Posts Tagged ‘ordine de merit investitionala’

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

19/02/2011

Specialistii agreaza ideea existentei unor obiective investitionale insa exista relativ rare cazurile in care analiza este facuta pe intreg volumul de instalatii (discutam aici de investitii in retele electrice de distributie (RED)).

In practica curenta ne limitam investigatia la determinarea performatelor fiecarei lucrari de investitii deja promovate. Practica curenta de fundamentare a promovarii unei anumite lucrari de investitii este destul de neomogena de la un operator de distributie (OD) la altul.

In acest articol introducem ideea de evaluare preliminara a solutiilor investitionale posibile pentru modernizarea / marirea capacitatii de distributie / reabilitarea intregului volum de retele/instalatii echipamente plecand de la un set de obiective prestabilite.

Deoarece fiecare investitie conduce implicit la imbunatatirea mai multor parametrii functionali constientizam existenta unor obiective asociate care este necesar sa fie evaluate pentru a consolida matricea cost performanta asociata intentiilor investitionale si implicit pentru fundamentarea mai buna a deciziei investitionale.

In practica curenta este recomnadat sa utilizam cat mai multe din statisticile existent la nivelul OD care sa ne permita o eventuala selectie preliminara a instalatiilor eventual pentru reducerea, intr-o prima etapa, a volumului de munca. Altfel OD trenuie sa aiba analize preliminare pentru dezvoltarea fiecarui activ.

Solutiile vor prevedea alocari graduale de fonduri pentru a crea posibilitatea acoperirii unei game cat mai largi de retele si mai ales pentru a asigura posibilitatea optimizarii randametelor investitionale.

Prin randamet investitional inteleg raportul cost/performata directionata spre obiective tinta.

Algoritmul propus prezina avantajul unei imagini de ansamblu care va scoate deopotriva in evidenta punctele slabe si va asigura de fiecare data posibilitatea de atingere a  celui mai bun randament investitional posibil corelat cu fondurile disponibile. Algoritmul permite si o bucla de reglare documetata pentru redefinirea obiectivelor si/sau fondurilor disponibile.

Consider foarte utile decantarile conceptuale pentru ca atunci cand „stim intradevar ce vrem” lucrurile se clarifica si se dechide un larg drum pentru valorificarea experientei si initiativei locale. In egala masura clientii, specialistii si actionarii pot avea satisfactia unor realizari deosebite.

Algoritmul propus se preteaza foarte bine pentru fundametarea actiunilor preventive. In acest caz efortul atragere a fondurilor de investitii este prin definitie mai marepentru ca actionarii sunt de regula mai circumspecti si mai pretentiosi!

Va propun in continuare o scurta privire asupra unei analize preliminare pentru marirea capacitatii de distributie a unei retele stradale 0.4 kV. Veti observa evaluarile a 6 solutii. In pasul urmator ar trebui sa calculam pentru fiecare solutie performatele asociate: DU, CPT, Iscc, SAIFI si altii. Vom avea matricea cost performata de care am vorbit in prezentarea algoritmului investitional centrat pe performata.

In momentul in care exista determinate matricele cost performanta pentru toate RED jt (de ex) putem vorbi de optimizarea alocarii fondurilor si de randamete investitionale consolidate.

Articole pe blog  cu subiete inrudite:

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Modernizarea distributiei energiei electrice.

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

Criza gazului si calitatea energiei electrice

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Viziune asupra RED 2030 (2/8) 

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

13/02/2011

 

 

 

Rezumat: lucarea isi propune sa prezinte un concept nou: ordinea de merit investitionala si un algoritm asociat. Aplicand acest algoritm se obtine, pentru fiecare categorie de instalatii, ordinea in care trebuie efectuate investitiile astfel incat sa se obtina cele mai bune randamente orientate catre realizarea unui set de obiective prestabilite. Diagrama cauza efect precum si ordinea de merit investitionala pot deveni instrumente uzuale in fundamentarea strategiilor de dezvoltare a retelelor electrice de distribitie (RED).

 

1          Introducere   

Principiile moderne de management recomanda operatorilor de distributie sa elaboreze strategii de dezvoltare a RED [1], [2] urmarind respectarea: cerintelor organismelor de reglemetare privind conditiile de calitate a alimentarii cu energie electrica, cerintelor de mediu, cerintelor de electrosecuritate, si exploatarea eficienta a RED

Aplicarea principiilor moderne de management care vizeza asigurarea unor performate tehnice superioare ale RED, conformarea cerintelor organismelor de reglemetare, cerintelor de mediu si de electrosecuritate precum si nevoilor clientilor in conditii de eficienta economica impun

Prin definitie o strategie presupune existenta unui set de obiective tinta. Elaborarea strategiei presupune identificarea mai nultor cai prin care se poate asigura atingerea obiectivelor tinta. Caile identificate sunt evaluate si comparate selectandu-se calea, care cu resursele disponibile, permite atingerea obiectivelor tinta in cele mai bune conditii

In domeniul distributiei energiei electrice multimea seturilor de obiective previzibile este destul mare. Fiecarei zone de retea functie de particularitatile care o definesc exista o anumita gama de obiective fezabile. Corelat cu necesitatile si resursele disponibile se pot satabili pentru fiecare obiectiv tinte de evolutie diferentiate [3].

Procesul poate fi iterativ astfel incat prin simulari si selectii repetate se poate justifica nivelul dorit al unor obiective precum si adaptarea progresului vizat la resursele disponibile pe o amunita perioada de timp.

Pentru asigurarea unei coerente a dezvoltarii RED staregiile de dezvoltare se elaboaraza de regula pe trei paliere de timp: termen scurt 2-3 ani, termen mediu 3-5 ani si termen lung 5-10 ani. Exista si preocupari pentru investigarea directiilor in care vor evolua retelele electrice din prisma constrangerilor de mediu, solutiilor de modernizare a materialeor echipamentelor tehnologiilor, evolutia previzibila a nivelurilor de exigenta a organismelor de reglemetare etc. Aceste preocupari urmaresc conturarea unor viziuni de dezvoltare care vizeaza paliere mai lungi de timp de 25-30 de ani [4]. 

2                Obiectivele cel mai des avute in vedere la definirea strategiilor de dezvoltare RED sunt: 

  • CPT (consum propriu tehnologic) este un ctriteriu de eficienta economica a exploatarii RED (retea electrica de distributie)
  • SAIFI numarul mediu de intreruperi pe care le suporta clientii OD (operator de distributie)este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAIDI durata medie a intreruperilor pe care le suporta clientii OD este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • ΔU abaterea tensiunii fata de tensiunea nominala a retelei jt este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAFETY electrosecuritatea RED obligatie legala
  • ·         ECO: conformarea la cerintele de mediu

 

Preocuparile celor mai multe companii de distributie de a avea strategii de dezvoltare coexista cu situatii in care se promoveaza investitii mai ales cu pronuntat caracter corectiv care au un numar redus de obiective sau uneori chiar fara alte obiective decat eliminarea neconformitatilor. In aceste situatii investitorul se priveaza de informatii utile care ar putea fi obtinute de evaluarea progresului asigurat in urma lucrarilor respective de investitii.

Datorita corelatiilor dintre criteriile de performata, eliminarea unor neconformitati, conduce la realizeaza evolutiiei implicite a unei game destul de largi de criterii de performata tehnica si economica asociate. Constientizarea progresului inregistrat poate contribui la sporirea increderii ca s-a actionat intr-o directie favorabila dezvoltarii companiei si asigura suportul unor analize ulterioare mai bine documetate si incurajeaza compania respectiva sa isi bazeze dezvoltarea ulterioara pe strategii de dezvoltare.

3                Identificarea profilului investitional al instalatiilor vizate de lucrari utilizand diagrama cauza efect

Atunci cand analizam evenimente care au cauze complexe putem apela la un instrument managerial foarte eficient: diagrama cauza efect [5]. In cazul nostru utilizarea diagramei cauza efect ne permite sa obtinem o imagine de ansamblu a legaturii dintre obiectivele investitionala firesti ale unui OD si respectiv sa indentificam directiile principale de actiune. In figura 1 prezentam forma clasica a diagramei cauza efect

 

Fig 1 diagrama cauza efect 

Exista o puternica interconditionare intre categoriile de obiective investitionale enumerate mai sus. Intelegerea acestor conditionari ne permite sa identificam criteriile de prioritate investitionala in cadrul fiecarei categorii de instalatii si respectiv criteriile de repartizare a fondurilor intre categoriile de instalatii.

 In figura 2 punem in evidenta a categoriile de informatii continute in diagrama cauza efect structurate pe trei nivele:

 nivelul obiectivelor ;

  • nivelul categoriilor de instalatii in care trebuie investit pentru atingerea obiectivelor. Instalatiile sunt identificate prin „profilul investitional” care sintetizeaza argumentele legate de contributia scontata la realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare ;
  • nivelul paletei de solutii la care putem apela pentru atingerea obiectivelor investitionale.

Figura 2: Diagrama cauza efect pt identificarea criteriilor de prioritate investitionala pentru dezvoltarea RED

 

Fig 2 Structurarea informatiilor in diagrama cauza efect pe trei nivele

 Se poate dovedi ca exista urmatoarele corelatii intre obiective precum si intre acestia si unele caracteristici ale instaltiilor:

  • CPT = f1(SAIFI, SAIDI, ENS, calitate energie, electrosecuritate) ;
  • Obiectivele de dezvoltare = f2( stare tehnica; topologie retea; parametrii constructivi: lungimi, sectiuni; numar de clienti; nivelul consumului de energie).

 

Bazandu-ne pe diagrama cauza efect putem defini profil investitional al instalatiilor care va asigura realizarea obiectivelor de dezvoltare:

  • instalatii cu stare tehnica precara;
  • grad de uzura ridicat care se pune in corelare directa cu varsta instalatiei;
  • instalatii cu incarcare mare;
  • instalatii care alimenteaza un numar mare de clienti;
  • linii electrice lungi;
  • linii electrice subdimensionate;
  • instalatii cu abateri de la normele de electrosecuritate;
  • retele care asigura nivel necorespunzator al tensiunii (ΔU mare);

4                Ordinea de merit investitionala 

 

Dupa definirea obiectivelor si identificarea corelatiilor dintre acestea urmate de identificarea profilului investitional al instalatiilor in care investitiile vor avea un randament sporit focalizat pe  atingere obiectivelor este necesar sa ierarhizam instalatiile din perspectiva contributiei scontate la atingerea obiectivelor de dezvoltate. Aceasta iererhizate am numit-o ordine de merit.

 

Tabelul 1 contine informatiile necesare explicarii conceptului de ordine de merit investitionala pentru LEA mt  (similar se poate proceda pentru oricare alta categorie de instalatii).

 

S-au identificat criteriile care vor fi utilizate pentru ierarhizarea instalatiilor. Aceste criterii sunt corelate cu obiectivele de dezvoltare si sunt legate de probabilitatea de defect si/sau de neconformitatile care sunt vizate de actiunile investitionale necesare pentru imbunatatirea performatelor.

Tabelul 1: Ordine de merit LEA MT

 

Remarcam posibilitatea separarii criteriilor pe categorii, de exemplu tehnice sau economice si realizarea unor analize distincte ale caror concluzii se pot compara sau completa reciproc.

 

Este posibila ponderarea reprezentarii criteriilor in ordinea de merit ceea ce va permite setarea mai precisa a efectelor investitiilor asupra performantelor RED valorificand superior experienta fiecarui operator de distributie care aplica ordinea de merit.

 

Schema logica alaturata ilustreaza modul in care se determina ordinea de merit in baza careia se stabilesc prioritatile investitionale.

 

Se remarca faptul ca sunt avute in vedere caracteristici fizice, topologie, si functionale (continuitate, incarcare, pierderi, calitate ee) care influenteaza determinant obiectivele investitionale strategice. Algoritmul de determinare a ordinii de merit tine cont de aportul fiecarui criteriu astfel incat efectele investitionale asupra imbunatatirii performantelor RED sa fie cat mai semnificative.

 

Sa luam de exemplu cazul unei linii mt ramificate cu lungime mare a axului si cu volum important de retea in racorduri si derivatii. Dupa criteriile de probabilitate de defect (data de volumul mare de LEA) linia poate aparea de exemplu pe prima pozitie (sortare „descendenta”). Daca aceasta retea a fost recent modernizata eficient si numarul de incidente este redus atunci la sortarile dupa vechime si dupa numarul de defecte, linia se va pozitiona spre sfarsitul clasamentului acumuland multe puncte in coloana Ordine de merit astfel incat atunci cand sortam baza de date ascendent dupa ordinea de merit linia noastra nu se va pozitiona in zona de prioritate investitionala ceea ce corespunde starii tehnice si comportarii in exploatare a acestei instalatii.

 

Liniile care se pozitioneaza de mai multe ori pe primele pozitii ale clasmentului le vom regasi in zona de interes la sortarea finala ceea ce inseamna ca necesitatea investitionala este sustinuta/confirmata de mai multe argumente. In baza acestei scheme logice s-a realizat o macrocomanda EXCEL care permite determinarea rapida a ordinii de merit si reluarea determinarii ori de cate ori se fac actualizari ale datelor primare.

 

5                    Rezultate obtinute

 

Plecand de la un set concret de obiective  SMART de dezvoltare, aplicand diagrama cauza efect s-au scos in evidenta legaturile dintre obiective (piramida obiectivelor) si profilul investitional al instalatiilor care vor face obiectul strategiei de dezvoltare.

 

Profilul investitional al instalatiilor permite identificarea criteriilor necesare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale printr-un algoritm original, multicriterial.

 

Utilizand algoritmul de determinare a ordinii de merit investitionale s-a reusit relativ usor si rapid ierarhizarea unui numar de peste 700 circuite LEA 20 kV dintr-o zona de retea destul de extinsa. In acest clasament, pe primele pozitii, sunt listate LEA mt cele mai sensibile la investitii care asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor strategice.

 

In tabel 2 avem prezentate datele de intrare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale in cazul LEA mt iar in tabelul 3 avem sectiunea de punctaje aferente fiecaruia din cele 11 criterii pe baza carora s-a determinat ordinea de merit investitionala

 

Solutia investitionala concreta (lucrarile necesare de modernizare), costurile aferente fiecarui circuit mt precum si aportul concret la realizarea obiectivelor strategice se obtin analizand fiecare LEA ierarhizate dupa ordinea de merit investitionala vizand directiile (profilul investitional) identificate in diagrama cauza efect.

             In tabelul 4 avem dispersia pe zone a circuitelor selectate pentru investitii dupa aplicarea ordinii investitionale. Am utilizat multiplii de 7 pentru ca in compania analizata este acceptata existenta a 7 zone de retea. Traditional fondurile ereau repartizate uniform in plan teritorial. Realizarea unor performante focalizate pe atingerea unor obiective impun alocarea fondurilor acolo unde randamentul investitional va fi mai bun.

Table 4

investitionale superioare pentru fondurile de investitii disponibile putandu-se ajunge la situatia in care masurile de dezvoltare vor avea un caracter predominant preventiv iar care s-ar putea obtine cu un efort investitional mai redus

6                    Concluzii. Conclusions

 Elaborarea unei strategii de dezvoltare este un demers profesional complex care presupune utilizarea iterativa a unor seturi de algoritmi si metode cu grade diferite de complexitate pentru prelucarea unor volume mari de date de intrare referitoare la: elementele constructive ale LEA, particularitatilor de traseu, conditiile de mediu, comportare in exploatare, prognoza evolutiei incarcarii RED etc

 Algoritmii si metodele de planificare au fost destul de mult diversificate si rafinate foarte mult in ultimii 50 de ani [1]. Abordarile cele mai complexe apleaza la inteligenta artificiala prin algoritmi evolutivi multicriteriali.

 Oricat de complexi ar fi ar fi algoritmii utilizati nu se poate garanta obtinerea unor rezultate absolut obiective. Exista de asemenea pericolul GIGO generat de datele de intrare incerte de care in mod real dispun operatorii de distributie.

Abordarea propusa in aceasta lucrare:

  • prelucarea unor obiective de dezvoltare SMART definite
  • determinarea profilului investitional al instalatiilor care fac obiectul modernizarii utilizand disgrama cauza efect
  • identificarea ordinii de merit investitionale

asigura cu un minim de informatii, a caror acuratete poate fi garantata, obtinerea unei ierarhizari ale instalatiilor la care investitiile pot asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor de dezvoltare

             Desi gama disponibila de metode si algoritmi pentru fundamentarea deciziilor de dezvoltare este foarte diversificata faptul ca pana acum nu s-a impus niciunul pentru utilizare pe scara larga indica faptul ca domeniul ramane deschis unor solutii noi.

             Sunt necesare de asemenea eforturi de standardizare a bazelor de date RED care sa poata fi utilizate la definirea strategiilor de dezvoltare.

 7          Bibliografie  Bibliography

[1] Mauhamad Vaiziri, Klein Tomasivic, Turan Gönen „ Distribution expansion problem revised. Part 1. Categirial analysis and future directions”

[2] UG Knight „The logical design of electical networks using linear programming methods” IEEE Procedings vol 33 No A, 1960, p 306-314

[3] Jalal Abdalah „ Distribution network planning and design using branch and bound methods” American Journal of applied Science 2(3): 644-645, 2005 © Science Publications 2005

[4] Lauri Kumpulainen s.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[5] Gheorghe Mazilu, Mihaela Conu, „ Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator” FOREN 2008, lucrarea S3-25-ro

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.