglijează;	se recomandă să se ţină seama de ea;	se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
58	Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:	scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;	scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;	natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
59	La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:	rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ	rezistenţei arcului electric	rezistenţei echivalente la locul de defect
60	Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:	curentul dinamic nominal	curentul de scurtcircuit termic echivalent	valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
61	La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:	de prezenţa aparatelor limitatoare de curent	de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului	de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
62	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:	scurtcircuitul monofazat	scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ	scurtcircuitul trifazat
63	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)	curentul de scurtcircuit permanent (kA)	curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
64	Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:	direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu durata defectului
65	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:	solicitări mecanice	efecte termice	solicitări electromagnetice
66	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice	la efectele termice
67	Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit	arcul electric
68	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:	se verifică la solicitări mecanice	se verifică la solicitări termice	nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
69	La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:	totală (echivalentă);	părţii de aluminiu;	părţii de oţel
70	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:	arc electric	solicitări electromagnetice	solicitări mecanice şi termice
71	Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:	375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură	valorile limită admise de normele producătorului	375°C – 400°C, în funcţie de durata
72	Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile:	1 an	6 luni	2 ani
73	Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de:	10º C	5º C	15º C
74	Valoarea minimă  de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:	100 MΩ	500 MΩ	1 MΩ
75	În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră:	1,5 V	1 V	2 V
76	În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată în 24 de ore	o dată pe lună	o dată pe săptămână
77	În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată pe săptămână	de două ori pe lună	o dată pe lună
78	Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:	mai mică decât 1 MΩ	mai mare decât             1 MΩ	egală cu 1 MΩ
79	În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la:	1 an	5 ani	2 ani
80	La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de:	3000 Ω	2500 Ω	2000 Ω
81	Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:	valoarea măsurată la ultima PIF	50% din valoarea măsurată la ultima PIF	30% din valoarea măsurată la ultima PIF
82	Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:	1 MΩ	1,5 MΩ	2 MΩ
83	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	2000 MΩ	1000 MΩ	1500 MΩ
84	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	150 MΩ	100 MΩ	50 MΩ
85	Timpul minim de deconectare reprezintă:	cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare	suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului	timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
86	Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:	componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă	componentei simetrice de c.a. scade	componentei simetrice de c.a. se dublează
87	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:	valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere	valoarea componentei simetrice de c.a.	curentul de şoc
88	In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:	cuptoarelor electrice cu arc	maşinilor rotative	transformatoarelor
89	Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:	impedanţele lor	rezistenţele lor	reactanţele lor
90	În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:	aceeaşi impedanţă de bază	acelaşi curent	la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
91	În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:	rezistenţele reţelelor	reactanţele reţelelor	reactanţele capacitive ale reţelelor
92	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:	în schemele de secvenţă homopolară;	în schemele de secvenţă directă;	în schemele de secvenţă inversă;
93	Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:	valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;	curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei	valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
94	Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:	cu 5s înaintea scurtcircuitului	în momentul scurtcircuitului	cu 10 s după producerea scurtcircuitului
95	În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:	are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului	are o valoare ce variază în timp	are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
96	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
97	În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:	valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit	valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
98	Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:	calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici	calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici	calculul tensiunii reţelei
99	Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:	pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri	numai pentru o fază, în ambele cazuri	doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
100	Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică	impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
101	În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:	se admite întotdeauna egalitatea lor	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
102	În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:	fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;	toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune	toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
103	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;	criteriilor constructive;
104	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
105	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
106	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp
107	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
108	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
109	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
110	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A	40 A
111	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente	30 de apartamente
112	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp	3 x 95 +50 mmp
113	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m	20 m
114	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m	1m
115	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
116	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite	se admite condiţionat
117	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
118	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
119	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie	la latitudinea consumatorului
120	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A	până la 50 A	până la 20 A
121	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	interzisă	obligatorie	la latitudinea executantului
122	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă	obligatorie
123	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
124	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
125	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru
126	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură
127	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă
128	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească
129	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare	prin lipire cu cositor
130	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
131	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp	6 mmp
132	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)
133	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m	5 m
134	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi
135	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
136	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
137	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii
138	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
139	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m
140	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice
141	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
142	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
143	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.
144	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
145	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm
146	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
147	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat	este interzisă
148	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază;	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
149	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
150	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A	minim 16 A
151	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize;	cel puţin trei prize.
152	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m	peste 2m
153	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m	cel puţin 1,5 m
154	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
155	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
156	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
157	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm	75 mm	100 mm
158	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m	2,5 m
159	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m	1 m
160	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m	3 m	5 m
161	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW
162	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
163	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
164	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C
165	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere	legătura la un conductor de protecţie
166	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW	minimum 3 kW
167	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie	în execuţie sub tencuială
168	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW
169	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei
170	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
171	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW
172	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
173	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
174	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW	7,5 kW
175	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW	5,5 kW
176	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post	30 % din puterea transformatoarelor din post
177	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
178	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW	2,5 kW
179	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
180	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ	mai mare sau egala cu 2 MΩ
181	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ
182	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
183	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
184	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie
185	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II
186	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat
187	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante	flexibile	metalice
188	Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:	valoarea eficace a tensiunii între faze:	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare
189	Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:	valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale	valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)	valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale
190	Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:	semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp	distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi	deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim.
191	La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:	zona meteorologică şi tipul de amplasament	presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură	doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)
192	Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:	produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi	produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija	produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare
193	La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:	10%	15%	5%
194	La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:	ipoteza temperaturii maxime	ipoteza încărcării cu chiciură	ipoteza vântului maxim
195	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)	este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice
196	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m)	este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
197	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:	16 mmp	25 mmp	30 mmp
198	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:	20 mmp	16 mmp	35 mmp
199	În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:	metal	lemn	beton armat, prefabricaţi
200	La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:	500 daN	100 daN	250 daN
201	Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:	este interzisă	este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă	este permisă necondiţionat
202	La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:	2	2,5	1,5
203	Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:	vopsire	smălţuire	zincare
204	Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:	4 m	3m	2,5 m
205	Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:	pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic	distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m	este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice
206	În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:	în coronament orizontal	în coronament vertical, în cazuri justificate	întotdeauna în coronament vertical
207	Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:	0,15 m	0,5 m	2 m
208	La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:	6 m	3 m	10 m
209	La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:	30 cm	50 cm	nu este normată
210	La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:	30 cm	nu este normată	50 cm
211	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m	circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune
212	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune	se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi	nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m	va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi
213	Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:	este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact	este interzisă	este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate
214	La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:	realizarea unor fundaţii speciale	deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate	interzicerea înnădirii conductoarelor
215	La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:	se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m	nu se admite	se admite în condiţii de siguranţă mărită
216	La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:	în zona de protecţie a drumului, necondiţionat	în afara zonei de protecţie a drumului	în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord
217	La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:	0,2 m	0,1 m	nu este normată
218	LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:	linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare	se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune	armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul
219	Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m	este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei	este interzisă
220	Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă	este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia)	este interzisă
221	Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:	se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate	este interzisă	se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită”
222	Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:	respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă	în funcţie de categoria de pericol a clădirii	respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri
223	Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:	este întotdeauna interzisă	este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil)	este admisă necondiţionat
224	La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:	1 m	0,3 m	2 m
225	Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:	este întotdeauna interzisă	este permisă condiţionat	este întotdeauna permisă
226	Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:	110 kV	110 kV, numai în terenuri silvice	medie tensiune
227	Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:	16 mmp	25 mmp	35 mmp
228	Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:	25 mmp	20 mmp	16 mmp
229	Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:	se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a	se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic	nu se protejează împotriva coroziunii
230	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:	20 kV	110 kV	220 si 400 kV
231	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:	110 kV	220 kV	400 kV
232	În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:	5%	10%	15%
233	La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:	mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	egal cu cel de la lanţurile de susţinere
234	Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:	este acelaşi ca la stâlpii de întindere	din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere	pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere
235	În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:	prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;	prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;	prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
236	Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal
237	Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal
238	În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:	trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune	pot avea tensiuni diferite	pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
239	Stâlpii de susţinere se folosesc:	în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor	pentru fixarea conductoarelor prin întindere	nu se folosesc la construcţia reţelelor
240	Stâlpii terminali se folosesc la:	remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate	fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei	se folosesc numai ca stâlpi de colţ
241	Stâlpii de intervenţie:	se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice	nu se folosesc la liniile electrice aeriene	se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate
242	Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:	fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei	fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei	pentru susţinerea conductoarelor
243	La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :	10%	5%	3%
244	Stâlpii de intervenţie se dimensionează:	numai în regim normal	numai în regim de avarie	în regim normal şi de avarie
245	Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:	ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
246	La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:	în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului	în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului	nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
247	Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:	în mod obligatoriu	numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj	numai în cazul stâlpilor speciali
248	La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:	conifere	foioase tari	alte specii
249	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:	cu răşini	cu grunduri de exterior	cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate
250	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:	în alveolă de beton	în pământ prin fundaţii burate	în pământ prin batere cu vibraţii
251	La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:	la fiecare stâlp de întindere	la fiecare stâlp special	la fiecare stâlp
252	Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:	toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;	toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;	toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;
253	La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:	ne se face fiind constructivă	ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei	se face conform normelor specifice
254	Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:	se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m	în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată	nu sunt necesare la executarea de LEA
255	Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):	este diferit de zona de protecţie a liniei	este diferit de zona de siguranţă a liniei	coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei
256	Punctul de alimentare este	staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare	staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV	post de transformare 20/0,4 kV
257	Postul de transformare aerian are:	celule de 20 kV	stâlpi de beton	cutie de distribuţie
258	Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:	pe o construcţie specială de stâlpi	direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene	în cabină metalică sau zidită
259	Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:	în centrul de putere al amplasamentului	evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere	în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
260	Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:	traversarea drumurilor şi căilor ferate	traversarea barelor colectoare	traversarea canalizării localităţii
261	La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:	nu se admit denivelări;	se admit denivelări de maxim 5% ;	c) se admit denivelări de maxim 10%.
262	Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;	între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
263	Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:	de cel puţin 2 m	stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104	de cel puţin 3 m
264	Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:	1,5 m	2 m	2,5 m
265	Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:	nu vor avea ferestre;	pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;	pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
266	În încăperile de producţie electrică:	este obligatorie prevederea iluminatului natural	se poate prevedea iluminat natural şi artificial;	nu se admit luminatoare.
267	Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:	10°	13°	16°
268	Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:	este admisa	nu se admite	nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
269	Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:	nu se amplasează transformatoare;	nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;	c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile.
270	Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:	este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;	nu este recomandată;	c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie.
271	Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:	plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;	plin pe toata înălţimea celulei;	plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
272	Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:	scândura acoperita cu tabla;	beton armat;	beton sau scândura.
273	Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;	trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii;	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
274	Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:	din interiorul clădirii;	de regulă, numai din exteriorul clădirii;	c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon
275	Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:	1,5 m	2,5 m	3,5 m
276	Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:	3 ore	5 ore	7 ore
277	Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:	2,5 m	3,5 m	4,5 m
278	Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:	100 kVA	160 kVA	250 kVA
279	Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:	400 kVA	630 kVA	1000 kVA
280	Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:	1260 kVA inclusiv	1030 kVA inclusiv	800 kVA inclusiv
281	Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:	10 cm	20 cm	30 cm
282	Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:	1 tona	1,2 tone	1,4 tone
283	Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:	cu şuruburi	b prin lipire	prin sudare
284	Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:	roşie	albastră	galbenă
285	Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:	30 min	1 h	1 h 30 min
286	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:	3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)	3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc	5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
287	Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:	PVC	polietilena reticulata (XLPE)	polietilena
288	Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:	1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu	1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu	2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
289	Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:	lungimea necesara refacerii o data a manşonului	lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv	lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
290	Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:	40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical	50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical	60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
291	Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:	comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV	energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control	comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
292	La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:	1 m	1,5 m	2m
293	La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:	minimum 1,5	minimum 2,5	minimum 2,8
294	Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:	2 bucăţi	4 bucăţi	5 bucăţi
295	Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:	15 cm	25 cm	30 cm
296	Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:	tensiunilor nominale ale cablurilor;	rigidităţii dielectrice;	c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice
297	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:	8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
298	Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:	cheltuieli de investiţii minime;	cheltuieli de exploatare minime;	c) cheltuieli totale minime.
299	Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:	6 kV inclusiv;	10 kV inclusiv;	c) 20 kV inclusiv.
300	Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :	pot servi drept conductor de nul;	pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii;	c) nu pot servi drept conductor de nul.
301	Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:	1 mmp;	1,5 mmp;	c) 2,5 mmp.
302	Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:	în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie;	în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;	într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
303	La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:	necesară refacerii de două ori a cutiei terminale	necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;	c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale
304	Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:	distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public	distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public	c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
305	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	0,5….0,6 m;	0,7….0,8 m;	c)  0,9….1,0 m
306	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	1…….1,2 m;	1,3….1,5 m;	c)  1,5…1,7 m.
307	Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;	nu este permisă;	este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune	c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv
308	Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:	100 m;	120 m;	c)  80 m.
309	Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:	puterea absorbită de consumatori	tipul terenului pe care se amplasează	coeficienţii de cerere şi simultaneitate
310	Cablurile de telemecanică se realizează din:	Cupru	Aluminiu	Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
311	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	2 % din tensiunea nominală	3 % din tensiunea nominală
312	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	4 % din tensiunea nominală	8 % din tensiunea nominală
313	Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:	doar în anumite cazuri speciale	siguranţe fuzibile	relee de protecţie
314	Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:	0,8 m	0,5 m	1,2 m
315	Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:	75 m	150 m	200m
316	Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:	15 x diametrul cablului	25 x diametrul cablului	30 x diametrul cablului
317	La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:	de trei ori a cutiei respective	o singură dată a cutiei respective	de două ori a cutiei respective
318	Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:	elipsă	cerc	pătrat
319	Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:	suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină	temperatura de suprasarcină	temperatura mediului
320	Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală	se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
321	Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:	care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol
322	Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:	în interior	în exterior	în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
323	Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:	în reţelele de 400kV;	pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;	c)  în reţelele de 110 kV
324	Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:	în nodurile de sistem de 400 kV;	în staţiile de evacuare a puterii din centrale;	c)  în nodurile de interconexiune ale SEN.
325	Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:	baterii de condensatoare fracţionate;	surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare;	c) motoare sincrone
326	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:	200 kVAr;	150 kVAr;	c) 250 kVAr
327	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:	250 şi 1000 kVAr;	1000 şi 4800 kVAr;	c)  500 şi 2000 kVAr.
328	Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:	mijloace naturale;	baterii de condensatoare fixe;	c) baterii de condensatoare în trepte.
329	Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:	0,98	0,95	0,92
330	Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:	operatorului de distribuţie	operatorului de măsurare	consumatorilor industriali şi similari
331	Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:	0,4 kV	20 kV	110kV
332	Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:	max. 40% din puterea nominală a transformatorului	max. 30% din puterea nominală a transformatorului	max. 20% din puterea nominală a transformatorului
333	Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:	baterii de condensatoare	bobine de reactanţă	filtre de armonici
			Bitmap

Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si IVA

  Raspunsurile  poat fi accesate utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica sau identificand/selectand din articolul cu raspunsuri numai  intrebarile cuprinse in lista de mai jos!

28.02.09

Succes natural!

 

Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd IIA si IVA	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω	15 Ω
2	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω	15 Ω
3	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt	jos
4	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
5	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
6	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
7	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m	30 kV/m	20 kV/m
8	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
9	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
10	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30°	45°	60°
11	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω	4 Ω
12	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
13	Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o:	stare de succes dată	stare de insucces dată	stare critică
14	Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o:	stare de insucces dată	stare de succes dată	stare critică
15	Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este:	k AAR=0,2	k AAR=0,1	k AAR=0,05
16	Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este:	k RAR=0,20-0,25	k RAR=0,25-0,3	k RAR=0,3-0,4
17	Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt:	indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs	indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat	indicatori economici
18	Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea:	indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat	indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs	unor indicatori economici
19	În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua:	în punctele de referinţă	în punctele de interfaţă	în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b)
20	Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt:	analize calitative	analize cantitative	analize economice
21	În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată:	defect parţial	defect simplu	defect complet
22	În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu:	defecte ce conduc la refuzuri de acţionare	defecte ce conduc la refuzuri de solicitare	defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective)
23	Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca:	instalaţii în aşteptare	instalaţii de sine stătătoare	în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită
24	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă	se calculează pe bază de formulă
25	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5%	15%
26	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade	creşte	rămâne constant
27	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	curentul de scurtcircuit permanent Ik	curentul de scurtcircuit de şoc
28	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
29	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator	departe de generator	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ
30	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există	se calculează pe bază de formulă
31	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact	impedanţele de defect	impedanţele de scurtcircuit
32	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor	impedanţele de scurtcircuit	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
33	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică
34	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare	impedanţele elementelor componente ale reţelei	impedanţele de scurtcircuit
35	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
36	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
37	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii;	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
38	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
39	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
40	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
41	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile;	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile.
42	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm	20 mm
43	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
44	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A	150 A
45	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
46	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
47	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
48	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă;	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
49	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile;	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.
50	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate	în dulapuri speciale	nu este necesar un spaţiu special
51	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
52	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu	Al	otel
53	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
54	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
55	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis;	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis
56	Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:	nu este obligatorie;	este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;	este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
57	Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;	dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
58	Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:	de regulă, numai la efectele dinamice;	de regulă, numai la efectele termice;	întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
59	Curentul de scurtcircuit reprezintă:	curentul nominal admisibil	supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric	supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
60	La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:	de regulă, se neglijează;	se recomandă să se ţină seama de ea;	se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
61	Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:	scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;	scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;	natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
62	La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:	rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ	rezistenţei arcului electric	rezistenţei echivalente la locul de defect
63	Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:	curentul dinamic nominal	curentul de scurtcircuit termic echivalent	valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
64	La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:	de prezenţa aparatelor limitatoare de curent	de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului	de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
65	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:	scurtcircuitul monofazat	scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ	scurtcircuitul trifazat
66	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)	curentul de scurtcircuit permanent (kA)	curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
67	Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:	direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu durata defectului
68	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:	solicitări mecanice	efecte termice	solicitări electromagnetice
69	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice	la efectele termice
70	Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit	arcul electric
71	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:	se verifică la solicitări mecanice	se verifică la solicitări termice	nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
72	La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:	totală (echivalentă);	părţii de aluminiu;	părţii de oţel
73	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:	arc electric	solicitări electromagnetice	solicitări mecanice şi termice
74	Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:	375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură	valorile limită admise de normele producătorului	375°C – 400°C, în funcţie de durata
75	Timpul minim de deconectare reprezintă:	cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare	suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului	timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
76	Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:	componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă	componentei simetrice de c.a. scade	componentei simetrice de c.a. se dublează
77	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:	valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere	valoarea componentei simetrice de c.a.	curentul de şoc
78	In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:	cuptoarelor electrice cu arc	maşinilor rotative	transformatoarelor
79	Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:	impedanţele lor	rezistenţele lor	reactanţele lor
80	În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:	aceeaşi impedanţă de bază	acelaşi curent	la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
81	În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:	rezistenţele reţelelor	reactanţele reţelelor	reactanţele capacitive ale reţelelor
82	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:	în schemele de secvenţă homopolară;	în schemele de secvenţă directă;	în schemele de secvenţă inversă;
83	Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:	valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;	curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei	valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
84	Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:	cu 5s înaintea scurtcircuitului	în momentul scurtcircuitului	cu 10 s după producerea scurtcircuitului
85	În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:	are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului	are o valoare ce variază în timp	are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
86	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
87	În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:	valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit	valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
88	Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:	calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici	calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici	calculul tensiunii reţelei
89	Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:	pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri	numai pentru o fază, în ambele cazuri	doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
90	Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică	impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
91	În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:	se admite întotdeauna egalitatea lor	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
92	În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:	fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;	toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune	toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
93	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;	criteriilor constructive;
94	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
95	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
96	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp
97	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
98	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
99	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
100	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A	40 A
101	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente	30 de apartamente
102	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp	3 x 95 +50 mmp
103	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m	20 m
104	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m	1m
105	Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu:	două trepte de tensiune	maxim două transformatoare (autotransformatoare)	nu există nici o prevedere legală
106	Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala:	în staţiile de înaltă tensiune	în staţiile de medie tensiune	nu există nici o prevedere legală
107	Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în:	instalaţiile exterioare de 6-400 kV	staţiile de 6-20 kV	instalaţiile interioare de 110 kV
108	Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel:	în instalaţiile exterioare de 6-400 kV	sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV	sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV
109	Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:	în aer liber	în interior, în clădiri de zid	nu există nici o prevedere legală
110	Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă:	în interior, în clădiri de zid	în aer liber	nu există nici o prevedere legală
111	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s	1,5 s	1,0 s
112	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s	1,5 s	1,0 s
113	Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească:	2,5 s	1,5 s	1,0 s
114	Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind:	lămpi cu vapori de sodiu	lămpi cu incandescenţă	lămpi cu vapori de mercur
115	Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de:	5-10 ani	10-15 ani	până în 5 ani
116	Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de:	5 Ω	1 Ω	2,5 Ω
117	Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate	mai mic decât	egal cu	mai mare decât
118	Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate	egal cu	mai mic decât	mai mare decât
119	Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească:	1%	2%	3%
120	Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu:	un singur transformator	cu două transformatoare	nu are importanţă
121	Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi:	în clădire de zid	de tip aerian	nu are importanţă
122	Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din:	oţel-aluminiu	oţel galvanizat	oţel
123	În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate:	în cablu subteran	aerian	cu cheltuieli de investiţie minime
124	Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu:	conductoare de aluminiu neizolate	conductoare izolate torsadate	nu are importanţă
125	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de	LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv	LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv	LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
126	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de	linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv	linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv	linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv
127	NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică	numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi	numai pentru  verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare	pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare
128	Densitatea economică de curent (jec)  reprezintă o mărime:	determinată statistic	de calcul	măsurată
129	Densităţile economice de curent normate depind de	sarcina de calcul	tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului	tensiunea nominală a liniei
130	Densităţile economice de curent normate depind de	materialul conductorului	sarcina maximă	numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime
131	Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este	mai mică decât sarcina maximă atinsă în final	mai mare decât sarcina maximă atinsă în final	egală cu  sarcina maximă atinsă în final
132	Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte:	curentul corespunzător secţiunii economice	curentul corespunzător frontierei economice	curentul corespunzător frontierei termice
133	Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul:	investiţii minime	consumuri proprii tehnologice minime	cheltuieli totale actualizate minime
134	Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte:	în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor	în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică	în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
135	Frontiera economică se foloseşte	în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor	în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică	în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
136	Reţele electrice de distribuţie publică cuprind:	reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice	reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali	staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale
137	Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă:	valoarea maximă a puterii absorbite	suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor	valoarea medie a puterii absorbite
138	La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind:	puterea activă instalată	puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de „n” consumatori	puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor
139	La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind:	puterea reactivă maximă	valoarea maximă a puterii absorbite	suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori
140	La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de:	3 – 4 ani	5 – 9 ani	10 – 20 ani
141	Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:	în reţelele de MT: 10kV	în reţelele de JT: 400/230 V	în reţelele de MT: 20 kV
142	Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:	în reţelele de MT: 6 kV	în reţelele de JT: 400/230 V	în reţelele de JT: 380/220 V
143	Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim:	25 MVA	40 MVA	63 MVA
144	În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT:	poate fi „cu bare simple nesecţionate”	este întotdeauna „cu bare duble secţionate”	poate fi „cu bare simple secţionate”
145	Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza:	cu racordare directă	cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni	cu racordare indirectă prin puncte de alimentare
146	Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice	PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni	PT 20/0,4 kV  racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic
147	Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care:	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice	PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele
148	Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi:	strâns buclat în zone cu densitate de consum mare	buclat, în zone cu densitate de consum medie	numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori
149	Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona:	cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A	cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A	radial
150	Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic:	este interzisă	este admisă condiţionat	este întotdeauna admisă
151	LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie	de porţelan	compozită	de sticlă
152	Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate:	tensiunilor de atingere şi de pas	defectării aparatului de comutaţie	defectelor de izolaţie
153	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
154	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite	se admite condiţionat
155	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
156	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
157	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie	la latitudinea consumatorului
158	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A	până la 50 A	până la 20 A
159	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	interzisă	obligatorie	la latitudinea executantului
160	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă	obligatorie
161	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
162	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
163	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru
164	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură
165	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă
166	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească
167	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare	prin lipire cu cositor
168	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
169	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp	6 mmp
170	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)
171	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m	5 m
172	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi
173	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
174	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
175	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii
176	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
177	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m
178	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice
179	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
180	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
181	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.
182	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
183	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm
184	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
185	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat	este interzisă
186	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază;	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
187	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
188	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A	minim 16 A
189	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize;	cel puţin trei prize.
190	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m	peste 2m
191	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m	cel puţin 1,5 m
192	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
193	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
194	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
195	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm	75 mm	100 mm
196	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m	2,5 m
197	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m	1 m
198	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m	3 m	5 m
199	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW
200	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
201	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
202	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C
203	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere	legătura la un conductor de protecţie
204	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW	minimum 3 kW
205	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie	în execuţie sub tencuială
206	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW
207	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei
208	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
209	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW
210	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
211	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
212	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW	7,5 kW
213	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW	5,5 kW
214	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post	30 % din puterea transformatoarelor din post
215	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
216	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW	2,5 kW
217	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
218	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ	mai mare sau egala cu 2 MΩ
219	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ
220	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
221	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
222	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie
223	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II
224	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat
225	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante	flexibile	metalice
226	Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:	110 kV	110 kV, numai în terenuri silvice	medie tensiune
227	Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:	16 mmp	25 mmp	35 mmp
228	Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:	25 mmp	20 mmp	16 mmp
229	Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:	se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a	se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic	nu se protejează împotriva coroziunii
230	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:	20 kV	110 kV	220 si 400 kV
231	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:	110 kV	220 kV	400 kV
232	În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:	5%	10%	15%
233	La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:	mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	egal cu cel de la lanţurile de susţinere
234	Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:	este acelaşi ca la stâlpii de întindere	din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere	pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere
235	În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:	prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;	prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;	prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
236	Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal
237	Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal
238	În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:	trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune	pot avea tensiuni diferite	pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
239	Stâlpii de susţinere se folosesc:	în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor	pentru fixarea conductoarelor prin întindere	nu se folosesc la construcţia reţelelor
240	Stâlpii terminali se folosesc la:	remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate	fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei	se folosesc numai ca stâlpi de colţ
241	Stâlpii de intervenţie:	se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice	nu se folosesc la liniile electrice aeriene	se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate
242	Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:	fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei	fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei	pentru susţinerea conductoarelor
243	La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :	10%	5%	3%
244	Stâlpii de intervenţie se dimensionează:	numai în regim normal	numai în regim de avarie	în regim normal şi de avarie
245	Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:	ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
246	La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:	în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului	în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului	nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
247	Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:	în mod obligatoriu	numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj	numai în cazul stâlpilor speciali
248	La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:	conifere	foioase tari	alte specii
249	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:	cu răşini	cu grunduri de exterior	cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate
250	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:	în alveolă de beton	în pământ prin fundaţii burate	în pământ prin batere cu vibraţii
251	La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:	la fiecare stâlp de întindere	la fiecare stâlp special	la fiecare stâlp
252	Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:	toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;	toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;	toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;
253	La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:	ne se face fiind constructivă	ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei	se face conform normelor specifice
254	Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:	se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m	în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată	nu sunt necesare la executarea de LEA
255	Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):	este diferit de zona de protecţie a liniei	este diferit de zona de siguranţă a liniei	coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei
256	Punctul de alimentare este	staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare	staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV	post de transformare 20/0,4 kV
257	Postul de transformare aerian are:	celule de 20 kV	stâlpi de beton	cutie de distribuţie
258	Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:	pe o construcţie specială de stâlpi	direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene	în cabină metalică sau zidită
259	Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:	în centrul de putere al amplasamentului	evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere	în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
260	Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:	traversarea drumurilor şi căilor ferate	traversarea barelor colectoare	traversarea canalizării localităţii
261	La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:	nu se admit denivelări;	se admit denivelări de maxim 5% ;	c) se admit denivelări de maxim 10%.
262	Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;	între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
263	Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:	de cel puţin 2 m	stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104	de cel puţin 3 m
264	Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:	1,5 m	2 m	2,5 m
265	Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:	nu vor avea ferestre;	pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;	pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
266	În încăperile de producţie electrică:	este obligatorie prevederea iluminatului natural	se poate prevedea iluminat natural şi artificial;	nu se admit luminatoare.
267	Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:	10°	13°	16°
268	Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:	este admisa	nu se admite	nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
269	Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:	nu se amplasează transformatoare;	nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;	c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile.
270	Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:	este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;	nu este recomandată;	c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie.
271	Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:	plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;	plin pe toata înălţimea celulei;	plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
272	Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:	scândura acoperita cu tabla;	beton armat;	beton sau scândura.
273	Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;	trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii;	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
274	Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:	din interiorul clădirii;	de regulă, numai din exteriorul clădirii;	c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon
275	Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:	1,5 m	2,5 m	3,5 m
276	Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:	3 ore	5 ore	7 ore
277	Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:	2,5 m	3,5 m	4,5 m
278	Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:	100 kVA	160 kVA	250 kVA
279	Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:	400 kVA	630 kVA	1000 kVA
280	Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:	1260 kVA inclusiv	1030 kVA inclusiv	800 kVA inclusiv
281	Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:	10 cm	20 cm	30 cm
282	Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:	1 tona	1,2 tone	1,4 tone
283	Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:	cu şuruburi	b prin lipire	prin sudare
284	Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:	roşie	albastră	galbenă
285	Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:	30 min	1 h	1 h 30 min
286	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:	3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)	3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc	5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
287	Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:	PVC	polietilena reticulata (XLPE)	polietilena
288	Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:	1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu	1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu	2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
289	Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:	lungimea necesara refacerii o data a manşonului	lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv	lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
290	Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:	40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical	50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical	60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
291	Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:	comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV	energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control	comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
292	La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:	1 m	1,5 m	2m
293	La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:	minimum 1,5	minimum 2,5	minimum 2,8
294	Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:	2 bucăţi	4 bucăţi	5 bucăţi
295	Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:	15 cm	25 cm	30 cm
296	Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:	tensiunilor nominale ale cablurilor;	rigidităţii dielectrice;	c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice
297	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:	8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
298	Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:	cheltuieli de investiţii minime;	cheltuieli de exploatare minime;	c) cheltuieli totale minime.
299	Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:	6 kV inclusiv;	10 kV inclusiv;	c) 20 kV inclusiv.
300	Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :	pot servi drept conductor de nul;	pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii;	c) nu pot servi drept conductor de nul.
301	Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:	1 mmp;	1,5 mmp;	c) 2,5 mmp.
302	Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:	în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie;	în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;	într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
303	La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:	necesară refacerii de două ori a cutiei terminale	necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;	c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale
304	Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:	distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public	distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public	c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
305	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	0,5….0,6 m;	0,7….0,8 m;	c)  0,9….1,0 m
306	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	1…….1,2 m;	1,3….1,5 m;	c)  1,5…1,7 m.
307	Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;	nu este permisă;	este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune	c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv
308	Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:	100 m;	120 m;	c)  80 m.
309	Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:	puterea absorbită de consumatori	tipul terenului pe care se amplasează	coeficienţii de cerere şi simultaneitate
310	Cablurile de telemecanică se realizează din:	Cupru	Aluminiu	Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
311	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	2 % din tensiunea nominală	3 % din tensiunea nominală
312	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	4 % din tensiunea nominală	8 % din tensiunea nominală
313	Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:	doar în anumite cazuri speciale	siguranţe fuzibile	relee de protecţie
314	Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:	0,8 m	0,5 m	1,2 m
315	Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:	75 m	150 m	200m
316	Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:	15 x diametrul cablului	25 x diametrul cablului	30 x diametrul cablului
317	La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:	de trei ori a cutiei respective	o singură dată a cutiei respective	de două ori a cutiei respective
318	Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:	elipsă	cerc	pătrat
319	Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:	suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină	temperatura de suprasarcină	temperatura mediului
320	Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală	se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
321	Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:	care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol
322	Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:	în interior	în exterior	în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
323	Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:	în reţelele de 400kV;	pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;	c)  în reţelele de 110 kV
324	Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:	în nodurile de sistem de 400 kV;	în staţiile de evacuare a puterii din centrale;	c)  în nodurile de interconexiune ale SEN.
325	Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:	baterii de condensatoare fracţionate;	surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare;	c) motoare sincrone
326	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:	200 kVAr;	150 kVAr;	c) 250 kVAr
327	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:	250 şi 1000 kVAr;	1000 şi 4800 kVAr;	c)  500 şi 2000 kVAr.
328	Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:	mijloace naturale;	baterii de condensatoare fixe;	c) baterii de condensatoare în trepte.
329	Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:	0,98	0,95	0,92
330	Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:	operatorului de distribuţie	operatorului de măsurare	consumatorilor industriali şi similari
331	Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:	0,4 kV	20 kV	110kV
332	Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:	max. 40% din puterea nominală a transformatorului	max. 30% din puterea nominală a transformatorului	max. 20% din puterea nominală a transformatorului
333	Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:	baterii de condensatoare	bobine de reactanţă	filtre de armonici
			Bitmap

Subiecte legislatie Gradele III si IV

  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd III si IV	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Încadrarea punctelor de măsurare aferente locurilor de consum în una dintre categoriile A, B, C, se face considerând:	energia electricã consumatã în ultimele 12 luni, pentru locurile de consum existente	puterea maximã contractatã, pentru orice loc de consum	energia electricã anualã contractatã, pentru locurile de consum noi
2	Trecerea în altă categorie de punct de măsurare pentru locurile de consum se face prin grija Operatorului de măsurare, atunci când consumul de energie electrică pentru ultimele 12 luni se abate de la valorile de definiţie cu:	+ 5% respectiv – 20%	+10% respectiv – 30%	+ 10% respectiv – 10%
3	Puncte de măsurare de categoria C sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuitele care alimentează locuri de consum de energie electrică având un consum anual:	peste 200 MWh	sub 200 MWh	peste 300 MWh
4	Operatorul de măsurare a energiei electrice vehiculate prin puncte de măsurare de categoria A:	este unic	poate fi oricare furnizor	poate fi oricare producător
5	Contorul de energie electrică montat într-un punct de măsurare de categoria B trebuie prevăzut cu:	un sigiliu	două sigilii	trei sigilii
6	În punctele de măsurare de categoria B se utilizează:	exclusiv contoare electronice	exclusiv contoare de inducţie	contoare electronice sau contoare de inducţie
7	Puncte de măsurare de categoria A sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuitele care alimentează locuri de consum de energie electrică având un consum anual:	peste 100 GWh	sub 50 GWh	sub 100 GWh
8	Pentru sistemele de măsurare de categoria A, secţiunea şi lungimea circuitelor care asigură legătura dintre transformatoarele de tensiune pentru măsurare şi contoare trebuie astfel alese încât căderile de tensiune pe aceste circuite să nu fie mai mari de:	0,25V	0,05V	0,5V
9	În cazul sistemului de citire automată la nivelul punctului central, indecşii se stochează în baza de date pe o perioadă de minim:	400 zile	200 zile	300 zile
10	Puncte de măsurare de categoria A sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuite cu putere nominală:	mai mică de 100 MVA	mai mare de 100 MVA	egală cu 100 MVA
11	Puncte de măsurare de categoria B sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuite cu putere nominală:	mai mică de 100 MVA	mai mare de 100 MVA	egală cu 100 MVA
12	Contorul de energie electrică montat într-un punct de măsurare de categoria C trebuie prevăzut cu:	un sigiliu	două sigilii	trei sigilii
13	Se pot utiliza contoare cu preplată pentru punctele de măsurare de categoria:	A	B	C
14	Pentru sistemele de măsurare de categoria A, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an	o dată la trei ani
15	Pentru sistemele de măsurare de categoria B, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an	o dată la trei ani
16	Pentru sistemele de măsurare de categoria C, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an	o dată la trei ani
17	Pentru sistemele de măsurare de categoria B măsurarea se face folosind:	tensiunile şi curenţii de pe toate cele trei faze, la înaltă şi joasă tensiune	tensiunile şi curenţii de pe toate cele trei faze, la joasă, medie şi înaltă tensiune	curenţii de pe două sau trei faze şi tensiunile dintre faze, la medie tensiune
18	În cazul sistemelor de măsurare de categoria C, pentru consumatorii casnici înregistrarea energiei reactive:	este obligatorie	nu este obligatorie	se face cu acordul consumatorului
19	Pentru sistemele de măsurare de categoria A se utilizează contoare electronice cu clasa de exactitate:	0,5 pentru energia activă şi 2 pentru energia reactivă	0,2S pentru energia activă şi 1 pentru energia reactivă	2 pentru energia activă şi 3 pentru energia reactivă
20	Pentru sistemele de măsurare de categoriile B şi C, este permisă transmiterea informaţiei de la contoare la concentratoare astfel:	numai în format numeric	prin intermediul impulsurilor generate de contoare sau în format numeric	numai prin intermediul impulsurilor generate de contoare
21	În operarea sistemelor de măsurare, Operatorii de măsurare a energiei electrice îndeplinesc următoarele funcţii de bază:	măsurarea energiei electrice şi a mărimilor specifice pentru determinarea serviciilor de sistem tehnologice	furnizarea energiei electrice	achiziţionarea valorilor mărimilor măsurate
22	Contoarele cu preplată trebuie inspectate de către Operatorul de măsurare şi citite local cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an	o dată la trei ani
23	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:	Prin Hotărâre a Guvernului României.	Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.	Prin Decizie a preşedintelui ANRE.
24	Scopul „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora
25	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.	Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie.	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.
26	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.	Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.
27	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie.	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie
28	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:	la care acţionar principal este statul român.	la care acţionar majoritar nu este statul român.	tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.
29	Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:	Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod	Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice	Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili
30	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) este administrat de:	SC ELECTRICA SA, în calitate de elaborator	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	CN TRANSELECTRICA SA
31	Serviciul de distribuţie a energiei electrice este un serviciu public:	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărire comunală	a cărui realizare a fost concesionată de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza cărora sunt amplasate reţelele electrice de distribuţie.	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu condiţiile licenţei de distribuţie acordate de ANRE, în baza legii energiei electrice
32	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electrice aflate în patrimoniu (linii electrice, staţii de transformare, puncte de alimentare, posturi de transformare, instalaţii  de  protecţie  şi  automatizare etc)	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional	Aprobarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, stabilite în funcţie de structura cheltuielilor
33	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie, precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor proprii din reţelele electrice de distribuţie.	Asigurarea tranzitării energiei electrice prin reţelele electrice de 110 kV aflate în patrimoniu propriu	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional.
34	Responsabilităţile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) includ:	Administrarea documentaţiei tehnice şi normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
35	Printre responsabilităţile şi obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
36	Printre obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Obligaţia ca în termen de maximum 30 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul
37	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
38	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;	Furnizarea energiei electrice	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
39	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;
40	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor;	Furnizarea energiei electrice
41	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;
42	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public
43	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite;	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă;
44	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 0,4-110 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;	Prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii în alimentarea altor utilizatori ai reţelelor electrice de distribuţie din zonă;	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie
45	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Se încadrează în puterea maximă prevăzută în avizul tehnic de racordare (ATR) şi respectă condiţiile prevăzute în contract	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 220-400 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;
46	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Întrerupere accidentală a energiei electrice.	Forţă majoră	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie
47	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică:	la apariţia unor condiţii meteorologice deosebite (inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole etc)	în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, planificate de operatorul de distribuţie	în condiţii de forţă majoră
48	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Forţă majoră.	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie	Evenimente accidentale determinate de terţi.
49	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice defineşte indicatorii de performanţă generali ai serviciului, care sunt în număr de:	3: racordarea consumatorilor, contractarea furnizării energiei electrice şi reclamaţiile utilizatorilor	5: racordarea utilizatorilor, contractarea serviciului de distribuţie, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice şi sesizările utilizatorilor	7: racordarea consumatorilor, racordarea producătorilor, contractarea serviciului de distribuţie, contractarea furnizării energiei electrice, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice, sesizările consumatorilor
50	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	90 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la 110 kV	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la medie tensiune	15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune
51	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune	20 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la  medie tensiune	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă şi medie tensiune
52	Termenul standard a pentru încheierea contractului pentru serviciul de distribuţia energiei electrice între un operator de distribuţie si un utilizator este de:	10 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei	15 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei	30 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei
53	Operatorul de distribuţie asigură sosirea echipei de intervenţie în mediul rural în maximum:	24 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică	10 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică	2 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică
54	Termenul minim de anunţare a consumatorilor privind întreruperea necesară pentru lucrări planificate de exploatare şi mentenanţă este:	48 ore	24 ore	10 ore
55	În punctele de delimitare distribuitor/ consumator, limitele în care trebuie să se încadreze tensiunea, în 95% din săptămână, sunt:	+/- 5% din tensiunea contractată	+/ – 10% din tensiunea contractată	+/ – 12% din tensiunea contractată
56	Termenul standard pentru răspuns la reclamaţii privind nivelul tensiunii este de:	30 de zile calendaristice	15 zile calendaristice	10 zile lucratoare
57	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	La toate sesizările transmise în scris.	În termen de 30 zile calendaristice	În termen de 5 zile lucrătoare.
58	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	În termen de 10 zile lucrătoare	În termen de 3 zile lucrătoare	La toate sesizările transmise în scris
59	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de:	3 ani	5 ani	7 ani
60	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă pe o durată maximă de:	5 ani	10 ani	15 ani
61	Verificarea dimensionării, în proiectare, a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se face ţinând seama de:	criteriul pierderilor minime de energie	criteriul economic si criteriul stabilităţii termice în regim de durata	criteriul stabilităţii termice si dinamice în regim de scurtcircuit
62	Elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), are la bază ca date de intrare:	Prognoza de consum pe o perspectivă de 3 ani, pusă la dispoziţie de furnizori şi consumatori eligibili;	Ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi;	Natura surselor de producere a energiei electrice;
63	În 100% din săptămână frecvenţa trebuie să se încadreze în banda:	50 Hz – 6% … 50 Hz + 4%	50 Hz – 8% … 50 Hz + 5%	50 Hz – 10% … 50 Hz + 4%
64	Planificare dezvoltării şi modernizării reţelelor electrice de distribuţie se face de către:	Ministerul de resort, cu consultarea ANRE şi a operatorilor de distribuţie	Operatorii de distribuţie, titulari de licenţe acordate de ANRE	ANRE, în calitate de administrator al Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED)
65	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează
66	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă	utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată
67	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate
68	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii perturbatori	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă
69	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii cu o putere de 25 kVA
70	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii perturbatori
71	Fişa de soluţie este elaborată de:	utilizatori	operatorul de distribuţie	orice consultant de specialitate
72	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare
73	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii care solicită  modificarea / îmbunătăţirea instalaţiilor de racordare existente sau creşterea gradului de siguranţă în punctul de delimitare, dacă lucrările necesare nu pot fi stabilite prin fişa de soluţie	utilizatorii de tip „consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;
74	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii de tip „consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată	utilizatorii care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare
75	Studiul de soluţie elaborat în vederea racordării la reţelele electrice se avizează atât de operatorul de distribuţie cât şi de operatorul de transport şi de sistem în toate cazurile care prevăd:	racordarea grupurilor dispecerizabile la reţelele electrice de distribuţie	racordarea utilizatorilor racordaţi la medie tensiune care deţin în patrimoniu receptoare cu puteri totale de 30 kVA	racordarea utilizatorilor în staţii de transformare 400(220)/110 kV prin linii electrice de distribuţie cu tensiunea de 110kV
76	Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET) este:	Elaborat de CN TEE Transelectrica SA şi aprobat prin Ordin al preşedintelui ANRE	Elaborat de ANRE şi aprobat prin Ordin al ministrului Economiei şi Finanţelor	Elaborat de ANRE şi aprobat prin Hotărâre a Guvernului
77	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET) sunt incluse:	Stabilirea unui set de reguli şi norme pentru conducerea prin dispecer a Sistemului Electroenergetic Naţional	stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile nedispecerizabile	stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile dispecerizabile racordate la reţeaua electrică de distribuţie
78	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este societatea comercială de interes naţional care desfăşoară activităţi specifice precizate în Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET), cum ar fi:	serviciul de transport al energiei electrice şi serviciul de sistem, în calitate de operator de transport şi de sistem (TSO)	administrarea pieţei de energie electrică	măsurarea energiei electrice pe piaţa en-detail
79	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este societatea comercială de interes naţional care desfăşoară următoarele activităţi specifice precizate în Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET):	măsurarea energiei electrice pe piaţa en-detail de energie electrică	măsurarea energiei electrice pe piaţa angro de energie electrică, în calitate de operator de măsurare	serviciul de transport al energiei electrice şi serviciul de sistem, în calitate de operator de transport şi de sistem (TSO)
80	Persoana juridică care are calitatea de administrator al Codului tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET), este:	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA	Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	Ministerul Economiei şi Finanţelor
81	Serviciul de sistem aflat în responsabilitatea operatorului de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) are scopul de a asigura:	funcţionarea în siguranţă a SEN	administrarea pieţei de energie electrică, prin OPCOM	restaurarea funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional după un colaps total sau al unei zone
82	Serviciile de sistem asigurate de operatorul de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) sunt:	tehnologice, furnizate de utilizatorii RET	auxiliare	funcţionale, care exprimă activitatea operaţională a CN TRANSELECTRICA SA
83	Serviciile de sistem tehnologice furnizate Companiei Naţionale TRANSELECTRICA SA de către utilizatorii reţelelor electrice de transport includ:	consumatorii nedispecerizabili, care pot fi deconectaţi la dispoziţia CN TRANSELECTRICA SA	sistemele de reglaj primar al frecvenţei	rezervele de putere
84	Serviciile de sistem tehnologice, asigurate de operatorul de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) includ:	reglarea tensiunilor în reţeaua electrică de transport	retehnologizarea staţiilor electrice aflate în patrimoniul CN TRANSELECTRICA SA	compensarea consumului propriu tehnologic (CPT) din reţeaua electrică de transport
85	Responsabilitatea asigurării serviciul de sistem aparţine următoarei persoane juridice titulare de licenţă:	orice producător de energie electrică racordat la SEN	CN Transelectrica SA	SC Electrica SA, inclusiv actuale sau foste filiale
86	Rezerva de reglaj primar trebuie sa se poată mobiliza automat si integral în:	10 s	50 s	30 s
87	Rezerva de reglaj secundar este rezerva care poate fi integral mobilizata la:	abaterea frecventei de la valoarea de consemn	abaterea soldului SEN de la valoarea de consemn	abaterea tensiunii de la valoarea nominala
88	Sunt parametrii tehnici de calitate ai serviciilor de transport si de sistem:	frecventa în SEN si tensiunea în RET	calitatea curbelor de tensiune si de curent	nivelul consumului propriu tehnologic (pierderi de energie electrica)
89	Documentaţia anexata cererii de emitere a avizului tehnic de racordare are o structura ce depinde de:	de valoarea capitalului social, in cazul persoanelor juridice	categoria de utilizator din care face parte solicitantul	de puterea instalata a echipamentelor utilizatorului
90	Planul de situaţie cu amplasarea in zona a locului de consum, care face parte din documentele necesare solicitării unui aviz tehnic de racordare, trebuie sa fie:	Avizat de către organismele competente, potrivit legii.	Avizat de ANRE.	Avizat de către operatorul de reţea, anterior depunerii cererii.
91	Punctele de delimitare pentru blocurile de locuinţe nou-construite vor fi la:	bornele de ieşire din contoare, montate in apartamentele blocului.	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat , la limita zonei de proprietate asupra terenului, in exteriorul construcţiei	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat, la parter sau pe palier.
92	Obţinerea avizului tehnic de racordare de către un utilizator:	este obligatorie pentru orice loc nou de consum	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
93	Avizul tehnic de racordare trebuie obţinut:	pentru orice loc nou de consum	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
94	Solicitanţii se pot adresa operatorului la reţeaua căruia doresc să se racordeze, în vederea obţinerii avizului tehnic de racordare:	prin intermediul operatorului pieţei de energie electrica	prin intermediul unui titular de licenţa de furnizare în zona	direct sau prin intermediul unui consultant de specialitate atestat
95	Operatorul de reţea va comunica în scris solicitantului imposibilitatea de a emite aviz tehnic de racordare si motivele justificate ale refuzului in situaţia în care:	capacitatea reţelei electrice nu permite racordarea	prin racordare s-ar încălca normele în vigoare	nu a fost respectat avizul de amplasament
96	Pentru utilizatorii permanenţi perioada de valabilitate a avizului tehnic de racordare este de:	maximum 20 de ani de la data emiterii	minimum 20 de ani de la data emiterii	minimum 25 de ani de la data emiterii
97	Eventualele contestaţii ale avizelor tehnice de racordare emise pentru puteri mai mari de 100 kW se rezolvă astfel:	de către organele ierarhice ale emitentului	de către operatorul de distribuţie care a emis avizul	de către ANRE
98	Lucrările pentru realizarea instalaţiilor cuprinse între punctul de racordare si punctul de delimitare la racordarea unui utilizator se execută astfel:	de către operatorul de reţea, cu forte proprii	de către utilizator	se contractează de către operatorul de reţea cu agenţi economici atestaţi în condiţiile legii
99	Regulamentul pentru atestarea operatorilor economici care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:	Hotărâre de guvern	Ordin al ministrului de resort	Ordin al preşedintelui ANRE în baza Legii 13/ 2007
100	Executarea de lucrări de proiectare sau de executare a instalaţiilor electrice fără Atestat valabil emis de ANRE:	Constituie contravenţie şi se sancţionează	Este permisă pentru instalaţiile electrice de utilizare	Constituie doar abatere
101	Atestatele emise de ANRE pentru desfăşurarea activităţilor operatorilor economici în instalaţii electrice instituie competenţe:	La proiectarea şi executarea de lucrări pe niveluri de joasă, medie şi înaltă tensiune	Numai la proiectarea şi executarea de lucrări pe niveluri de joasă şi medie tensiune	Numai la efectuarea de lucrări de încercări de echipamente electrice
102	Operatorul economic aflat în reorganizare judiciară, care nu deţine atestate emise de ANRE:	Poate solicita Atestat provizoriu emis de ANRE	Nu poate solicita Atestat emis de ANRE	Poate efectua doar de lucrări de încercări de echipamente electrice
103	Durata de valabilitate a Atestatelor emise de ANRE este:	De la 1 la 5 ani	Nelimitată	Provizorie de la 1 la 12 luni
104	ANRE poate retrage Atestatul acordat:	Dacă operatorul economic nu îndeplineşte criteriile de bonitate financiară corespunzătoare procedurii aplicabile	Operatorul economic nu îndeplineşte una din obligaţiile definite ca „esenţiale” de către ANRE, conform prevederilor Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici	ANRE nu are competenţa de a retrage Atestatele emise
105	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale dacă:	Operatorul economic săvârşeşte una dintre contravenţiile stabilite în legea energiei electrice	Operatorul economic săvârşeşte una dintre infracţiunile stabilite în legea energiei electrice	Operatorul economic nu transmite lunar sinteza activităţii desfăşurate
106	Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac:	În condiţiile Legii nr. 318/ 2003	În condiţiile Legii nr. 13/ 2007	ANRE nu poate dispune aplicarea de amenzi Operatorilor economici, decât cu acordul acestora
107	ANRE poate retrage Atestatul deţinut de un operator economic dacă:	Operatorul economic a executat lucrări fără personal calificat, autorizat şi în număr minim corespunzător pentru tipul de atestat deţinut	ANRE nu poate dispune retragerea Atestatelor emise	Operatorul economic a prezentat în anexă la cererea de atestare/ reatestare informaţii neconforme cu realitatea
108	ANRE poate retrage Atestatul deţinut de un operator economic dacă:	Operatorul economic solicită acest lucru	Operatorul economic a prezentat în anexă la cererea de atestare/ reatestare informaţii neconforme cu realitatea	ANRE nu poate dispune retragerea Atestatelor emise
109	Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:	Hotărâre de guvern	Ordin al ministrului de resort	Ordin al preşedintelui ANRE
110	Autorizarea electricienilor pentru proiectarea şi executarea de instalaţii electrice racordate la SEN, se face de către:	Ministerul învăţământului	Operatorul de distribuţie	ANRE, în baza Legii 13/ 2007 şi a unui regulament specific
111	Autorizarea unui electrician se realizează în urma:	promovării unui examen de autorizare	promovării unui concurs de autorizare, cu număr limitat de locuri	unui interviu în faţa unei comisii ANRE
112	Electricienii care doresc să solicite autorizarea, pentru a fi acceptaţi la examen trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea profesională	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă experienţa practică în domeniul instalaţiilor electrice	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea si experienţa profesională în domeniul instalaţiilor electrice
113	Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de exploatare a instalaţiilor electrice se realizează în baza	Unor norme specifice aprobate prin Hotărâre de Guvern	Conform Legii 319/2006, unor norme specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate şi aprobate de unitatea care deţine în patrimoniu instalaţiile electrice	Unor regulamente aprobate de operatorii de distribuţie
114	Verificarea proiectelor de instalaţii electrice tehnologice racordate la SEN se realizează de către:	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip A	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor având calitatea de „Verificator de proiecte”	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip B
115	Verificarea instalaţiilor electrice tehnologice noi, executate în vederea racordării la SEN se realizează de către:	Personalul de exploatare din cadrul operatorului de reţea	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor, având calitatea de „Responsabil tehnic cu execuţia”	Corpul de control al ANRE
116	Electricienii autorizaţi de ANRE pentru proiectare au autorizaţii de tip:	A	B	C
117	Câte grade de competenţă sunt prevăzute în regulamentul de autorizare a electricienilor elaborat şi aprobat de ANRE, indiferent de tipul de autorizare?	4 grade de competenţă (I, II, III şi IV)	5 grade de competenţă (I, II, III, IV şi V)	3 grade de competenţă (A, B şi C)
118	Legitimaţiile de electrician autorizat pot fi:	De tip G (general) pentru instalaţii electrice	De tip A (pentru proiectare) şi de tip B (pentru executare) de instalaţii electrice	De tip U (universal) pentru instalaţii electrice de utilizare
119	Regulamentul de autorizare a electricienilor defineşte următoarele tipuri de autorizaţii:	De tip E  pentru execuţie	De tip A sau B  pentru proiectare şi respectiv executare	Nu sunt definite tipuri de autorizare, ci doar grade de autorizare
120	Calitatea de electrician autorizat gradul III (A sau B) acordă titularilor de legitimaţie următoarele competenţe:	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 220 kV	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată maximă de 100 kW şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV
121	Electricianul autorizat pentru gradul I, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 100 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
122	Electricianul autorizat pentru gradul II, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
123	Electricianul autorizat pentru gradul III, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 6 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
124	Electricianul autorizat pentru gradul IV, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată	De a executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV
125	Legitimaţia de electrician autorizat gradul IIIB conferă următoarele competenţe titularului:	De executare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV	De executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De proiectare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV
126	În vederea înscrierii la examenul de autorizare, electricianul trebuie să transmită în documentaţia anexată cererii de autorizare o lista de lucrări; acest document este:	Opţional (solicitantul decide dacă îl transmite sau nu)	Nerelevant	Un document obligatoriu din dosar, care trebuie întocmit corelat cu informaţiile conţinute în carnetul de muncă
127	În vederea autorizării pentru ambele tipuri de autorizare (A şi B), electricienii:	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare şi experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip de autorizare şi susţin examene separate pentru fiecare dintre aceste tipuri	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare si experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip şi susţin un singur examen	Trebuie sa fi fost autorizaţi în prealabil în baza Ordinului MIC nr34 din 1999
128	Trecerea la un grad de autorizare superior se poate face:	după 5 ani de experienţă în baza gradului de autorizare deţinut	prin vizarea anuală a legitimaţiei de către ANRE	Susţinerea unui examen de autorizare în condiţiile prevăzute în Regulament, indiferent dacă vechea legitimaţie a expirat sau nu
129	Examenul de autorizare constă:	în susţinerea unei probe scrise, constând în 2 subiecte: un chestionar cu 30 de întrebări şi o aplicaţie numerică	într-un interviu susţinut in faţa unei Comisii ANRE, urmat de rezolvarea unei probleme si o aplicaţie practică	în participarea la un concurs, fiind necesară obţinerea unui punctaj minim de 30 de puncte
130	Promovarea examenului de autorizare se face obţinând:	Minim 20 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 25 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV	Minim 24 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, indiferent de gradul de autorizare (I, II, III sau IV)	Minim 12 de puncte la chestionar si 2 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 15 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV
131	Legitimaţia de electrician autorizat eliberată de ANRE este valabilă pentru o perioadă de:	3 ani	4 ani	5 ani
132	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	De a respecta proiectele lucrărilor de instalaţii electrice şi normele tehnice aplicabile	Nu este obligat să participe la recepţia finală a lucrărilor executate	Are dreptul de a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
133	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip A este:	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate	Să semneze documentaţii de proiectare chiar dacă nu sunt realizate de el, astfel încât proprietarul să poată demara cât mai repede execuţia instalaţiilor	Să execute sau să coordoneze execuţia instalaţiilor electrice de orice putere sau tensiune tehnic realizabilă
134	Este interzis electricianului autorizat:	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care deţine doar autorizaţie de tip A	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care nu deţine o autorizaţie de tip A	Să verifice proiecte de instalaţii electrice tehnologice de medie tensiune, dacă nu deţine atestat de „verificator de proiecte” emis de MEC
135	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	Să respecte proiectele de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice doar dacă sunt întocmite de el	La solicitarea beneficiarului, să participe la punerea în funcţiune şi recepţia finală a lucrărilor executate	De a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
136	Este interzis electricianului autorizat:	Să semneze documentaţii de orice fel pentru proiecte sau lucrări pe care nu le-a realizat sau supravegheat	Să racordeze noi puncte de consum de energie electrică la instalaţiile electrice, fără a avea aprobarea operatorului de reţea	Să realizeze lucrări de instalaţii electrice în baza unor documentaţii de proiectare realizate de alţi electricieni autorizaţi
137	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind permisă	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)
138	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind interzisă	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale, în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale)
139	Sancţiunile contravenţionale aplicate de ANRE pot fi asociate cu una dintre următoarele măsuri:	Retragerea autorizării cu drept de prezentare la o nouă examinare	Retragerea autorizării fără drept de prezentare la o nouă examinare	Avertisment verbal
140	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip B şi execută instalaţii electrice este:	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, numai în contractare legală a acestora (prin contract individual de muncă sau de prestări servicii, în cazul în care este autorizat de administraţia publică locală)	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, având în vedere că experienţa practică îi permite acest lucru
141	La expirarea duratei de valabilitate a legitimaţiei de electrician autorizat, titularul:	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza legitimaţia pentru o nouă perioadă de 5 ani, cu plata tarifului corespunzător gradului si tipului de autorizare	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza prelungirea valabilităţii legitimaţiei pentru o perioadă de doar 3 ani, cu plata a 50% din tariful corespunzător gradului si tipului de autorizare	În cazul în care doreşte continuarea activităţii în calitate de electrician autorizat, va susţine un nou examen, cu respectarea prevederilor Regulamentului de autorizare
142	În cazul în care electricianul autorizat îşi pierde legitimaţia, la solicitarea sa, ANRE poate emite un duplicat, dacă:	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită tariful de autorizare aprobat	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită o penalitate în cuantum de 500 RON indiferent de gradul şi tipul de autorizare	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită un tarif de emitere a duplicatului, conform prevederilor din regulamentul de autorizare
143	Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se urmăreşte:	asigurarea parametrilor nominali de funcţionare a capacităţilor energetice	asigurarea exploatării corespunzătoare a capacităţilor energetice	micşorarea pierderilor în posturile de transformare
144	Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:	exploatarea corespunzătoare a capacităţilor energetice	minimizarea expunerii capacităţilor energetice la riscuri tehnologice	cheltuieli minime de exploatare
145	Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte:	asigurarea parametrilor nominali de funcţionare a capacităţilor energetice	protecţia capacităţilor energetice	minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice
146	Delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice are în vedere, pe lângă caracteristicile capacităţilor energetice, şi:	cerinţe privind siguranţa obiectivelor învecinate	evenimentele accidentale determinate de angajaţii operatorului	dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional
147	Centralele termoelectrice fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	după caz, în funcţie de tipul combustibilului	nu, zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru liniile electrice de medie şi înaltă tensiune	da
148	Centralele eoliene fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	da	până în prezent, nu s-au reglementat	nu
149	Posturile electrice de transformare fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	nu,  zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru staţiile electrice de conexiune şi transformare	nu	da
150	Liniile electrice subterane (LES) fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	nu,  zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru liniile electrice aeriene (LEA)	da, indiferent de tensiunea nominală de funcţionare	doar LES având tensiunea nominală de 220 kV
151	Zona de protecţie la o centrală eoliană este:	egală cu conturul fundaţiei pilonului de susţinere	până în prezent, nu s-a reglementat	egală cu conturul fundaţiei pilonului de susţinere la care se adaugă 0,2 m de jur-împrejur
152	La stabilirea zonei de siguranţă a unei staţii electrice se au în vedere:	tensiunile nominale de contur	nu se delimitează zona de siguranţă a acestui tip de capacitate energetică	tensiunea cea mai înaltă din cadrul acesteia
153	La stabilirea zonei de protecţie a unui post de transformare se au în vedere:	nu se delimitează zona de protecţie a acestui tip de capacitate energetică	numărul de personal calificat alocat executării lucrărilor de mentenanţă	tipul constructiv al acestuia
154	Pentru posturi de transformare aeriene pe stâlpi, zona de protecţie este:	nu se delimitează zona de protecţia a acestui tip de capacitate energetică	egală cu conturul fundaţiei stâlpului	egală cu conturul fundaţiei stâlpului şi proiecţia pe sol a platformei suspendate
155	Pentru posturi de transformare aeriene pe stâlpi, dotate cu echipament cu ulei, zona de siguranţă este:	mai mare cu 50% decât zona de protecţie	20 m de la  limita zonei de protecţie	nu se normează
156	Pentru diferitele tipuri de posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare prevăzute cu echipament uscat, zonele de protecţie şi de siguranţă:	sunt diferite în funcţie de tipul capacităţii energetice	coincid, indiferent de tip	nu se delimitează zona de siguranţă a aceste tipuri de capacităţi energetice
157	Lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii de 400 kV este de:	75 m	100 m	55 m
158	Distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, pentru o linie de 20 kV, trebuie să fie de cel puţin:	5 m	1 m	15 m
159	Lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii de 220 kV este de:	55 m	81 m	25 m
160	Distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, pentru o linie de 110 kV, trebuie să fie de cel puţin:	10 m	4 m	15 m
161	Neînţelegerile privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, dintre operatorii de distribuţie şi solicitanţi, se soluţionează:	întotdeauna pe cale amiabilă	în conformitate cu prevederile unei proceduri specifice aprobate de ANRE	întotdeauna în justiţie
162	În cazul apariţiei unor divergenţe cu privire la racordarea la reţelele electrice sau emiterea de avize de amplasament, între un solicitant şi o subunitate sau unitate a unui operator de reţea, declanşarea procedurii de soluţionare a neînţelegerii se va face numai după:	parcurgerea procedurii de mediere la nivelul operatorului de reţea	înregistrarea unei acţiuni în justiţie	parcurgerea procedurii de mediere la nivelul Ministerului Economiei şi Finanţelor
163	Autoritatea  Naţională de Reglementare în domeniul Energiei analizează şi soluţionează prin procedură necontencioasă eventualele contestaţii cu privire la:	avizele tehnice de racordare	racordarea la reţelele electrice de interes public	calitatea execuţiei instalaţiilor interioare ale clădirilor civile
164	Legea energiei electrice nr. 13/2007 crează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul:	Energiei electrice	Energiei electrice şi termice	Energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare
165	Sursele staţionare de energiei electrica in curent continuu  se supun dispoziţiilor Legii energiei electrice nr. 13/2007?	Da	Nu	Da, doar sub aspectul stabilirii preţului de vânzare e energiei electrice produse
166	Printre obiectivele de baza ale Legii energiei electrice nr. 13/2007 se regăsesc:	Asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat la reţelele electrice de interes public	Promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie	Determinarea soluţiilor d racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
167	Accesul la reţeaua electrica de interes public este definit ca fiind:	Obligaţia unor persoane fizice sau juridice de a se racorda, in condiţiile legii, la reţelele electrice de transport sau de distribuţie	Dreptul unor persoane fizice sau juridice racordate la SEN de a consuma energie electrica achiziţionata de pe piaţa de energie electrica in regim concurenţial	Dreptul unor persoane fizice sau juridice de a se racorda si de a folosi, in condiţiile legii, reţelele electrice de transport si de distribuţie
168	Consumatorul eligibil de energiei electrica este:	Persoana juridica ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale	Consumatorul  ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si are dreptul de a revinde surplusul pe piaţa de energie electrica	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie
169	Linia electrica directa este:	Linia electrica ce leagă o capacitate energetica de producţie izolata de un client izolat	Linia electrica prin care se transmite energia electrica de la producător către mai mulţi consumatori	Linia electrica ce leagă un producător de energie electrica şi/sau furnizor de energie, in scopul alimentarii directe a sediilor proprii sau a clienţilor eligibili ai acestora
170	Operatorul de transport si de sistem este:	Orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de transport  si este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de transport	Orice persoana care deţine, sub orice titlu o reţea electrica de distribuţie si este titulara unei licenţe de distribuţie	Persoana juridica proprietara a reţelelor electrice de transport, pe care le exploatează in baza licenţei pentru transportul energiei electrice
171	Capacitatea de interconexiune este definită ca fiind reprezentată de:	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează racordarea mai multor consumatori la reţelele electrice de interes public	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează conectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice	Ansamblul instalaţiilor si echipamentelor prin care se realizează tranzit de energie electrica intre doua zone ale sistemului electroenergetic naţional
172	Reţeaua electrica este definita ca fiind:	Ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere si de protecţie a acestora, staţiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate	Ansamblul de linii electrice destinate conectării unui producător de energie electrica de un utilizator al sau
173	O reţea electrica de distribuţie este definită ca fiind:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 220 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 110 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv
174	Reţeaua electrica de transport este:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala mai mică decât 110 kV	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala cel mult egala cu 110 kV
175	Sistemul electroenergetic este definit ca fiind:	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia energiei electrice	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia, furnizarea si utilizarea energiei electrice
176	Sistemul electroenergetic naţional este:	Totalitatea instalaţiilor de producere, transport si distribuţie a energiei electrice de pe teritoriul naţional	Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional si care constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participanţii la piaţa de energie electrica	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune
177	ANRE este:	Agenţie naţională de reglementare în domeniul energiei termice	Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei
178	Zona de protecţie a unei capacităţi energetice este:	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si desfasurarea unor activitati
179	Zona de siguranţa a unei capacitati energetice este:	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul evitării punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului
180	Furnizorul de ultima opţiune este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul public de distribuţie a energiei electrice	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul de furnizare, in condiţii specifice reglementate	Un operator economic ale cărui acţiuni sau părţi sociale sunt deţinute în totalitate de statul român
181	Centrala  electrica de cogenerare este ansamblul de instalaţii, construcţii si echipamente necesare pentru producerea:	doar a energiei electrice	doar a energiei termice	energiei electrice si termice
182	Consumatorul eligibil de energie electrică este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul de energie electrică si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie	Consumatorul de energie electrică ce poate achiziţiona energie electrică doar de pe piaţa reglementata	Consumatorul de energie electrică obligat să achiziţioneze energia electrică la preturi de achiziţie reglementate
183	Culoarul de trecere a liniei electrice aeriene este format din:	Zona adiacenta liniei electrice aeriene având 100 m lăţime în plan orizontal	Zona adiacenta liniei electrice aeriene situata la 10 m deasupra acesteia	Suprafaţa terestra ce cuprinde zona de protecţie si zona de siguranţa
184	Operator de distribuţie este o persoană juridică, care:	Deţine si exploatează reţeaua electrica de iluminat public	întreţine si dezvolta reţeaua electrica de transport al energiei electrice	deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de distribuţie  si este titulara a unei licenţe de distribuţie  prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de distribuţie intr-o anumita zona
185	Ordinea de merit este ordinea în care un producător de energie electrică este luat în considerare pentru acoperirea cererii de energie în Sistemul Electroenergetic Naţional, pe baza:	Preţului ofertat [lei/MWh]	Puterii instalate	Capacitatii de a dispune rapid de o anumita putere
186	Reţea electrică de interes public este o reţea electrică la care sunt racordaţi:	cel puţin 3 utilizatori	cel puţin 2 utilizatori	cel puţin un utilizator
187	ANRE aproba reglementari cu caracter obligatoriu pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi anume:	Doar reglementari tehnice	Doar reglementari comerciale	Atât reglementari tehnice cat si reglementari comerciale
188	ANRE exercita controlul asupra operatorilor economici din sectorul energiei electrice cu privire la:	Respectarea reglementarilor emise si a sistemului de preturi si tarife in vigoare in sectorul energiei electrice	Respectarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă	Gestiunea patrimoniului public
189	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Finanţelor	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei	CN Transelectrica SA
190	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Comerţului	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei	Operatorul de distribuţie (filiale, sucursale ale SC Electrica SA sau societăţi rezultate ca urmare a procesului de privatizare)
191	Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public este:	Elaborat de ANRE si aprobat prin hotărâre a Guvernului României	Elaborat de ANRE si aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE	Elaborat de Ministerul de resort
192	Urmărirea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri si tarife în domeniul energiei electrice este de competenţa:	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)	Cancelariei Primului-ministru
193	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei este abilitată prin lege cu următoarele competenţe:	Aprobă reglementări tehnice şi comerciale obligatorii pentru operatorii economici din sectorul energiei	Stabileşte metodologia de urmărire şi control în vederea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri şi tarife la energia electrică	Concesionează bunurile aparţinând patrimoniului public aferente sectorului energiei electrice
194	Operatorii economici care asigura servicii de măsurare a energiei electrice sunt atestaţi de:	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
195	Printre competenţele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei se regăsesc:	Elaborarea si aprobarea regulamentului de desemnare a furnizorului de ultimă opţiune	Elaborarea normelor de securitatea şi sănătate în muncă pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice	Elaborarea regulamentului privind racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
196	Electrificarea localitatilor se realizează cu fonduri:	doar din bugetele locale	doar din bugetul de stat	din bugetele locale, bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite
197	„Autorizaţiile de infiintare” se acorda in condiţiile legii energiei electrice, pentru:	Realizarea de noi capacitati energetice	Retehnologizarea capacitatilor energetice existente	Reviziile si reparaţiile curente efectuate asupra capacitatilor energetice
198	„Autorizaţiile de înfiinţare” se acordă pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport al energiei electrice sau pentru retehnologizarea celor existente?	Numai pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport noi	Numai pentru retehnologizarea liniilor şi staţiilor electrice de transport existente	Atât pentru realizarea liniilor si staţiilor electrice de transport noi, cât şi pentru retehnologizarea celor existente
199	Autorizaţiile de înfiinţare se acordă pentru realizarea sau retehnologizare reţelelor electrice cu tensiunea de linie nominală mai mare sau egală cu:	0,4 kV	20 kV	110 kV
200	ANRE emite autorizaţii de infiintare pentru realizarea şi/sau retehnologizarea:	liniilor si staţiilor electrice de transport al energiei electrice	liniilor şi staţiilor de distribuţie a energiei electrice, cu tensiune nominala de 110 kV	liniilor electrice de distribuţie a energiei electrice cu tensiune nominala de 20 kV
201	ANRE emite licenţe pentru	Prestarea serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate	Realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si energiei termice in cogenerare
202	ANRE emite licenţe pentru:	Exploatarea comercială a capacităţilor energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare	Reabilitarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice	Retehnologizarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice
203	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Prestarea serviciului public de distribuţie a energiei electrice	Prestarea serviciului de sistem
204	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Activitatea de furnizare a energiei electrice
205	Titularul autorizaţiei de infiintare a unei capacitati energetice, acordată în baza Legii energiei electrice, are următoarele obligaţii:	Sa stabilească si sa aplice, pe întreaga durata a executării lucrărilor, masurile de protecţie a persoanelor, bunurilor si mediului	Sa stabilească un sistem de comunicare cu consumatorii de energie electrică ce vor fi alimentaţi din instalaţiile electrice aflate în construcţie	Sa obţină toate vizele, acordurile si atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat
206	Obligaţiile aferente serviciului public sunt impuse operatorilor economici reglementaţi de ANRE prin următoarele tipuri de acte:	Licenţă – act juridic acordat de ANRE pentru exploatarea comercială a capacităţilor energetice	Reglementări – acte (normative) tehnice şi/ sau comerciale, aplicabile activităţii desfăşurate	Atât prin acte juridice (licenţă şi/ sau autorizaţie de înfiinţare), cât si prin reglementări tehnice şi comerciale, acordate/ emise de ANRE
207	Asupra terenurilor aflate in proprietatea terţilor, cuprinse in zonele de protecţie si de siguranţa ale capacităţilor energetice, se stabileşte:	drept de utilizare gratuită	drept de proprietate	drept de servitute legala
208	Concesiunea, în domeniul energiei, are ca obiect:	Bunuri proprietate publica sau privata ale statului	Activitati si servicii publice de interes naţional din domeniul energiei electrice	Bunurile utilizate în activitatea de furnizare a energiei electrice
209	Pe piaţa concurenţial cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienţilor eligibili prin	Contracte bilaterale la preţuri reglementate	Contracte bilaterale la tarife fixe	Contracte bilaterale la preţuri negociate
210	Reţeaua electrica de transport al energiei electrice, inclusiv terenurile pe care este amplasata, sunt:	Proprietate privata a unei persoane juridice	Proprietate publica a statului	Proprietate privata a statului
211	Operatorul de transport si de sistem are următoarele atribuţii principale:	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de transport, instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de distribuţie	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie spre consumatorii casnici
212	Cine analizează si avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare la reţelelor electrice de transport?	Operatorul de Transport si de Sistem	ANRE	Operatorul de distribuţie local
213	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor fizice sau juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să efectueze construcţii de orice fel in zona de siguranţa a instalaţiilor, fara avizul de amplasament al operatorului de transport si de sistem	Să efectueze săpături de orice fel in zona de siguranţa a reţelelor electrice de transport, fara acordul operatorului de transport si de sistem
214	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să racordeze fără respectarea reglementărilor aplicabile, instalaţiile proprii la cele ale reţelei electrice de transport	Sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod accesul la instalaţii al operatorului de transport si de sistem
215	Operatorul de distribuţie:	Exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare	Monitorizează siguranţa in funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum si indicatorii de performanta ai serviciului de distribuţie	Încasează contravaloarea energiei electrice furnizate
216	Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie persoanelor fizice si juridice:	Li se interzice să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a acestora, fără avizul de amplasament al operatorului de reţea	Li se interzice sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire sau prin construcţii accesul la instalaţii al OD	Li se permite depozitarea de materiale pe culoarul de trecere si in zonele de protecţie si de siguranţa ale instalaţiilor, fara acordul operatorului de reţea, cu condiţia să fie proprietar al terenului
217	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie
218	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie	Neplata facturii curente de energie	Neplata abonamentului radio-tv
219	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Neplata abonamentului radio-tv	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie
220	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum de energie mai mare decât cel aferent puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare	Plata cu întârziere a facturilor	Consum fraudulos de energie, neplata repetata a facturilor sau in alte situaţii prevăzute de legislaţia in vigoare
221	În caz de consum fraudulos de energie, consumatorul:	Va fi sancţionat contravenţional	Va primi preaviz de deconectare	Va fi deconectat si va plati contravaloarea energiei electrice consumate
222	Elaborarea de programe de eficienta energetica si de promovare a resurselor regenerabile de energie este o atribuţie a:	Guvernului României	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei
223	Calitatea de autoritate contractanta privind concesionarea bunurilor şi serviciilor din sectorul energiei electrice o are	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
224	În conformitate cu prevederile legii energiei electrice, sunt considerate surse regenerabile de energie:	Solare	Eoliene	Energia obţinuta prin arderea combustibililor fosili
225	Criteriile de promovare a energiei electrice produse in centrale electrice de cogenerare de înalta eficienta au in vedere:	Promovarea utilizării eficiente a combustibililor	Asigurarea accesului concurenţial al energiei electrice produse in cogenerare	Promovarea utilizării surselor regenerabile
226	Tarifele de racordare la reţea sunt:	Stabilite de operatorii de reţea	Negociate cu solicitantul	Reglementate de ANRE
227	Sustragerea de energie electrica constituie:	Contravenţie	Infracţiune de furt	Contravenţie sau infracţiune, după caz
228	Constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani:	Executarea de săpaturi sau lucrări de orice fel in zonele de protecţie a instalaţiilor, fara consimţământul prealabil al proprietarului acestora	Deteriorarea, modificarea fără drept a instalaţiilor energetice sau sustragerea de componente ale acestora	Nerespectarea reglementărilor emise de ANRE
229	Constituie contravenţie:	refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare	nerespectare obligaţiilor de producere şi/sau de ofertare conform prevederilor legale	sustragerea de energie electrica
230	Încălcarea reglementarilor tehnice si comerciale emise/ aprobate de ANRE constituie:	Infracţiune	Contravenţie	Abatere
231	Refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare constituie:	Contravenţie	Infracţiune	Tentativa de infracţiune
232	Conventia de exploatare, anexă la contractul de furnizare a energiei electrice, este un act juridic incheiat intre:	consumator si producator	operator de retea si consumator	furnizor si producător
233	Conventia de exploatare este un act juridic prin care sunt precizate aspecte legate de:	manevrele ce se executa si aventualele despagubiri ce se pot acorda in cazul unui incident	punctul de delimitare patrimonială între instalaţii şi condiţiile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor	realizarea conducerii operative prin dispecer
234	Activitatea de furnizare a energiei electrice implica urmatoarele servicii:	facturarea şi încasarea contravalorii energiei electrice, intermedierea relatiei consumatorului cu operatorul de retea	calculul tarifelor aplicabile categoriiloe de consumatori	aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice
235	Prin grup de masurare a energiei electrice se intelege:	ansamblul format din contorul de energie electrica si  elementele de securizre	ansamblul format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare, inclusiv elementele de securizare	doar transformatorul de măsurare
236	Se considera o intrerupere in alimentarea cu energie electrica:	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 5% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 1% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 10% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.
237	Calitatea energiei electrice se refera la totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la:	frecventa, amplitudinea si variatia tensiunii	flicker si armonici	metodologia de stabilire e tarifelor
238	Punctul de delimitare între instalaţiile electrice este definit ca:	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorului de cele ale operatorului de retea	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se află instalat grupul de măsurare a energiei electrice	întotdeauna punctul de delimitare este punctul fizic în care este racordat un utilizator
239	Punctul de masurare este definit ca:	punct al unei retele electrice care delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorilor de cele ele operatorilor de retea	punct al unei retele electrice unde se află instalat grupul de masurare a energiei electrice	punct fizic din reţeaua electrica la care se racordeaza un utilizator.
240	Consumatorul casnic este consumatorul care:	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminatul artificial din propria locuinta si din afara acesteia, fiind racordat la o retea monofazata de JT;	Utilizeaza energiei electrice pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta, precum si pentru realizarea de activitati comerciale sau prestarea de servicii;	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminat artificial, precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta.
241	Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori se aplicã:	furnizorilor si consumatorilor  de energie electrica	tranzactiilor de pe piata angro de energie electrica	relatiilor comerciale dintre producatori si furnizori
242	În functie de puterea contractatã, consumatorii, altii decât cei casnici, pot fi mari consumatori, când puterea contractatã depãseste:	50 kW	100 kW	200 kW
243	Contractarea energiei electrice cu consumatorii casnici si asimilati acestora se face tinându-se seama de:	tipul receptoarelor din dotare	puterea maxima absorbitã	puterea instalatã în receptoarele proprii
244	Sunt obligati sã asigure mentinerea factorului de putere între limitele prevãzute în reglementãri emise de ANRE:	consumatorii casnici	toti consumatorii de energie electrica	toti consumatorii de energie electricã, cu exceptia consumatorilor casnici
245	În contractele de furnizare a energiei electrice, se prevăd întotdeauna valori orare ale cantitãtilor de energie electricã activã contractate, dacă puterea electrică contractatã este mai mare de:	3 MW	10 MW	100 kW
246	Consumatorii de energie electricã pot revinde energia unor eventuali subconsumatori:	fara a obtine nici un fel de acord al operatorului de reţea, furnizprului sau ANRE	cu acordul ANRE	cu acordul operatorului de distributie si al furnizorului
247	Succesorii legali ai unor contracte de furnizare pot continua derularea acestor contracte:	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de o luna	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de 6 luni	fara nici o obligatie
248	Consumatorii casnici nu plãtesc energia electricã reactivã:	daca au o putere maxima contractata mai mica de 30 kW	daca au o putere maxima contractata mai mica de 50 kW	indiferent de puterea maxima contractata
249	Sistarea furnizarii energiei electrice la un consumator pentru întârzieri la plata facturii aferente va fi obligatoriu preavizata cu:	cel putin 3 zile înainte	cel putin 5 zile înainte	cel putin 10 zile înainte
250	Pentru depasirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare, furnizorul:	aplica un preaviz, apoi întrerupe furnizarea energiei electrice consumatorului	îi da consumatorului doua previze, apoi îi aplica penalizari	îi aplica preaviz consumatorului, apoi îl actioneaza în justitie
251	Pentru furnizarea de energie electrica contractul de furnizare:	este o conditie obligatorie	nu este obligatoriu	se încheie în conformitate cu contractul – cadrul aprobat de ANRE
252	Consumatorii pot conveni cu furnizorul sistarea temporara a energiei electrice, pentru o perioada de:	minimum o luna si maximum 12 luni	minimum 3 luni si maximum 6 luni	minimum 6 luni
253	Prin consumatori industriali se înteleg:	societatile comerciale si regiile autonome din domeniul industrial	sediile administrative ale societatilor comerciale	societatile comerciale care desfasoara activitate de comert cu bunuri
254	Un consumator eligibil:	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata o singura data	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata de cel mult douã ori	nu poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata
255	În cazul consumului fraudulos de energie electrica, perioada de recalculare va fi de:	un an pentru consumatorii casnici si 6 luni pentru ceilalti consumatori	6 luni pentru toti consumatorii	6 luni pentru consumatori casnici si un an pentru ceilalti consumatori

 

Subiecte Norme Tehnice Gradul II

   Raspunsurile  poat fi accesate utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica sau identificand/selectand din articolul cu raspunsuri numai  intrebarile cuprinse in lista de mai jos!

28.02.09

Succes natural!

 

Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Pe blog aveti raspunsuri structurate pe grade, defalcarea facandu-se in baza tematicii inainte de aparitia sibiectelor defalcate pe site ANRE. Este posibil ca pe blog pentru un grad sa gasiti raspunsuri la mai multe intrebari. N-am facut aceasta comparatie. Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt grd II	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă	se calculează pe bază de formulă
2	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5%	15%
3	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade	creşte	rămâne constant
4	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	curentul de scurtcircuit permanent Ik	curentul de scurtcircuit de şoc
5	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
6	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator	departe de generator	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ
7	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există	se calculează pe bază de formulă
8	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact	impedanţele de defect	impedanţele de scurtcircuit
9	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor	impedanţele de scurtcircuit	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
10	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică
11	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare	impedanţele elementelor componente ale reţelei	impedanţele de scurtcircuit
12	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii;	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
16	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
17	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
18	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile;	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile.
19	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm	20 mm
20	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A	150 A
22	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
24	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă;	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile;	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.
27	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate	în dulapuri speciale	nu este necesar un spaţiu special
28	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu	Al	otel
30	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
31	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis;	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis;	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis
33	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator;	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;	criteriilor constructive;
34	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp
37	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
39	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A	40 A
41	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente	30 de apartamente
42	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp	3 x 95 +50 mmp
43	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m	20 m
44	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m	1m
45	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite	se admite condiţionat
47	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
48	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
49	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie	la latitudinea consumatorului
50	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A	până la 50 A	până la 20 A
51	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	interzisă	obligatorie	la latitudinea executantului
52	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă	obligatorie
53	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
54	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
55	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru
56	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură
57	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă
58	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească
59	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare	prin lipire cu cositor
60	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
61	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp	6 mmp
62	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică)
63	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m	5 m
64	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi
65	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
66	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii
68	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m
70	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice
71	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.
74	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm
76	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune;	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat	este interzisă
78	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază;	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
80	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A	minim 16 A
81	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize;	cel puţin trei prize.
82	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m	peste 2m
83	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m	cel puţin 1,5 m
84	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
85	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină	numai pentru deconectare sub sarcină
86	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm	75 mm	100 mm
88	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m	2,5 m
89	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m	1 m
90	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m	3 m	5 m
91	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW
92	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C
95	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere	legătura la un conductor de protecţie
96	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW	minimum 3 kW
97	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie	în execuţie sub tencuială
98	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW
99	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei
100	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW
102	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
103	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
104	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW	7,5 kW
105	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW	5,5 kW
106	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post	30 % din puterea transformatoarelor din post
107	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
108	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW	2,5 kW
109	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ	mai mare sau egala cu 2 MΩ
111	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ
112	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
114	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie
115	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II
116	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat
117	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante	flexibile	metalice
118	Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:	valoarea eficace a tensiunii între faze:	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare
119	Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:	valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale	valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)	valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale
120	Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:	semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp	distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi	deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim.
121	La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:	zona meteorologică şi tipul de amplasament	presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură	doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)
122	Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:	produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi	produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija	produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare
123	La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:	10%	15%	5%
124	La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:	ipoteza temperaturii maxime	ipoteza încărcării cu chiciură	ipoteza vântului maxim
125	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)	este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice
126	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m)	este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
127	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:	16 mmp	25 mmp	30 mmp
128	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:	20 mmp	16 mmp	35 mmp
129	În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:	metal	lemn	beton armat, prefabricaţi
130	La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:	500 daN	100 daN	250 daN
131	Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:	este interzisă	este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă	este permisă necondiţionat
132	La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:	2	2,5	1,5
133	Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:	vopsire	smălţuire	zincare
134	Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:	4 m	3m	2,5 m
135	Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:	pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic	distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m	este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice
136	În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:	în coronament orizontal	în coronament vertical, în cazuri justificate	întotdeauna în coronament vertical
137	Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:	0,15 m	0,5 m	2 m
138	La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:	6 m	3 m	10 m
139	La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:	30 cm	50 cm	nu este normată
140	La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:	30 cm	nu este normată	50 cm
141	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m	circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune
142	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune	se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi	nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m	va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi
143	Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:	este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact	este interzisă	este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate
144	La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:	realizarea unor fundaţii speciale	deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate	interzicerea înnădirii conductoarelor
145	La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:	se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m	nu se admite	se admite în condiţii de siguranţă mărită
146	La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:	în zona de protecţie a drumului, necondiţionat	în afara zonei de protecţie a drumului	în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord
147	La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:	0,2 m	0,1 m	nu este normată
148	LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:	linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare	se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune	armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul
149	Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m	este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei	este interzisă
150	Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă	este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia)	este interzisă
151	Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:	se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate	este interzisă	se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită”
152	Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:	respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă	în funcţie de categoria de pericol a clădirii	respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri
153	Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:	este întotdeauna interzisă	este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil)	este admisă necondiţionat
154	La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:	1 m	0,3 m	2 m
155	Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:	este întotdeauna interzisă	este permisă condiţionat	este întotdeauna permisă
			Bitmap

Posturi de transformare cerinte tehnice

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

• tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
• proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
• posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
• zonele de protecţie, si de siguranta.
• caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
• pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

• PT Aerian  pe un stâlp din beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si stalpi de lemn/metal)

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

• PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

• PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

• Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
• Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
• Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
• Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
• Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
• La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
• Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
• Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
• Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
  • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
  • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
• Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
• Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
• Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
• La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
• Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
• Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

• 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
• Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
• In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
• Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
• In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor

• 16 kVA
• 25 kVA
• 40 kVA
• 63 kVA
• 100 kVA
• 160 kVA
• 250 kVA
• 400 kVA
• 630 kVA
• 1000 kVA
• 1600 KVA

3.2        Grupe de conexiuni

• Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
• Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

• sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
• să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
• trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

• bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.

• in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
• pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
• circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
  • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
  • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
  • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
• circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
• transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
• echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
• ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
• protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
• pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm², iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm².
• spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
• configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
• stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

•  
  • similar CD a PTA conform 5.1
  • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
  • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
  • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

•  
  • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
  • ampermeru si voltmetru inregistrator
  • masurarea energiei active si reactive
  • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

•  
  • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm².
  • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm².

•  
  • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
  • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

• racordare in bucla (PT  în cabină).
• racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

• Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
• Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
• Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

• Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
• La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

•  
  • certificatul de urbanism,
  • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
  • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
  • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
  • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
  • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
  • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Raspunsuri (6) la subiectele din norme tehnice pt examenul de autorizare electricieni gradele IIIB si IVB

  Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIB_IVB.

 

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

 

          

 

 

Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

 

     Bibliografie: 

NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00


1. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00


2. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00


3. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013


4. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00


5. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 – Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV


6. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc


7. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93


8. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV










9. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice



 





10. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit


11. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune


12. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice


13. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari


14. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica


15. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV










16. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile



 

  

 

 

Statistici

II inclus in III_IVB

II – III_IVA=38 intrebari

II ∩ III_IVA = 117 intrebari

III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari

III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari

III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II	nr III_IVA	nr III_IV B	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
	1	1	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω art 12.5.3	10 Ω	15 Ω
	2	2	NTE  001/03	Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:	5 Ω	10 Ω art 12.5.3	15 Ω
	3	3	NTE  001/03	Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip:	înalt	semiînalt art 13.6	jos Ani Dobos:art 13.6
	4	4	NTE  001/03	Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică:	instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică	instalaţiilor electrice din medii explozive	instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1
	5	5	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
	6	6	NTE  001/03	Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:	tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b	tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială	tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b
	7	7	NTE  001/03	În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească:	12,5 kV/m art 5.1.3.5 b	30 kV/m	20 kV/m
	8	8	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând:	metoda convenţională art 5.2.1.a	metoda statistică	oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
	9	9	NTE  001/03	Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând:	doar metoda convenţională	doar metoda statistică	oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b
	10	10	NTE  001/03	La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:	30° art 6.1.3	45°	60°
	11	11	NTE  001/03	În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:	10 Ω	5 Ω art 6.2.6 b	4 Ω
	12	12	NTE  001/03	Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:	descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7	descărcătoare cu coarne	paratrăsnete
		13	NTE 002/03/00	Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice:	cu tensiune până la 400 kV art 1	cu tensiune până la 220 kV	cu tensiune până la 750 kV
		14	NTE 002/03/00	Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:	numai în caz de avarie	la punerea în funcţiune (PIF) art 6 a	în timpul exploatării art 6b
		15	NTE 002/03/00	Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie:	egală sau mai mare decât 2 MΩ	mai mare decât    2 MΩ tab V	egală cu 2 MΩ
		16	NTE 002/03/00	Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie	a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent	a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele cap V pct 3	între circuitele independente şi pământ cap V pct 3
		17	NTE 002/03/00	Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:	verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei cap V pct 1	verificări funcţionale	verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate cap V pct 1
		18	NTE 002/03/00	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare
		19	NTE 002/03/00	În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie:	să fie mai mare decât curentul de sarcină	să corespundă curentului de sarcină art 1.16 probe	să fie mai mică decât curentul de sarcină
		20	NTE 002/03/00	În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:	nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe	trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare	nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare
1	24	21	NTE 006	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă axa 10	se calculează pe bază de formulă
2	25	22	NTE 006	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5% art 14	15%
3	26	23	NTE 006	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade art 15 b	creşte	rămâne constant
4	27	24	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3	curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3	curentul de scurtcircuit de şoc
5	28	25	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3
6	29	26	NTE 006	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator Ani Dobos:art 16b	departe de generator Ani Dobos:atr 16b	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7	30	27	NTE 006	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există art 16c	se calculează pe bază de formulă
8	31	28	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact art 9d	impedanţele de defect art 9d	impedanţele de scurtcircuit
9	32	29	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor  art 13 Liliana art 9h	impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h
10	33	30	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator art 9a	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11	34	31	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare art 9c	impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c	impedanţele de scurtcircuit
12	35	32	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13	36	33	PE 102/86	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6,	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14	37	34	PE 102/86	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15	38	35	PE 102/86	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16	39	36	I7/2002	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;   art 5.2.27	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
17	40	37	PE 102/86	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
18	41	38	PE 102/86	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7
19	42	39	I7/2002	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm art 5.2.62	20 mm
20	43	40	I7/2002	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21	44	41	I7/2002	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A   art 5.2.28	150 A
22	45	42	PE 102/86	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23	46	43	PE 102/86	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30
24	47	44	I7/2002	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25	48	45	I7/2002	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă; art 4.2.23	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26	49	46	I7/2002	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile; art 7.1.12	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27	50	47	I7/2002	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate  art 7.1.16	în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16	nu este necesar un spaţiu special
28	51	48	PE 102/86	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29	52	49	I7/2002	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu art 5.1.3 b	Al	otel
30	53	50	PE 102/86	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10
31	54	51	I7/2002	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b	faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis;	faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32	55	52	PE 102/86	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11
	56	53	PE 103/92	Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV:	nu este obligatorie; art 1.4	este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei;	este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
	57	54	PE 103/92	Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;	dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale;	dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4
	58	55	PE 103/92	Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:	de regulă, numai la efectele dinamice;	de regulă, numai la efectele termice; Stoian C art 1.5	întotdeauna la efectele termice şi dinamice. Liliana art 1.5
	59	56	PE 103/92	Curentul de scurtcircuit reprezintă:	curentul nominal admisibil	supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4	supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4
	60	57	PE 103/92	La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:	de regulă, se neglijează;	se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2	se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
	61	58	PE 103/92	Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:	scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;	scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;	natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3
	62	59	PE 103/92	La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a:	rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ	rezistenţei arcului electric	rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare)
	63	60	PE 103/92	Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:	curentul dinamic nominal	curentul de scurtcircuit termic echivalent	valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1
	64	61	PE 103/92	La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama:	de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4	de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului	de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
	65	62	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:	scurtcircuitul monofazat	scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ	scurtcircuitul trifazat art 5.1
	66	63	PE 103/92	Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1	curentul de scurtcircuit permanent (kA)	curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
	67	64	PE 103/92	Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este:	direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2	direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect	direct proporţional cu durata defectului
	68	65	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la:	solicitări mecanice art 5.6	efecte termice	solicitări electromagnetice
	69	66	PE 103/92	Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice Liliana art 5.8	la efectele termice
	70	67	PE 103/92	Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:	la solicitări electromagnetice	la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9	arcul electric
	71	68	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:	se verifică la solicitări mecanice art 5.10	se verifică la solicitări termice art 5.10	nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
	72	69	PE 103/92	La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea:	totală (echivalentă);	părţii de aluminiu; art 6.6	părţii de oţel
	73	70	PE 103/92	Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la:	arc electric	solicitări electromagnetice	solicitări mecanice şi termice art 5.10
	74	71	PE 103/92	Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească:	375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură	valorile limită admise de normele producătorului art 6.14	375°C – 400°C, în funcţie de durata
		72	PE 116/94	Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile:	1 an art 1.2.9	6 luni	2 ani
		73	PE 116/94	Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de:	10º C art 1.3.12	5º C	15º C
		74	PE 116/94	Valoarea minimă  de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:  {!!!! 1000 MΩ art 13.1}	100 MΩ	500 MΩ	1 MΩ
		75	PE 116/94	În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră:	1,5 V	1 V	2 V art 19.5
		76	PE 116/94	În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată în 24 de ore art 19.6	o dată pe lună	o dată pe săptămână
		77	PE 116/94	În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează:	o dată pe săptămână	de două ori pe lună	o dată pe lună art 19.6
		78	PE 116/94	Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:	mai mică decât 1 MΩ	mai mare decât             1 MΩ art 2.2	egală cu 1 MΩ
		79	PE 116/94	În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la:	1 an	5 ani art 20.1	2 ani
		80	PE 116/94	La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de:	3000 Ω art 20.5	2500 Ω	2000 Ω
		81	PE 116/94	Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:	valoarea măsurată la ultima PIF	50% din valoarea măsurată la ultima PIF art 3.2	30% din valoarea măsurată la ultima PIF
		82	PE 116/94	Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:	1 MΩ	1,5 MΩ	2 MΩ Liliana art 5.2(5) pg 45
		83	PE 116/94	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	2000 MΩ Liliana art 7.2 pg 83	1000 MΩ	1500 MΩ
		84	PE 116/94	În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât:	150 MΩ	100 MΩ	50 MΩ Liliana art7.2 pg 83
	75	85	PE 134/95	Timpul minim de deconectare reprezintă:	cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29	suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29	timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
	76	86	PE 134/95	Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea:	componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24	componentei simetrice de c.a. scade	componentei simetrice de c.a. se dublează
	77	87	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:	valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II	valoarea componentei simetrice de c.a.	curentul de şoc Liana art 3.1 pct II
	78	88	PE 134/95	In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul:	cuptoarelor electrice cu arc	maşinilor rotative art 3.2	transformatoarelor
	79	89	PE 134/95	Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:	impedanţele lor art 3.2	rezistenţele lor	reactanţele lor
	80	90	PE 134/95	În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la:	aceeaşi impedanţă de bază art 3.2	acelaşi curent	la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
	81	91	PE 134/95	În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:	rezistenţele reţelelor Liana art 1.5	reactanţele reţelelor	reactanţele capacitive ale reţelelor
	82	92	PE 134/95	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează:	în schemele de secvenţă homopolară;	în schemele de secvenţă directă;	în schemele de secvenţă inversă;
	83	93	PE 134/95	Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:	valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14	curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei	valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
	84	94	PE 134/95	Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:	cu 5s înaintea scurtcircuitului	în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28	cu 10 s după producerea scurtcircuitului
	85	95	PE 134/95	În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:	are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I	are o valoare ce variază în timp	are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
	86	96	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului;	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II	componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
	87	97	PE 134/95	În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes:	valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1	valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1	valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1
	88	98	PE 134/95	Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:	calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2	calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2	calculul tensiunii reţelei
	89	99	PE 134/95	Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:	pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri	numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2	doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
	90	100	PE 134/95	Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite:	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică	impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică	impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică art 3.2
	91	101	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă:	se admite întotdeauna egalitatea lor	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator;	se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2
	92	102	PE 134/95	În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:	fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare;	toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune	toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2
33	93	103	PE 155/92	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1	criteriilor constructive;
34	94	104	PE 155/92	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35	95	105	PE 155/92	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36	96	106	PE 155/92	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp art 3.2.2
37	97	107	PE 155/92	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38	98	108	PE 155/92	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică art 1.2.1	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului  art 1.2.1
39	99	109	PE 155/92	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40	100	110	PE 155/92	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A art 2.1.5	40 A
41	101	111	PE 155/92	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente art 2.1.7	30 de apartamente
42	102	112	PE 155/92	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10	3 x 95 +50 mmp
43	103	113	PE 155/92	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m art 3.2.10	20 m
44	104	114	PE 155/92	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 – 0,5 m art 3.1.1	1m
45	153	115	I7/2002	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole  art 1.1e	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46	154	116	I7/2002	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite art 3.3.6	se admite condiţionat
47	155	117	I7/2002	Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:	numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice	numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice	atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9
48	156	118	I7/2002	Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:	interzisă	admisă	admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9
49	157	119	I7/2002	Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:	recomandată	obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3	la latitudinea consumatorului
50	158	120	I7/2002	La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:	până la 30 A art 3.4.9	până la 50 A	până la 20 A
51	159	121	I7/2002	Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:	‘interzisăAlin Voicu art 4.1.44	obligatorie  art 4.1.27a	la latitudinea executantului
52	160	122	I7/2002	Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:	permisă	interzisă art 4.1.41	obligatorie
53	161	123	I7/2002	Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:	instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9	instalaţii de comandă, semnalizare	instalaţii de comutare şi similare
54	162	124	I7/2002 + PE 102/92	Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:	interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43	permisă în anumite condiţii	la latitudinea consumatorului
55	163	125	I7/2002	La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:	aluminiu	cupru sau aluminiu	obligatoriu cupru 5.1.3
56	164	126	I7/2002	Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:	în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie	în interiorul golurilor din elementele de construcţie	numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57	165	127	I7/2002	Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:	este permisă întotdeauna	este permisă în cazul conductoarelor de cupru	este interzisă 5.1.31
58	166	128	I7/2002	Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:	minimum 8 spire	o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm	minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59	167	129	I7/2002	Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:	prin răsucire şi matisare	prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34	prin lipire cu cositor
60	168	130	I7/2002	Legăturile barelor se execută:	numai prin sudare	numai cu ajutorul şuruburilor	cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61	169	131	I7/2002	Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:	16 mmp	10 mmp art 5.1.38	6 mmp
62	170	132	I7/2002	Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:	numai prin sudare	numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică	prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63	171	133	I7/2002	Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:	3 m	4 m        axa5	5 m
64	172	134	I7/2002	Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:	oriunde pe traseul conductelor	nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport	numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65	173	135	I7/2002	Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:	este interzisă  5.1.64	este admisă	este admisă numai pentru conductoare de cupru
66	174	136	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:	numai în încăperi în care mediul nu este coroziv	în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79	numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67	175	137	I7/2002	Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:	numai aparent	numai îngropat	aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84
68	176	138	I7/2002	Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:	perfect orizontală	aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89	cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69	177	139	I7/2002	În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:	1 m	0,5 m	circa 0,3 m     art 5.1.92
70	178	140	I7/2002	Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:	este strict interzisă	este admisă fără restricţii	trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71	179	141	I7/2002	Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:	admisă	interzisă    5.1.103	admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72	180	142	I7/2002	Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:	3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129	1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală	15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73	181	143	I7/2002	Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:	aparent, indiferent de traseu	în ţevi de protecţie;	înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74	182	144	I7/2002	Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:	cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;	cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139	cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75	183	145	I7/2002	În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:	1 cm	5 cm	minimum 7 cm  art 5.1.141
76	184	146	I7/2002	Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:	50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;	(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156	20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77	185	147	I7/2002	Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:	se admite	se admite condiţionat !!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta	este interzisă art 5.2.7
78	186	148	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate:	numai pe conductoarele de fază; 5.2.15	numai pe conductorul de nul;	pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79	187	149	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:	1m de la axul aparatului;	(0,6-1,5) m de la axul aparatului;	1,5 m de la axul aparatului.
80	188	150	I7/2002	Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:	6 A	minim 10 A  5.2.16	minim 16 A
81	189	151	I7/2002	În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:	cel puţin o priză;	cel puţin două prize; 5.2.18	cel puţin trei prize.
82	190	152	I7/2002	În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:	peste 1m	peste 1,5 m      5.2.19	peste 2m
83	191	153	I7/2002	Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:	cel puţin 1 m	cel puţin 1,25 m   5.2.19	cel puţin 1,5 m
84	192	154	I7/2002	Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26	numai pentru deconectare sub sarcină
85	193	155	I7/2002	Întrerupătoarele automate se pot utiliza:	numai pentru separare	atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37	numai pentru deconectare sub sarcină
86	194	156	I7/2002	În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:	trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune	nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37	poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87	195	157	I7/2002	Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:	cel puţin 50 mm    art 5.2.64	75 mm	100 mm
88	196	158	I7/2002	Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:	2 m	2,3 m art 5.2.67	2,5 m Ani Dobos: art5.2.67
89	197	159	I7/2002	Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu	0,5 m	0, 8 m     art 5.2.70	1 m
90	198	160	I7/2002	Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:	10 m art 5.2.75	3 m	5 m
91	199	161	I7/2002	Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:	0,5 kW	1 kW	2 kW  art 5.2.86
92	200	162	I7/2002	Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:	dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2	întotdeauna	dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93	201	163	I7/2002	La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:	3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5	1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat	5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94	202	164	I7/2002	În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:	100 grade C	150 grade C	200 grade C art 5.3.8
95	203	165	I7/2002	Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:	grătar protector	dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25	legătura la un conductor de protecţie
96	204	166	I7/2002	În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:	minimum 2 kW	minimum 2,5 kW    (5.3.8)	minimum 3 kW
97	205	167	I7/2002	Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:	în construcţie capsulată	cu contact de protecţie art  5.3.9	în execuţie sub tencuială
98	206	168	I7/2002	Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:	1 kW	1,5 kW	2 kW art  5.3.8
99	207	169	I7/2002	Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:	la borna din interior	la oricare dintre borne	la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23
100	208	170	I7/2002	Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:	peste 5 kg	de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art  5.3.27	de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101	209	171	I7/2002	Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:	8 kW	10 kW	15 kW  art 5.4.1
102	210	172	I7/2002	Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
103	211	173	I7/2002	Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:	numai de sarcinile în regim normal de funcţionare	numai de sarcinile de pornire	de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2
104	212	174	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:	4 kW	5,5 kW art 5.4.5a	7,5 kW
105	213	175	I7/2002	În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:	3 kW	4 kW  art 5.4.5a	5,5 kW
106	214	176	I7/2002	La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:	10 % din putere transformatoarelor din post	20 % din puterea transformatoarelor din post art 5.4.6	30 % din puterea transformatoarelor din post
107	215	177	I7/2002	Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:	numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW	numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW	de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină art  5.4.8
108	216	178	I7/2002	Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:	0,6 kW	1,1 kW art 5.4.8	2,5 kW
109	217	179	I7/2002	Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:	se prevede la fiecare motor art  5.4.11	se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11	este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110	218	180	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:	mai mică de 0,5 MΩ	mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9	mai mare sau egala cu 2 MΩ
111	219	181	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:	numai între conductoarele active luate 2 câte 2	numai între fiecare conductor activ şi pământ	atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112	220	182	I7/2002	Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:	cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere	cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11	cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113	221	183	I7/2002	Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:	cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului	cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114	222	184	I7/2002	În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în:	volumul 1de protecţie	volumul 2 de protecţie	volumul 3 de protecţie Ani Dobos art 7.2.7
115	223	185	I7/2002	În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:	0	I	II  art 7.2.8
116	224	186	I7/2002	În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:	este totdeauna admisă	nu este admisă cu nici o condiţie	este admisã condiţionat 7.2.9
117	225	187	I7/2002	Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:	din materiale electroizolante  7.3.2	flexibile	metalice
118		188	PE 106/2003	Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:	valoarea eficace a tensiunii între faze:	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare Cap II	valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare
119		189	PE 106/2003	Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:	valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale Cap II	valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)	valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale
120		190	PE 106/2003	Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:	semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp	distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi	deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II
121		191	PE 106/2003	La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:	zona meteorologică şi tipul de amplasament art 9	presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură Muresan Dan art 9	doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)
122		192	PE 106/2003	Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:	produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi  art 21	produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija Muresan Dan art 21	produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare
123		193	PE 106/2003	La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:	10%	15%	5%  art 25
124		194	PE 106/2003	La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:	ipoteza temperaturii maxime  art 26	ipoteza încărcării cu chiciură art 26	ipoteza vântului maxim
125		195	PE 106/2003	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana  art 29	este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice
126		196	PE 106/2003	Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:	este interzisă	este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana  art 29	este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
127		197	PE 106/2003	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:	16 mmp	25 mmp art 31	30 mmp
128		198	PE 106/2003	La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:	20 mmp	16 mmp	35 mmp art 31
129		199	PE 106/2003	În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:	metal  art 35, 36	lemn  art 35, 51	beton armat, prefabricaţi  Muresan Dan art 35, 51
130		200	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:	500 daN	100 daN art 43	250 daN
131		201	PE 106/2003	Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:	este interzisă	este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă	este permisă necondiţionat
132		202	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:	2	2,5  art 54	1,5
133		203	PE 106/2003	Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:	vopsire	smălţuire	zincare art 36
134		204	PE 106/2003	Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:	4 m art 64	3m	2,5 m
135		205	PE 106/2003	Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:	pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic  art 65	distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m	este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice Muresan Dan art 65
136		206	PE 106/2003	În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:	în coronament orizontal  art 66	în coronament vertical, în cazuri justificate  art 66	întotdeauna în coronament vertical
137		207	PE 106/2003	Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:	0,15 m	0,5 m art 69	2 m
138		208	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:	6 m  art 71	3 m	10 m
139		209	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:	30 cm  art 75	50 cm	nu este normată Alin Voicu art 73
140		210	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:	30 cm  art 75	nu este normată	50 cm
141		211	PE 106/2003	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m	distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m art 77	circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune Liliana art  77
142		212	PE 106/2003	La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune	se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi art 79	nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m	va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi
143		213	PE 106/2003	Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:	este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact art 82	este interzisă	este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate art 82
144		214	PE 106/2003	La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:	realizarea unor fundaţii speciale	deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84	interzicerea înnădirii conductoarelor art 84
145		215	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:	se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m	nu se admite art 89	se admite în condiţii de siguranţă mărită
146		216	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:	în zona de protecţie a drumului, necondiţionat	în afara zonei de protecţie a drumului art 94	în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord art 94
147		217	PE 106/2003	La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:	0,2 m art 95	0,1 m	nu este normată
148		218	PE 106/2003	LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:	linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare	se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune art 98	armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul art 98
149		219	PE 106/2003	Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m	este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei	este interzisă art 105
150		220	PE 106/2003	Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):	este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă art 105	este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia) art 105	este interzisă
151		221	PE 106/2003	Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:	se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110	este interzisă	se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită” art 110
152		222	PE 106/2003	Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:	respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă	în funcţie de categoria de pericol a clădirii  art 117	respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri Muresan Dan art 117
153		223	PE 106/2003	Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:	este întotdeauna interzisă	este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119	este admisă necondiţionat
154		224	PE 106/2003	La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:	1 m	0,3 m	2 m  art 121
155		225	PE 106/2003	Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:	este întotdeauna interzisă	este permisă condiţionat  art 123	este întotdeauna permisă
	226	226	NTE 003/04/00	Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:	110 kV	110 kV, numai în terenuri silvice	medie tensiune art 26
	227	227	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime:	16 mmp	25 mmp art 28	35 mmp
	228	228	NTE 003/04/00	Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime:	25 mmp	20 mmp	16 mmp art 28
	229	229	NTE 003/04/00	Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:	se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a art 30	se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic	nu se protejează împotriva coroziunii
	230	230	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:	20 kV	110 kV	220 si 400 kV art 37
	231	231	NTE 003/04/00	Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:	110 kV	220 kV  art 37	400 kV art 37
	232	232	NTE 003/04/00	În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:	5%	10% art 38	15%
	233	233	NTE 003/04/00	La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:	mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere art 39	mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere	egal cu cel de la lanţurile de susţinere
	234	234	NTE 003/04/00	Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:	este acelaşi ca la stâlpii de întindere	din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere	pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere art 41
	235	235	NTE 003/04/00	În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:	prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură; art 44	prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri;	prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
	236	236	NTE 003/04/00	Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit	stâlpi de susţinere de tip normal art 57a
	237	237	NTE 003/04/00	Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:	stâlpi de întindere	stâlpi de susţinere de tip întărit Liliana art 57a	stâlpi de susţinere de tip normal
	238	238	NTE 003/04/00	În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:	trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune	pot avea tensiuni diferite art 57c	pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
	239	239	NTE 003/04/00	Stâlpii de susţinere se folosesc:	în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor art 57a	pentru fixarea conductoarelor prin întindere	nu se folosesc la construcţia reţelelor
	240	240	NTE 003/04/00	Stâlpii terminali se folosesc la:	remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate	fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei art 57c	se folosesc numai ca stâlpi de colţ
	241	241	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie:	se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice	nu se folosesc la liniile electrice aeriene	se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate art 57d
	242	242	NTE 003/04/00	Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:	fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei	fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei art 57b	pentru susţinerea conductoarelor
	243	243	NTE 003/04/00	La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum :	10%	5%	3% art 58
	244	244	NTE 003/04/00	Stâlpii de intervenţie se dimensionează:	numai în regim normal art 59	numai în regim de avarie	în regim normal şi de avarie
	245	245	NTE 003/04/00	Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul:	ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură art 73	ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
	246	246	NTE 003/04/00	La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:	în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului tabel 17 nota 3	în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului	nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
	247	247	NTE 003/04/00	Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice:	în mod obligatoriu art 99	numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj	numai în cazul stâlpilor speciali
	248	248	NTE 003/04/00	La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:	conifere art 104	foioase tari art 104	alte specii
	249	249	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi:	cu răşini	cu grunduri de exterior	cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate art 106
	250	250	NTE 003/04/00	Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează:	în alveolă de beton	în pământ prin fundaţii burate art 112	în pământ prin batere cu vibraţii
	251	251	NTE 003/04/00	La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:	la fiecare stâlp de întindere	la fiecare stâlp special	la fiecare stâlp art 120
	252	252	NTE 003/04/00	Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la:	toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă; art 125	toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;	toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; art 125
	253	253	NTE 003/04/00	La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face:	ne se face fiind constructivă	ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei	se face conform normelor specifice art 126
	254	254	NTE 003/04/00	Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:	se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m art 128 a	în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată art 128 c	nu sunt necesare la executarea de LEA
	255	255	NTE 003/04/00	Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare):	este diferit de zona de protecţie a liniei	este diferit de zona de siguranţă a liniei	coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei art 134
	256	256	PE 101/85	Punctul de alimentare este	staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare art 1.2.2 l)	staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV	post de transformare 20/0,4 kV
	257	257	PE 101/85	Postul de transformare aerian are:	celule de 20 kV	stâlpi de beton	cutie de distribuţie
	258	258	PE 101/85	Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior:	pe o construcţie specială de stâlpi art 1.2.2 m)	direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene art 1.2.2 m)	în cabină metalică sau zidită
	259	259	PE 101/85	Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă:	în centrul de putere al amplasamentului	evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere	în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
	260	260	PE 101/85	Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:	traversarea drumurilor şi căilor ferate art 4.1.5a	traversarea barelor colectoare art 4.1.5c	traversarea canalizării localităţii
	261	261	PE 101/85	La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:	nu se admit denivelări; art 5.1.16	se admit denivelări de maxim 5% ;	c) se admit denivelări de maxim 10%.
	262	262	PE 101/85	Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite;	între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ; art 5.2.2	între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
	263	263	PE 101/85	Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este:	de cel puţin 2 m	stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104 art 4.3.11	de cel puţin 3 m
	264	264	PE 101/85	Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin:	1,5 m	2 m art 4.3.2	2,5 m
	265	265	PE 101/85	Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban:	nu vor avea ferestre; art 5.1.12	pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma;	pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
	266	266	PE 101/85	În încăperile de producţie electrică:	este obligatorie prevederea iluminatului natural	se poate prevedea iluminat natural şi artificial; art 5.1.13	nu se admit luminatoare. art 5.1.13
	267	267	PE 101/85	Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:	10°	13°	16° art 5.1.14
	268	268	PE 101/85	Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:	este admisa	nu se admite art 5.1.17	nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
	269	269	PE 101/85	Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:	nu se amplasează transformatoare; art 5.1.2	nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA;	c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile. Liana art 5.1.2
	270	270	PE 101/85	Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:	este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;	nu este recomandată; art 5.1.21	c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie. art 5.1.21
	271	271	PE 101/85	Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:	plin numai pentru înălţimea întrerupătorului;	plin pe toata înălţimea celulei; art 5.1.27	plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
	272	272	PE 101/85	Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din:	scândura acoperita cu tabla;	beton armat; art 5.1.6.b	beton sau scândura.
	273	273	PE 101/85	Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;	trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii; art 5.1.9	cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
	274	274	PE 101/85	Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:	din interiorul clădirii;	de regulă, numai din exteriorul clădirii; art 5.4.9	c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon Liana art 5.4.9
	275	275	PE 101/85	Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:	1,5 m	2,5 m	3,5 m art 6.3.2.h)
	276	276	PE 101/85	Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin:	3 ore	5 ore art 6.3.2d	7 ore
	277	277	PE 101/85	Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin:	2,5 m	3,5 m	4,5 m art 6.3.2h
	278	278	PE 101/85	Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:	100 kVA	160 kVA	250 kVA art 6.3.2i
	279	279	PE 101/85	Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:	400 kVA	630 kVA	1000 kVA art 6.3.b
	280	280	PE 101/85	Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de:	1260 kVA inclusiv art 6.3.f	1030 kVA inclusiv	800 kVA inclusiv
	281	281	PE 101/85	Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de:	10 cm	20 cm art 6.6.2	30 cm
	282	282	PE 101/85	Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:	1 tona	1,2 tone art 6.6.2b	1,4 tone
	283	283	PE 101/85	Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:	cu şuruburi art 6.7.1f)	b prin lipire	prin sudare art 6.7.1f)
	284	284	PE 101/85	Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:	roşie	albastră	galbenă art 6.8.7.b)
	285	285	PE 101/85	Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de:	30 min	1 h art 5.15, tabel 5.1	1 h 30 min
	286	286	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:	3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)	3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc art 4.2.3c	5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
	287	287	PE 107/95	Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:	PVC	polietilena reticulata (XLPE) art 4.2.4	polietilena art 4.2.4
	288	288	PE 107/95	Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:	1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu	1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu art 4.3.1	2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
	289	289	PE 107/95	Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:	lungimea necesara refacerii o data a manşonului	lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv art 5.1.4	lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
	290	290	PE 107/95	Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:	40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical	50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical art 5.2.1a	60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
	291	291	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:	comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV	energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control Liliana fig 1 pg 43	comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
	292	292	PE 107/95	La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de:	1 m	1,5 m	2m art 5.2.1
	293	293	PE 107/95	La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:	minimum 1,5	minimum 2,5	minimum 2,8 art 5.4.2c
	294	294	PE 107/95	Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:	2 bucăţi	4 bucăţi art 8.1.3	5 bucăţi
	295	295	PE 107/95	Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:	15 cm	25 cm art 8.1.5	30 cm
	296	296	PE 107/95	Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:	tensiunilor nominale ale cablurilor;	rigidităţii dielectrice;	c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice art 4.2.1
	297	297	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:	8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). Art 4.2.3c	3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).	5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
	298	298	PE 107/95	Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:	cheltuieli de investiţii minime;	cheltuieli de exploatare minime;	c) cheltuieli totale minime. Art 4.2.d
	299	299	PE 107/95	Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:	6 kV inclusiv; art 4.2.5	10 kV inclusiv;	c) 20 kV inclusiv.
	300	300	PE 107/95	Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :	pot servi drept conductor de nul;	pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii; art 4.2.5	c) nu pot servi drept conductor de nul.
	301	301	PE 107/95	Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:	1 mmp;	1,5 mmp; art 4.3.1	c) 2,5 mmp.
	302	302	PE 107/95	Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:	în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie; art 5.1.3	în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite; art 5.1.3	într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
	303	303	PE 107/95	La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:	necesară refacerii de două ori a cutiei terminale	necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale;	c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale art 5.1.4
	304	304	PE 107/95	Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:	distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public art 5.3.2b	distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public	c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
	305	305	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	0,5….0,6 m;	0,7….0,8 m; art 5.3.1a	c)  0,9….1,0 m
	306	306	PE 107/95	Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:	1…….1,2 m; art 5.3.1 a	1,3….1,5 m;	c)  1,5…1,7 m.
	307	307	PE 107/95	Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;	nu este permisă;	este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune art 8.1.4	c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv art 8.1.4
	308	308	PE 107/95	Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:	100 m; art 8.2.5	120 m;	c)  80 m.
	309	309	PE 107/95	Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:	puterea absorbită de consumatori Ani Dobos art 3.1.6	tipul terenului pe care se amplasează	coeficienţii de cerere şi simultaneitate Ani Dobos art 3.1.6
	310	310	PE 107/95	Cablurile de telemecanică se realizează din:	Cupru art 4.2.2	Aluminiu	Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
	311	311	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	2 % din tensiunea nominală	3 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	312	312	PE 107/95	Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:	1 % din tensiunea nominală	4 % din tensiunea nominală	8 % din tensiunea nominală art 4.2.3c
	313	313	PE 107/95	Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu:	doar în anumite cazuri speciale	siguranţe fuzibile art 5.1.7	relee de protecţie art 5.1.7
	314	314	PE 107/95	Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de:	0,8 m	0,5 m	1,2 m art 5.3.1a
	315	315	PE 107/95	Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:	75 m	150 m	200m art 5.5.1 h
	316	316	PE 107/95	Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este:	15 x diametrul cablului anexa 5	25 x diametrul cablului	30 x diametrul cablului
	317	317	PE 107/95	La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii:	de trei ori a cutiei respective	o singură dată a cutiei respective art 5.1.4	de două ori a cutiei respective
	318	318	PE 107/95	Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de:	elipsă	cerc art 2.6.1e	pătrat
	319	319	PE 107/95	Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este:	suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină art 2.5a	temperatura de suprasarcină	temperatura mediului
	320	320	PE 120/94	Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală	se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu art 4.3.7	se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
	321	321	PE 120/94	Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:	care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol	care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol art 4.3.8
	322	322	PE 120/94	Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:	în interior art 4.4.4	în exterior	în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
	323	323	PE 120/94	Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă:	în reţelele de 400kV; art 4.101	pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV; art 4.1.1	c)  în reţelele de 110 kV
	324	324	PE 120/94	Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în:	în nodurile de sistem de 400 kV;	în staţiile de evacuare a puterii din centrale;	c)  în nodurile de interconexiune ale SEN. art 4.1.1
	325	325	PE 120/94	Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de:	baterii de condensatoare fracţionate;	surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare; art 4.3.2	c) motoare sincrone
	326	326	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:	200 kVAr;	150 kVAr;	c) 250 kVAr art 4.4.3
	327	327	PE 120/94	La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:	250 şi 1000 kVAr;	1000 şi 4800 kVAr; art 4.4.3	c)  500 şi 2000 kVAr.
	328	328	PE 120/94	Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:	mijloace naturale; art 4.2.8	baterii de condensatoare fixe;	c) baterii de condensatoare în trepte.
	329	329	PE 120/94	Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:	0,98	0,95	0,92 cap1
	330	330	PE 120/94	Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:	operatorului de distribuţie	operatorului de măsurare	consumatorilor industriali şi similari
	331	331	PE 120/94	Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:	0,4 kV art 4.1.4	20 kV art 4.1.4	110kV
	332	332	PE 120/94	Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească:	max. 40% din puterea nominală a transformatorului	max. 30% din puterea nominală a transformatorului	max. 20% din puterea nominală a transformatorului art 4.3.7
	333	333	PE 120/94	Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează:	baterii de condensatoare	bobine de reactanţă art 4.1.1	filtre de armonici

   

 

Raspunsuri (3) la intrebarile de legislatie gradele II,III si IV

  

Nota:

Va semnalez ca in tematica sesiunii Toamna 2009 au aparut modificari la poz 5 si poz 13 trecandu-se la versiunile in vigoare ale Codului Tehnic RED aprobat prin Ordinul 128/2008 si ale Regulamentului de elaborare a solutiilor de alimintare cu ee aprobat prin Ordinul 129/2008.

La 10.11.2009 in chestionare sunt raspunsuri date in baza editiilor anterioare ale acestor reglementari. Rog studiere cu discernamant. Mi-am propus sa actualizeza raspunsurile la intrebari dar deocamdata nu sunt actualizate!

Actualizat 08.03.2009 cu respectarea tematicii primavara 2009 si extrasesiune 2009 Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen !

Multumec dlui DanP pt corectiile trimise si Mihaelei pentru raspunsurile din Ord 4/2007! 

Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari pentru a le putea corecta in timp util.  

Bibliografie:

1.      Codul de masurare a energiei electrice aprobat prin ordinul ANRE 17/2002

2.      Codul tehnic al retelei electrice de distributie aprobat prin decizia ANRE 101/2000

3.      Regulament pentru stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public  aprobat prin ordinul ANRE  45/2006

4.      Codul tehnic al retelelor electrice de transport aprobat prin ordinele ANRE 20/2004 si 35/2004

5.      Regulamentul privind racorarea  utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat prin HGR 867/2003 a fost inlocuit in tematica cu HGR 90/2008

6.    Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic     aprobat prin ordinul ANRE 24/2007

7.      Legea energiei electrice 13/2007

8.       Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic (Revizia 3)   aprobat prin ordinul ANRE  25/2007

9.       Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice  aprobat prin ordinul ANRE 49/2007

10.    Procedura de solutionare a neintelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament  aprobata prin ordinul ANRE 18/2004  a fost inlocuita in tematica cu Ord ANRE 38/2007 de aprobare a Procedurii de solutionare a neintelegerilor legate de incheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare si a contractelor de racordare la retea

11.  Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin HGR 1007/2004 

12.  Nou! Standard de performanta pentru serviciile de transport si de sistem ale energiei alectrice aprobat prin Ordinul ANRE 17/2007

13. Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energiei alectrice aprobat prin Ordinul ANRE  28/2007

 

 

Nr crt	Grad	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Încadrarea punctelor de măsurare aferente locurilor de consum în una dintre categoriile A, B, C, se face considerând:	energia electricã consumatã în ultimele 12 luni, pentru locurile de consum existente art 17a	puterea maximã contractatã, pentru orice loc de consum	energia electricã anualã contractatã, pentru locurile de consum noi art 17b
2	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Trecerea în altă categorie de punct de măsurare pentru locurile de consum se face prin grija Operatorului de măsurare, atunci când consumul de energie electrică pentru ultimele 12 luni se abate de la valorile de definiţie cu:	+ 5% respectiv – 20%	+10% respectiv – 30%  art 18	+ 10% respectiv – 10%
3	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria C sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuitele care alimentează locuri de consum de energie electrică având un consum anual:	peste 200 MWh	sub 200 MWh art 16c	peste 300 MWh
4	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Operatorul de măsurare a energiei electrice vehiculate prin puncte de măsurare de categoria A:	este unic art 64	poate fi oricare furnizor	poate fi oricare producător
5	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Contorul de energie electrică montat într-un punct de măsurare de categoria B trebuie prevăzut cu:	un sigiliu	două sigilii	trei sigiliiv art 111
6	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În punctele de măsurare de categoria B se utilizează:	exclusiv contoare electronice art 89	exclusiv contoare de inducţie	contoare electronice sau contoare de inducţie
7	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria A sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuitele care alimentează locuri de consum de energie electrică având un consum anual:	peste 100 GWh art 16a	sub 50 GWh	sub 100 GWh
8	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria A, secţiunea şi lungimea circuitelor care asigură legătura dintre transformatoarele de tensiune pentru măsurare şi contoare trebuie astfel alese încât căderile de tensiune pe aceste circuite să nu fie mai mari de:	0,25V	0,05V  art 45	0,5V
9	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În cazul sistemului de citire automată la nivelul punctului central, indecşii se stochează în baza de date pe o perioadă de minim:	400 zile  art 79, 139 si 181	200 zile	300 zile
10	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria A sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuite cu putere nominală:	mai mică de 100 MVA	mai mare de 100 MVA  art 16 a	egală cu 100 MVA  art 16 a coroborat cu 16b
11	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Puncte de măsurare de categoria B sunt cele utilizate pentru măsurarea energiei electrice vehiculate pe circuite cu putere nominală:	mai mică de 100 MVA art 16 b	mai mare de 100 MVA	egală cu 100 MVA
12	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Contorul de energie electrică montat într-un punct de măsurare de categoria C trebuie prevăzut cu:	un sigiliu	două sigilii art 158	trei sigilii
13	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Se pot utiliza contoare cu preplată pentru punctele de măsurare de categoria:	A	B	C art 190
14	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria A, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an  art 63	o dată la trei ani
15	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria B, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani  art 121	o dată pe an	o dată la trei ani
16	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria C, este obligatorie inspectarea contoarelor şi a concentratoarelor de către Operatorul de măsurare şi efectuarea unei citiri locale cel puţin:	o dată la doi ani	o dată pe an	o dată la trei ani  art169
17	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria B măsurarea se face folosind:	tensiunile şi curenţii de pe toate cele trei faze, la înaltă şi joasă tensiune  art 95	tensiunile şi curenţii de pe toate cele trei faze, la joasă, medie şi înaltă tensiune	curenţii de pe două sau trei faze şi tensiunile dintre faze, la medie tensiune  art 95
18	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În cazul sistemelor de măsurare de categoria C, pentru consumatorii casnici înregistrarea energiei reactive:	este obligatorie	nu este obligatorie  art 148	se face cu acordul consumatorului
19	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoria A se utilizează contoare electronice cu clasa de exactitate:	0,5 pentru energia activă şi 2 pentru energia reactivă	0,2S pentru energia activă şi 1 pentru energia reactivă  art 34	2 pentru energia activă şi 3 pentru energia reactivă
20	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Pentru sistemele de măsurare de categoriile B şi C, este permisă transmiterea informaţiei de la contoare la concentratoare astfel:	numai în format numeric	prin intermediul impulsurilor generate de contoare sau în format numeric  art 106 si art 156	numai prin intermediul impulsurilor generate de contoare
21	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	În operarea sistemelor de măsurare, Operatorii de măsurare a energiei electrice îndeplinesc următoarele funcţii de bază:	măsurarea energiei electrice şi a mărimilor specifice pentru determinarea serviciilor de sistem tehnologice  art 26a	furnizarea energiei electrice	achiziţionarea valorilor mărimilor măsurate  art 26b
22	III-IV	Cod masurare ee 17/2002	Contoarele cu preplată trebuie inspectate de către Operatorul de măsurare şi citite local cel puţin:	o dată la doi ani art 196	o dată pe an	o dată la trei ani
23	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), reglementare ce este parte constitutivă a legislaţiei secundare, este aprobat:	Prin Hotărâre a Guvernului României.	Prin Ordin al ministrului Economiei şi Comerţului.	Prin Decizie a preşedintelui ANRE. Art 1.1.2
24	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Scopul “Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie” este:	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic si comercial în vederea bunei funcţionări a pieţei de energie electrică	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora  art 1.2.1	De a promova si impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de transport în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora
25	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie. 1.2.2 a	Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor operatorilor de distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie. 1.2.2.b	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.
26	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie. 1.2.2 d	Stabilirea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice. 1.2.2c
27	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) se regăsesc:	Stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie. 1.2.2 e	Stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de transport.	Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie 1.2.2 f
28	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie reglementează activitatea operatorilor de distribuţie:	la care acţionar principal este statul român.	la care acţionar majoritar nu este statul român.	tuturor operatorilor de distribuţie, indiferent de acţionarul majoritar.
29	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Atribuţiile principale ale operatorilor de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), sunt:	Operatorii de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, permiţând accesul nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod1.4.1	Operatorii de distribuţie prestează serviciul de distribuţie doar pentru utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice	Operatorii de distribuţie asigură serviciul public de distribuţie a energiei electrice doar consumatorilor de energie electrică vulnerabili
30	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) este administrat de:	SC ELECTRICA SA, în calitate de elaborator	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	CN TRANSELECTRICA SA
31	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Serviciul de distribuţie a energiei electrice este un serviciu public:	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărire comunală	a cărui realizare a fost concesionată de către autorităţile administraţiei publice locale de pe raza cărora sunt amplasate reţelele electrice de distribuţie.	ale cărui activităţi specifice se desfăşoară în conformitate cu condiţiile licenţei de distribuţie acordate de ANRE, în baza legii energiei electrice 3.1.1.
32	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electrice aflate în patrimoniu (linii electrice, staţii de transformare, puncte de alimentare, posturi de transformare, instalaţii  de  protecţie  şi  automatizare etc) 3.2.1. a	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional	Aprobarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, stabilite în funcţie de structura cheltuielilor
33	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre activităţile desfăşurate de operatorul de distribuţie, precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se numără şi următoarele activităţi:	Gestionarea, exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor proprii din reţelele electrice de distribuţie.3.2.1.a	Asigurarea tranzitării energiei electrice prin reţelele electrice de 110 kV aflate în patrimoniu propriu 3.2.1c	Dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional.
34	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Responsabilităţile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) includ:	Administrarea documentaţiei tehnice şi normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie art 3.2.2	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
35	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre responsabilităţile şi obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor componente ale reţelelor electrice de distribuţie 3.2.2	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul 3.2.6	Asigurarea integrală, din surse proprii de producere a energiei electrice, cantitatea corespunzătoare pierderilor tehnice din reţele.
36	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Printre obligaţiile operatorului de distribuţie precizate în Codul reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED) sunt incluse:	Obligaţia ca în termen de maximum 7 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul 3.2.6	Obligaţia ca în termen de maximum 30 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul	Obligaţia ca în termen de maximum 45 zile calendaristice de la primirea unei solicitări de contractare a serviciului de distribuţie din partea unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RED, să facă o ofertă şi în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul
37	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie; 4.2.1. a	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite; 4.2.1. b	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
38	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie; 4.2.1. a	Furnizarea energiei electrice	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la reţelele electrice de distribuţie
39	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor; 4.2.1. e	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă; 4.2.1. c
40	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Soluţionarea sesizărilor utilizatorilor; 4.2.1. e	Furnizarea energiei electrice
41	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă; 4.2.1. c
42	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite; 4.2.1.b	Debranşarea consumatorilor rău-platnici de la relele electrice de distribuţie	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public
43	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie stabileşte indicatorii şi nivelurile de performanţă privind:	Evenimentele accidentale produse de terţi asupra reţelelor electrice din patrimoniul public	Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii energiei electrice distribuite; 4.2.1.b	Întreruperile programate, ca urmare a lucrărilor planificate de exploatare şi mentenanţă; 4.2.1. c
44	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 0,4-110 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz; 4.2.2 a	Prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii în alimentarea altor utilizatori ai reţelelor electrice de distribuţie din zonă; 4.2.1.b	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie
45	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie se aplică în relaţiile dintre operatorul de distribuţie şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie care:	Se încadrează în puterea maximă prevăzută în avizul tehnic de racordare (ATR) şi respectă condiţiile prevăzute în contract 4.2.2. c	Au contracte de furnizarea a energiei electrice încheiate cu operatorul de distribuţie	Au instalaţii electrice care funcţionează la tensiunea nominală alternativă în gama 220-400 kV şi la frecvenţa din SEN, de 50 Hz;
46	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Întrerupere accidentală a energiei electrice.	Forţă majoră 4.2.3. a	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie
47	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică:	la apariţia unor condiţii meteorologice deosebite (inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole etc) 4.2.3 c	în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, planificate de operatorul de distribuţie	Forţă majoră 4.2.3. a
48	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie nu se aplică în condiţii de:	Forţă majoră 4.2.3. a	Evenimente accidentale determinate de angajaţii operatorului de distribuţie	Evenimente accidentale determinate de terţi. 4.2.3. c
49	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice defineşte indicatorii de performanţă generali ai serviciului, care sunt în număr de:	3: racordarea consumatorilor, contractarea furnizării energiei electrice şi reclamaţiile utilizatorilor	5: racordarea utilizatorilor, contractarea serviciului de distribuţie, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice şi sesizările utilizatorilor 4.2.1 a,b,c,d,e, 4.4.1,4.4.2,4.4.3,4.4.4,4.4.5	7: racordarea consumatorilor, racordarea producătorilor, contractarea serviciului de distribuţie, contractarea furnizării energiei electrice, întreruperile în alimentarea cu energie electrică, calitatea energiei electrice, sesizările consumatorilor
50	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	90 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la 110 kV  4.4.1.2	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la medie tensiune  4.4.1.2	15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune
51	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) este de:	10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă tensiune	20 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la  medie tensiune	30 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de racordare la joasă şi medie tensiune 4.4.1.2
52	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul standard a pentru încheierea contractului pentru serviciul de distribuţia energiei electrice între un operator de distribuţie si un utilizator este de:	10 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei	15 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei 4.4.2.2	30 zile lucrătoare de la depunerea completă a documentaţiei
53	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Operatorul de distribuţie asigură sosirea echipei de intervenţie în mediul rural în maximum:	24 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică 4.4.3.1.5	10 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică	2 ore din momentul anunţării întreruperii alimentarii cu energie electrică
54	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul minim de anunţare a consumatorilor privind întreruperea necesară pentru lucrări planificate de exploatare şi mentenanţă este:	48 ore	24 ore 4.4.3.2.2	10 ore
55	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	În punctele de delimitare distribuitor/ consumator, limitele în care trebuie să se încadreze tensiunea, în 95% din săptămână, sunt:	+/- 5% din tensiunea contractată	+/ – 10% din tensiunea contractată 4.4.4.2	+/ – 12% din tensiunea contractată
56	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Termenul standard pentru răspuns la reclamaţii privind nivelul tensiunii este de:	30 de zile calendaristice	15 zile calendaristice 4.4.4.5	10 zile lucratoare
57	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	La toate sesizările transmise în scris. 4.4.5.1	În termen de 30 zile calendaristice	În termen de 5 zile lucrătoare.
58	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Operatorul de distribuţie este obligat să răspundă la sesizările efectuate de utilizatorii reţelelor de distribuţie:	În termen de 10 zile lucrătoare	În termen de 3 zile lucrătoare	La toate sesizările transmise în scris. 4.4.5.1
59	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă, pe o durată medie de:	3 ani 6.1.4	5 ani	7 ani
60	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Planificarea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie se face pe baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă pe o durată maximă de:	5 ani	10 ani 6.5.3	15 ani
61	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Verificarea dimensionării, în proiectare, a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), se face ţinând seama de:	criteriul pierderilor minime de energie	criteriul economic si criteriul stabilităţii termice în regim de durata 6.6.1 a, b	criteriul stabilităţii termice si dinamice în regim de scurtcircuit 6.6.1 c
62	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, conform prevederilor Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED), are la bază ca date de intrare:	Prognoza de consum pe o perspectivă de 3 ani, pusă la dispoziţie de furnizori şi consumatori eligibili; 6.4.1. a	Ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi; 6.4.1.b	Natura surselor de producere a energiei electrice;
63	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	În 100% din săptămână frecvenţa trebuie să se încadreze în banda:	50 Hz – 6% … 50 Hz + 4%  4.4.4.1	50 Hz – 8% … 50 Hz + 5%	50 Hz – 10% … 50 Hz + 4%
64	II-IV	Cod th RED decizie 101/2000	Planificare dezvoltării şi modernizării reţelelor electrice de distribuţie se face de către:	Ministerul de resort, cu consultarea ANRE şi a operatorilor de distribuţie	Operatorii de distribuţie, titulari de licenţe acordate de ANRE 6.1.1	ANRE, în calitate de administrator al Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie (Codul RED)
65	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi de tip “consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată 14a	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează
66	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip “consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă 14c	utilizatorii noi de tip “consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată 14a
67	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi 14d	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate
68	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-o fişă de soluţie pentru:	utilizatorii perturbatori	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează	utilizatorii de tip “consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă 14c
69	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare 17a	utilizatorii noi care sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea reţelei la   care se racordează 17b	utilizatorii cu o putere de 25 kVA
70	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii perturbatori 17e
71	II-IV	Ord 45/2006	Fişa de soluţie este elaborată de:	utilizatori	operatorul de distribuţie 13(2)	orice consultant de specialitate
72	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;	utilizatorii care, prin tipul lor şi caracteristicile echipamentelor instalaţiilor de utilizare şi/sau al proceselor tehnologice, impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordării asupra reţelei şi a celorlalţi utilizatori şi stabilirea măsurilor pentru încadrarea acestui impact în limitele normate 17e	utilizatorii noi care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare 17a
73	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatorii care solicită  modificarea / îmbunătăţirea instalaţiilor de racordare existente sau creşterea gradului de siguranţă în punctul de delimitare, dacă lucrările necesare nu pot fi stabilite prin fişa de soluţie 17d	utilizatorii de tip “consumatori” care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi evidentă	utilizatorii de tip consumatori care solicită o putere mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punct de vedere al activităţii lor;
74	II-IV	Ord 45/2006	Soluţia de racordare se stabileşte printr-un studiu de soluţie pentru:	utilizatori existenţi care solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin  instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordaţi	utilizatorii de tip “consumator casnic” individuali, indiferent de puterea solicitată	utilizatorii care se racordează la reţelele electrice având tensiune nominală de 110 kV sau mai mare 17a
75	II-IV	Ord 45/2006	Studiul de soluţie elaborat în vederea racordării la reţelele electrice se avizează atât de operatorul de distribuţie cât şi de operatorul de transport şi de sistem în toate cazurile care prevăd:	racordarea grupurilor dispecerizabile la reţelele electrice de distribuţie 23(2)a	racordarea utilizatorilor racordaţi la medie tensiune care deţin în patrimoniu receptoare cu puteri totale de 30 kVA	racordarea utilizatorilor în staţii de transformare 400(220)/110 kV prin linii electrice de distribuţie cu tensiunea de 110kV 23(2)b
76	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET) este:	Elaborat de CN TEE Transelectrica SA şi aprobat prin Ordin al preşedintelui ANRE	Elaborat de ANRE şi aprobat prin Ordin al ministrului Economiei şi Finanţelor	Elaborat de ANRE şi aprobat prin Hotărâre a Guvernului
77	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Printre obiectivele Codului tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET) sunt incluse:	Stabilirea unui set de reguli şi norme pentru conducerea prin dispecer a Sistemului Electroenergetic Naţional art 6b	stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile nedispecerizabile	stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile dispecerizabile racordate la reţeaua electrică de distribuţie art 6g
78	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este societatea comercială de interes naţional care desfăşoară activităţi specifice precizate în Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET), cum ar fi:	serviciul de transport al energiei electrice şi serviciul de sistem, în calitate de operator de transport şi de sistem (TSO) art 9a	administrarea pieţei de energie electrică art 9b	măsurarea energiei electrice pe piaţa en-detail
79	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este societatea comercială de interes naţional care desfăşoară următoarele activităţi specifice precizate în Codul tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET):	măsurarea energiei electrice pe piaţa en-detail de energie electrică	măsurarea energiei electrice pe piaţa angro de energie electrică, în calitate de operator de măsurare  art 9d	serviciul de transport al energiei electrice şi serviciul de sistem, în calitate de operator de transport şi de sistem (TSO) art 9a
80	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Persoana juridică care are calitatea de administrator al Codului tehnic al reţelei electrice de transport (Codul RET), este:	CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA art 13	Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	Ministerul Economiei şi Finanţelor
81	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciul de sistem aflat în responsabilitatea operatorului de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) are scopul de a asigura:	funcţionarea în siguranţă a SEN26(2)a	administrarea pieţei de energie electrică, prin OPCOM	restaurarea funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional după un colaps total sau al unei zone  art 26(2)d
82	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciile de sistem asigurate de operatorul de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) sunt:	tehnologice, furnizate de utilizatorii RET art 29	auxiliare	funcţionale, care exprimă activitatea operaţională a CN TRANSELECTRICA SA art 28(1)
83	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciile de sistem tehnologice furnizate Companiei Naţionale TRANSELECTRICA SA de către utilizatorii reţelelor electrice de transport includ:	consumatorii nedispecerizabili, care pot fi deconectaţi la dispoziţia CN TRANSELECTRICA SA	sistemele de reglaj primar al frecvenţei 30a,c	rezervele de putere 30a,c
84	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Serviciile de sistem tehnologice, asigurate de operatorul de transport şi de sistem (CN TRANSELECTRICA SA) includ:	reglarea tensiunilor în reţeaua electrică de transport  art 29c	retehnologizarea staţiilor electrice aflate în patrimoniul CN TRANSELECTRICA SA	compensarea consumului propriu tehnologic (CPT) din reţeaua electrică de transport  art 29d
85	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Responsabilitatea asigurării serviciul de sistem aparţine următoarei persoane juridice titulare de licenţă:	orice producător de energie electrică racordat la SEN	CN Transelectrica SA art 31	SC Electrica SA, inclusiv actuale sau foste filiale
86	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Rezerva de reglaj primar trebuie sa se poată mobiliza automat si integral în:	10 s	50 s	30 s definitii
87	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Rezerva de reglaj secundar este rezerva care poate fi integral mobilizata la:	abaterea frecventei de la valoarea de consemn  definitii	abaterea soldului SEN de la valoarea de consemn  definitii	abaterea tensiunii de la valoarea nominala
88	III-IV	Cod th RET ord20+35/2004	Sunt parametrii tehnici de calitate ai serviciilor de transport si de sistem:	frecventa în SEN si tensiunea în RET art 3.1 si 3.2	calitatea curbelor de tensiune si de curent art 3.3	nivelul consumului propriu tehnologic (pierderi de energie electrica)
89	III-IV	HGR 90/2008	Documentaţia anexata cererii de emitere a avizului tehnic de racordare are o structura ce depinde de:	de valoarea capitalului social, in cazul persoanelor juridice	categoria de utilizator din care face parte solicitantul art 12(1)	de puterea instalata a echipamentelor utilizatorului
90	III-IV	HGR 90/2008	Planul de situaţie cu amplasarea in zona a locului de consum, care face parte din documentele necesare solicitării unui aviz tehnic de racordare, trebuie sa fie:	Avizat de către organismele competente, potrivit legii.art 12(1)e	Avizat de ANRE.	Avizat de către operatorul de reţea, anterior depunerii cererii.
91	III-IV	HGR 90/2008	Punctele de delimitare pentru blocurile de locuinţe nou-construite vor fi la:	bornele de ieşire din contoare, montate in apartamentele blocului.	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat , la limita zonei de proprietate asupra terenului, in exteriorul construcţiei	bornele de ieşire din contoare, montate centralizat, la parter sau pe palier. Anexa 2, 6(2)
92	III-IV	HGR 90/2008	Obţinerea avizului tehnic de racordare de către un utilizator:	este obligatorie pentru orice loc nou de consum art 4(1)a	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
93	III-IV	HGR 90/2008	Avizul tehnic de racordare trebuie obţinut:	pentru orice loc nou de consum art 4(1)a	nu este obligatorie pentru o durata mai mică de 6 luni	nu este obligatorie pentru o putere ceruta sub 100 kW
94	III-IV	HGR 90/2008	Solicitanţii se pot adresa operatorului la reţeaua căruia doresc să se racordeze, în vederea obţinerii avizului tehnic de racordare:	prin intermediul operatorului pieţei de energie electrica	prin intermediul unui titular de licenţa de furnizare în zona art 10 d	direct sau prin intermediul unui consultant de specialitate atestat art 10 a+c
95	III-IV	HGR 90/2008	Operatorul de reţea va comunica în scris solicitantului imposibilitatea de a emite aviz tehnic de racordare si motivele justificate ale refuzului in situaţia în care:	capacitatea reţelei electrice nu permite racordarea	prin racordare s-ar încălca normele în vigoare art 22 a	nu a fost respectat avizul de amplasament art 22 b
96	III-IV	HGR 90/2008	Pentru utilizatorii permanenţi perioada de valabilitate a avizului tehnic de racordare este de:	maximum 20 de ani de la data emiterii	minimum 20 de ani de la data emiterii	minimum 25 de ani de la data emiterii art 28(1)
97	III-IV	HGR 90/2008	Eventualele contestaţii ale avizelor tehnice de racordare emise pentru puteri mai mari de 100 kW se rezolvă astfel:	de către organele ierarhice ale emitentului	de către operatorul de distribuţie care a emis avizul art 49	de către ANRE art 49
98	III-IV	HGR 90/2008	Lucrările pentru realizarea instalaţiilor cuprinse între punctul de racordare si punctul de delimitare la racordarea unui utilizator se execută astfel:	de către operatorul de reţea, cu forte proprii art 38(1)	de către utilizator	se contractează de către operatorul de reţea cu agenţi economici atestaţi în condiţiile legii art38(1)
99	III-IV	ord 24/2007	Regulamentul pentru atestarea operatorilor economici care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:	Hotărâre de guvern	Ordin al ministrului de resort	Ordin al preşedintelui ANRE în baza Legii 13/ 2007
100	III-IV	ord 24/2007	Executarea de lucrări de proiectare sau de executare a instalaţiilor electrice fără Atestat valabil emis de ANRE:	Constituie contravenţie şi se sancţionează art 2(2)	Este permisă pentru instalaţiile electrice de utilizare	Constituie doar abatere
101	III-IV	ord 24/2007	Atestatele emise de ANRE pentru desfăşurarea activităţilor operatorilor economici în instalaţii electrice instituie competenţe:	La proiectarea şi executarea de lucrări pe niveluri de joasă, medie şi înaltă tensiune	Numai la proiectarea şi executarea de lucrări pe niveluri de joasă şi medie tensiune	Numai la efectuarea de lucrări de încercări de echipamente electrice
102	II-IV	ord 24/2007	Operatorul economic aflat în reorganizare judiciară, care nu deţine atestate emise de ANRE:	Poate solicita Atestat provizoriu emis de ANRE	Nu poate solicita Atestat emis de ANRE art 14	Poate efectua doar de lucrări de încercări de echipamente electrice
103	II-IV	ord 24/2007	Durata de valabilitate a Atestatelor emise de ANRE este:	De la 1 la 5 ani 36(6)	Nelimitată	Provizorie de la 1 la 12 luni
104	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate retrage Atestatul acordat:	Dacă operatorul economic nu îndeplineşte criteriile de bonitate financiară corespunzătoare procedurii aplicabile	Operatorul economic nu îndeplineşte una din obligaţiile definite ca “esenţiale” de către ANRE, conform prevederilor Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici 55 2c	ANRE nu are competenţa de a retrage Atestatele emise
105	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale dacă:	Operatorul economic săvârşeşte una dintre contravenţiile stabilite în legea energiei electrice	Operatorul economic săvârşeşte una dintre infracţiunile stabilite în legea energiei electrice	Operatorul economic nu transmite lunar sinteza activităţii desfăşurate
106	II-IV	ord 24/2007	Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac:	În condiţiile Legii nr. 318/ 2003	În condiţiile Legii nr. 13/ 2007	ANRE nu poate dispune aplicarea de amenzi Operatorilor economici, decât cu acordul acestora
107	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate retrage Atestatul deţinut de un operator economic dacă:	Operatorul economic a executat lucrări fără personal calificat, autorizat şi în număr minim corespunzător pentru tipul de atestat deţinut 55 2c	ANRE nu poate dispune retragerea Atestatelor emise	Operatorul economic a prezentat în anexă la cererea de atestare/ reatestare informaţii neconforme cu realitatea 55 2d
108	II-IV	ord 24/2007	ANRE poate retrage Atestatul deţinut de un operator economic dacă:	Operatorul economic solicită acest lucru	Operatorul economic a prezentat în anexă la cererea de atestare/ reatestare informaţii neconforme cu realitatea 55 2d	ANRE nu poate dispune retragerea Atestatelor emise
111	II-IV	ord 25/2007	Autorizarea unui electrician se realizează în urma:	promovării unui examen de autorizare 20	promovării unui concurs de autorizare, cu număr limitat de locuri	unui interviu în faţa unei comisii ANRE
112	II-IV	ord 25/2007	Electricienii care doresc să solicite autorizarea, pentru a fi acceptaţi la examen trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea profesională	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă experienţa practică în domeniul instalaţiilor electrice	Să transmită la ANRE o cerere şi documentaţie anexată, din care să reiasă calificarea si experienţa profesională în domeniul instalaţiilor electrice 24
113	II-IV	ord 25/2007	Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de exploatare a instalaţiilor electrice se realizează în baza	Unor norme specifice aprobate prin Hotărâre de Guvern	Conform Legii 319/2006, unor norme specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate şi aprobate de unitatea care deţine în patrimoniu instalaţiile electrice 10(3)	Unor regulamente aprobate de operatorii de distribuţie
114	II-IV	ord 25/2007	Verificarea proiectelor de instalaţii electrice tehnologice racordate la SEN se realizează de către:	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip A	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor având calitatea de “Verificator de proiecte” 15	Electricieni autorizaţi de ANRE şi care sunt titulari de autorizaţii de tip B
115	II-IV	ord 25/2007	Verificarea instalaţiilor electrice tehnologice noi, executate în vederea racordării la SEN se realizează de către:	Personalul de exploatare din cadrul operatorului de reţea	Specialişti atestaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor, având calitatea de “Responsabil tehnic cu execuţia” 16	Corpul de control al ANRE
116	II-IV	ord 25/2007	Electricienii autorizaţi de ANRE pentru proiectare au autorizaţii de tip:	A 18(1)a	B	C
117	II-IV	ord 25/2007	Câte grade de competenţă sunt prevăzute în regulamentul de autorizare a electricienilor elaborat şi aprobat de ANRE, indiferent de tipul de autorizare?	4 grade de competenţă (I, II, III şi IV) 18(2)	5 grade de competenţă (I, II, III, IV şi V)	3 grade de competenţă (A, B şi C)
118	II-IV	ord 25/2007	Legitimaţiile de electrician autorizat pot fi:	De tip G (general) pentru instalaţii electrice	De tip A (pentru proiectare) şi de tip B (pentru executare) de instalaţii electrice 18 1a,b	De tip U (universal) pentru instalaţii electrice de utilizare
119	II-IV	ord 25/2007	Regulamentul de autorizare a electricienilor defineşte următoarele tipuri de autorizaţii:	De tip E  pentru execuţie	De tip A sau B  pentru proiectare şi respectiv executare 18 1a,b	Nu sunt definite tipuri de autorizare, ci doar grade de autorizare
120	II-IV	ord 25/2007	Calitatea de electrician autorizat gradul III (A sau B) acordă titularilor de legitimaţie următoarele competenţe:	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV 19e, f	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată oricât de mare este tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 220 kV	După caz, proiectare (A)/ executare (B) de instalaţii electrice cu putere instalată maximă de 100 kW şi la o tensiune nominală de cel mult 20 kV
121	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul I, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV 19a,b	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 100 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
122	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul II, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu putere instalată de cel mult 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV 19c,d	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV
123	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul III, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 6 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV 19e,f
124	II-IV	ord 25/2007	Electricianul autorizat pentru gradul IV, tip A+B are următoarele competenţe:	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată 19g,h	De a executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De a proiecta şi executa instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 110 kV
125	II-IV	ord 25/2007	Legitimaţia de electrician autorizat gradul IIIB conferă următoarele competenţe titularului:	De executare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV 19f	De executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 220 kV	De proiectare de  instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă, la o tensiune nominală maximă de 20 kV
126	II-IV	ord 25/2007	În vederea înscrierii la examenul de autorizare, electricianul trebuie să transmită în documentaţia anexată cererii de autorizare o lista de lucrări; acest document este:	Opţional (solicitantul decide dacă îl transmite sau nu)	Nerelevant	Un document obligatoriu din dosar, care trebuie întocmit corelat cu informaţiile conţinute în carnetul de muncă 24d
127	II-IV	ord 25/2007	În vederea autorizării pentru ambele tipuri de autorizare (A şi B), electricienii:	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare şi experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip de autorizare şi susţin examene separate pentru fiecare dintre aceste tipuri	Trebuie să îndeplinească condiţiile de calificare si experienţă profesionale, cumulate, pentru fiecare tip şi susţin un singur examen 31	Trebuie sa fi fost autorizaţi în prealabil în baza Ordinului MIC nr34 din 1999
128	II-IV	ord 25/2007	Trecerea la un grad de autorizare superior se poate face:	după 5 ani de experienţă în baza gradului de autorizare deţinut	prin vizarea anuală a legitimaţiei de către ANRE	Susţinerea unui examen de autorizare în condiţiile prevăzute în Regulament, indiferent dacă vechea legitimaţie a expirat sau nu 32
129	II-IV	ord 25/2007	Examenul de autorizare constă:	în susţinerea unei probe scrise, constând în 2 subiecte: un chestionar cu 30 de întrebări şi o aplicaţie numerică 44	într-un interviu susţinut in faţa unei Comisii ANRE, urmat de rezolvarea unei probleme si o aplicaţie practică	în participarea la un concurs, fiind necesară obţinerea unui punctaj minim de 30 de puncte
130	II-IV	ord 25/2007	Promovarea examenului de autorizare se face obţinând:	Minim 20 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 25 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV	Minim 24 de puncte la chestionar si 3 puncte la aplicaţia numerică, indiferent de gradul de autorizare (I, II, III sau IV) art 55	Minim 12 de puncte la chestionar si 2 puncte la aplicaţia numerică, pentru gradele I si II, respectiv 15 de puncte la chestionar şi 3 puncte la aplicaţia numerică pentru gradele III şi IV
131	II-IV	ord 25/2007	Legitimaţia de electrician autorizat eliberată de ANRE este valabilă pentru o perioadă de:	3 ani	4 ani	5 ani art 64
132	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	De a respecta proiectele lucrărilor de instalaţii electrice şi normele tehnice aplicabile 72e	Nu este obligat să participe la recepţia finală a lucrărilor executate	Are dreptul de a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
133	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip A este:	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate 72e	Să semneze documentaţii de proiectare chiar dacă nu sunt realizate de el, astfel încât proprietarul să poată demara cât mai repede execuţia instalaţiilor	Să execute sau să coordoneze execuţia instalaţiilor electrice de orice putere sau tensiune tehnic realizabilă
134	II-IV	ord 25/2007	Este interzis electricianului autorizat:	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care deţine doar autorizaţie de tip A	Să proiecteze instalaţii electrice în cazul în care nu deţine o autorizaţie de tip A art 72b	Să verifice proiecte de instalaţii electrice tehnologice de medie tensiune, dacă nu deţine atestat de “verificator de proiecte” emis de MEC
135	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului autorizat care execută lucrări de instalaţii electrice este:	Să respecte proiectele de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice doar dacă sunt întocmite de el	La solicitarea beneficiarului, să participe la punerea în funcţiune şi recepţia finală a lucrărilor executate art 72i	De a racorda la SEN noi puncte de consum, urmând a solicita acordul operatorului de reţea după recepţia la terminarea lucrărilor
136	II-IV	ord 25/2007	Este interzis electricianului autorizat:	Să semneze documentaţii de orice fel pentru proiecte sau lucrări pe care nu le-a realizat sau supravegheat art 72f	Să racordeze noi puncte de consum de energie electrică la instalaţiile electrice, fără a avea aprobarea operatorului de reţea art 72k	Să realizeze lucrări de instalaţii electrice în baza unor documentaţii de proiectare realizate de alţi electricieni autorizaţi
137	II-IV	ord 25/2007	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind permisă	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale) art 72, 76
138	II-IV	ord 25/2007	ANRE poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care electricianul autorizat comite una dintre următoarele abateri:	Comiterea unei fapte prevăzute în Regulamentul de autorizare ca fiind interzisă art 76	Desfăşurarea activităţii în baza unui carnet de electrician autorizat emis în baza Ordinului MIC nr. 34 din 1999, cu valabilitate prelungită până în 2009	Desfăşurarea de activităţi fără contracte legale, în vigoare (contract individual de muncă semnat cu un angajator sau contract de prestări servicii, în cazul în care este persoană fizică autorizată de autorităţile administraţiei locale) art 72,76
139	II-IV	ord 25/2007	Sancţiunile contravenţionale aplicate de ANRE pot fi asociate cu una dintre următoarele măsuri:	Retragerea autorizării cu drept de prezentare la o nouă examinare 75	Retragerea autorizării fără drept de prezentare la o nouă examinare 75	Avertisment verbal
140	II-IV	ord 25/2007	Una dintre obligaţiile electricianului care deţine autorizaţie de tip B şi execută instalaţii electrice este:	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, numai în contractare legală a acestora (prin contract individual de muncă sau de prestări servicii, în cazul în care este autorizat de administraţia publică locală) 72	Să execute  instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare şi să respecte normele tehnice corespunzătoare tipurilor de instalaţii electrice proiectate	Să proiecteze instalaţii electrice doar conform gradului si tipului de autorizare, având în vedere că experienţa practică îi permite acest lucru
141	II-IV	ord 25/2007	La expirarea duratei de valabilitate a legitimaţiei de electrician autorizat, titularul:	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza legitimaţia pentru o nouă perioadă de 5 ani, cu plata tarifului corespunzător gradului si tipului de autorizare	Se va prezenta la sediul ANRE pentru a viza prelungirea valabilităţii legitimaţiei pentru o perioadă de doar 3 ani, cu plata a 50% din tariful corespunzător gradului si tipului de autorizare	În cazul în care doreşte continuarea activităţii în calitate de electrician autorizat, va susţine un nou examen, cu respectarea prevederilor Regulamentului de autorizare
142	II-IV	ord 25/2007	În cazul în care electricianul autorizat îşi pierde legitimaţia, la solicitarea sa, ANRE poate emite un duplicat, dacă:	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită tariful de autorizare aprobat	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită o penalitate în cuantum de 500 RON indiferent de gradul şi tipul de autorizare	Legitimaţia este declarată nulă, într-un ziar local şi titularul achită un tarif de emitere a duplicatului, conform prevederilor din regulamentul de autorizare art 86
143	III-IV	Ord 4/2007	Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se urmăreşte:	asigurarea parametrilor nominali de funcţionare a capacităţilor energetice	asigurarea exploatării corespunzătoare a capacităţilor energetice art 8a	micşorarea pierderilor în posturile de transformare
144	III-IV	Ord 4/2007	Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:	exploatarea corespunzătoare a capacităţilor energetice art 8a	minimizarea expunerii capacităţilor energetice la riscuri tehnologice art 8c	cheltuieli minime de exploatare
145	III-IV	Ord 4/2007	Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte:	asigurarea parametrilor nominali de funcţionare a capacităţilor energetice	protecţia capacităţilor energetice	minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice art 9(1)
146	III-IV	Ord 4/2007	Delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice are în vedere, pe lângă caracteristicile capacităţilor energetice, şi:	cerinţe privind siguranţa obiectivelor învecinate art 9(2)	evenimentele accidentale determinate de angajaţii operatorului	dispecerizarea energiei electrice la nivel naţional
147	III-IV	Ord 4/2007	Centralele termoelectrice fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	după caz, în funcţie de tipul combustibilului	nu, zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru liniile electrice de medie şi înaltă tensiune	da art 11a
148	III-IV	Ord 4/2007	Centralele eoliene fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	da art 11 d	până în prezent, nu s-au reglementat	nu
149	III-IV	Ord 4/2007	Posturile electrice de transformare fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	nu,  zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru staţiile electrice de conexiune şi transformare	nu	da  art 11 f
150	III-IV	Ord 4/2007	Liniile electrice subterane (LES) fac parte din categoria capacităţilor energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă?	nu,  zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc doar pentru liniile electrice aeriene (LEA)	da, indiferent de tensiunea nominală de funcţionare art 11 h	doar LES având tensiunea nominală de 220 kV
151	III-IV	Ord 4/2007	Zona de protecţie la o centrală eoliană este:	egală cu conturul fundaţiei pilonului de susţinere	până în prezent, nu s-a reglementat	egală cu conturul fundaţiei pilonului de susţinere la care se adaugă 0,2 m de jur-împrejur art 15(1)
152	III-IV	Ord 4/2007	La stabilirea zonei de siguranţă a unei staţii electrice se au în vedere:	tensiunile nominale de contur	nu se delimitează zona de siguranţă a acestui tip de capacitate energetică	tensiunea cea mai înaltă din cadrul acesteia art 16(2)
153	III-IV	Ord 4/2007	La stabilirea zonei de protecţie a unui post de transformare se au în vedere:	nu se delimitează zona de protecţie a acestui tip de capacitate energetică	numărul de personal calificat alocat executării lucrărilor de mentenanţă	tipul constructiv al acestuia art 17(1)
154	III-IV	Ord 4/2007	Pentru posturi de transformare aeriene pe stâlpi, zona de protecţie este:	nu se delimitează zona de protecţia a acestui tip de capacitate energetică	egală cu conturul fundaţiei stâlpului	egală cu conturul fundaţiei stâlpului şi proiecţia pe sol a platformei suspendate art 17(1)a
155	III-IV	Ord 4/2007	Pentru posturi de transformare aeriene pe stâlpi, dotate cu echipament cu ulei, zona de siguranţă este:	mai mare cu 50% decât zona de protecţie	20 m de la  limita zonei de protecţie art 17(2)a	nu se normează
156	III-IV	Ord 4/2007	Pentru diferitele tipuri de posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare prevăzute cu echipament uscat, zonele de protecţie şi de siguranţă:	sunt diferite în funcţie de tipul capacităţii energetice	coincid, indiferent de tip art 17(2)b	nu se delimitează zona de siguranţă a aceste tipuri de capacităţi energetice
157	III-IV	Ord 4/2007	Lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii de 400 kV este de:	75 m  art 18(2) d	100 m	55 m
158	III-IV	Ord 4/2007	Distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, pentru o linie de 20 kV, trebuie să fie de cel puţin:	5 m	1 m  art 18(5)a	15 m
159	III-IV	Ord 4/2007	Lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii de 220 kV este de:	55 m  art  18(2)c	81 m	25 m
160	III-IV	Ord 4/2007	Distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, pentru o linie de 110 kV, trebuie să fie de cel puţin:	10 m	4 m  art 18(5)b	15 m
161	II-IV	ord 18/2004	Neînţelegerile privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, dintre operatorii de distribuţie şi solicitanţi, se soluţionează:	întotdeauna pe cale amiabilă	în conformitate cu prevederile unei proceduri specifice aprobate de ANRE ord 18/2004	întotdeauna în justiţie
162	II-IV	ord 18/2004	În cazul apariţiei unor divergenţe cu privire la racordarea la reţelele electrice sau emiterea de avize de amplasament, între un solicitant şi o subunitate sau unitate a unui operator de reţea, declanşarea procedurii de soluţionare a neînţelegerii se va face numai după:	parcurgerea procedurii de mediere la nivelul operatorului de reţea 8(4)	înregistrarea unei acţiuni în justiţie	parcurgerea procedurii de mediere la nivelul Ministerului Economiei şi Finanţelor
163	II-IV	ord 18/2004	Autoritatea  Naţională de Reglementare în domeniul Energiei analizează şi soluţionează prin procedură necontencioasă eventualele contestaţii cu privire la:	avizele tehnice de racordare  8(2)	racordarea la reţelele electrice de interes public 8(2)	calitatea execuţiei instalaţiilor interioare ale clădirilor civile
109	II-IV	legea 13/2007	Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice din sistemul electroenergetic este aprobat prin:	Hotărâre de guvern	Ordin al ministrului de resort	Ordin al preşedintelui ANRE în baza Legii 13/ 2007   art 11(2)m
110	II-IV	legea 13/2007	Autorizarea electricienilor pentru proiectarea şi executarea de instalaţii electrice racordate la SEN, se face de către:	Ministerul învăţământului	Operatorul de distribuţie	ANRE, în baza Legii 13/ 2007 şi a unui regulament specific
164	II-IV	lg 13/2007	Legea energiei electrice nr. 13/2007 crează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul:	Energiei electrice	Energiei electrice şi termice	Energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare
165	II-IV	lg 13/2007	Sursele staţionare de energiei electrica in curent continuu  se supun dispoziţiilor Legii energiei electrice nr. 13/2007?	Da	Nu 1 (2) b	Da, doar sub aspectul stabilirii preţului de vânzare e energiei electrice produse
166	II-IV	lg 13/2007	Printre obiectivele de baza ale Legii energiei electrice nr. 13/2007 se regăsesc:	Asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat la reţelele electrice de interes public 2b	Promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie 2h	Determinarea soluţiilor d racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
167	II-IV	lg 13/2007	Accesul la reţeaua electrica de interes public este definit ca fiind:	Obligaţia unor persoane fizice sau juridice de a se racorda, in condiţiile legii, la reţelele electrice de transport sau de distribuţie	Dreptul unor persoane fizice sau juridice racordate la SEN de a consuma energie electrica achiziţionata de pe piaţa de energie electrica in regim concurenţial	Dreptul unor persoane fizice sau juridice de a se racorda si de a folosi, in condiţiile legii, reţelele electrice de transport si de distribuţie 3.1
168	II-IV	lg 13/2007	Consumatorul eligibil de energiei electrica este:	Persoana juridica ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale	Consumatorul  ce cumpăra energie electrica pentru consumul propriu si are dreptul de a revinde surplusul pe piaţa de energie electrica	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie 3.17
169	II-IV	lg 13/2007	Linia electrica directa este:	Linia electrica ce leagă o capacitate energetica de producţie izolata de un client izolat 3.29	Linia electrica prin care se transmite energia electrica de la producător către mai mulţi consumatori	Linia electrica ce leagă un producător de energie electrica şi/sau furnizor de energie, in scopul alimentarii directe a sediilor proprii sau a clienţilor eligibili ai acestora 3.29
170	II-IV	lg 13/2007	Operatorul de transport si de sistem este:	Orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de transport  si este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de transport 3.35	Orice persoana care deţine, sub orice titlu o reţea electrica de distribuţie si este titulara unei licenţe de distribuţie	Persoana juridica proprietara a reţelelor electrice de transport, pe care le exploatează in baza licenţei pentru transportul energiei electrice
171	II-IV	lg 13/2007	Capacitatea de interconexiune este definită ca fiind reprezentată de:	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează racordarea mai multor consumatori la reţelele electrice de interes public	Instalaţiile si echipamentele prin care se realizează conectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice 3.4	Ansamblul instalaţiilor si echipamentelor prin care se realizează tranzit de energie electrica intre doua zone ale sistemului electroenergetic naţional
172	II-IV	lg 13/2007	Reţeaua electrica este definita ca fiind:	Ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere si de protecţie a acestora, staţiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele 3.51	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate	Ansamblul de linii electrice destinate conectării unui producător de energie electrica de un utilizator al sau
173	II-IV	lg 13/2007	O reţea electrica de distribuţie este definită ca fiind:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 220 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala strict mai mare de 110 kV	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv 3.52
174	II-IV	lg 13/2007	Reţeaua electrica de transport este:	Reţeaua electrica cu tensiunea de linie nominala mai mică decât 110 kV	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV 3.54	Reţeaua electrica de interes naţional si strategic cu tensiunea de linie nominala cel mult egala cu 110 kV
175	II-IV	lg 13/2007	Sistemul electroenergetic este definit ca fiind:	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia energiei electrice	Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativa, distribuţia, furnizarea si utilizarea energiei electrice 3.60
176	II-IV	lg 13/2007	Sistemul electroenergetic naţional este:	Totalitatea instalaţiilor de producere, transport si distribuţie a energiei electrice de pe teritoriul naţional	Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional si care constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participanţii la piaţa de energie electrica 3.62	Totalitatea liniilor si staţiilor electrice interconectate, indiferent de nivelul de tensiune
177	II-IV	lg 13/2007	ANRE este:	Agenţie naţională de reglementare în domeniul energiei termice	Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei 3.2
178	II-IV	lg 13/2007	Zona de protecţie a unei capacităţi energetice este:	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor 3.67	Zona adiacenta capacităţilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si desfasurarea unor activitati
179	II-IV	lg 13/2007	Zona de siguranţa a unei capacitati energetice este:	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor si regimul construcţiilor	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul asigurării funcţionarii normale si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului 3.68	Zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spaţiu, in care se instituie restricţii si interdicţii in scopul evitării punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului
180	II-IV	lg 13/2007	Furnizorul de ultima opţiune este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul public de distribuţie a energiei electrice	Furnizorul desemnat de ANRE pentru a presta serviciul de furnizare, in condiţii specifice reglementate 3.25	Un operator economic ale cărui acţiuni sau părţi sociale sunt deţinute în totalitate de statul român
181	II-IV	lg 13/2007	Centrala  electrica de cogenerare este ansamblul de instalaţii, construcţii si echipamente necesare pentru producerea:	doar a energiei electrice	doar a energiei termice	energiei electrice si termice 3.7
182	II-IV	lg 13/2007	Consumatorul eligibil de energie electrică este definit de Legea energiei electrice, ca fiind:	Consumatorul de energie electrica care poate sa aleagă furnizorul de energie electrică si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie 3.17	Consumatorul de energie electrică ce poate achiziţiona energie electrică doar de pe piaţa reglementata	Consumatorul de energie electrică obligat să achiziţioneze energia electrică la preturi de achiziţie reglementate
183	II-IV	lg 13/2007	Culoarul de trecere a liniei electrice aeriene este format din:	Zona adiacenta liniei electrice aeriene având 100 m lăţime în plan orizontal	Zona adiacenta liniei electrice aeriene situata la 10 m deasupra acesteia	Suprafaţa terestra ce cuprinde zona de protecţie si zona de siguranţa 3.20
184	II-IV	lg 13/2007	Operator de distribuţie este o persoană juridică, care:	Deţine si exploatează reţeaua electrica de iluminat public	întreţine si dezvolta reţeaua electrica de transport al energiei electrice	deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de distribuţie  si este titulara a unei licenţe de distribuţie  prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii si dezvoltarea reţelei de distribuţie intr-o anumita zona 3.34
185	II-IV	lg 13/2007	Ordinea de merit este ordinea în care un producător de energie electrică este luat în considerare pentru acoperirea cererii de energie în Sistemul Electroenergetic Naţional, pe baza:	Preţului ofertat [lei/MWh] 3.39	Puterii instalate	Capacitatii de a dispune rapid de o anumita putere
186	II-IV	lg 13/2007	Reţea electrică de interes public este o reţea electrică la care sunt racordaţi:	cel puţin 3 utilizatori	cel puţin 2 utilizatori 3.53	cel puţin un utilizator
187	II-IV	lg 13/2007	ANRE aproba reglementari cu caracter obligatoriu pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi anume:	Doar reglementari tehnice	Doar reglementari comerciale	Atât reglementari tehnice cat si reglementari comerciale
188	II-IV	lg 13/2007	ANRE exercita controlul asupra operatorilor economici din sectorul energiei electrice cu privire la:	Respectarea reglementarilor emise si a sistemului de preturi si tarife in vigoare in sectorul energiei electrice 11.2.f	Respectarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă	Gestiunea patrimoniului public
189	II-IV	lg 13/2007	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Finanţelor	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei 11.2.m	CN Transelectrica SA
190	II-IV	lg 13/2007	Autoritatea ce are ca atribuţii elaborarea si aplicarea regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează si executa instalaţii electrice, este:	Ministerul Economiei si Comerţului	Autoritatea Naţionala de Reglementare in domeniul Energiei 11.2.m	Operatorul de distribuţie (filiale, sucursale ale SC Electrica SA sau societăţi rezultate ca urmare a procesului de privatizare)
191	II-IV	lg 13/2007	Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public este:	Elaborat de ANRE si aprobat prin hotărâre a Guvernului României 11.2.q	Elaborat de ANRE si aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE	Elaborat de Ministerul de resort
192	II-IV	lg 13/2007	Urmărirea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri si tarife în domeniul energiei electrice este de competenţa:	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei 11.2.f	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor)	Cancelariei Primului-ministru
193	II-IV	lg 13/2007	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei este abilitată prin lege cu următoarele competenţe:	Aprobă reglementări tehnice şi comerciale obligatorii pentru operatorii economici din sectorul energiei 11.2.h	Stabileşte metodologia de urmărire şi control în vederea respectării de către operatorii economici a sistemului de preţuri şi tarife la energia electrică	Concesionează bunurile aparţinând patrimoniului public aferente sectorului energiei electrice
194	II-IV	lg 13/2007	Operatorii economici care asigura servicii de măsurare a energiei electrice sunt atestaţi de:	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei art 11.2 t	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
195	II-IV	lg 13/2007	Printre competenţele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei se regăsesc:	Elaborarea si aprobarea regulamentului de desemnare a furnizorului de ultimă opţiune art 11.2v	Elaborarea normelor de securitatea şi sănătate în muncă pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice	Elaborarea regulamentului privind racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public 11.2.g
196	II-IV	lg 13/2007	Electrificarea localitatilor se realizează cu fonduri:	doar din bugetele locale	doar din bugetul de stat	din bugetele locale, bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite 12
197	II-IV	lg 13/2007	“Autorizaţiile de infiintare” se acorda in condiţiile legii energiei electrice, pentru:	Realizarea de noi capacitati energetice 15.1.a	Retehnologizarea capacitatilor energetice existente 15.1.a	Reviziile si reparaţiile curente efectuate asupra capacitatilor energetice
198	II-IV	lg 13/2007	“Autorizaţiile de înfiinţare” se acordă pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport al energiei electrice sau pentru retehnologizarea celor existente?	Numai pentru realizarea de noi linii si staţii electrice de transport noi	Numai pentru retehnologizarea liniilor şi staţiilor electrice de transport existente	Atât pentru realizarea liniilor si staţiilor electrice de transport noi, cât şi pentru retehnologizarea celor existente 15
199	II-IV	lg 13/2007	Autorizaţiile de înfiinţare se acordă pentru realizarea sau retehnologizare reţelelor electrice cu tensiunea de linie nominală mai mare sau egală cu:	0,4 kV	20 kV	110 kV art 15.1.c
200	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite autorizaţii de infiintare pentru realizarea şi/sau retehnologizarea:	liniilor si staţiilor electrice de transport al energiei electrice 11.1.b	liniilor şi staţiilor de distribuţie a energiei electrice, cu tensiune nominala de 110 kV 11.1.c	liniilor electrice de distribuţie a energiei electrice cu tensiune nominala de 20 kV
201	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru	Prestarea serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice 15.2.b,d	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate 15.2.e	Realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si energiei termice in cogenerare
202	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru:	Exploatarea comercială a capacităţilor energetice de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare 15.2.a	Reabilitarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice	Retehnologizarea capacităţilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice
203	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Prestarea serviciului public de distribuţie a energiei electrice	Prestarea serviciului de sistem 15.2.c
204	II-IV	lg 13/2007	ANRE emite licenţe pentru:	Activitatea de administrare a pieţelor centralizate 15.2.e	Activitatea de instruire profesională a personalului care lucrează in instalaţiile electrice din cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional	Activitatea de furnizare a energiei electrice 15.2.f
205	II-IV	lg 13/2007	Titularul autorizaţiei de infiintare a unei capacitati energetice, acordată în baza Legii energiei electrice, are următoarele obligaţii:	Sa stabilească si sa aplice, pe întreaga durata a executării lucrărilor, masurile de protecţie a persoanelor, bunurilor si mediului 17.1.a	Sa stabilească un sistem de comunicare cu consumatorii de energie electrică ce vor fi alimentaţi din instalaţiile electrice aflate în construcţie	Sa obţină toate vizele, acordurile si atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat 17.1.b
206	II-IV	lg 13/2007	Obligaţiile aferente serviciului public sunt impuse operatorilor economici reglementaţi de ANRE prin următoarele tipuri de acte:	Licenţă – act juridic acordat de ANRE pentru exploatarea comercială a capacităţilor energetice	Reglementări – acte (normative) tehnice şi/ sau comerciale, aplicabile activităţii desfăşurate	Atât prin acte juridice (licenţă şi/ sau autorizaţie de înfiinţare), cât si prin reglementări tehnice şi comerciale, acordate/ emise de ANRE
207	II-IV	lg 13/2007	Asupra terenurilor aflate in proprietatea terţilor, cuprinse in zonele de protecţie si de siguranţa ale capacităţilor energetice, se stabileşte:	drept de utilizare gratuită	drept de proprietate	drept de servitute legala 20(3)
208	II-IV	lg 13/2007	Concesiunea, în domeniul energiei, are ca obiect:	Bunuri proprietate publica sau privata ale statului 25.1	Activitati si servicii publice de interes naţional din domeniul energiei electrice 25.1	Bunurile utilizate în activitatea de furnizare a energiei electrice
209	II-IV	lg 13/2007	Pe piaţa concurenţial cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienţilor eligibili prin	Contracte bilaterale la preţuri reglementate	Contracte bilaterale la tarife fixe	Contracte bilaterale la preţuri negociate
210	II-IV	lg 13/2007	Reţeaua electrica de transport al energiei electrice, inclusiv terenurile pe care este amplasata, sunt:	Proprietate privata a unei persoane juridice	Proprietate publica a statului 35.2	Proprietate privata a statului
211	II-IV	lg 13/2007	Operatorul de transport si de sistem are următoarele atribuţii principale:	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de transport, instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie 37.4.a	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile din reţelele electrice de distribuţie	exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta instalaţiile de măsurare si contorizare a transferului de energie spre consumatorii casnici
212	II-IV	lg 13/2007	Cine analizează si avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare la reţelelor electrice de transport?	Operatorul de Transport si de Sistem 37.4.c	ANRE	Operatorul de distribuţie local
213	II-IV	lg 13/2007	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor fizice sau juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să efectueze construcţii de orice fel in zona de siguranţa a instalaţiilor, fara avizul de amplasament al operatorului de transport si de sistem 39.a	Să efectueze săpături de orice fel in zona de siguranţa a reţelelor electrice de transport, fara acordul operatorului de transport si de sistem 39.b
214	II-IV	lg 13/2007	Pentru protecţia instalaţiilor de transport al energiei electrice se interzice persoanelor juridice:	Sa consume energie electrica prin instalaţii racordate direct la cele ale reţelei electrice de transport	Să racordeze fără respectarea reglementărilor aplicabile, instalaţiile proprii la cele ale reţelei electrice de transport	Sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod accesul la instalaţii al operatorului de transport si de sistem 39.2.f
215	II-IV	lg 13/2007	Operatorul de distribuţie:	Exploatează, retehnologizează, reabilitează si dezvolta reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare  42.1.a	Monitorizează siguranţa in funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum si indicatorii de performanta ai serviciului de distribuţie 42.1.g	Încasează contravaloarea energiei electrice furnizate
216	II-IV	lg 13/2007	Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie persoanelor fizice si juridice:	Li se interzice să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a acestora, fără avizul de amplasament al operatorului de reţea 46.a	Li se interzice sa limiteze sau sa ingradeasca prin execuţia de împrejmuire sau prin construcţii accesul la instalaţii al OD 46.f	Li se permite depozitarea de materiale pe culoarul de trecere si in zonele de protecţie si de siguranţa ale instalaţiilor, fara acordul operatorului de reţea, cu condiţia să fie proprietar al terenului 46.c
222	II-IV		Elaborarea de programe de eficienta energetica si de promovare a resurselor regenerabile de energie este o atribuţie a:	Guvernului României	Ministerului de resort (Ministerul Economiei şi Finanţelor) DanP art 4(1), 4(2)	Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei
223	II-IV	lg 13/2007	Calitatea de autoritate contractanta privind concesionarea bunurilor şi serviciilor din sectorul energiei electrice o are	MEF – Ministerul Economiei si Finanţelor 6f	ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei	ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale
224	II-IV	lg 13/2007	În conformitate cu prevederile legii energiei electrice, sunt considerate surse regenerabile de energie:	Solare 61b	Eoliene 61 a	Energia obţinuta prin arderea combustibililor fosili
225	II-IV	lg 13/2007	Criteriile de promovare a energiei electrice produse in centrale electrice de cogenerare de înalta eficienta au in vedere:	Promovarea utilizării eficiente a combustibililor DanP art 71c	Asigurarea accesului concurenţial al energiei electrice produse in cogenerare DanP art 71a	Promovarea utilizării surselor regenerabile  65 d
226	II-IV	lg 13/2007	Tarifele de racordare la reţea sunt:	Stabilite de operatorii de reţea	Negociate cu solicitantul	Reglementate de ANRE
227	II-IV	lg 13/2007	Sustragerea de energie electrica constituie:	Contravenţie	Infracţiune de furt 85.1	Contravenţie sau infracţiune, după caz
228	II-IV	lg 13/2007	Constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani:	Executarea de săpaturi sau lucrări de orice fel in zonele de protecţie a instalaţiilor, fara consimţământul prealabil al proprietarului acestora	Deteriorarea, modificarea fără drept a instalaţiilor energetice sau sustragerea de componente ale acestora 85.3	Nerespectarea reglementărilor emise de ANRE
229	II-IV	lg 13/2007	Constituie contravenţie:	refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare 86.1.i	nerespectare obligaţiilor de producere şi/sau de ofertare conform prevederilor legale 86.1.j	sustragerea de energie electrica
230	II-IV	lg 13/2007	Încălcarea reglementarilor tehnice si comerciale emise/ aprobate de ANRE constituie:	Infracţiune	Contravenţie 86.1a	Abatere
231	II-IV	lg 13/2007	Refuzul clienţilor de a permite accesul la grupurile de măsurare constituie:	Contravenţie 86.1i	Infracţiune	Tentativa de infracţiune
217	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie 90 a	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie 90 b
218	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum fraudulos de energie 90 a	Neplata facturii curente de energie	Neplata abonamentului radio-tv
219	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Neplata abonamentului radio-tv	Neplata facturii curente de energie	Neplata repetata a facturii de energie 90 b
220	II-IV	HGR 1007/04	Furnizorul de energie electrică este îndreptăţit sã rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice numai în caz de:	Consum de energie mai mare decât cel aferent puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare	Plata cu întârziere a facturilor	Consum fraudulos de energie, neplata repetata a facturilor sau in alte situaţii prevăzute de legislaţia in vigoare 90 a,b
221	II-IV	HGR 1007/04	În caz de consum fraudulos de energie, consumatorul:	Va fi sancţionat contravenţional	Va primi preaviz de deconectare	Va fi deconectat si va plati contravaloarea energiei electrice consumate
232	II-IV	GHR 1007/04	Conventia de exploatare, anexă la contractul de furnizare a energiei electrice, este un act juridic incheiat intre:	consumator si producator	operator de retea si consumator 208(2)	furnizor si producător
233	II-IV	GHR 1007/04	Conventia de exploatare este un act juridic prin care sunt precizate aspecte legate de:	manevrele ce se executa si aventualele despagubiri ce se pot acorda in cazul unui incident	punctul de delimitare patrimonială între instalaţii şi condiţiile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor 4.17	realizarea conducerii operative prin dispecer 4.17
234	II-IV	GHR 1007/04	Activitatea de furnizare a energiei electrice implica urmatoarele servicii:	facturarea şi încasarea contravalorii energiei electrice, intermedierea relatiei consumatorului cu operatorul de retea 163	calculul tarifelor aplicabile categoriiloe de consumatori	aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice
235	II-IV	GHR 1007/04	Prin grup de masurare a energiei electrice se intelege:	ansamblul format din contorul de energie electrica si  elementele de securizre	ansamblul format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare, inclusiv elementele de securizare 4.22	doar transformatorul de măsurare
236	II-IV	GHR 1007/04	Se considera o intrerupere in alimentarea cu energie electrica:	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 5% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 1% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv. 4.25	situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 10% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv.
237	II-IV	GHR 1007/04	Calitatea energiei electrice se refera la totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la:	frecventa, amplitudinea si variatia tensiunii	flicker si armonici	metodologia de stabilire e tarifelor
238	II-IV	GHR 1007/04	Punctul de delimitare între instalaţiile electrice este definit ca:	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorului de cele ale operatorului de retea 4.38	întotdeauna punctul de delimitare este punctul unei retele electrice în care se află instalat grupul de măsurare a energiei electrice	întotdeauna punctul de delimitare este punctul fizic în care este racordat un utilizator
239	II-IV	GHR 1007/04	Punctul de masurare este definit ca:	punct al unei retele electrice care delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale utilizatorilor de cele ele operatorilor de retea	punct al unei retele electrice unde se află instalat grupul de masurare a energiei electrice 4.39	punct fizic din reţeaua electrica la care se racordeaza un utilizator.
240	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorul casnic este consumatorul care:	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminatul artificial din propria locuinta si din afara acesteia, fiind racordat la o retea monofazata de JT;	Utilizeaza energiei electrice pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta, precum si pentru realizarea de activitati comerciale sau prestarea de servicii;	Utilizeaza energie electrica in exclusivitate pentru iluminat artificial, precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta. 4.8
241	II-IV	GHR 1007/04	Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori se aplicã:	furnizorilor si consumatorilor  de energie electrica 2	tranzactiilor de pe piata angro de energie electrica	relatiilor comerciale dintre producatori si furnizori
242	II-IV	GHR 1007/04	În functie de puterea contractatã, consumatorii, altii decât cei casnici, pot fi mari consumatori, când puterea contractatã depãseste:	50 kW	100 kW art 12.a	200 kW
243	II-IV	GHR 1007/04	Contractarea energiei electrice cu consumatorii casnici si asimilati acestora se face tinându-se seama de:	tipul receptoarelor din dotare	puterea maxima absorbitã	puterea instalatã în receptoarele proprii
244	II-IV	GHR 1007/04	Sunt obligati sã asigure mentinerea factorului de putere între limitele prevãzute în reglementãri emise de ANRE:	consumatorii casnici	toti consumatorii de energie electrica	toti consumatorii de energie electricã, cu exceptia consumatorilor casnici
245	II-IV	GHR 1007/04	În contractele de furnizare a energiei electrice, se prevăd întotdeauna valori orare ale cantitãtilor de energie electricã activã contractate, dacă puterea electrică contractatã este mai mare de:	3 MW  DanP art 47(1)	10 MW	100 kW
246	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorii de energie electricã pot revinde energia unor eventuali subconsumatori:	fara a obtine nici un fel de acord al operatorului de reţea, furnizprului sau ANRE	cu acordul ANRE	cu acordul operatorului de distributie si al furnizorului
247	II-IV	GHR 1007/04	Succesorii legali ai unor contracte de furnizare pot continua derularea acestor contracte:	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de o luna	cu obligatia modificarii numelui titularului în termen de 6 luni atr 65	fara nici o obligatie
248	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorii casnici nu plãtesc energia electricã reactivã:	daca au o putere maxima contractata mai mica de 30 kW	daca au o putere maxima contractata mai mica de 50 kW	indiferent de puterea maxima contractata DanP art 122(3)
249	II-IV	GHR 1007/04	Sistarea furnizarii energiei electrice la un consumator pentru întârzieri la plata facturii aferente va fi obligatoriu preavizata cu:	cel putin 3 zile înainte	cel putin 5 zile înainte 152(1)	cel putin 10 zile înainte
250	II-IV	GHR 1007/04	Pentru depasirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare, furnizorul:	aplica un preaviz, apoi întrerupe furnizarea energiei electrice consumatorului 200(1)a	îi da consumatorului doua previze, apoi îi aplica penalizari	îi aplica preaviz consumatorului, apoi îl actioneaza în justitie
251	II-IV	GHR 1007/04	Pentru furnizarea de energie electrica contractul de furnizare:	este o conditie obligatorie art 33	nu este obligatoriu	se încheie în conformitate cu contractul – cadrul aprobat de ANRE art 36(1)
252	II-IV	GHR 1007/04	Consumatorii pot conveni cu furnizorul sistarea temporara a energiei electrice, pentru o perioada de:	minimum o luna si maximum 12 luni art 55	minimum 3 luni si maximum 6 luni	minimum 6 luni
253	II-IV	GHR 1007/04	Prin consumatori industriali se înteleg:	societatile comerciale si regiile autonome din domeniul industrial art 71(1)	sediile administrative ale societatilor comerciale	societatile comerciale care desfasoara activitate de comert cu bunuri
254	II-IV	GHR 1007/04	Un consumator eligibil:	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata o singura data	poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata de cel mult douã ori 126(3)	nu poate reveni de pe piata concurentiala pe piata reglementata
255	II-IV	GHR 1007/04	În cazul consumului fraudulos de energie electrica, perioada de recalculare va fi de:	un an pentru consumatorii casnici si 6 luni pentru ceilalti consumatori 142(4)	6 luni pentru toti consumatorii	6 luni pentru consumatori casnici si un an pentru ceilalti consumatori

 

 

Comparatii si analiza Tematica Legislatie Primavara 2009  fata de Tematica din 2007

 

Intrebarile	Buc intrebari din totalul de 255	Observatii	Denumire document	Document aprobat prin:	Aplicabilitate pe grad / tip
					I	II	IIIA/ IVA	IIIB/IVB
109,110 + [164÷231]	70/255		1.               Legea energiei electrice nr. 13 din 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.02.2007		DA	DA	DA	DA
[217÷255]	39/255		2.               Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori	HG nr. 1007 din 25.07.2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 673 din 27.07.2004	DA	DA	DA	DA
[89÷98]	10/255	Nou in tematica anterioare a fost GHR 867/2004 care a fost inlocuit de GHR 90/2008	3.               Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public	HG nr. 90 din 23.01.2008, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 109 din. 12.02.2008	DA	DA	DA	DA
[76÷88]	10/255		4.               Codul tehnic al reţelei electrice de transport – Revizia 1	Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004, cu modificările şi completările ulterioare	NU	NU	DA	DA
–	0/255	nou	5.               Standard de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice	Ordinul ANRE nr. 17/28-06-2007	NU	NU	DA	DA
[20÷64]	45/255		6.               Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie	Decizia ANRE nr. 101 din 6.06.2000 a Preşedintelui ANRE	DA	DA	DA	DA
	0/255		7.               Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice 8.	Ordinul ANRE nr. 28/30-08-2007	DA	DA	DA	DA
[1÷22]	22/255		9.               Codul de măsurare a energiei electrice	Ordinul ANRE nr. 17 din 20.06.2002 al Preşedintelui ANRE	NU	NU	DA	DA
[143÷160]	18/255		10.            Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice	Ordinul ANRE nr. 4 din 9.03.2007	NU	NU	DA	DA
[99÷108]	10/255		11.            Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Revizia 3	Ordinul ANRE nr. 25 din 20.07.2007	DA	DA	DA	DA
[111÷142]	42/255		12.            Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Rev. 3	Ordinul ANRE nr. 24 din 20.07.2007	NU	DA	DA	DA
[65÷75]	11/255		13.            Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public	Ordinul ANRE nr. 45/ 2006	DA	DA	DA	DA
[161÷163]	3/255	In 2007 a fost Ord 18/2004 Nu am mai verificat am pastrat raspunsurile conf Ord 18/2004 sunt cam evidente!	14.            Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la reţea	Ordinul ANRE nr. 38/ 2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 751 din. 06.11.2007	NU	DA	DA	DA

Raspunsuri la chestionarele test din legislatie

    Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului            Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          Raspunsuri

CHESTIONAR TEST 1

privind legea protectiei civile Legea 481/8.nov.2004

  

1          a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l

2                    b

3                    a, b, c, d, e, f, g, h

4                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q,

5                    b

6                    c

7                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k

8                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m

9                    a, b, c, d

10                b, c

11                a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r

  CHESTIONAR TEST 2privind Normele generale de aparare impotriva incendiilor

aprobate prin Ordinul 163/28.02.2007

 

1        a

2        b, c, d, e, f, g, h, I

3        b

4        a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n

5        a, b

6        a

7        a, b, c

8        a, b, c, d, e, f, g, h, i, j

9        a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s

10    a, b, c, d, e, f

11    a, b, c, d

12    a, b

13    a, b, c, d, e, f, g

14    a, b, c

15    a

16    b

17    a

18    a, b, c, d, e

19    a

20    b

21    a

22    a

23    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k

24    a, b, c, d, e

25    a, b

26    a,b,c;

27    a, b, c, d, e, f, g;

28    a, b;

29    a, b, c, d, e, f, g, h

30    a

31    a, b, c

32    a

33    a

 

  
 CHESTIONAR TEST 3HGR 1452/2006 privind  normele metodologice de aplicare a prevederilorlegii securitatii si sanatatii in munca   

1                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s,t u, v

2                    a, b, c, d

3                    a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s,t u, v, x, y, z, a1, b1, c1, d1, e1, g1

4                    a, b

5                    a, b, c, d, e, f, g, h

6                    a, b, c

7                    a, b

8                    a, b

9                    a, b, c

10                a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l

11                a, b, c

12                a, c, e

13                a, b, c, d

14                a, b, c, d

15                a, b, c, d, e

16                a, b

17                a, b, c, d, e, f, g

18                d

19                a, b, c, d, e

20                a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l

21                b

  CHESTIONAR TEST 4

Legea securitatii si sanatatii in munca

 

1. c
2. d, e
3. b
4. b
5. a, b, c
6. c
7. c
8. a
9. b, c
10. b
11. c
12. c
13. a, b, c, d, e
14. a, b
15. a, b, c, d, e, f, g, h, I
16. a
17. a, b, c
18. a, b, c, d
19. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q
20. a, b, c, d

 

  CHESTIONAR TEST 5

Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor

1. a
2. a
3. b
4. d
5. c
6. c
7. a
8. a
9. a
10. a, b, c, d, e, g, h,
11. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r
12. a
13. a, b, c, d, e
14. a, b, c, d, e, f, g
15. a, b, c, d, e
16. a, b, c, d, e, f, g
17. a
18. a
19. a
20. a

CHESTIONAR TEST 6

 Referitor HGR 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca  

 

1. a
2. a, b, c, d, e
3. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j
4. a, b, c
5. a, b, c, d
6. b
7. a, b
8. a, b, c
9. a
10. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q
11. a, b, c, d, e
12. a, b, c
13. a, b, c, d, e, f, g, h, i
14. a, b, c, d, e, f
15. a, b, c, d, e, f, g
16. a
17. a,c, d
18. a, b, c, d, e, f, g, h, i
19. b
20. a,b
21. a, b
22. a,b
23. a, b, c
24. a, b
25. a, b, c, d
26. a, b, c
27. b
28. a, b, c
29. a, b, c, d, e

CHESTIONAR TEST 7HGR 1028/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 

1. a, b, c, d, e, f
2. a
3. a, b, c, d, e, f
4. a, b, c, d
5. a, b, c, d, e, f
6. a, b, c
7. a, b

 CHESTIONAR TEST 8HGR 1048/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in muncapentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelorindividuale de protectie la locul de munca 

1. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j
2. a
3. a, b, c, d
4. c
5. a
6. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r
7. c
8. a
9. a
10. a

  CHESTIONAR TEST 9 HGR 971/2006 privind cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca  1.      a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l2.      b3.      c4.      a, b5.      a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n6.      a, b, c7.      a8.      a, b9.      a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k

Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

     Recomand   lecturarea articolului  https://stoianconstantin.wordpress.com/2007/12/02/asupra-nevoii-de-instruire-la-schimbarea-legislatiei/  pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

       Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          

Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

Numele si prenumele___________________

Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 9 

HGR 971/2006 privind cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

  1)      Validati titlurile care definesc structura HGR 971/2006 :

a)      Dispozitii generale

b)      Obligatii generale

c)      Informarea si instruire lucratorilor

d)      Dispozitii finale si tranzitorii

e)      Cerintele minime generale privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

f)        Cerinte minime privind panourile de semnalizare;

g)      Cerintele minime privind semnalizarea pe recipiente si conducte;

h)      Cerinte minime privind identificarea si localizarea echipamentelor destinate prevenirii si stingerii incendiilor ;

i)        Cerinte minime privind semnalizarea obstacolelor si a locurilor periculoase si pentru marcarea cailor de circulatie ;

j)        Cerinte minime privind semnalele luminoase ;

k)      Cerinte minime privind semnalele acustice ;

l)        Cerinte minime privind gesturile-semnal ;

m)    Cerinte minime privind frecventa si durata pauzelor de lucru ; 

2)      In situatia in care in  HGR 971/2006  exista cerinte mai restrictive decat cele stipulate in Legea 319/2006 care se aplica ?

a)      cele din Legea 319/2006 ;

b)      cele din HGR 971/2006 ;

c)      amandoua ; 

3)      Cand se utilizeaza semnalizarea de securitate si/sau de sanatate in munca ?

a)      cand e cazul

b)      preventiv

c)      atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice si/sau organizatorice ; 

4)      Enumerati modalitati de semnalizare se securitate si sanatate in munca .

a)      semnalizare permanenta

b)      semnalizare ocazionala

c)      semnalizari preventive
 

 5)      Care sunt expresiile explicitate in HGR 971/2006 ?

a)      semnalizare de securitate si/sau de

b)      semnal de interzicere

c)      semnal de avertizare

d)      semnal de obligativitate

e)      semnal de salvare sau de prim ajutor

f)        semnal de indicare

g)      panouh)      panou suplimentar

i)        culoare de securitate

j)        simbol sau pictograma

k)      semnal luminos

l)        semnal acustic

m)    comunicare verbala

n)      gest-semnal 

6)      Care este semnificatia culorii rosii  de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de interdictie

b)      pericol alarma

c)      materiale si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor ;

d)      pauza de lucru . 

7)      Care este semnificatia culorii galben  de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de avertizare

b)      pauza de lucru  

8)      Care este semnificatia culorii albastru   de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de obligatie

b)      semnal aleatoriu 

9)      Care este semnificatia culorii verde de pe mijloacele de semnalizare ?

a)      semnal de salvare sau de prim ajutor;

b)      situatie de securitate

c)      green peace . 

10)  Care sunt cerintele cod care trebuiesc utilizate in comunicarea verbala sau asociat cu gesturile-semnal ?

a)      start – pentru a indica inceperea comenzii ;

b)      stop – pentru a intrerupe sau termina o miscare ;

c)      opreste – pentru a opri operatiunea ;

d)      ridica – pentru a ridica o greutate ;

e)      coboara – pentru a cobora o greutate ;

f)     inainte 

 g)    inapoi

h)    dreapta

i)      stanga

j)        pericol – pentru a solicita oprirea de urgenta;

k)      repede – pentru a accelera o miscare,din motive de securitate                                                     

Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

   Recomand   lecturarea articolului Asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei  http pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

       Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog 

          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare                                                            

Numele si prenumele___________________

 Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 

HGR 1048/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

    1)       Bifati titlurile principale din HGR 1048/2006

a)      Dispozitii generale

b)      Obligatiile angajatorilor

c)      Prevederi genelale

d)      Evaluarea echipamentului individual de protectie (EIP)

e)      Reguli de utilizare

f)        Informarea,consultarea si participarea lucratorilor ;

g)      Dispozitii finale ;

h)      Evaluarea riscurilor in vederea selectionarii EIP ;

i)        Lista orientativa neexhaustiva EIP

j)        Lista orientativa neexhaustiva a activitatilor si sectoarelor care necesita utilizarea EIP ;

k)      Nomenclator universal minimal de dotare cu EIP ; 

2)       Definitii EIP

a)      Orice echipament destinat sa fie utilizat individual de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa-I puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca ;

b)      Hainele de orice fel in special cele din piele sau cauciuc ;

 3)       Ce conditii trebuie sa indeplineasca EIP ?

a)      sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ;

b)      sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ;

c)      sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ;

d)      sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ;

e)      sa fie aspectuos ; 

4)       Cu cat trebuie sa contribuie angajatul la suportarea costului EIP ?

a)      cu 50 %

b)      cu 75 %

c)      EIP este pus gratuit la dispozitia fiecarui salariat ; 

5)       Ce obligatii de informare are angajatorul in raport cu riscurile pentru care acorda EIP ?

a)      sa informeze salariatul asupra riscurilor impotriva carora il protejeaza purtarea EIP ;

b)      nu prevede nimic HG 1048/2006 in acest sens ; 

6)       Care sunt riscurile la care EIP pot proteja luctatorul daca EIP este ales corespunzator ?

a)      Caderi de la inaltime ;

b)      Lovituri,taieturi,impact,strivire;

c)      Intepaturi,taieturi,zgarieturi;

d)      Vibratii;

e)      Alunecare , cadere la acelasi nivel ;

f)        Caldura,foc ;

g)      Frig;

h)      Neionizante;

i)        Ionizante;

j)        Pulberi,firbe;

k)      Fum;

l)        Ceata;

m)    Imersii;

n)      Improscare,stropire ;

o)      Bacterii patogene ;

p)      Virusi patogeni ;

q)      Ciuperci generatoare de micoze ;

r)       Antigeni biologici nemicrobieni. 

7)       Lista orientativa si neexaustiva a EIP data in anexa 2 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este obligatorie

b)      este mai mult obligatorie ;

c)      decat orientativad)      este orientativa 

 8)       Lista orientativa si neexaustiva a activitatilor si sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea EIP data in anexa 3 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este orientativa

b)      este obligatorie  

9)       Cand trebuie utilizat EIP ?

a)       cand riscurile nu pot fi evitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile,metodele sau procedurile de organizarea muncii ;

b)       ori de acte ori este necesar ; 

10)   Poate fi un EIP utilizat de mai multe persoane ?

a)      DA , daca nu se pot lua masuri de prevenire a problemelor de sanatate sau de igiena;

b)      NU , categoric.

Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

     Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

           Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog

          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare Numele si prenumele___________________Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________    

 CHESTIONAR TEST 

HGR 1028/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

 1)      Care sunt situatiile la care nu se aplica HGR 1028/2006 ?

a)      cabinei soferului sau cabinei de comanda in cazul vehiculelor si masinilor ;

b)      sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de trabsport;

c)      sistemelor informatice destinate in principal utilizarii publice;

d)      sistemelor portabile care nu se utilizeaza in mod prelungit la postul de lucru;

e)      masinilor de calculat ,caselor de marcat si oricarui echipament prevazut cu un mic dispozitiv de afisare sau de masurare a datelor , necesar pentru utilizarea directa a acestui echipament;

f)        masinilor de scris de conceptie clasica , de tipul “masini de scris cu fereastra”

g)      ferestrelor termopan. 

2)      Calculatorul de birou face obiectul HGR 1028/2006 daca este folosit in mod obisnuit pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru ?

a)      da

b)      nu

c)      numai pentru persoanele incadrate pe functie de operator calculator 3)      La ce se refera cerintele monime ?a)      la echipament

b)      la ecran

c)      la tastatura

d)      la masa de lucru

e)      la scaunul de lucru

f)        la mediul de lucru 

4)      Care sunt cerintele minimale pentru scaunul de lucru ?

a)      scaunul de lucru trebuie sa fie stabil si sa asigure operatorului libertate de miscare si o pozitie confortabila;

b)      scaunul trebuie sa poata fi reglat pe verticala;

c)      spatarul scaunului trebuie sa poata fi inclinat si reglat pe veticala ;

d)      un reazem pentru picioare trebuie pus la dispozitia celor care il doresc ;

e)      lucratorul sa-si poata alege culoarea ;

f)        stofa utilizata trebuie sa fie antistatica si aseptica;
 

 5)      Care sunt cerintele minime impuse de GHR 1028/2006 ecranului calculatorului ?

a)      caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite si distincte , de dimensiuni corespunzatoare si cu spatiu suficient intre caractere si intre randuri;

b)      imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila , fara fenomene de scanteiere sau alte forme de instabilitate;

c)      stralucirea si/sau contrastul dintre caractere si fondul ecranului trebuie sa poata fi usor reglat de catre operator si usor de adaptat conditiilor ambiante;

d)      pentru a se adapta nevoilor operatorului , ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat cu usurinta ;

e)      trebuie sa fie posibila utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile pentru ecran;

f)        ecranul nu trebuie sa prezinte straluciri suparatoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul;

g)      sa aiba minim 25 toli ;

h)      sa aiba posibilitatea atasarii unei folii transparente in culoarea agreata de lucrator;

 6)      Care sunt cerintele minimale pentru masa de lucru ?

a)      masa sau suprafata de lucru trebuie sa aiba o suprafata putin reflectanta , sa aiba dimensiuni suficiente si sa permita o amplasare flexibila a ecranului , tastaturii,documentelor si echipamentului auxiliar ;

b)      suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si usor de reglat si trebuie pozitionat astfel incat sa diminueze miscarile incomode ale capului si ochilor ;

c)      trebuie sa existe spatiu suficient pentru a permite lucratorilor o pozitie confortabila; 

7)      Care sunt cerintele minimale referitoare la iluminat ?

a)      iluminatul general si iluminatul local (lampi de lucru) trebuie sa asigure conditii de iluminat satisfacatoare si cu contrast corespunzator intre ecran si mediul inconjurator , tinand seama de tipul de activitate si de necesitatile vizuale ale utilizatorului ;

b)      stralucirile si reflexiile suparatoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de munca si a postului de lucru in functie de amplasarea si caracteristicile tehnice ale surselor de lumina artificiala.

c)      Sa existe in toate cazurile iluminat de veghe si iluminat de siguranta;  

Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

   Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului  

          Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog           Raspunsurile se gasesc aici.

Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare  Numele si prenulele___________________                                                                           Compartiment________________________                                                                                                             Functia______________________________                                                                                                             Semnatura___________________________                                                                                                             Data________________________________   

CHESTIONAR TEST

 Referitor HGR 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 

 1)      Care sunt raporturile HGR 1146/2006 si Legea 319/2006  a securitatii si sanatatii in munca ?

a)      modifica legea

b)      abroga legea

c)      completeaza prevederile legii 319/2006

 2)      Care din urmatorii termeni si definitiile lor se regasesc in HGR 1146/2006 ?

a)      echipament de munca – orice masina,aparat,unealta sau instalatie folosita la locul de munca ;

b)      utilizarea echipamentului de munca – orece activitate referitoare la echipamentul de munca , cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea,transportul , repararea,modificarea, intretinerea,inclusiv curatarea lui;

c)      zona periculoasa – orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe acets unui risc pentru sanatatea si securitatea sa ;

d)      lucrator expus – orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoas ;

e)      operator – lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de unca ;

f)        forta majora – factori externi care te afecteaza intempestiv si care nu pot fi influientati; 

3)      Care din urmatoarele capitole/sectiuni/anexe se regasesc in structura HGR 1146/2006 ?

a)      dispozitii generale

b)      obligatiile angajatorului

c)      obligatii generale.Reguli referitoare la echipamentele de munca;

d)      verificarea echipamentelor de munca ;

e)      echipamente de munca cu riscuri specifice.Ergonomia si sanatatea la locul de munca ;

f)        informarea lucratorilor;

g)      instruirea consultarea si participarea lucratorilor ;

h)      dispozitii finale

i)        cerinte minime de securitate si sanatate ;

j)        dispozitii referitoare la utilizarea echipamentelor de munca ;

k)      utilizarea echipamentelor in zilele de sarbatoare si repaus saptamanal;
 4)      Care sunt obligatiile angajatorului referitor la echipamentele de lucru puse la dispozitia lucratorilor ?

a)      sa corespunda lucrului prestat;

b)      sa fie adaptat scopului urmarit ;

c)      sa poata fi utilizat de lucratori fara a le pune in pericol sanatatea si securitatea ; 

5)      Caror elemente este obligat sa le acorde atentie angajatul la alegerea echipamentelor de munca ?

a)      conditiilor de munca

b)      caracteristicilor specifice ale ecgipamentelor

c)      riscurilor existente la locurile de munca

d)      riscurilor susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca

e)      optiunile lucratorilor fata de uzura morala a sculelor existente in unitate ; 

6)      Care sunt obligatiile angajatorului in situatia in care utilizarea echipamentelor de munca are asociate unele riscuri ?

a)      sa nu cumpere acele echipamente de munca

b)      sa ia masuri corespunzatoare de reducerea riscurilor ; 

7)      Care sunt obligatiile angajatorului in raport cu echipamentele de munca care sunt supuse unor influiente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase ?

a)      unor verificari periodice si,daca este cazul,unor incercari periodice efectuate de persoane competente,in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale ;

b)      unor verificari speciale,efectuate de persoane competente,in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale,de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca , cum ar  fi modificari ale procesului de munca , accidente , fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare;

c)      sa cumpere unele noi  neantarziat ori de cate ori este nevoie ; 

8)      Ce informatii trebuie sa contina fisele de lucru referitoare la echipamentele de lucru ?

a)      conditiile de folosire a echipamentelor de munca;

b)      situatiile anormale previzibile;

c)      concluziile care pot fi trase , acolo unde este cazul , din experienta acumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca ;

d)      producatorul , dealerul si procedura de achizitie publica utilizata la cumpararea echipamentului; 

9)      Este obligat angajatorul sa informeze si sa instruiasca lucratorii privind modul de utilizare corecta a echipamentului de munca si riscurile posibile asociate utilizarii echipamentelor de munca ?

a)      da

b)      nu

c)      este sarcina asociatiilor profesionale
 10)  Enumerati categorii de cerinte minime care se regasesc in anexa 1 la HGR 1146/2006.

a)      referitor la sistemele de comanda

b)      referitor la pornirea ehipamentului

c)      referitor la oprirea echipamentelor

d)      referitor la oprirea de urgenta

e)      referitor la noxe degajate de echipament

f)        referitor la fixarea echipamentelor;

g)      referitor protectia la riscurile de accidente prin contact mecanic

h)      referitor la iluminatul de lucru

i)        referitor zonele calde/reci ale echipamentului

j)        referitor la intretinerea echipamentului

k)      referitor la avertizari

l)        referitor la dispozitivele de separare fata de sursele de energie

m)    referitor riscuri de incendii si explozii

n)      referitor la protectia impotriva electrocutarilor  prin atingere indirecta sau directa

o)      referitor la echipamentele de munca mobile cu sau fara autopropulsie

p)      referitor la echipamentele folosite pentru ridicarea sarcinilor

q)      referitor la instalatiile si echipamentele de munca electrice 

11)  Care sunt masurile impuse de HGR 1146/2006 pentru asigurarea protectiei  impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice ?

a)      persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;

b)      sa nu se produca temperaturi , arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sanatatea oamenilor ;

c)      constructia echipamentelor de munca sa fi adecvata mediului pentru a se evita producerea de incendii si explozii ;

d)      persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de echipamentul electric ;

e)      izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunsatoare pentru conditiile prevazute;

f)        echipamentul sa fie de ultima generatie in privinta software utilizat; 

12)  Care sunt cerintele pentru asigurarea protectiei impotriva influientei externe care trebuie satisfacute de echipamentele electrice ?

 a)      sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla in  mediul de munca;

b)      sa nu fie influientate de conditiile de mediu , astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca ;

c)      sa nu periclitze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii previzibile de suprasarcina;

 13)  Care sunt masurile tehnice care trebuie asigurate pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa.a)      acoperiri cu meteriale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;b)      inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare

c)      ingradiri

d)      protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;

e)      scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;

f)        utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;

g)      folosirea mijloacelor de protectie electroizolante ;

h)      alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie ;

i)        egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru;

j)        amplasarea la distanta si ingradirea echipamentului astfel incat sa nu poatea fi atins de nimeni;

k)      robotizarea liniilor tehnologice;

 14)  Care sunt masurile organizatorice de prevenire a electrocutarii prin atingere directa?

a)    executarea interventiilor la instalaţiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;

b)       executarea interventiilor în baza uneia din formele de lucru;

c)             delimitarea materială a locului de munca (ingradire);

d)             eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;

e)             elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;

f)             organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie impotriva atingerilor directe. 

15)  Care sunt formele de lucru in baza carora sunt permise lucrari la instalatiile,utilajele,echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrice?

a)      autorizatii de lucru scrise (AL)

b)      instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI_PM)

c)      atributii de serviciu(AS)

d)      dispozitii verbale (DV)

e)      procese-verbale(PV)

f)        obligatii de serviciu(OS)

g)      propria raspundere(PR) 

16)  Pentri protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa este permisa completarea masurilor tehnice cu masuri organizatorice ?

a)      da

b)      nu

 17)  Care sunt principalele reguli privind asigurarea protectiei prin atingere indirecta ?a)      sunt permise numai masuri tehnice b)      nu sunt acceptate masuri organizatorice

c)      vor exista: o masura de protectie principala si una suplimentara

d)      cele doua masuri tehnice trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. 

18)  Care sunt masurile tehnice care trebuie sa fie realizate pentru asigurarea protectiei impotriva atingerii indirecte?

a)      folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS

b)      legarea la pamant

c)      legarea la nul de protectie

d)      izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului , in procesul de fabricare;

e)      izolarea amplasamentului

f)        separarea de protectie

g)      egalizarea si/sau dirijarea potentialeor

 h)      conectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

i)        folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; 

19)  Ce prevede HGR 1148/2006 referitor la carcasele si ingradirile de protectie ale instalatiilor de inalta tensiune?

a)      nu prevede nimic

 b)      trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice,astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv,iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala. 

20)  Cum trebuie asigurata posibilitatea executarii legaturilor de protectie pentru instalatiile si echipamentele de munca electrice din clasa I ?

a)      in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie prevazut /prevazuta cu doua borne de masa :una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica,pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului/instalatiei , si a doua la borna pe carcasa echipamentului /instalatiei in exterior,pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta instalatie de protectie;

b)      in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de alimentare flexibil , prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie; 

21)  Care sunt cerintele min ime de protectie impotriva atingerii directe pentru echipamentele/instalatiile din clasa II ?

a)      sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe

b)      sa aiba izolatie suplimentara dubla sau intarita

c)      sa aiba o eticheta galbena

 22)  Care sunt cerintele minime de protectie impotriva atingerii directe pentru echipamentele/instalatiile din clasa III ?

a)      sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe

b)      sa nu produca o tensiune mai mare decat tensiunea foarte joasa de alimentare 

 23)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa I ?

a)      sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de atingere;

b)      sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;

c)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata; 

24)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa II  ?

a)      sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie deteriorata sau eliminata;

b)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata .

c)      sa existe conditii atmosferice favorabile; 

25)  Care sunt conditiile in care se pot utiliza echipamentele /instalatiile din clasa III ?

a)      sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost proiectate sa functioneze;

b)      sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul de tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari.Daca se utilizeaza un transformator coborator , acesta trebuie sa fie un transformator de separare(de siguranta);

c)      izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite , in circuitul de tensiune foarte joasa;

d)      sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau  deteriorata;

e)      sa existe conditii antiseismice asigurate; 

26)  Pentru executia lucrarilor cu scoatere de sub tensiune in cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca ce elemente trebuie scoase de sub tensiune?

a)      partile active aflate sub tensiune , la care urmeaza a se lucra;

b)      partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza , dar se gasesc la o distanta mai mica decat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru( utilaje,unelte etc), indicata in documentatia tehnica specifica;

c)      partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa , dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere , trebuie scoase de sub tensiune.

 27)  Ce prevede HG 1146 referitor la legarea la pamant in cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune?a)      nimic b)      in cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune. 

28)  HG 1146/2006 obliga ca la executarea lucrarilor la instalatiile/echipamentele de munca c7u sau fara coatere de sub tensiune sa se utilizeze mijloace de protectie electroizolante .Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a)      la lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante , care constituie singura masura tehnica de protectie , cumulate cu masurile organizatorice.

b)      La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante , cumulate cu alte mijloace de protectie;

c)      Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice trebuie sa fie executate de catre personal autorizat pentru lucru sub tensiune. 

29)  Care sunt cerintele minime de dotare cu mijloace de protectie a instalatiilor respectiv a locurilor de munca unde exista sau se exploateaza echipamente electrice ?

a)      mijloacele de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant , respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor , manipularea indicatoarelor mobile de tensiune , montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante , covoare si platforme electroizolante,manusi si incaltaminte electroizolante etc.,

b)      detectoare mobile de tensiune , cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;

c)      garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;d)      panouri , paravane, imprejmuiri(ingradiri);e)      panouri de semnalizare;  

Chestionar legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor

   Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului            Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

Numele si prenulele___________________

Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 

Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor 

  1)      Este Legea 307/2006 corelata cu Ordonanata 21/2004 in privinta termenilor si expresiilor care definesc situatiile de urgenta ?

a)      da

b)      nu

c)      nu e cazul trateaza un alt aspect 

2)      Definiti pericolul de incendiu .

a)      Situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului , declansarea acestuia fiind posibila in orice moment;

b)      Nerespectarea Legii 307/2006 si a normelor PSI;

c)      Orice situatie periculoasa reclamata ca atare la organele de PSI; 

3)      Definiti planul de analiza si acoperire a riscurilor

a)      documentul PSI intern care da coerenta actiunilor preventive si corective

b)      documentul care cuprinde riscurile potentiale dintr-o unitate administrativ-teritoriala, masurile si resursele necesare pentru managementul acestora;

c)      planul de management al riscurilor de incendiu; 

4)      Ce se intelege prin prevenirea incendiilor?

a)      actiunile PSI corective ;

b)      actiunile PSI preventive

c)      actiunile PSI corective si preventive

d)      totalitatea actiunilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiilor, de asigurare a conditiilor de salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a securitatii echipelor de interventie;

 5)      Definiti notiunea de scenariu de securitate la incendiu .

a)      inventarul punctelor tari ;

b)      inventarul cumulativ al punctelor tari si al punctelor slabe ;

c)      documentul care descrie calitativ evolutia unui incendiu in timp, identificand evenimentele cheie care il caracterizeaza si il diferentiaza de alte incendii posibile intr-o incinta. 

 6)      Apararea impotriva incendiilor este o activitate optionala ?

a)      da

b)      da in limita resurselor BVC

c)      nu , este obligatorie stipulata prin lege 

7)      Legea 307/2006 obliga persoanele care au observat un incendiu sa anunte serviciile de urgenta, primariile sau politia si sa ia masuri , dupa posibilitati , pentu limitarea si stingerea incendiului ?

a)      da

b)      aceasta ( anuntarea) este o actiune civica voluntarac)      nu 

8)      Incendiile sunt considerate cazuri de forta majora ?

a)      da

b)      nu

c)      da cu exceptia celor provocate. 

9)      La incheierea actelor de cedare temporara a dreptului de folosinta al unui imobil legea prevede obligatii privind prevederea in mod expres a raspunderii partilor in ceea ce priveste apararea impotriva incendiilor?

a)      da

b)      nu

c)      obligatiile sunt evidente si implicite

 10)  Cui stabileste legea 307/2006 obligatii si competente de aparare impotriva incendiului ?

 a)      persoanelor fizice si juridice

b)      Consiliului Local si primarului

c)      Consiliului Judetean

d)      Prefectului

e)      Autoritatilor Administratiei Publice centrale

f)        Administratorului,conducatorului institutiei si salariatului

g)      Proiectantilor si executantilor

h)      Cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor

i)        Ormanizatiilor sindicale

j)        Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca

k)      Organizatorilor spectacolelor cu peste 10000 de participanti. 

11)  Care sunt obligatiile conducatorului institutiei pentru apararea impotriva incendiilor ?

 a)   sa stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea impotriva incendiilor în unitatea sa, sa le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi sa le aducă la cunostinta salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;

b)   sa asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi sa asigure corelarea măsurilor de apărare impotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;

c)   sa solicite şi sa obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi sa asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a autorizaţiilor, sa dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea functionarii ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;

d)   sa permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspectiilor de prevenire impotriva incendiilor, sa prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi sa nu ingreuneze sau sa obstructioneze în niciun fel efectuarea acestora;

e)   sa permită alimentarea cu apa a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenta;

f)    sa întocmească, sa actualizeze permanent şi sa transmită inspectoratului lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice forma, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substantele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

g)   sa elaboreze instrucţiunile de apărare impotriva incendiilor şi sa stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de munca;

h)   sa verifice dacă salariaţii cunosc şi respecta instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare impotriva incendiilor şi sa verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;

i)    sa asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenta privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori sa încheie contract cu un alt serviciu de urgenta voluntar sau privat, capabil sa intervină operativ şi eficace pentru stingerea incendiilor;

j)    sa asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;

k)   sa permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi sa participe la exerciţiile şi aplicatiile tactice de intervenţie organizate de acesta;

l)    sa asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare impotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;

m) sa asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenta privat pentru intervenţie;

n)   sa asigure şi sa pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare impotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenta şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primului ajutor;

o)   sa stabilească şi sa transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;

p)   sa informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forte şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare sa completeze şi sa trimită acestuia raportul de intervenţie;

q)   sa utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor, certificate conform legii;r) sa îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea impotriva incendiilor.)

s)            sa numeasca CSSM si sa participe la sedintele de bugetare a activitatii PSI;

t)             sa aloce minim 10 % din cifra de afaceri pentru bugetul activitatilor de aparare impotriva incendiilor. 

12)  Coproprietarii unui imobil trebuie sa colaboreze pentru asigurarea conditiilor de aparare impotriva incendiilor pentru intreg ul imobil.

a)      da

b)      nu

c)      da cu exceptia blocurilor de locuinte

d)      raspunde asociatia de proprietari 

13)  Care sunt obligatiile privind apararea impotriva incendiilor ale utilizatorului unui imobil ?

a)   sa cunoască şi sa respecte măsurile de apărare impotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;

b)   sa întreţină şi sa folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea impotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;

c)   sa respecte normele de apărare impotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;

d)   sa nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;

e)   sa aducă la cunostinta administratorului, conducatorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defectiune tehnica ori alta situaţie care constituie pericol de incendiu. 

 f)      nu are obligatii . Apararea impotriva incendiilor este sarcina proprietarului cladirii ;

 14)  Care sunt obligatiile salariatului privind apararea impotriva incendiilor ?

a)   sa respecte regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

b)   sa utilizeze substantele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

c)   sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare impotriva incendiilor;

d)   sa comunice, imediat după constatare, conducatorului locului de munca orice încălcare a normelor de apărare impotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defectiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare impotriva incendiilor;

e)   sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării impotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor;

f)    sa acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;

g)   sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunostinta, referitoare la producerea incendiilor.

h)        sa participe la sedintele de instruire PSI

i)        sa participe voluntar la exercitiile de simulare a actiunilor PSI. 

15)  Care sunt obligatiile proiectantilor de constructii,amenajari, de echipamente , utilaje si instalatii in privinta apararii impotriva incendiilor ?

a)   sa elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General şi sa evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b)   sa cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare impotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;

c)   sa prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea impotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;

d)   sa includă în proiecte şi sa predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor de apărare impotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători;

e)   sa asigure asistenta tehnica necesară realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor, cuprinse în documentaţii, pana la punerea în funcţiune.

   f)        sa supuna proiectele avizarii CTI

g) sa participe la receptii si omologari

h) sa verifice periodic respectarea celor dispuse in documentatie . 

16 Care sunt obligatiile cadrelor tehnice/ personalului de specialitate din cadrul operatorilor economici cu privire la apararea impotriva incendiilor ?

a)             participa la elaborarea şi aplicarea conceptiei de apărare impotriva incendiilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, instituţiei sau operatorului economic;

b)             controlează aplicarea normelor de apărare impotriva incendiilor în domeniul specific;

c)             propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare impotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea impotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;

d)   indruma şi controlează activitatea de apărare impotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenta voluntare sau private, după caz, în unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;

e)   prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a capacităţii de apărare impotriva incendiilor;

f)             răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenta voluntar sau privat, după caz, precum şi de participarea acestuia la concursurile profesionale;

g)   acorda sprijin şi asistenta tehnica de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenta în îndeplinirea atribuţiilor.h) sa respecte fisa postului

i)         sa poarte echipamentul individual  de protectie la interventii si simulari

j)         sa fie disponibil 24/24 ore pentru interventii 

 17) Exista prevederi ale lagii 307/2006 privind existenta unei metodologii privind identificarea , evaluarea si controlul riscurilor de incendiu ?

a)   da

b)   nu 

18) Exista prevederi ale Legii 307/2006 privind avizele si autorizatiile de securitate la incendiu ?

a)   da

b)    nu

19) Utilizatorul poate fi sanctionat pentru necunoasterea si/sau nerespectarea masurilor de aparare impotriva incendiilor , stabilite de administrator, proprietar, producator sau importator ?

a)   da

b)   nu 

20) Salariatii pot fi sanctionati cu pana la 2500 lei pentru neandeplinirea obligatiilor legale privind apararea impotriva incendiilor ?

a)   da

b)    nu