Posts Tagged ‘accidente’

Eroii de langa noi!

27/01/2019

 

Lucru dovedit fara energie electrica viata noastra ar fi mult mai grea! Am vrea ca energia sa nu se intrerupa niciodata sau foarte rar.

Este posibil din punct de vedere tehnic insa realizarea practica pe scara larga a innoirii retelelor electrice de distributie necesita timp si costuri pe care in mod real nu ni le permitem ca economie nationala, ca putere financiara individuala.

Cu certitudine bani de investitii s-ar gasi. Bancile abia asteapta sa dea credite! Dificultatile apar in momentul in care ne-am pune problema recuperarii investitiilor. Cu un consum mediu pe gospodarie de 100-120 kWh/luna in mediul rural si 150-180 kWh/luna in mediul urban si cu un consum industrial modest tariful de distributie ar avea valori imposibil de suportat pentru consumatori.

Revenim in viata reala in care trebuie sa ne descurcam cu retelele de distributie pe care le avem si pe care trebuie sa le modernizam din mers in ritmul pe care il permite puterea de cumparare a consumatorilor astfel incat investitiile sa poata sa fie recuperate si actiunea de modernizare sa fie una sustenabila.

Se poate vorbi mult despre modernizare, insa doresc sa ne focalizam atentia pe efortul de mentinere in functiune a retelelor de distributie in perioadele de conditii meteo deosebite.

Ca un facut energia se intrerupe mai ales in perioadele de conditii meteo deosebite in special in conditii de vant, ploaie, zapada, chiciura si combinatii ale lor. Uneori intreuperile dureaza multe ore si chiar mai multe zile.

Suferintele, disconfortul si pierderile clientilor sunt foarte mari. Viata economica si sociala este grav perturbata. Evident ca ne indignam, injuram suntem suparati!

In aceste perioade o mana de oameni infrunta stihiile naturii isi pun sanatatea si uneori chiar viata in pericol pentru a face reparatiile necesare in retelele electrice de distributie. Aproape ca nu ii vedem sunt pe campuri, prin paduri acolo unde sunt avariile in retelele electrice de distributie.

 

 

 

 

Lucreza fizic in conditii vitrege care adesea ating limite extreme de suportabilitate. Ce le da putere si determinare? In mod categoric salariul primit nu este de natura sa ii motiveze. Probabil ca in acele momente responsabilitatea sociala, dorinta de a se dovedi utili semenilor ii motiveaza si le da putere sa reziste 14-18 ore in conditii extreme zile in sir!

 

 

 

II putem sustine moral, ii putem incuraja, putem avea un gand bun pentru ei. Putem dar rar facem acest gest. Ne rezumam insa la indignare si la injuraturi.

Putem imbunatati reglementarile privind coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere LEA si din proximitatea acestora.

Putem evita sa plantam prosteste copaci sub conductoarele electrice care vor sfarsi prin a produce un numar nesfarsit de pane de curent. Putem dar nu ne pasioneaza ideea de preventie!

Pana si copii stiu ca daca crengile arborilor/copacilor ajung in contact cu conductoarele liniilor electrice aeriene (LEA) produc pene de curent, produc situatii cu risc de electrocutare, produc situatii cu risc de accident.

Stiu si copii stim toti si cu toate acestea avem un dezinteres regesc fata de orice masura de bun simt de prevenire a situatiilor riscante si sa plantam arbori/copaci la distante adecvate de LEA astfel incat LEA sa poata functiona neperturbat indiferent de conditiile meteorologice.

Vin ei tacuti, modesti, eroii de langa noi si corecteaza consecintele nepasarii noastre facand reparatii ale retelelor de distributie in conditii meteo extreme.

Le suntem recunoscatori? Nici vorba! Desi ne fac binele dupa care tanjim ne limitam sa ne indignam serios, convingator si sa injuram fara perdea mult si apasat.

Cu eforturi umane deosebite energia electrica ne este din nou adusa in case si uitam si cea mai vaga idee preventiva care eventual ne-ar fi putut trece prin minte. Continuam sa ne sabotam singuri plantand in dusmanie copaci langa conductoarele LEA

a_reparatie ste

O fi bine ca operatorii de distributie sa consume banii de mentenanta pe taieri de crengi? Sunt atatea crengi care pun in pericol continuitatea alimentarii cu energie electrica incat putem consuma an de an bugete de zece ori mai mari decat bugetele reale pe care le au la dispozitie operatorii de distributie si in veci sa nu rezolvam problema.

In mod normal banii de mentenanta din tariful de distributie nu ar trebui sa fie cheltuiti pe taieri de crengi ci ar trebui sa ajunga in izolatoare, conductoare, cleme etc, etc care pot imbunatati starea tehnica a energiei electrice.

Ca sa putem introduce o cota cat mai mare din fondurile de mentenata in componentele retelelor electrice pentru imbunatatirea starii tehnice trebuie sa reglementam gospodareste coexistenta LEA cu arborii / copacii din culoarele de trecere si din proximitatea acestora plantati / crescuti pe toate tipurile de terenuri private / publice razleti sau in plantatii, in paduri, in gradini, in curti pe marginea drumurilor, pe terenuri ingradite sau neingradite.

 

 

 

Amenajamentele silvice / pomicole sunt solutia rationala care permit utilizarea rationala a terenurilor din culoarele de trecere fara punerea in pericol a LEA.

Amenajamentele silvice/pomicole sunt o exprimare pompoasa a ideii ” arborele potrivit la locul potrivit, cat mai departe de conductoarele LEA!”. In apropierea LEA pot fi plantati arbori de inaltime redusa 4-5 m la maturitate pe care proprietarii sa ii intretina in permanenta la acesta inaltime prin lucrari periodice de modelare.

Sa stiti ca nu inventam noi roata in Romania! In toate statele din Europa si de oriunde in lume unde exista interes fata de nevoile oamenilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica coexistenta LEA cu arborii/copacii este reglementata firesc: arborii si retelele nu pot coexista pe acelasi amplasament!

Va recomand sa cititi pe blog:

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

12/01/2019

ANRE a lansat etapa doua de consultare publica pentru elaborarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice.

Sper ca noua Norma tehnica sa previna situatii de acest gen care sunt insotite de pierderi economice importante, disconfort accentuat la clientii casnici, costuri neperformante ale operatorilor de distributie, perioade indelungate de lipsa a energiei electrice. Interesul public trebuie sa primeze

Daca la cele de mai sus adaugam riscurile reale de accidente prin electrocutare si de incendii atunci importanta unei reglementari corecte si eficace devine extrem de importanta.

Nu ajunge sa ne indignam ca se produc pene de curent! Trebuie sa ne implicam in elaborarea unor reglementari eficiente si eficace respectiv sa solicitam celor in drept sa asigure aceste reglementari

Aveti atasate fiserele cu textul normei asa cum a fost el lansat in conultate publica in prima etapa de conultare publica respectiv textul rezultat dupa valorificarea propunerilor primite in prima etapa de consultare publica pentru trasabilitatea modificarilor.

Fisierele pot fi descarcate si direct de pe site ANRE: http://www.anre.ro Se pot face propuneri / observatii pana la 20.01.2019

Remarcam faptul ca alaturi de operatorii de distributie concesionari (OD) s-au implicat IGSU, Prefecturi, Primarii si persoane fizice independente. Aceasta larga implicare este foarte importanta deoarece norma tehnica va avea implicatii directe, nemijlocite in ceea ce priveste posibilitatea de reducere a penelor de curent datorate distantelor necorespunzatoare intre liniile electrice aeriene (LEA), de toate nivelele de tensiune, si crengile copacilor crescuti/plantati atat in culoarul de trecere cat si in proximitatea acestuia.

In aceste conditii sub actiunea vantului si / sau sub greutatea zapezii crengile arborilor sunt aplecate, deviate peste conductoarele electrice producand scoaterea din functiune a LEA sau altfel spus: penele de curent!

Ploaia, zapada, asociate cu vantul pot rasturna arborii peste retelele electrice producand pene de curent de durata mare intrucat in aceste cazuri adeseori se rup conductoarele sa rup stalpii se deterioreaza grav consolele si izolatia.

Dictonul „pomul potrivit la locul potrivit” trebuie aplicat si in cazul coexistentel arborilor cu LEA. Daca avem definite distante de siguranta corespunzatoare putem elimina peste 60-70 % din numarul penelor de curent in beneficiul intregii societati.

Acesta este norma tehnica care poate realiza premise pentru reducerea numarului de pene de curent datorate arborilor/copacilor din proximitatea LEA.

OD trebuie sa aiba un instrument de lucru in relatia cu proprietarii de arbori/copaci din proximitatea LEA astfel incat sa se poata realiza culoare de trecere / protectie si siguranta sigure atat pentru LEA cat si pentru oameni, planatii, fond forestier etc si activitatile umane din apropierea LEA.

Culoarele de siguranta se realizeaza prin taierea si indepartarea arborilor care pot pune in pericol LEA. La nevoie se poate apela la taieri de dirijare atata timp cat coroana realizata astfel permite o coexistenta sigura cu LEA fara ca OD sa isi faca abonament la costuri neperformante. Banii si timpul disponibili pentru mentenanta trebuie sa poata sa fie folositi pentru piase de schimb si materiale noi care sa fie introduse in retele pentru viabilizarea acestora

Evident ca si celelalte tipuri de coexistente ale capacitatilor energetice cu obieclele, lucrarile, constructiile, instalatiile etc din proximiate sunt foarte importante. Reglementarile din Norma tehnica au efecte economice semnificative.

Legat de alte tipuri de coexistenta, in afara vegetatiei, forma actuala a reglementarilor este suficient de buna pentru a ne permite sa ne concentram atentia asupra reglementarii celei mai importante coexistente cea dintre LEA si vegetatia din proximitate: arbori/copaci rasleti, plantatii pomicole, perdele de protectie a cailor de comunicatii, perdele de delimitare a proprietatilor, arbori ornamentali, fond forestier privat/public, zavoaie etc, etc care vizeaza in egala masura terenuri publice si private

Apreciez ca in sustinerea obiectivelor Normei Tehnice introducerea unor desene privind coexistenta LEA cu vegetatia din proximitate este un foarte mare pas inainte deoarece permite o intelegere usoara a parametrilor de coexistenta fara sa fii obligat sa citesti articole alambicate pe care sa le coroborezi prin rationamente complicate cu rezultat incert!

Asata nu inseamna ca textele Normei Tehnice nu sunt super importante, ci doar ca este foarte bine ca sunt insotite de figuri explicative!!

La joasa tensiune (retelele 0.4 kV stradale) si la medie tensiune (retele de distributie aeriene de 6 kV si 20 kV) textul si figurile aduc imbunatatiri semnificative, lasand insa loc de mai bine. Sa vedem:

Scurta analiza a prevederilor privind coexistenta LEA 0.4 kV si LEA 20 kV cu vegetatia din culoarul de trecere:

Retele de joasa tensiune (o.4 kV)

Prevederile actuale aloca doar 10 cm (un lat de palma) pentru distanta de siguranta dintre conductoarele LEA si coroana arborilor!!! Vezi Ordinele ANRE 4 si 49/2007, art 18alin (1) si art 20 alin (1)

„Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.”

„Art 20- Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kV:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;”

Cred ca este clar pentru toata lumea ca vorbim cel mult despre o eroare de redactare care a scapat in textul Ord 4 si 49/2007 pentru ca este evident ca cea mai mica adiere a vantului anuleaza cei 10 cm si provoaca scurtcircuite

In ed 2 a proiectului de actualizare a Normei Tehnice (NT) lucrurile par sa se fi rezolvat cei 10 cm au „crescut” la 1 m. Este, altceva! Daca tinem cont ca se vorbeste si de „1m la devierea maxima coroanei arborilor si/sau a conductorului produsa de vant si/sau greutatea zapezii” de asemenea se introduce si cresterea arborilor pe o perioada de 5 ani de care se tine cont atunci cand se realizeaza decoronarile.

La data decoronarii se realizeaza o distanta de „1m + ∆h_5ani” adica ” 1m + dimesiunea cresterii lastarilor/arborelui pe o perioada de 5 ani de la data defrisarii”. De aici rezulta ca intretinerea culoarului de siguranta ar trebui sa se faca din 5 in 5 ani timp in care LEA sa fie in siguranta si in cele mai severe conditii meteo sa se pastreze in permanenta cal putin distanta minima de siguranta de „1m”. Destul de clar!

Sa vedem totusi figura propusa in Norma Tehnica

Observam ca „da” si „dt” au aceesi definitie. Daca „da”,  se poate raporta la „coronamentul arborilor” intelegand aici cea mai apropiata parte a coronamentul arborilor care sunt vecinatatea liniei, in cazul „dt” lucrurile trebuie sa fie diferite!

In cazul „dt” trebuie sa ne referim la distanta masurata pe verticala dintre varful coroanei arborilor si conductolul LEA in punctul de sageata maxima sau mai general formulat intre planul orizontal tangent la conductor in punctul de sageata maxima si planul orizontal tangent la varful coroanei celor mai inalti arbori.

Sa comparam figura de mai sus cu o figura posibil alternativa:

Aici suplimentar sunt pusi in discutie arborii de talie mare care nu pot fi mentinuti la distanta de siguranta minima de 1m prin lucrari de decoronare si care ar trebui indepartati din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia  prin taiere. Avem de asemenea cote care ar putea usura comunicarea dinte OD si proprietarii arborilor.

Din punctul meu de vedere decoronarea este o operatiune care se executa cu productivitate redusa si ar fi firesc sa cada in sarcina proprietarului care doreste sa tina arbori sub linia electrica. Mi se pare nefiresc ca tariful de distributie sa fie incarcat cu acesta categorie de costuri.

Reteaua electrica de distributie (RED) publica fiind de interes public ar trebui sa fie protejata de reglementari si de atitudinea concetatenilor pentru ca disfunctionalitatile RED ne afecteaza grav pe toti!

Retele de medie tensiune, 6 kV si 20 kV

Importante imbunatatiri sunt concentrate in acesta figura:

  • materializarea/figurarea cotei ds = 3m => distanta de siguranta pe orizontala
  • materializarea/figurarea cotei dv => distanta de siguranta pe verticala
  • latimea de 24m a culoarului de trecere
  • figurarea limitei de inaltime care include si ∆h_crestere arbori in 5ani”

Exista si limitari! Reapar initatia la decoronari cand acesta ar trebui sa fie chiar ultima optiune.

∆h_crestere arbori in 5ani este de cca 4-5m la speciile uzuale de arbori/copaci. Sa ne gandim doar la salcam care este capabil sa dea lastari de 4-5m chiar intr-un an. Proportiile lui ∆h_crestere arbori in 5ani din figura sprijina ideea „generoasa” dar extrem de neproductiva si ineficienta a decoronarii.

Sa ne gandim doar la sirul nesfarsit de retrageri din exploatare pentru asigurarea conditiilor de electrosecuritate pentru realizarea decoronarilor. Arbori mutilati, aspect total dezagreabil!

La medie tensiune in culoarul de trecere nu au ca cauta arborii de talie mare.

Figura nu trateaza ce se intampla in proximitatea culoarului de trecere. Putem avea arbori cu 10-20 m peste inaltimea la care sunt pozate conductoarele LEA. Cu usurinta un astfel de copac s epoate rasturna peste LEA. Accepta reglementarea toate riscurile posibile de accidente umane, de incendii de deteriorarea stalpilor si/sau conductoarelor?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Accepta reglementarea intreruperile LEA de lunga durata?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Sa vedem o posibila figura altermentiva

In culoarul de trecere LEA nu au ce cauta arbori de talie mare. Acestia trebuie indepartati prin taiere, de asemenea trebuie taiati, la timp / din timp, arborii de talie mare care pot cadea peste LEA din proximitatea culoarului de trecere. Aceste lucruri trebuie prinse in Norma Tehnica explicit

18-12-20-02-54-07Nota_de_prezentare

18-12-20-02-54-07proiect_ordin_Zone de protectie si de siguranta_capacitati energetice etapa 2

proiect_ordin_norma proiect_initial_ordin_norma zone de protectie_zone de siguranta

Va recomand sa cititi pe blog:

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Arborii, cauza principala a penelor de curent

24/12/2018

  Avem cateva poze relevante!

Culoarul de trecere de 6 m de o parte si de alta a conductoarelor liniei electrice aeriene de distributie de 20 kV (LEA 20kV) se dovedeste a fi insuficient in conditiile in care in proximitate sunt arbori de inaltine mai mare decat a LEA.

Am ales o linie 20 kV pe stalpi metalici cu un gabarit mare, atipica, care ar putea fi considerata mai putin vulnerabila in raport cu arborii din apropiere.

Cu toate ca inaltimea la care se afla conductoarele este de peste 16m in fotografia urmatoare se observa varfuri de brazi rupti si cazuti peste conductoarele LEA

Se observa in dreapta fotografiei brazii ale caror varfuri s-au rupt.

Pentru ca un arbore de inaltime H_la maturitate sa nu fie periculos pentru LEA 20 kV este necesar sa fie plantat la distanta de H+3m de proiectia orizontala a conductoarelor extreme ale LEA

In fotografia urmatoare, din aceeasi zona, avem un exemplu de brad rupt cazut peste LEA 20 kV pe stalpi de beton, tipica din punct de vedere al gabaritului de cca 9 m

Intretinerea culoarului de siguranta LEA pare ca dilema drobului de sare.

Toata lumea este convinsa ca arborii din proximitatea LEA provoaca / pot provoca pene de curent dar cand este vorba sa reglementam culoarul de trecere astfel incat sa putem tine la distanta corespunzatoare arborii de conductoarele LEA ne blocam.

Preferam sa experimentam in mod repetat disconfortul, costurile si pagubele asociate culoarelor de trecere LEA slab reglementate decat sa le avem bine reglementate si sa putem actiona preventiv.

ANRE are in lucru Norma Tehnica  (NT) privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice in masura in care continutul normei va asigura realizarea obiectivelor declarate la art 2, din proiectul NT, sunt sanse ca lucrurile sa se imbunatateasca semnificativ:

„Art 2. Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare și mentenanţă să se asigure:

  1. protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
  2. evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului”

Va recomand sa cititi pe blog:

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

08/01/2018

Este cunoscut pe scara larga de opinia publica respectiv de specialistii in domeniul distributiei energiei electrice ca multe „pene de curent” se produc urmare a caderii / aplecarii arborilor pe/peste conductoarele LEA urmare a actiunii factorilor meteorologici: vant si/sau zapada respectiv ca urmare a slabirii ancorarii in sol urmare a imbibarii cu apa si/sau eroziunii solului produsa de scurgerea apei si/sau urmare a alunecarilor de teren.

Un numar mare de avarii sunt produse si ca urmare a taierii arborilor in proximitatea LEA 20 kV si doborarea lor peste conductoarele 20 kV

Exista opinii ca cca 60% din penele de curent sunt produse de arborii din zona de siguranta LEA 20 kV sau din proximitatea acesteia. Cu toate acestea reglementarile privind culoarele de trecere LEA 20 kV existente prin fond forestier sunt destul de vag definite.

Culoarul de trecere rezultat din aplicarea reglementarilor existente este unul care are asociate riscuri mari de producere a averilor datorate  intrarii in contact a arborilor cu conductoarele LEA 20 kV sub actiunea factorilor meteorologici sau urmare a taierilor  „neinspirate”. Acesta este motivul pentru care in acest articol mi-am propus sa determin profilul culoarului de trecere aplicand prevederile legale existente respectiv sa scot in evidenta riscurile existente in diferite zone din proximitatea conductoarelor / traseului LEA 20 kV.

In figura urmatoare am inclus 4 articole relevante din NTE 003/2004: art 136, art 138, art 141 si art 147. Acetea permit definirea unui culoar de trecere pentru LEA 20 kV cu latimea de 12 m Cate 6 m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV.

Precizez explicit ca art 147 se refera la LEA noi construite prin fond forestier la care (surprinzator), distanta de siguranta stabilita prin art 136  la 3m, se reduce la 1m (nejustificat, cu totul si cu totul insuficient si periculos!) Orice pala de vant anuleaza imediat acesta distanta de 1 m inclinand catre conductoarle LEA coroana arborilor din proximitate si determinand intrarea crengilor in zona A de risc iminent de accidente, incendii si avarii!!!

Plecand de la ideea ca in zona A este interzisa cu desavarsire patrunderea vegetatiei respectiv acceptand riscul ca in zonele B si B’ vegetatia sa patrunda doar pt scurta durata in cazul dobararii arborilor rezulta conditiile de coexistenta aplicabile fiecarei zone.

Din punctul meu de vedere consider ca am demonstrat ca in toata zona de siguranta definita in NTE 003/2004 ca avand dimensiunea de 24m (cate 12m de o parte si de alta a axului LEA 20 kV) vegetatia trebuie inlaturata total. Prin exceptie, cu acceptarea de catre proprietar a unor servituti in zonele D si E care poate exploata arbori de talie redusa 3-5m respectiv de maxim 7m in zona D si 8m in zona E in cazul in care proprietarul isi asuma intretinerea prin decoronari sistematice a taliei arborilor la aceste dimensiuni maxime.

Clik pe figura pentru a se deschide in pagina dedicata pentru mai buna lizibilitate.

Profil culoar analiza pe zone SGC ed 2   

Zona A => interzis ferm patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => amorsare arc electric => risc iminent de accidente, incendii si/sau incidente => art 141 NTE 003/2004

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte pari ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona A constituie o neconformitate grava cu risc iminent de accidente, incendii si/sau avarii ale LEA 20 kV. Taierea arborilor care au varful in zona A  si/sau care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + B’=> interzisa patrunderea oricarei parti a coroanei arborilor => risc de accidente, incendii si/sau incidente => art 136 NTE 003/2004.

Existenta arborilor ale caror varfuri si/sau alte parti ale coroanei sunt depistate ca fiind in zona B+B’ constituie o neconformitate grava. Taierea arborilor care au varful in zona B+B’  care in cadere pot traversa cu varful si/sau alte parti ale coroanei zona B+B’ se face exclusiv cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona B + C => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona A + B’. Taierea arborilor care au varful in zona B+C se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se interzice doborarea arborilor in directia LEA 20 kV

Zona D => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 3-4m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona A+B’

Zona E => zona cu arbori tineri respectiv de gabarit redus 4-5m care in urmatorii 5 ani nu pot ajunge sa intre in zona G

Zona F => corespunzatoare/ destinata Δ_crestere 5 ani (art 141 NTE 003/2004) cresterii vegetatiei in urmatorii 5 ani de la data efectuarii unei lucrari de intretinere culoar => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona G. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei F in cadere traverseaza zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric

Zona G => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona G in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona G se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona K sau zona “H+3m” => din 5 in cinci ani sunt indepartati toti arborii care prin talie & specie in urmatorii 5 ani de la data lucrarilor de intretinere culoar pot patrunde prin crestre in zona M. Arborii taiati/doborati de vant situati la limita superioara a zonei K in cadere pot traversa zonele de siguranta B si B’ insotita de riscuri de amorsare arc electric Taierea arborilor care au varful la limita superioara a zonei K se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Zona M => zona care trebuie pastrata libera. Arborii taiati/doborati de vant eventual situati cu varful coroanei in zona M in cadere traverseaza zona A insotita de riscuri iminente de amorsare arc electric, accidente unane si/sau incendii. Taierea arborilor care au varful in zona M se face cu LEA 20 kV retrasa din exploatare in stare legata la pamant. Se va evita doborarea arborilor in directia LEA 20 kV.

Sunt convins ca subiectul nu este tratat nici pe departe exhaustiv! Sunt inca multe lucruri de spus si ar fi de dorit sa se si poata imbunatati legislatia in domeniu astfel incat lucrarile de intretinere / realizare culoare de trecere LEA 20 kV sa se poata realiza operativ si cu costuri rezonabile.

Coroborat cu pozitiile exprimate de Dvs in comentarii voi mai lucra pe articol. In primul rand ma gandesc sa inserez si in text articolele utile din NTE 003/2004 si eventual sa invoc si articole din legea energiei electrice 123/2012 si din Decretul 237/1987

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Bibliografie

Ordinul ANRE 32/2004 Normativ pentru constructia Liniilor Electrice Aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V (NTE 003/2004)

DECRET nr. 237 din  8 iulie 1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012

 

 

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

05/08/2017

Constrained or Compromised? 

Comment Posted  by Debi Walter 

In comentariul sau postat pe net Debi Walter (vezi link-ul de mai sus)  pledeaza pentru plantarea responsabila a copacilor in zona liniilor electrice aeriene astfel incat coexistenta sa fie una armonioasa si sa se evite mutilarea arborilor prin decoronari inestetice. Cu problema semnalata de Debi Walter, undeva in strainatate, ne intalnim frecvent si la noi

„Driving down the road they stand as deformed sentinels declaring to everyone, “I was here first!” Yet progress moves forward without regard for the hows, whys or who’s in the way. I’m talking about beautiful trees mutilated by the onslaught of power lines going through their branches as pictured here.”

„Pe marginea drumului ei (copacii) stau, ca santinele deformate, declarând tuturor: „Am fost aici primul!” Cu toate acestea, progresul avansează fără regrete pentru modalitatea in care depasesc obstacolele indiferent care sunt acestea. Vorbesc despre frumoși copaci mutilati de atacul liniilor electrice care trec prin ramurile lor, așa cum este prezentat aici.”

„I never understand why they do this. What’s worse is when small trees are planted below power lines knowing that in only a few short years they will need to be deformed as well. Why not plan better? Why not relocate the plantings or rework the power lines? It seems like someone failed or didn’t understand the growth of the tree, and besides – it’s ugly!”

„Nu înțeleg niciodată de ce fac asta. Ce este mai rău este atunci când copacii mici sunt plantați sub liniile de electricitate, știind că în doar câțiva ani vor trebui să fie deformați. De ce să nu planificați corect? De ce să nu alegem un loc mai bun pentru plantare  sau să remodelați liniile electrice? Se pare că cineva a eșuat netinad cont de consecintele creșterii copacului, rezultanta  este urâta!”

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Despre defrisari … fara cuvinte!

01/08/2017

Va recomand sa cititi pe blog:

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

 

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

23/07/2017

 

Ne plac lucrurile simple pe care sa la putem cataloga si controla. De asemenea ne place sa nu ne incarcam mintea cu date, informatii, reguli legate de accesul la reteaua de distributie, de proiectarea si realizarea corecta a instalatiei interioare, de compatibiliattea electromagnetica, etc (etc-ul este descurajant de consistent!)

Un alt lucru este cert am vrea ca ori de cate ori ni se deterioreaza receptoarele electrice sa fie altcineva „de vina” si sa isi asume despagubirea / inlocuirea si asta repede si fara comentarii!

Din pacate viata nu este asa de simpla! Supratensiunile atmosferice nu respecta intoadeauna regulile imaginate de oameni! Nu exista nimeni care sa ne poarte de grija sau sa repare in locul nostru stricaciunile ramase in urma unei/unor supratensiuni de origine atmosferica.

Toate sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice se bazeaza pe ipoteze simplificatoare privind, frecventa loviturilor de traznet, intensitatea lor, existenta „zonelor protejate”, numarul de canale de descarcare etc.

Ori de cate ori supratensiunile respecta parametrii cu care au fost creditate si daca instalatiile / receptoarele sunt protejate corespunzator atunci putem vorbi de un deznodamant fericit. Pagubele vor fi minime!

Exista insa foarte multe cazuri in care loviturile de traznet nu respecta regulile si supratensiunile  asociate depasesc cu mult valorile de dimensionare ale echipamentelor de protectie. In aceste cazuri chiar si sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice sofisticate si corect realizate sunt depasite si receptoarele protejate sunt distruse.

Pentru a intelege  fenomenul trebuie sa explicam cum apar supratensiunile de origine atmosferica. Traznetul reprezinte o descarcare puternica intre puncte/zone intre care se acumuleaza o diferenta foarte mare de potential care depaseste adeseori sute de kV.

Trazentul poate avea loc intre nori respectiv intre nori si sol. Putem avea lovituri de traznet in camp liber, in apropierea reteleor electrice care adesea strabat zeci de km intre localitati. Putem avea lovituri de traznet in interiorul unor localitati, direct in cladiri,  direct in diferite retele de utilitati: telefonie, energie electrica, apa, gaz, canalizare sau in apropierea acestora. Putem avea lovituri de traznet in paratraznete sau in apropierea acestora.

O constanta a traznetelor o constituie canalele de descarcare. In canalele de descarcare ia nastere un curent deosebit de mare prin care trece energia traznetului. Acest curent de descarcare este insotit de un camp elegtromagnetic in jurul canalului de descarcare si care se propaga pe distante foarte mari.

Oriunde campul electromagnetic asociat loviturilor de traznet intalneste elemente conductoare: receptoare electrice, instalatii interioare, retele electrice de diverse tensiuni si roluri in sitemul energetic, conducte de utilitati: apa, gaz, canalizare etc, induce supratensiuni de origine atmosferica.

Fulgere 1

Un caz paradoxal il constituie paratraznetele. Adesea se uita, sau nu se cunoaste, care este adevarata lor menire respectiv nu li se asociaza nici o masura de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice.

Pratraznetul este menit sa protejeze cladirile, depozitele, sau alt fel de suprafete / construictii tehnologice considerate importante. Protectia consta in asigurarea unui ansamblu de conductoare prin care curentul asociat  loviturii de traznet preluata de paratraznet sa se scurga la pamant.

In cazul paratraznetului canalul de descarcare este asigurat de conductoarele care leaga paratraznetul de priza de pamant. Si acest curent de descarcare are asociat un camp electromagnetic puternic care induce tensiuni periculoase in toate elementele conductoare cu care se intersecteaza penetrand toate mediile inclusiv zidurile constructiilor si se propaga pe distante mari.

Fulgere 2

Paratraznetul asigura protectia cladirii impotriva loviturilor de traznet care altfel ar putea sa o distruga de exemplu prin incendiere. Paratraznetul nu asigura implicit si protectia la supratensiuni atmosferice!! Sa ne gandim la un depozit de furaje sau la un depozit de produse petroliere este clar ca nu ne dorim o lovitura directa de traznet caz in care apelam la protectia impotriva traznetelor!

Daca cladirea protejata prin partraznet adaposteste receptoare electrice atunci trebuie sa prevedem in asociere cu paratraznetul setul complet de masuri tehnice de protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica!

Trebuie sa precizam ca existenta unui paratraznet reduce probabilitatea unei lovituri de traznet direct in obiectivul protejat fara insa sa poata garanta ca obiectivul protejat nu va fi lovit direct de un traznet!

In pozele incluse in articol an cautat sa va prezint cateva exemple de traznete care „nu respecta regulile” avand asociate mai multe canale de descarcare producandu-se atat intre nori cat si intre nori si pamant, lovind direct o retea de 110 kV desi acesta este protejata printr-un paratraznet orizontal (conductor de garda).

Internetul abunda de poze spectaculoase ale unor traznete care de cele mai multe ori „nu respecta regulile”

Regulile la care ma refer sunt: intensitate relativ mica a descarcarii, un singur canal de descarcare, propagare pe caile deja protejate la supratensiuni atmosferice, inducerea de tensiuni de traznet in limita tensiunilor de tinere la care au fost dimensionate protectiile sau receptoarele electrice.

In imaginea de mai sus aveti principalele tipuri de fovituri de traznet si  cai de propagare a supratensiunilor asociate.

Scopul acestui articol este de constientizare a riscurilor aparitiei supratensiunilor atmosferice si asupra  limitelor sistemelor de protectie la supratensiuni de origine atmosferica.

O realitate in Romania o constituie in fapt inexistenta cvasigeneralizata a protectiilor la supratensiuni de origine atmosferica in instalatiile interioare. Poate gresesc dar apreciez ca peste 95% din instalatiile interioare nu sunt protejate la supratensiuni atmosferice.

Foate multe supratensiuni care se propaga pe retele electrice se si „sting” pe retelele de distributie protejand instalatiile consumatorilor racordate la aceste retele. In cazul retelelor electrice aeriene tensiunea de tinere limitata la supratensiuni a izolatiei asigura cai de descarcare a energiei traznetului in lungul retelei. Pe timpul furtunilor cu descarcari electrice sunt de notorietate penele de curent de cele mai multe ori de scurta durata.

Cu tot disconfortul creat de intreruperea alimentarii cu energie electrica putem avea o mica bucurie daca ne gandin ca in fapt reteaua de distributie ne-a protejat impotriva supratensiunilor  atmosferice!

Majoritatea acestor intreruperi in alimentarea cu energie electrica se datoreaza supratensiunilor atmosferice care se induc in retelele electrice si care determina conturnarea izolatiei insotita de curenti de descarcare pe care protectiile ii „vad” ca si curenti de scurtcircuit. Dupa descarcarea undei de supratensiune rigiditatea dielectrica a izolatiei se restabileste si linia respectiva (de 20 kV sau 110 kV) poate fi repusa sub tensiune prin manevre sau printr-o automatizare (reanclasare automata rapida) reluandu-se alimentarea normala cu energie electrica a consumatorilor.

In statiile de transformare respectiv la intrarea in posturile de transformare aeriene si ocazional pe traseul liniilor electrice aeriene (LEA) 20 kV sunt montate descarcatoare cu coarne sau mai nou cu oxid de zinc care au menirea sa protejeze acipamentele scumpe din statiile si posturile de transformare asigurand puncte suplimentare, celor mentionate mai sus, de descarcare la pamant a supratensiunilor atmosferice.

In cazul retelelor electrice aeriene stradale de joasa tensiune acestea au o capacitate intrinseca ridicata de protectie la supratensiuni atmosferice prin tensiunea de tinere redusa la supratensiuni astfel incat de cele mai multe ori nu este necesara montarea unor protectii suplimentare. Conturnarea/strapungerea izolatiei retelei stradale asigura calea de scurgere spre pamant a undei de supratensiune limitand pagubele.

Tinand cont ca in cazul retelelor electrice aeriene stradale de distributie publica, noi sau modernizate, se trece pe scara tot mai larga la realizarea retelelor electrice cu conductoare torsadate se monteaza de regula la primii stalpi de iesire in posturile de transformare protectii la supratensiuni atmosferice constand in descarcatoare cu oxizi de zinc. Aceste descracatoare  au in principal scopul de evitare a cazurilor de strapungere a izolatiei conductoarelor torsadate intrucat sunt distrugeri ireversibile a caror reparare dureaza mai mult perturband alimentarea cu energie electrica a consumatorilor pe durate mai mari.

Retele de distributie in cablu au un grad de autoprotectie sportit la supratensiuni insa de fiecare data acesta „autoprotectie” este insotita de strapungeri locale ale izolatiei cablului care presupun reparatii prin indepartarea zonei avariate si inlocuirea portiunii defecte cu cablu nou care se mansoneaza cu capetele „sanatoase” ale cablului existent.

Schema protectii STA 1

Contrar perceptiei comune cele mai multe supratensiuni nu ajung in instalatia interioara dinspre reteaua electrica de distributie ci prin inductie urmare a loviturilor indirecte de traznet care se produc in vecinatatea localitatii, pe teritoriul localitatii, in paratraznete sau intre nori.

Din punctul meu de vedere ar trebui promovate mai intens necesitatea protectiei instalatiilor interioare la supratensiuni atmosferice dar si la supratensiuni de frecventa industriala. Pe langa actiuni de informare a opiniei publice sau chiar de educare prin sistemul primar de invatamant eforturile ar trebui dublate de reglementari dedicate instalatiilor interioare care reglementari in acest moment sunt destul de vagi si permisive.

Schema protectii STA 2

Subiectul compatibilitatii electromangnetice a instalatiilor interioare si a receptoarelor electrice din cladiri cu retelele de distributie publica este unul de complexitate ridicata. Va recomand sa cititi pe blog si alte articole care trateaza diferite aspecte ale competibilitatii electromangentice si in special ale protectiilor la supratensiuni.

Stoian Constantin

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

Delimitarea raspunderii!

 

 

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

24/01/2016

SGC 2010

Prin amabilitatea unor colegi am primit cateva poze relevante pentru dificultatea interventiilor in retele pe timp de iarna si implicit pentru riscurile care pot determina intreruperi in distributia energiei electrice catre consumatori.

DSCN0602

DSCN0606

DSCN0607

Va recomand pe blog:

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

30/08/2015

SGC 2010 Rezumat managerial: configuratia instalatiilor de racordare coroborata cu particularitatile constructive ale instalatiilor si cu modul de amplasare a echipamentelor de comutatie si a celorlalte echipamente componente ale racordurilor influenteaza in mod direct masurile tehnice de electrosecuritate.

Descrierea masurilor de electrosecuritate diferite necesita texte personalizate in conventia de exploatare de unde si necesitatea existentei mai multor tipuri de conventii de exploatare. Paleta factorilor care ne conduc la texte personalizate este intregita de: optiunea treptei de dispecer cu autoritate de decizie asupra ordinului de investire, cerinte ale partenerilor, necesitatea acordarii partenerilor de drepturi de acces ai manevra largite/restranse, amplasamentul grupurilor de masura etc

In materialul urmator am desenat cu verde utilizand un editor de scheme instalatiile asupra carora se lureaza si cu mana restul instalatiilor.

Asupra diversitatii conventiilor de exploatare ed2

Generalitati

In conventie si in schemele de ma jos am identificat cele doua categorii de lucrari respectiv de „tronsoane de racord” diferite din pdv al masurilor necesare de electrosecuritate:

  1. lucrari / „tronsoane de racord” care impun luarea masurilor de electrosecuritate in axul LEA
  2. lucrari / „tronsoane de racord” la care zona de lucru se poate realiza fara sa afecteze alti consumatori in amonte de punctul de racordare si care sa nu impuna participarea OD prin manevre la realizarea conditiilor de electrosecuritate

Indirect analiza efectuata ne va perite sa identificam solutiile tehnice care ar trebui evitate deoarece pentru o gama de lucrari prea larga care se efectueaza in aval de punctele de delimitare necesita luarea masurilor in instalatiile OD cu afecterea continuitatii in alimentarea cu ee a altor utilizatori RED si implicit cu afectarea eficientei operationale a RED

Vom analiza diverse racorduti radiale din instalatiile OD cu configurarii si particularitati constructive care influenteaza masurile de electrosecuritate necesare pentru executatea lucrarilor si implicit cu prevederi adecvate si diferite in conventiile de exploatare.

In articol se vor utiliza urmatoarele acronime:

  • CLP cutite de legare la pamant
  • STE separator tripolar de exterior (fara cutite de legare la pamant (CLP) montat de regula orizontal )
  • STEv separator tripolar de exterior montat vertical
  • STEPno separator tripolar de exterior cu CLP montat orizontal
  • STEPnv separator tripolar de exterior cu CLP montat vertical

Cazurile „clasice” de la care plecam sunt, in opinia mea cele tratate la cap urmator: [1_2]

[1_2] racordurile radiale din LEA mt cu stalpi dedicati pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 1_2

figura 1_2

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 1_2

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
1 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 1 STE de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
2 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 1 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Diferenta dintre racordurile cu STE si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant (montate orizontal in cazul analizat) STEPno este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STE fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPno in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Precizam in mode explicit ca masurile de electrosecuritate depind cumulativ de:

  1. configuratia schemei monofilare (solutia de racordare)
  2. particularitati constructive si mod de montare ale elementelor componente: aparate de comutatie: orizontal/vertical, pe stalpi comuni cu alte echipamente sau pe stalpi dedicati, tip solutie constructiva: aeriana/subterana etc
  3. marimea zonei de lucru precizata in cererile de retragere din exploaatre

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 1_2 o vom numi provizoriu „Conventie tip A

[3_4] Racordurile radiale din LEA mt cu separatorul de racord montat vertical in axul LEA si cu PTA montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 3_4

fig 3_4

Remarcam ca in cazurile 1 si 2 respectiv 3 si 4 separatorul de racord si postul de transformare sunt amplasati pe stalpi diferiti intre care exista o deschidere LEA

Din pdv al masurilor de electrosecuritate, pentru lucrari la separatorul de racord atat in cazurile 1 si 2 in care separatorul de racord are un stalp dedicat cat si in cazurile 3 si 4 in care separatorul de racorde ste montat vertical pe stalpul din axul LEA, sunt necesare masuri in amonte de punctul de racordare in axul LEA

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 3_4

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
3 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 3 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
4 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 4 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Diferenta dintre racordurile cu STEv montat in axul LEA si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant STEPno (montate vertical in cazul analizat) montat in axul LEA este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STEv fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare in deschiderea dintre stalpul de racord din axul LEA si stalpul PTA dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPnv in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Sub presiunea necesitatii de reducere a suprafetei de teren afectata/necesara constructiei racordurilor 20 kV se impun solutiile cu numar redus de stalpi. Ori de cate ori este posibil recomandam din retiuni de electrosecuritate, ca alternativa la montarea separatorului de racord pe comun stalpul PTA, montarea separatorului de racord vertical in axul LEA si a PTA de stalp dedicat

Apreciem ca pentru cazurile 1-4 se poate utiliza acelasi tip de conventie de exploatare si anime „conventia tip A „intrucat in toate cele 4 cazuri analizate echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizibila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
[5_6] Racordurile radiale din LEA mt cu stalp comun pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 5_6

fig 5_6

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 5_6

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
5 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
6 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 6 STEPno sau STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno sau STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri
  • masuratori profilactice
6 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Amplasarea separatorului de racord pe stalp comun cu PTA-ul impune necesitati de masuri tehnice de electrosecuritate in amonte clemele de racordare, in axul LEA pentru un tonson de racord care include STE de racord in cazul 5 respectiv include si STEPno sau STEPnv de racord in cazul 6

In cazul 6 exista lucrari in aval de separatorul de racord STEPno sau STEPnv pentru care aceste tipuri de separatoare de racord pot asigura separatia vizibila. Montajul verical al separatorului de racord cu CLP (STEPnv) confera reducerea riscurilor de accidentare comparativ cu separatorul de racord in montaj orizontal (STEPno). Emitentul autorizatiei de lucari decide inca de la formularea cererii de retragere din exploatare daca dispune executarea de lucrari la care sa utilizeze CLP cu care este dotat STEPno sau dupa caz STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru. In toate cazurile in care la lucrari se utilizeaza dispozitive de ridicat macara / PRB se vor dispune/solicita masuri de electrosecuritate in axul LEA, in amonte de separatoarele de racord montate pe stalpul PTA indiferent de tipul lor constructiv STEPno sau dupa caz STEPnv

Diferenta dintre racordurile cu STEPno (montate orizontal) si cele dotate cu STEPnv (montate vertical) pe stalp comun cu PTA este legata existenta unei game mai largi de lucrari in aval de separatorul de racord care permit utilizarea STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru cu efecte benefice atat pentru OD cat si pentru proprietarul racordului care se reflecta in operativitatea, si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate.

Pentru cazurile 5 si 6 remarcam necesitatea unor prevederi in conventia de exploatare diferite fata de cazurile 1 si 2 respectiv diferite fata de cazurile 3 si 4 acesta in principiu se rezuma la echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului:

  • in cazul 1 – 4 acest echipament este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizivila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
  • in cazurile 5 si 6 echipamentul care „defineste” masurile de electrosecuritate facand delimitarea tintre tronsoanele de racord care necesita masuri de electrosecuritate in amonte de punctele de racordare respeciv care necesita masuri de electrosecuritate care afecteaza doar racordul este Intreruptorul / sigurantele de pe circuitul general al CD a PTA (cu exceptiile / particularitatile mentionate mai sus)

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 5_6 o vom numi provizoriu „Conventie tip B

[7_8] Racordurile radiale cu PTA montat in axul LEA

Scheme conventii 7_8

fig 7_8

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 7_8

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
7 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
8 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 8 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri

masuratori profilactice

8 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Analizand figurile 5_6 si respectiv 7_8 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi tronsoane relevante respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Cazurile 7_8 si 5_6 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare Conventie tip B.


[9_10] Racordurile radiale din LEA cu trecere in LES cu sepratorul de racord montat pe stalp dedicat diferit de stalpul cu CTE

Scheme conventii 9-10

fig 9_10

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 9_10

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
9 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 9 STEo de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEo de racord
10 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 10 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Analizand cazurile 9_10 si respectiv 1_2 si 3_4 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare Conventie tip C

[11_12] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA si CTE montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 11_12

fig 11_12

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de  echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 11_12

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
11 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 11 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEv de racord
12 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 12 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Analizand figurile 11_12 si respectiv si 9_10 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 11_12, si 9_10 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu Conventie tip C

[13_14] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat pe stalp nr 1 comun cu CTE

Scheme conventii 13_15

Fig 13_15

Remarcam ca pe stalpul utilizat in comun pentru CTE si separatorul de racord tip STEo, STEv si STEPno (cazurile 13 si 14) la toate lucrarile (la separatorul de racord si respectiv la CTE si cablu) sunt necesare masuri de electrosecuritate in amonte de clemele de racordare la axul LEA din cauza ca nu se asigura distantele de electrosecuritate intre conductoarele care leaga borbele de sarcina ale separatorului de racord de CTE si partea care ar ramane cu tensiune in amonte de bornele de retea ale separatorului de racord respectiv in cazul SETo si STEv nu se poate nici monta scurtcircuitor mobil intre CTE si bornele de sarcina ale separatorului de racord

Tabelul 13_15

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
13 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
14 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV
15 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazurile 13 si 14 si respectiv 5_6, si 7_8 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10 si 11_12, necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[16_17] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA impreuna cu CTE

Scheme conventii 16_17

fig 16_17

Tabelul 16_17

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
16 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
17 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazuile cazurile 13 si 14 si 16 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 13 si 14 si 16 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 si 17 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10, 11_12, si 17 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[18] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in amonte de punctul de racordare

Scheme conventii 18

fig 18

Tabelul 18

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
18 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazurile 5_6, 7_8, 13 si 14 remarcam unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED (PA/PC/PTCZ/PTAb respectiv la axul LEA).

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip E”

 

[19] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in aval de punctul de racordare in instalatiile utilizatorului

Scheme conventii 19

fig 19

Tabelul 19

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
19 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazul 19 remarcam sunt identice din pdv al masurilor de electrosecuritate pentru lucrari in circuitele primare care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED Diferentele sunt date de lucrarile la grupul de masura

Diferentele impun un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „conventie tip F”

Recapituland pentru gama de racorduri radiale am identificat 5 tipuri distincte de conventii de exploatare. Gama de conventii cadru necesare creste semnificativ daca vom analiza cazurile de alimentari in bucla la 20 kV sau din doaua sau mai multe surse/circuite respectiv la alimentarile din statiile de transformare.

Consider ca am adus argumente suficiente si explicite care dovedesc ca problematica conventiilor de exploatare nu se poate reduce doar la un singur formular si ca elaboratorii conventiilor trebuie sa fie atenti la toate detaliile de configurarie si de particularitati constructive care pot influenta masurile de electrosecuritate pentru realizarea zonelor de lucru.

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

17/05/2015

SGC 2010

Mai nou ne oripilam la ideea existentei incarcarilor dezechilibrate in retelele stradale cu gandul la cresterea pierderilor tehnologice (CPT) determinate de aceste incarcari dezechilibrate. Este o realitate faptul ca regimurile dezechilibrate s-au generalizat in SEN la toate nivelurile de tensiune. Pentru a asigura o incarcare echilibrata a retelelor stradale trebuie sa ne adecvam metodele de monitorizare si solutiile pe echilibrare pe care le luam.

Practica de a emite judecati de valoare bazate pe o simpla masuratoare a incarcarii fazelor unui circuit la un moment dat denota o abordare simplista, neprofesionista,  care nu este menita sa ne conduca la rezultate corespunzatoare pe termen lung. Incarcarea fazelor unui circuit de retea stradala este un fenomen statistic cu o dinamica specifica fiecarui circuit dependenta de  receptoarele care poat fi utilizate de clientii alimentati cu energie electrica din respectivul circuit si de modul in care acestia utilizeaza respectivele receptoare electrice.

Uneori incercarea de a repartiza numeric echilibrat consumatorii pe fazele retelei poate asigura un grad rezonabil de echilibrare a incarcarii fazelor. Succesul metodei depinde de cat de mult se aseamana curbele de sarcina ale fiecarui bransament. Daca gradul de cunoastere a curbelor de sarcina ale bransamentelor care sunt alimentate dintr-o retea stradale este suficient de mare atunci se poate proiecta redistribuirea consumatorilor pe fazele Ljt in lungul liniei astfel incat sa ne asiguram optimizarea pierderilor.

Chiar si in situatia unui demers de proiectare a distributiei consumatorilor pe fazele Ljt in lungul circuitului bazat pe prognozarea curbelor de sarcina vor exista dezechilibre. Statistic poate ca ar trebui sa definim un grad rezonabil / tehnic acceptabil al dezechilibrelor in retelele stradale respectiv ar trebui sa ne gandim si la metode de echilibrare dinamica a consumului

In scopul deschiderii unei presupuse suite de articole / comentarii legate de tema echilibrarii va propun o analiza a unui circuit jt echilibrat la postul de transformare in 5 ipoteze de distribuire a sarcinii in lungul Ljt

V1 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la distanta L/3 de postul de transformare

v1

formula v1

V2 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la distanta 2L/3 de postul de transformare

v2

formula v2

V3 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la capatul retelei stradale

v3

formula v3

V4 Consumul echilibrat distribuit neuniform pe cele trei faze (dezecilibrat) in lungul retelei stradale  retelei stradale

v4

formula v4

V5 Consumul echilibrat distribuit , echilibrat, in lungul retelei stradale  retelei stradale

v5

formula v5

Din exemplele date se pot formula urmatoarele concluzii:

  1. In cazurile analizate nu am avut pierderi pe conductorul de nul deoarece am analizat incarcari echilibrare fata de bara postului. Modelul complet presupune insa pe anumite setiuni de retea si circulatie pe conductor de nul
  2. Realizarea echilibrarii la bara PT poate fi una simplista care nu garanteaza atingerea obiectivului (presupus pentru acesta actiune) de minimizare a pierderilor. Dupa cum se observa pierderile depind foarte mult de modul cum este repartizata sarcina in lungul liniei. In exemplele luate pierderile variaza de la simplu la triplu!
  3. Abordarea problemei ar trebui sa fie de optimizare a repartitie a sarcinii in lungul liniei care sa ne asigure nu neaparat un consum echilibrat ci reducerea maxim posibila a pierderilor tehnologice
  4. Este posibil ca asigurand o echilibrare a momentelor sarcinii in cat mai multe din sectiunile transversale ale retelei stradale sa ne apropiem de obiectivul de optimizare a CPT
  5. Este necesar sa investim in modelarea reteleor stradale
  6. Este necesar sa fim preocupati de cunoasterea / prognozarea cat mai realista a curbelor de sarcina
  7. Este necesar sa investim in instrumente si metode de monitorizarea incarcarii RED
  8. Trebuie sa fim preocupati de promovarea solutiilor de echilibrare dinamica a sarcinii ca parte a algoritmilor de reducere CPT
  9. In proiete va trebui sa ne obisnuim sa inseram un capitol dedicat optimizarii incarcarii circuitelor prin astfel incat sa obtinem acea distributie a sarcinii pe faze si in lungul circuitului care ne asigura mimimizarea CPT

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

19/09/2014

Radu 2

In completarea articolului Domnului Stoian intitulat “Stalpi 110 kV cu barba” aduc si eu cateva poze cu astfel de stalpi “barbosi” din LEA. Pozele sunt realizate in Judetul Prahova si mai exact in orasele Ploiesti si Slanic.

Domnul Stoian Constantin a publicat poze cu LEA inalta tensiune de 110kV. Eu am descoperit stalpi din LEA MT si JT napaditi de vegetatie.

Stalp cu barba jt 1 by Radu Mihai

In Figura 1. este un stalp de iluminat public din zona Garii de Nord Ploiesti. Acesta are alimentare LES si corp de iluminat Timlux de la Luxten.

Vegetatia l-a acoperit complet, doar partea cu becul se mai vede. Este vorba de un stalp SE4 .

Nota SGC in opinia mea asa ceva se pastreza neatins de foarfeca! Este deosebit!

Stalp cu barba jt 2 by Radu Mihai

In Figura 2. apare un stalp de Medie Tensiune (MT) 20kV din localitatea Slanic (Prahova) care face o jonctiune LEA-LES. Pe acesta este asamblat si un separator. Plantele s-au catarat incolocindu-se pe cablurile de 20kV ajungand pana la partile neizolate ale instalatiei. Exista riscul de a se produce descarcari prin intermediul sevei care o contin aceste plante in tulpina lor.

Personal consider acest stalp un pericol. Se poate observa si faptul ca timpul si-a lasat amprenta asupra sa, este destul de degradat si evident….nemodernizat.

Nota SGC: Radu insista la OD sa curete acest stalp si trimite-ne o poza actualizata!

Stalp cu barba jt 3  by Radu Mihai

Figura 3. infatiseaza un stalp din RED de 0,4 kV   (JT) de pe o strada din Ploiesti. Verdeata la acoperit atat de bine in cat o interventie la retelele de telecomunicatii ar fi aproape imposibila. Aceasta a crescut pana a acoperit si LEA torsadata.

Nota SGC: Radu mai insista cu fotografiatul ca nu e clar daca votam pentru pastrarea vegetatiei. S-ar putea ca in realitate sa fie mai spectaculos decat in poza afisata!

Stalp cu barba jt 4  by Radu Mihai

In Figura 4. se observa cum vita-de-vie isi croieste drum pana in strada cu ajutorul cablurilor de telecomunicatii. Stalp din RED , LEA 0,4kV torsadata.

Stalp cu barba jt 5  by Radu Mihai

In Figura 5. este acelasi stalp din Figura 4., dar pozat din fata. De aici se observa cum vita-de-vie care a gasit suport bun pe stalp incepe sa faca o noua bolta pe acesta. Incepe sa creasca incet spre lampa de iluminat public.

Nota SGC: are potential!

Stalp cu struguri ….frumos nu ?!? Si cablul coaxial care alimenteaza casa din spatele stalpului este invaluit pana la jumatate de vita dinspre casa inspre stalp.   Acest stalp se afla pe strada in care sunt si ceilalti stalpi din articolul “Improvizatii in RED by Radu Mihai”. Retea din Ploiesti.

Stalp cu barba jt 6  by Radu Mihai

In Figura 6. am fotografiat acest copac care aproape ca sustine si el conductoarele din LEA clasica JT de 0,4 kV. Strada din Ploiesti cu retea din 1950 realizata pe stalpi de beton tip SC 1001.

Nota SGC: asta nu ne place! Daca ai prieteni la OD poate ii convingi sa faca ce trebuie in toamna asta!

Acestia au fost stalpii “barbosi” surprinsi de mine. Una dintre probleme grave care le pot cauza aceste plante …de regula iedera ..nu este doar o descarcare electrica in timp ce sunt verzi si umede, ci in momentul in care se usuca si din diverse motive sau factori de mediu pot provoca scurt-circuite mici intre fire si ele sa ia foc…fiind uscare.

Consider ca toaletarea RED ar trebui sa faca parte din programul permanent de mentenanta al LEA.

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

O noua taxa!

20/02/2013

SGC 2010 In 18.02.2013 am participat la o sedinta interesanta la o Primarie pentru discutarea unui proiect de introducere a unei noi autorizatii: autorizatia de spargere!

Evident ca Primaria respectiva elibereaza in temeiul legii 50.1991:

  • cerificate de urbanism
  • avize prin Administratia Domeniului Public (ADP)
  • Autorizatii de construire (AC)

Primaria  are un departament pentru monitorizarea respectarii Autorizatiilor de Construire care certifica si lucrarile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile autorizate.

Problema edililor este ca au constatat ca anumite lucrari de readucere la starea initiala a domeniului public sunt executate superficial si apar, in cazul strazilor si trotuarelor, frecvente situatii in care la scurta vreme dupa finalizarea lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor afectate de diverse sapaturi acestea se degradeaza rapid rezultand gropi, denivelari sau aspect de carpeala.

Solutia edililor:

  • o noua autorizatie: autorizatie de spargere
  • titularul autorizatiei de spargere isi va asuma obligatia umplerii gropii sapate si a compactarii pamantului / materialului de umplutura
  • instituirea unui monopol al ADP asupra lucrarilor de readucere la starea initiala pe costurile titularului de autorizatie de spargere
  • obligarea titularului autorizatiei de spargere sa constituie la ADP o garantie egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pt acoperirea riscului de deterioare a strazilor/trotuarelor in urma eventualelor vicii de compactare
  • autorizatia de spargere se emite in (alte) 30 de zile de la solicitare

Participantii la acest inedit brainstorming au adus o gama destul de laga de obiectiuni/propuneri:

  • noua taxa a fost apreciata ca abuziva si fara temei legal
  • garantia egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pusa la dispozitia tocmai a executantului acestor lucrari nu poate fi asigurata din bugetele de investitii ale lucrarilor autorizate
  • in caietele de sarcini pentru licitarea executiei lucrarilor nu poate fi indicat un subcontractant
  • Primaria nu utilizeaza corespunzator parghiile oferite de legea 50/1991 si legea 10/1995 care ii confera suficiente cai de monitorizare a lucrarilor de constuctii montaj care afecteaza domeniul public in schimb este preocupata de inventarea unui unei noi autorizatii, a unei noi taxe  si a unui mod alambicat de gestionare problemei calitatii lucrarilor de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile tertilor.
  • fara costuri pentru titularul AC, Primaria poate cere includerea in programul calitatii faze determinante noi si/sau poate pretinde sa participe la verificarea si receptia unor faze determinate astfel incat sa se asigure ca toate lucrarile au fost integral si corect executate
  • Primaria nu pune conditii suficient de clare la emiterea avizelor de catre ADP in ceea ce priveste tehnologiile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile terilor si nici in ceea ce priveste probele si verificarile pe faze determinante
  • termenul de emitere a noii autorizatii de spargere de 30 de zile a fost apreciat ca total inacceptabil deoarece vine sa intarzie si mai mult lucarile deja afecatate de sistemul birocratic de eliberare a AC
  • DTAC este superficial verificat

Sunt curios sa aflu opiniile Dv despre acest subiect!

SGC

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

27/07/2008

Atunci cand analizam evenimente cu cauze complexe putem apela la un instrument managerial foarte eficient: diagrama cauza efect. In exemplul prezentat in acest articol ne punem problema sa obtinem o imagiene de ansamblu a legaturii dintre obiectivele investitionala firesti ale unui OD si respectiv sa indentificam directiile principale de actiune.

Obiectivele avute in verere sunt legate de imbunatatirea:

· CPT (consum propriu tehnologic) este un ctriteriu de eficienta economica a exploatarii RED (retea electrica de distributie)

· SAIFI numarul mediu de intreruperi pe care le suporta clientii OD (operator de distributie)este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED

· SAIDI durata medie a intreruperilor pe care le suporta clientii OD este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED

· ΔU abaterea tensiunii fata de tensiunea nominala a retelei jt este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED

  • SAFETY electrosecuritatea RED obligatie legala

Va prezint diagrama urmand sa discutam pe marginea ei prin „comentarii”.  La nevoie se poate mari imaginea „clik pe ea”

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

22/06/2008

Petre 

 

Motto :

‘In retelele de joasa tensiune,

tensiunile de atingere si de pas

se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                          STAS 12604/4 art 4.6

 

 

 

vezi si : Studiu de caz (partea 1din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA 

 

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Concluzii  finale:

 

·        proiectarea sistemului de legare la pamant al unei retele jt este o cerinta expresa a legislatiei de electrosecuritate si o necesitate obiectiv dovedita de regimurile de defect care pot sa apara in retelele electrice.

 

·        apelul la ‘proiectele tip’ ale anilor 1960-1989 este o dovada de lipsa de profesionalism a proiectantului. Se incalca legislatia de electrosecuritate in vigoare si se compromite atingerea obiectivelor de securitate publica ale  retelei electrice de distributie de joasa tensiune.

 

·        in raport cu defectele de izolatie fata de pamant retelele cu sisteme de legare la pamant TN-S si protectii diferentiale sunt mai sigure decat retelele clasice cu sistemul de legare la pamant TN-C

 

·        existenta mai multor situatii in care putem avea regimuri permanente de defect neizolate de protectii justifica obligativitatea inscriptiilor de electrosecuritate pe care trebuie sa le amplasam pe fiecare stalp al RED clasicul ‘Pericol de electrocutare Nu atinge stalpii nici firele cazute la pamant.’ !

 

·        circulatia animalelor in aproprierea retelelor electrice este periculoasa. De regula daca se produc electrocutari OD trebuie sa despagubeasaca proprietarul animalului daca nu s-au luat masuri de ingradire a retelelor electrice.

 

 

 

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

22/06/2008

Radu

Motto :

     

B  Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

 

In acest caz se genereaza un scutrcircuit monofazat al carui curent se inchide prin priza de pamant naturala a stalpuli  inseriata cu priza de pamant echivalenta a retelei stradale vezi fig 4

fig 4

 

Consecinte :

 

·        valoarea curentului de scurtcircuit este de cca 2,25A (Iscc=UFO/(Rpp_natutala stalp + Rpp_ech_Ljt)= 230V(100 Ω + 2 Ω)=2.25A)

·        sunt asigurate conditii pentru un scurtcircuit permanent. In exemplul dat se pierd cca 0.5 kWh in fiecare ora

·        STAS 12604/2 ‘protectia impotriva electrocutarilor, limite admise’ nu defineste tensiuni de atingere si de pas admisibile pentru  regimul de scurtcircuit permanent. (in STAS

avem limitele : Ua,pas < 65V pt t<3s si Ua,pas<50V pentru t>3 s ) prin urmare se impun masuri pentru eliminarea acestui regim (vezi si art. 5.1 STAS 12604/4)

·        toate prizele de pamant din reteaua stradala sunt sub tensiune

·        animalele mari (bovine, cabaline) care circula in apropierea prizelor de pamant din reteaua stradala sunt in pericol

·        Tensiunea pe priza de pamant naturala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt respectiv a fiecarei pp legata in paralel in reteaua stradala (naturala si/sau artificiala) reprezinta o cota parte din tensiunea de faza 230 V. In conditiile din exemplul mumeric mentionat in preambul 96% din tensiunea de faza cade pe priza de pamant natutala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt iar 4% cade pe fiecare pp legata in paralel la conductorul de nul al retelei jt. Deoarece in cazul prizelor de pamant naturale dirijarea potentialului este necorespunzatoate oamenii sunt pusi in pericol de electrocutare prin atingere indirecta in apropierea acestui stalp vezi fig 5

 

 

fig5

In cazul retelei jt construita cu TYIR la fiecare stalp de sustinere avem deja luate doua masuri tehnice : izolarea conductoarelor, izolarea suplimentare a armaturii de sustinere in conformitate cu prevederile art 3.1.4 din STAS 12604.

Cazul analizat scoate in evidenta ca daca masurile impuse de reglementarile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta sunt anulate de un defect atunci vom avea o situatie periculoasa. Avand in vedere ca probabilitatea de producere a acestui defect este redusa reglementarile permit asumarea riscului.

 

Masuri preventive :

 

·        Sunt posibile masuri suplimentare care conduc la reducerea riscului. In cazul analizat masura suplimentara cea mai simpla o constituie legarea armaturilor retelei si a prizei de pamant naturale a fiecarui stalp la conductorul de nul. In acest fel la orice strapungere de izolatie vom avea un scurtcircuit monofazat metalic care ar trebui sa genereze un curent de scurtcircuit suficient de mare ca sa poata sa fie sesizat de protectii si in final sa fie intrerupt intr-un timp mai mic de 3s. Fiecare masura tehnica suplimentare luata in mod evident creste costul de realizare a retelei stradale simultan cu scaderea probabilitatii de aparitie a tensiunilor de atingere si de pas periculoase

·        constientizarea necesitatii proiectarii si realizarii unor prize de pamant cu o distributie de potential nepericuloasa

·        constientizam existenta unui alt regim de scurtcircuit permanent pe care protectiile existente in retelele electrice jt (schema TNC) nu il izoleaza. Este necesar sa ne intrebam daca putem accepta pierdeile de ee asociate acestor regimuri. Daca nu putem accepta pierdeile de ee asociate acestui tip de defect este necesar sa realizam o schema de legare la pamant a retelei jt de tipul TN S care ne permite sa promovam o protectie diferentiala

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

01/06/2008

Motto :

‘In retelele de joasa tensiune,

tensiunile de atingere si de pas

se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                          STAS 12604/4 art 4.6

 SGC 2002    

 

            In luna iulie 2007 in RED jt ne-am confruntat cu un caz de electrocutarea unor animale (vaci) si cu o tentativa de accident al ingrijitorului acestora in zona de influenta a prizei de pamant a unui post de transformare nou. In aceeasi retea, in aceeasi perioada la cca 300 m de postul de transformare persoane care executau un sant in imediata apropiere a unui stalp SE4. Cu ocazia analizei acestor evenimente am cules declaratii ale locuitorilor care au reclamat efecte ale existentei tensiunii pe elementele prizelor de pamant situate in diferite zone ale retelei la distante mari de postul de transformare.

            Evenimentul a avut loc la cca 2 luni de la receptia lucarilor de modernizare. Reteaua electica stradala a fost realizata integral cu conductr torsadat. Racordul la postul de transformare are o lungime de cca 2 km fiind comun cu un circuit 0.4 kV. Cutia de distributie este echipata cu intreruptoare 0.4 kV performante, sensibile sa curentii de scutcircuit metalic (net) monofazat la fiecare extremitate a retelei stradale. Toti stalpii retelei sunt amplasati in domeniul public pe marginea strazilor din localitate, deci in zone frecvnt circulate de oameni si amimale.

            In urma analizei s-a constatat strapunderea izolatiei coloanei generale a PTA ca urmare a agatarii ei intro bavura a suportului metalic cutiei de distributie (din policarbonat) respectiv strapungerea izolatiei unei faze  TYIR 50+3*70+16 in legatura de sustinere a unui stalp SE 4 datorita frecarii cu corpul metalic al armaturii se sustinere in aliniament ASA dupa caderea mansonului izolant din componenta ASA.

            Din necesitatea explicarii valorilor mari ale tensiunilor de atingere si de pas existente in zona de influenta a fiecarei prize de pamant din reteaua stradala 0.4 kV si pentru a identifica masurile preventive am analizat doua cazuri :

 

a)                strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

b)                strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului. Retele jt analizata este construita cu conductor izolat torsadat.

Aparitia evenimentelor intro retea noua desi nedorite ne ofera prilejul de a analiza un fenomen cu cauze bine definite fara suspiciunea existentei mai multor defecte simultane din care unele neidentificate care sa complice analiza.

            Fie un PTA 20/0.4kV 100  kVA racordat la o retea 20 kV cu neutrul tratat prin bobina de stingere. Schema de legare la nul a retelei stradale TNC.

·        bara de nul din CD a PTA este izolata.

·        reteaua jt este legata la pamant la stalpul nr 1 al fiecarui circuit.

·        rezistenta de dispersie echivalenta a prizelor de pamant a retelei stradale este 2Ω

·        rezistenta de dispersie a prizei de pamant a PTA este de 4 Ω

·        rezistenta pp naturala a unui stalp 100 Ω

 

A       Strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

 

In acest caz se genereaza un scutrcircuit monofazat al carui curent se inchide prin priza de pamant a PTA inseriata cu priza de pamant echivalenta a retelei stradale. Vezi fig 1.

 

 

fig 1

Consecinte :

 

 

·        valoarea curentului de scurtcircuit este de cca 38 A (Iscc=UFO/(Rpp_PTA + Rpp_ech_Ljt)

·        sunt asigurate conditii pentru un scurtcircuit permanent. In exemplul dat se pierd cca 8.7 kWh in fiecare ora

·        STAS 12604/2 ‘protectia impotriva electrocutarilor, limite admise’ nu defineste tensiuni de atingere si de pas admisibile pentru  regimul de scurtcircuit permanent (in STAS avem limitele : Ua,pas < 65V pt t<3s si Ua,pas<50V pentru t>3 s ) prin urmare se impun masuri pentru eliminarea acestui regim (vezi si art. 5.1 STAS 12604/4)

·        priza de pamant a PTA este sub tensiune

·        toate prizele de pamant din reteaua stradala sunt sub tensiune

·        animalele mari (bovine, cabaline) care circula in apropierea prizelor de pamant de la PTA si din reteaua stradala sunt in pericol

·        exista premise ca in cazul unor pp cu o dirijare a potentialului necorespunzatoate (nefericita, intamplatoare, neproiectata) oamenii sa fie pusi in pericol de electrocutare prin atingere indirecta. Tensiunea pe priza de pamant a PTA respectiv a fiecarei pp legata in paralel in reteaua stradala (naturala si/sau artificiala) reprezinta o cota parte din tensiunea de faza 230 V. Daca cele doua rezistente de dispersie echivalente care se inseriaza sunt egale atunci caderea de tensiune pe fiecare este  50% din tensiunea de faza 115 V. vezi fig 2

 

fig 2

 

 

 

 

 

 

 

 

Orice diferenta intre valorile rezistentei de dispersie a pp a PTA si respectiv a pp echivalenta a retelei stradale duce la marirea tensiunii pe una din cele doua categorii de pp crescand riscul de electrocutare. Daca pp a PTA este cea mai mica atunci riscul de electrocutare creste in reteaua stradala fiind multiplicat cu numarul de legaturi ale pp naturale respectiv artificiale la conductorul de nul. Sa presupunem ca rezistenta de dispersie a pp a PTA este zero atunci fiecare pp naturala si artificiala racordata la conductorul de nul al retelei jt va fi supusa unei diferente de potential de 230V

 

In figura 3 avem reprezentam schema explicativa a tensiunilor de pas si de atingere

 

 

fig 3

 

Masuri preventive :

 

·        inca din faza de constructie trebuie evitata strapungerea izolatiei prin :

o       eliminarea bavurilor muchiilor metalice,

o       respectare a temperaturilor de montaj indicata de fabricantul conductorului utilizat pentru coloana,

o        respectarea razelor de curbura minim admisibile pentru indoirea coloanei

·        verificarea rezistantei de izolatie a coloanei fata de priza de pamant a PTA

·        constientizarea necesitatii proiectarii si realizarii unor prize de pamant cu o distributie de potential nepericuloasa

·        masurarea doar a rezistentei de dispersie a prizelor de pamant nu este suficienta pentru a ne garanta ca nu vom avea situatii periculoase.

·        in vederea PIF este necesar sa solicitam masurarea Ua si Upas respectiv determinarea realizarii distributiei de potential proiecate si compararea acestora cu valorile limita proiecate pentru fiecare pp in parte.

·        pentru coloana generala a unui PTA masura tehnica principala o constituie izolatia conductorului din care este realizata coloana. A doua masura tehnica o constituie legarea elementelor metalice ale PTA (inlusiv cele ale CD) la pp a PTA. Aceste masuri sunt nesesare si suficiente doar daca se asigura incadrea Ua si U pas in limitele nepericuloase. In situatia noastra nerealizandu-se o conditie des repatata in STAS de deconectare a defectului in maxim 3 s (vezi art 3.1.9.3, art 3.2.1, art 3.3.1 din STAS 126004/3, art 5.1 din STAS 12604/4, art 3.1.1.5 din STAS 12604/5 ) este clar ca celor doua masuri tehnice mai trebuie sa li se adauge masuri suplimantare de exemplu dirijarea potentialului si/sau o protectie diferentiala care sa duca la declansarea defectului.

·        sa presupunem ca prin proiectare si/sau printr-un concurs fericit de imprejurari Ua si U pas se mentin la valori nepericuloase. Prin prezentul material constientizam existenta unui regim de scurtcircuit permanent pe care protectiile existente in retelele electrice jt (schema TNC) nu il izoleaza. Daca nu putem accepta pierdeile de ee asociate acestui tip de defect este necesar sa realizam o schema de legare la pamant a retelei jt de tipul TN S care ne permite sa promovam o protectie diferentiala.

·        Pentru reducerea probabilitatii de strapungere a izolatiei coloanei in caietele de sarcini pentru cutiile de distributie se poate impune realizarea unei izolatii suplimentare a coloanei fata de partile metalice ale CD legate la pamant cel putin zona stuturilor de intrare a coloanei in CD zona unde por aprea bavuri si indoiri ale coloanei cu sprijiniri de marginile metalice ale CD (vezi si STAS 126004/2 art 3.1.3 f). Aceasta masura o vedem necesara mai ales pentru prevenirea pierderilor de ee ca alternativa la schema TNS. Nu recomandam renuntarea la masura tehnica suplimentara de dirijarea distributiei potentialului  (vezi si STAS 126004/2 art 3.1.3 e)

vezi si: Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale


Dezastre previzibile!

01/03/2008

            Abonamentul nostru la saracie este garantat! Am dovedit ca nu avem vocatia actiunii preventive oricat de evident va fi ca drobul de sare va cadea fara dubii„.

             Daca tot nu suntem in stare sa luam masuri gospodaresti si/sau sa facem reglementari cat de simple care sa ne fereasca de necazuri va propun sa facem o lista, poate chiar un top, cu cele mai previzibile dezastre.

Atunci cand baza de date va fi suficient de consistenta putem trece si la prognozarea momentului in care ne va lovi napasta.Va propun cateva categorii, cazuri simple, evidente, care nu-ti fac prognoza de ras oricat de neexperimentat ai fi:

  1. pomul si reteaua electrica: arborete, lastari, crengi tinere sau incarcate de ani si aproape putrede, arbori falnici crescuti in nesimtire, arbori decorativi cu crengile contorsionate nefiresc printre conductoarele retelei eletrice de cele mai variate tensiuni, paduri:

·                sfanta pana de curent. Aici este simplu si cu efecte garantate atat pentru grupuri mici de case/oameni cat pentru cazuri adevarate sate, comune, orase cate unul si/sau in toate combinatiile posibile. Putem conta si pe cazuri adevarate judete intregi in bezna, trafic feroviar pe trasee electrificate paralizat.

Putem conta oricand pe o stire de calitate cu sau fara vant. Ploaia si zloata sunt si ele optionale dar pot contribui serios la marirea timpului de intrerupere a alimentarii cu energie electrica.

In ecuatie, pe langa afacerile marunte  si casele de romanasi, paralizare de penele de curent, trebuie sa intre: spitale, scoli, transport CFR, alimentari cu apa, statii de epurare, platforme industriale adevarate, parcuri noi industriale etc, etc, etc si de repetate ori, oriunde si peste tot in tara.

In aceste cazuri prezentarea stirilor in mass media deja trebuie sa se ridice la nivel de arta deoarece avem traditie. Trebuie sa fie la indemana imagini cu primari oripilati, cu consumatori de energie electrica indignati: gospodari adevarati filmati langa pomul buclucas.

Putem avea cateva drame cu oameni blocati in lifturi, cu centre mari comerciale devastate de hoti sub protectia intunericului, la nevoie scurte relatari despre soarta calatorilor blocati in zecile de trenuri incremenite in metrou.

Obligatoriu paralizarea semaforizarii urbane trebuie asociata cu ambuteiaje incalcite rau, care blocheaza artere vitale ore intregi, cat mai multe ore … .

Domeniul este atat de „puternic si eficient” reglementat incat putem fi siguri ca neam de neamul nostru va avea parte de aceleasi senzatii tari si paguboase

 2.      pomul gros, noduros si gaunos crescut salbatic langa o parcare: cadere iminenta, efecte certe:

·                  masini distruse, de preferinta masini fara asigurare, de oameni nevoiasi

·                  oameni schilodiţi

 

3.      acopetisul improvizat peste un bloc cat mai inalt amplasat in zone urbane adevarate, aglomerate cu de toate in jur. Putem avea parte de tigle spulberate de vant, de table groscioare, rugoase si taietoare pe care vantul le va putea tranti co putere pere masini, oameni, alte constructii adevarate. Daca situatia este adevarata si vantul un pic mai vinos putem avea sansa ca tot acoperisul sa fie aruncat in strada. Sa „vedem” ce vom vedea la stiri:

·                  apartamentele de la ultimele doua nivele murate bine; practic distruse. Proprietarii oameni necajiti, bolnavi si fara rude. De voie de nevoie for trebui sa locuiasca in continuare acolo.

·                  alte masini distruse, de preferinta masini fara asigurare, de oameni nevoiasi

·                  alti oameni schilodiţi

·                  blocarea traficului

·                  accident rutier in lant produs de acoperisul doborat de vant direct pe carosabil

·                  magazine, din apropiere strivite de acoperisul buclucas

·                caderea acoperisului direct peste cupola improvizata a pietei de cartier, din nesansa, plina de oameni adapoatiti de ploaie in acel moment

4.     blocarea repetata iarna a autostrazilor si a altor categorii  de drumuri situate in spatii deschise unde vantul spulbera si troieneste zapada. An de an avem acelasi scenariu. In acelesi zone indiferent de cat de putin ninge spre vesnica noastra surprindere bate vantul si surpriza de proportii troieneste zapada pe drum.

Daca drumul e autostrada cu certitudine pe campul altadata plat a aparut o suprainatare uneori abia perceptibila si parapeti pe margini si intre benzi. Acolo unde daca zapada spulberata de vant intalnea altadata un maracine troienea langa el. Acum zapada nu face nazuri ii convin de minune parapetii autastrazii sau taluzul drumului suprainaltat fata de cota campului. Purtata de vant zapada troieneste consecvent an de an in acelesi locuri. Drumari batrani , greu de convins si lipsiti de posibilitatea de a invata din experienta proprie si guvernanti vremelnici se lasa surprinsi si se mira sincer ca sunt troiene care blogheaza traficul.

Sa te tii probleme:

  • tiruri ieste in decor,
  •  tiruri puse dea curmezisul,
  • masini, masini blocate in trafic,
  • oameni suferind din cauza imprudentei de a utiliza un drum pentru a carui utilizare au platit bani grei.
  • bugetari stupefiati care cu dare de mana dispun costuri anormale sa indeparteze torienele cu masini de gunoi cu coasa rabatabila pe post de lama!

Zapada mare e bucuria stiristilor. lasa mortii, lasa babele violate si tranzmit in disperare cum bate vantul, cum duc eroic jandarmii o canuta de ceai la 30 km de Kilometrul zero al capitalei neputintei noastre.

Cu certitudine n-au fost luate masurile tehnice care sa previna troienira zapezii pe drumuri: perdele de protectie realizate cu arbori, garduri de protectie etc. Nici macar nu trebuie sa inventam roata. Ajunge sa ne uitam la vecini cum ao rezolvat ei inca de acum 100 de ani problema si sa facem si noi la fel.

Daca vedem ca utilajele pe care le avem nu au randamentul necesar ce sa facem trebuie sa ne luam niste utilaje agevate sarcinii care la altii au dovedit ca asigura productivitatea necesara. In disperare de cauza, daca sunt zona unce nu te poti pune cu natura drumurile trebuie inchise. Cine risca sa intre pe un drum inchis semnalizat corespunzator, daca poate sa o faca o face pe riscu si pe cheltuiala lui!

 Lista e deschisa.

Fotografiile sunt permise.

Evitati cazurile imaginare bazati-va pe realitatea din imediata apropiere.      

Propuneti doar cazuri certe pentru care puteti oricand depune marturie.      

Cazurile de notorietate sunt cele mai bune.       

Ar fi de preferat cazurile care au deja iz de traditie adevarata, pur romaneasca!!

Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoare si periculoase

27/02/2008

Pe site lpqi.com  este postata o demonstratie deosebit de sugestiva. Pe site lpqi.com sunt relativ multe astfel de „demonstratii”!

Exemplu american: gandirea pozitiva

02/01/2008

     Documentandu-ma asupra modului in care a fost reflectata pana de curent din 15.august.2003 din America si  Canada in presa romaneasca am gasit un excelent articol in Evenimentul Zilei realizat de Dan N Dobos.

          Gestionarea unei crize se poate face mult mai inteligent si eficient mizand pe gandirea pozitiva. Insituatii de criza societatea americana se solidarizeaza exemplar. Din restect fata de cetatenii americani administratia  si mass media se focalizeaza pe obiective esentiale menite sa restabileasca  ordinea si securitatea. Se prezinta faptele fara presupuneri si acuzatii gratuite. Se ofera garantia actiunilor corective limitandu-se optimismul la zona care poate fi acoperita de fapte pe termen scurt.

          Deocamdata undeva spre polul opus suntem noi si ai nostri. Primarul tine aproape de oamenii lui care blocheaza un drum national. Reprezentanti ai autoritatilor locale refuza invitatii la prezentarea modului in care se coordoneza interventia la remedierea deranjamentelor si incidentelor din retelele electrice de distributie. In schimb ne exercitam din plin dreptul democratic le exprimarea unei opinii chiar daca in fapt nu prea suntem siguri ca ceea ce spunem este si util comunitatii si adevarat.

         Sunt convins ca daca vom accepta lectiile de democratie oferite de statele lumii si ne vom dori cu adevarat sa progresam vom reusi sa evoluam intrun timp scurt.

       Probabil nici nu este nevoie de minuni ar fi de ajuns sa avem perceptia evolutiei catre nivele superioare ale democratiei si civismului. Putem incepe prin aplicarea practica a gandirii pozitive. Increderea in noi si in semenii nostrii ne va da cu certitudine mari satisfactii in tot ce vom intreprinde.

Doua sute de ani

            Pana de curent care a afectat SUA a ocazionat transmiterea spre Romania a unui fragment de realitate americana a carui proiectie in raport cu viata noastra cotidiana ne poate da de gindit.

            Poate cel mai interesant moment al crizei a fost conferinta de presa a primarului New York-ului, Michael Bloomberg.

            In cursul ei, seful muncipalitatii a demonstrat ca este un adevarat lider. A vorbit scurt, la obiect, folosind cuvinte simple si fara echivoc. A aratat ca principala sa preocupare este aceea de a asigura securitatea si confortul comunitatii pe care o conduce. A dat exact explicatiile care se asteptau de la el, a demonstrat ca a vorbit exact cu oamenii care erau cei mai in masura sa ii dea explicatii si asigurari. Departe de a fi naiv, a trimis primul generator de curent la dispeceratul politiei si a ordonat ca primul cartier iluminat sa fie Bronx. S-a ferit sa dea asigurari exagerate, subliniind ca autoritatile au facut exercitii pentru asemenea situatii si ca, de aceea, este de asteptat ca totul sa se termine cu bine, insistind asupra participarii disciplinate si calme a fiecarui cetatean la reinstaurarea ordinii.

               In planul imaginii televizate, Michael Bloomberg degaja autoritate si siguranta, fiind totodata genul de figura in jurul careia se poate stringe chiar si o comunitate locala de dimensiunile si eterogenitatea celei new-yorkeze. In memorie imi persista insa curajul si stiinta conducerii de care a dat dovada si Rudolf Giuliani, primarul care a trebuit sa faca fata panicii stirnite de atentatele teroriste. Ambii au evidentiat ca rolul principal in rezolvarea problemelor revine comunitatii locale, care are si banii si competenta si mijloacele de a reinstaura ordinea.

In momentele in care Michael Bloomberg vorbea la televizor, am facut exercitiul de imaginatie de a-i pune in locul sau la tribuna primarii mai cunoscuti ai Romaniei. Si l-am vazut pe Basescu aranjindu-si suvita care (crede el) ii mascheaza chelia cum peroreaza impotriva PSD, care nu a creat o structura energetica stabila si promitind ca, odata ajuns sef peste tot ce se poate conduce in Romania, el va rezolva si problema asta. L-am vazut si pe Constantin Simirad afirmind ca in istoria sa de primar e prima asemenea defectiune si ca serviciile primariei vor fi supuse la controale. L-am vazut si pe Dumitru Sechelariu, profitind de pana asta de curent pentru organizarea unei petreceri cimpenesti, in care sa cheme tot Bacaul si sa ii puna pe oameni sa invirta un dinam. L-am vazut si pe Gheorghe Funar, perorind ca e mina ungurilor si pe Radu Mazare, in maieu si cu sapca de baseball, chemindu-si amicii cu salupe sa aduca niste curent din Bulgaria.

               Diferente vizibile au fost si in cazul prestatiilor jurnalistice. Comentatorii CNN si SkyNews erau de un calm extrem, ferindu-se de presupuneri si generalizari, in timp ce omologii lor romani pareau la un moment dat de-a dreptul incurcati ca si-au intrerupt programele pentru un eveniment in care nu sint morti si raniti, vectorul esential al audientei in Romania. Ca si in septembrie 2001, TVR (cea cu taxa…) a preferat sa nu-si trezeasca angajatii si a ignorat aproape total evenimentul cu pricina. Revenind la americani, e de remarcat afirmatia unui reporter de teren, care a spus ca ar fi nedrept sa se faca presupuneri asupra cauzei penei de curent, fiindca o asemenea conduita ar putea aduce acuzatii nemeritate unor oameni care oricum muncesc din greu pentru a asigura energia orasului. Jos palaria!

              Joi noaptea am avut certitudinea ca Silviu Brucan s-a inselat. Exista si lucruri pentru care trebuie nu 20 de ani de democratie ci 200 de ani . „

Dan N. Dobos

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

01/01/2008

SGC 2010          De Craciun in Voluntari si in alte cateva localitati au fost intreruperi de curent. Ziarele s-au inflamat. Pe forumuri au curs cuvinte grele. Am scris articolul Sarbatori fara lumina.
       Fuga mass media dupa senzationalul ieftin si superficilitatea reporterilor au condus la ratarea unei sanse ca analizand insatisfactia generata de „pana de curent” sa se ajunga la cauze si pe aceasta cale sa se exercite o presiune constructiva pentru promovarea masurilor corective necesare.
       Acum, chiar si  dupa acele demersuri jurnalistice, probabil ca suntem in aceeasi situatie. Un mic foc de paie si cateva masuri de conjunctura.
      Probabil ca pana cand administratia locala nu va intelege ca are responsabilitatea asigurarii finantarii retelelor de utilitati inainte de a elibera autorizatorizatii de constructie probabil ca zona se va confrunta in continuare cu pene de curent.
   Asta e legea in Romania (13/2007  (art12(2)) si toate reglementarile anterioare). Finantarea asigurarii conditiilor de racordare se face de solicitanti. Electrificarea unor noi zone se face de catre administratia locala sau dupa caz de dezvoltatorii noilor proiecte imobiliare.
      In aceste conditii operatorii de distributie (OD) nu pot investi decat riscand. Reglementarile ANRE nu permit acest risc si bine fac. In acest fel sunt protejati toti clientii OD de abuzuri si interpretari optimiste a diverselor proiecte  care ar presupune constructia de noi retele electrice. 
      Fara surse de finantare corect dimensionate orice zona se dezvolta chiniut trecand prin repetate pene de curent care in final conduc la costuri neperformante, la pierderi economice nervi si disconfort.
           Romania are un sector energetic despre care se pot spune multe dar ramane o certitudine incontestabila: profesionalismul energeticienilor romani ne-a ferit in ultimii 30 de ani de evenimente majore. In acest timp in jurul nostru s-au intamplat multe evenimente de un dramatism deosebit.
          
             Riscuri exista oriunde exista o instalatie creata de om. Daca vorbim de o instalatie uriasa care se intinde ca o plasa peste intreg teritoriul tarii vulnerabila la prostia omeneasca, la vandalisme, la improvizatii, la fenomene meteo extreme, etc, etc, etc atunci probabilitatea de defect devine palpabila, amenintatoare.
          O mana de oameni reusesc sa tina sub control acest urias sistem si in 99.999% din cazuri performantele pe care le asigura sunt superioare prevederilor contractuale.
           
          Probabil ca doar balcanismul nostru incontestabil determina un primar sa-si insoteasca concetatenii la blocarea unui drum national iar mass media sa trateze superficial efectele unei stari de fapt ale caror cauze sunt inafara retelelor electrice.

Pana de curent a paralizat America de Nord

 mai rau decat un atentat terorist

            „Totusi, populatia a reactionat cu calm. Cauzele celei mai mari avarii electrice din istorie raman necunoscute. Transportul public – paralizat, pietonii – loviti de masini.
           Primul gand: „E ca la 11 septembrie 2001!”.
           Mobilizare generala ca la un atentat.
           Bush: „Pot spune cu siguranta ca acesta nu este un act terorist„.
        Economia americana a scapat cu rani usoare. Mai multe centrale americane – inchise.
       Vineri seara, energia electrica fusese restabilita doar partial. Populatia, avertizata sa nu-si puna imediat in functiune aparatura electrocasnica.”

 Cele mai spectaculoase pene de curent din SUA si Canada

           „Pana de curent care a paralizat, joi, statul american New York si sudul Canadei are precedente in Statele Unite si in lume.
                STATELE UNITE
 – 9 noiembrie 1965 – cea mai mare pana de curent din istoria Statelor Unite a lasat in intuneric 30 de milioane de persoane din sapte state din nord-estul Americii si o parte din Canada. Incidentul a fost provocat de oprirea unui releu situat in apropiere de frontiera Canadei, ca urmare a unei fluctuatii puternice de tensiune. – – 13 iulie 1977 – intrerupere de curent de mai multe ore in orasul New York si comitatul invecinat Westchester. Politia a fost nevoita sa aresteze 4.000 de persoane din cauza valului de jafuri si revolte.
– 3 iulie 1996 – zece milioane de locuitori din vestul tarii si dintr-o serie de regiuni din Canada si Mexic au ramas fara curent electric ca urmare a unei defectiuni la reteaua electrica dintre statele Wyoming si Idaho.
– 18 ianuarie 2001 – un milion de californieni au ramas fara curent electric in regiunea San Francisco. Statul California are deseori probleme de acest gen, dupa liberalizarea ratata a sectorului energetic.
     CANADA
 – ianuarie 1998 – in estul Canadei, peste trei milioane de oameni au fost nevoiti sa traiasca fara curent electric mai mult de o saptamana, din cauza ploilor foarte reci care au supraincarcat liniile electrice.”

Cauzele exacte ale celei mai mari avarii electrice din istorie

 raman necunoscute

          „In timp ce realimentarea cu electricitate incepuse sa se faca treptat simtita, vineri dimineata, in majoritatea oraselor din nord-estul Statelor Unite si sudul Canadei – afectate, joi dupa-amiaza, de cea mai mare pana de curent din istoria continentului nord-american -, inginerii energeticieni americani si canadieni nu reusisera sa stabileasca cu exactitate cauzele care au provocat acest incident.
           Dupa ce autoritatile de la Washington au exclus categoric teoria unui atac terorist, expertii din domeniul energetic au incercat sa ofere cateva explicatii pentru pana de curent care a afectat aproape 50 de milioane de persoane.

      Phill Harris, presedintele PJM Interconnect, compania care coordoneaza reteaua de aprovizionare cu electricitate din Pennsylvania si din alte noua state americane, a declarat, ieri, ca pana de curent a fost provocata, cel mai probabil, de o defectiune tehnica produsa la o centrala electrica din regiunea Marilor Lacuri, centrala aflata fie in nordul statului New York, fie pe teritoriul canadian (!!! incertitudine).

            Centrala respectiva era conectata la alte instalatii energetice majore, iar caderea de tensiune, printr-un efect de domino, a dus, intr-un interval de numai trei minute, la blocarea a alte 21 de centrale, intre care zece centrale nucleare. Pana de curent s-a extins apoi rapid, afectand liniile de inalta tensiune din estul si centrul Statelor Unite, a mai spus Harris. El a explicat ca sistemele automate care monitorizeaza reteaua de electricitate au functionat normal, intervenind pentru a compensa caderea de tensiune aparuta in nordul Statelor Unite, insa, in cele din urma, incercand sa suplineasca lipsa de electricitate, reteaua a devenit instabila si a determinat inchiderea sau izolarea unor instalatii electrice, in scopul prevenirii unui colaps al intregului sistem energetic american.
       Nu vom sti ce a determinat aceasta pana, decat dupa ce vom verifica toate detaliile existente. Ne va lua insa ceva timp pana sa analizam toate amanuntele si sa gasim cauza initiala„, a avertizat Harris.
     In timp ce oficialitatile americane nu s-au pronuntat asupra cauzelor exacte ale incidentului, canadienii s-au lansat intr-o serie de declaratii contradictorii.
   Joi, la scurt timp dupa producerea incidentului, biroul premierului canadian anunta ca pana de curent a fost declansata de incendiul provocat de un fulger care a lovit o centrala electrica aflata in partea americana a cascadei Niagara. Aceasta informatie avea sa fie insa infirmata rapid de autoritatile locale americane din zona Niagarei. Ceva mai tarziu, ministrul canadian al Apararii, John McCallum, a afirmat ca pana de curent care a paralizat nord-estul continentului american a avut loc din cauza unei probleme survenite la o centrala din Pennsylvania.
      Tot autoritatile de la Ottawa au anuntat ca reteaua canadiana a fost „contaminata” de la cea americana. Un oficial canadian a declarat ca, in momentul producerii penei de curent, Canada importa electricitate din Statele Unite. Vineri dimineata, responsabili canadieni din domeniul energetic afirmau ca, mai intai, vor fi realimentate cu energie localitatile mici, de teama ca nu cumva reconectarea unui oras mare sa nu duca la o noua paralizare a retelei electrice, din cauza cererii mari de curent. In acelasi context, autoritatile canadiene au cerut populatiei sa nu-si puna imediat in functiune aparatele electro-casnice.
   Pana de curent produsa joi dupa-amiaza i-a facut pe specialistii americani din domeniul energetic sa recunoasca un adevar incredibil.
Statele Unite sunt o superputere cu o retea energetica din lumea a treia
a declarat, ieri, Bill Richardson, fost secretar al Departamentului pentru Energie, adaugand ca la originea acestei catastrofe se afla faptul ca
 nimeni nu mai construieste capacitati electrice de transmisie care sa faca fata necesitatilor noastre actuale„.
   La randul sau, consilierul unei organizatii de evaluare a starii retelei electrice din Statele Unite, David Cook, avertizase Congresul american, inca de acum doi ani, ca o pana de curent de mare amploare este inevitabila.
Intrebarea nu este daca se va mai produce o pana majora a retelei de electricitate, ci cand si unde se va intampla acest lucru”, declara Cook
la vremea respectiva, in fata Congresului.
     El a mai precizat ca infrastructura energetica a Statelor Unite imbina in mod periculos metode de control computerizate cu echipamente invechite, datand din 1950.
     Desi organizatia lui Cook apreciase, anul trecut, ca vor fi necesare 56 de miliarde de dolari pentru reabilitarea retelei, oficialitatile de la Washington nu au fost dispuse sa investeasca in acest scop decat 35 de milioane de dolari. Administratia Bush si lideri ai Comisiei pentru energie electrica din cadrul Congresului discuta, de doi ani, despre o noua legislatie care sa contribuie la refacerea sistemului energetic, insa, pana in prezent, nu a fost inaintata Congresului nici o lege in acest sens.
     Si s-a facut putina lumina… Vineri seara, energia electrica nu fusese inca restabilita in tot orasul New York, iar Detroit ar putea ramane fara curent si peste weekend. In New Jersey, in schimb, lumina revenise in majoritatea caselor, ca si in Toronto, Canada. In restul statelor, alimentarea cu energie electrica fusese restabilita partial. Traficul revenise si el la normal, desi metroul newyorkez nu a circulat seara, in timpul orelor de varf. Tronsoane ale sistemului energetic au continuat insa sa aiba probleme si in timpul zilei de vineri. Autoritatile au rugat cetatenii sa nu utilizeze aparate cu consum mare de energie, care pot provoca noi caderi in reteaua inca insuficient stabilizata. „

Instalatiile electrice abandonate, pericol public!

07/12/2007

PR adandonat 4        Instalatiile abandonate constituie o moda post revolutionara. Fie ca este vorba de unitati vechi desfiintate dupa revolutie fie afaceri mai noi cre au falimentat lasnd in urma instalatii abandonate. Fenomenul are o amploare destul de mare atat la medie tensiune cat si la joasa tensiune. 

     

 abandon5       Sunt sigur ca daca te gandesti un pic ai vazut si tu posturi de transformare fara transformator inca racordate la axul LEA 20 kV eventual su separatorul deschis s cordoane dezlegate atarnand la voia intamplarii.

PR adandonat 4   PT abandonat 2       PT abandonate 3       Unele posturi abandonate au inca contoarele montate !!

Aceste instalatii sunt o sursa clara de accidente. Victime sunt de cele mai multe ori persoanele “specializate” in recuperarea si reciclarea materialelor. Uneori victimele sunt copii.

           Un alt neajuns al instalatiilor abandonate il constituie faptul ca unele din aceste instalatii abandonate pot favorizeaza furtul de energie.

               Probabil ca ar trebui initiata o campanie de retragerea definitiva dinexploatare a instalatiilor abandonate. De preferat ca acest demers sa urmeze pronuntarii rezilierii contractelor respective.

Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

02/12/2007

SGC 2002   Recomand   lecturarea articolului Asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei  http pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului 

       Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog 

          Raspunsurile se gasesc aici. Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare                                                            

Numele si prenumele___________________

 Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST 

HGR 1048/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

    1)       Bifati titlurile principale din HGR 1048/2006

a)      Dispozitii generale

b)      Obligatiile angajatorilor

c)      Prevederi genelale

d)      Evaluarea echipamentului individual de protectie (EIP)

e)      Reguli de utilizare

f)        Informarea,consultarea si participarea lucratorilor ;

g)      Dispozitii finale ;

h)      Evaluarea riscurilor in vederea selectionarii EIP ;

i)        Lista orientativa neexhaustiva EIP

j)        Lista orientativa neexhaustiva a activitatilor si sectoarelor care necesita utilizarea EIP ;

k)      Nomenclator universal minimal de dotare cu EIP ; 

2)       Definitii EIP

a)      Orice echipament destinat sa fie utilizat individual de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa-I puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca ;

b)      Hainele de orice fel in special cele din piele sau cauciuc ;

 3)       Ce conditii trebuie sa indeplineasca EIP ?

a)      sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ;

b)      sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ;

c)      sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ;

d)      sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ;

e)      sa fie aspectuos ; 

4)       Cu cat trebuie sa contribuie angajatul la suportarea costului EIP ?

a)      cu 50 %

b)      cu 75 %

c)      EIP este pus gratuit la dispozitia fiecarui salariat ; 

5)       Ce obligatii de informare are angajatorul in raport cu riscurile pentru care acorda EIP ?

a)      sa informeze salariatul asupra riscurilor impotriva carora il protejeaza purtarea EIP ;

b)      nu prevede nimic HG 1048/2006 in acest sens ; 

6)       Care sunt riscurile la care EIP pot proteja luctatorul daca EIP este ales corespunzator ?

a)      Caderi de la inaltime ;

b)      Lovituri,taieturi,impact,strivire;

c)      Intepaturi,taieturi,zgarieturi;

d)      Vibratii;

e)      Alunecare , cadere la acelasi nivel ;

f)        Caldura,foc ;

g)      Frig;

h)      Neionizante;

i)        Ionizante;

j)        Pulberi,firbe;

k)      Fum;

l)        Ceata;

m)    Imersii;

n)      Improscare,stropire ;

o)      Bacterii patogene ;

p)      Virusi patogeni ;

q)      Ciuperci generatoare de micoze ;

r)       Antigeni biologici nemicrobieni. 

7)       Lista orientativa si neexaustiva a EIP data in anexa 2 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este obligatorie

b)      este mai mult obligatorie ;

c)      decat orientativad)      este orientativa 

 8)       Lista orientativa si neexaustiva a activitatilor si sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea EIP data in anexa 3 la HG 1048/2006 este obligatorie sau orientativa ?

a)      este orientativa

b)      este obligatorie  

9)       Cand trebuie utilizat EIP ?

a)       cand riscurile nu pot fi evitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile,metodele sau procedurile de organizarea muncii ;

b)       ori de acte ori este necesar ; 

10)   Poate fi un EIP utilizat de mai multe persoane ?

a)      DA , daca nu se pot lua masuri de prevenire a problemelor de sanatate sau de igiena;

b)      NU , categoric.

Chestionar norme metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca HGR 1425/2006

02/12/2007

SGC 2002       Recomand   lecturarea articolului: „asupra nevoii de instruire la schimbarea legislatiei „   pentru a se intelege ce aspecte  am avut in vedere la intocmirea chestionarului  

          Un alt aspect il constituie necesitatea de tehnoredactare inainte de listare pentru ca editorul de texte pe care il ofera blogul schimba unele din optiunile initiele de tehnoredactare pe care le-a avut fisierul initial pe care l-am transferat pe blog  

         Raspunsurile se gasesc aici.   Daca sesizati vreo inadvertenta va rog sa mi-o comunicati pentru a face corectiile necesare

  Numele si prenulele___________________

 Compartiment________________________                                                                        Functia______________________________                                                                        Semnatura___________________________                                                                        Data________________________________   

CHESTIONAR TEST

Privind  normele metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca

   1)      Care sunt termenii definiti de normele metodologice HGR 1425/2006 de aplicare a Legii sanatatii si securitatii in munca Legea 319/2006)?

a)      autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;

b)      serviciu intern de prevenire si protectie;

c)      comitet de securitate si sanatate in munca ;

d)      zone cu risc ridicat si specific ;

e)      accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM);

f)        accident care produce invaliditate(INV);

g)      accident mortal

 h)      accident colectiv

i)        accident de munca de circulatie

j)        accident de munca de traseu

k)      accident in afara muncii;

l)        invaliditate

m)    invaliditate

n)      intoxicatie acuta profesionala

o)      indatoriri de

p)      comunicarea producerii unui eveniment;

q)      evidenta referitoare la evenimentele produse

r)       cercetare a bolilor profesionale

s)       semnalare a bolilor profesionale

t)        raportare a bolilor

u)      persoana desemnata

v)      reguli de protectia muncii 

 2)      Care sunt modalitatile in care un angajator trebuie sa organizeze activitatile de prevenire si protectie?

a)      prin asumarea de catre angajator, in conditiile art.9 alin.(4) din lege , a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege;

b)      prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;

c)      prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie;

d)      prin facilitarea controalelor inopinate ale inspectorilor ITM;
 

 3)      Care sunt activitatile de prevenire si protectie care trebuie desfasurate in cadrul fiecarei unitati?

a             identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca şi mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;

b             elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie;

c             elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în munca, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii, precum şi ale locurilor de munca/ posturilor de lucru;

d             propunerea atribuţiilor şi raspunderilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea angajatorului;

e             verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, stabilite prin fişa postului;

f             întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca;

g             elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite;

h             elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii;

i             asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent, conform prevederilor art. 101-107, şi asigurarea ca toţi lucrătorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;

j             evidenta zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. 101-107;

k             stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate şi sănătate în munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de munca;

l             evidenta meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifica, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;

m             evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;

n             evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;

o             monitorizarea functionarii sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsura şi control, precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în mediul de munca;

p             verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum şi a sistemelor de siguranta;

q             informarea angajatorului, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca şi propunerea de măsuri de prevenire şi protecţie;

r             întocmirea rapoartelor şi/sau a listelor prevăzute de hotărârile Guvernului emise în temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot şi santiere temporare şi mobile;

s             evidenta echipamentelor de munca şi urmărirea ca verificările periodice şi, dacă este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca;

t             identificarea echipamentelor individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere şi întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca;

u             urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protecţie şi a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;

v             participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevăzute la art. 108-177;

x             întocmirea evidentelor conform competentelor prevăzute la art. 108-177;

y             elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii din întreprindere şi/sau unitate, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;

z             urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;

a1             colaborarea cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;

b1             colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori isi desfăşoară activitatea în acelaşi loc de munca;

d1             urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecţie şi prevenire şi a planului de evacuare;

c1             propunerea de sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca;

d1             propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în munca la încheierea contractelor de prestări de servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;e1 întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfăşurarea acestor activităţi. 

4)      Care sunt activitatile complementare care pot fi desfasurate de lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie ?

a)      prevenirea si stingerea incendiilor

 b)      protectia mediului

c)      protectia civila

d)      protectia antichimica si nucleara

e)      protectia de risc seismic 

5)      Ce trebuie sa contina planul de prevenire si protectie ?

a)      locul/ postul de lucru

b)      riscuri evaluate

c)      masuri tehnice

d)      masuri organizatorice

e)      masuri de alta natura

f)        actiuni in scopul realizarii masurilor

g)      termene de realizare a actiunilor si masurilor;

h)      persoana responsabila

i)        costuri;e evaluate

j)        necesarul de echipament individual de protectie 

6)      Care sunt nivelurile de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca ?

a)      nivel de baza

b)      nivel mediu

c)      nivel superior

d)      nivel exceptional( pentru domeniul nuclear)

e)      nivel magna cum laude

f)        nivel academic 

7)      Care sunt cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului de baza ?

a)      studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic ;

b)      curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca , cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr.6 lit.A, cu o durata de cel putin 40 ore;

c)      vechime minim 2(doi) ani in domeniu; 

8)      Care sunt cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu?

a)      studii in invatamantul postliceal in profil tehnic;

b)      curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr.6 lit.B, cu o durata de cel putin 80 ore;

c)      vechime minim 3(trei) ani in domeniu; 

9)      Care sunt cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior?

a)      studii superioare tehnice;

b)      curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr.6 lit.B, cu o durata de cel putin 80 ore;

c)      curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 ore d)      vechime minim 5(cinci) ani in domeniu;

 10)  Care sunt atributiunile comitetului de securitate si sanatate in munca ?

 a)             analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în munca şi planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare;

b)             urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienta acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de munca;

c)             analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor, şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficiente;

d)             analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;

e)             analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;

f)             propune măsuri de amenajare a locurilor de munca, ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;

g)             analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de munca şi modul în care isi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

h)             urmăreşte modul în care se aplica şi se respecta reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în munca, măsurile dispuse de inspectorul de munca şi inspectorii sanitari;

i)             analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de munca şi a imbolnavirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de munca şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;j

)             analizează cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;

k)             efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;

l)    dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în munca de către conducătorul unităţii cel puţin o data pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în munca, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. 

11)  Care sunt cele trei  faze ale instruirii mentionate in metodologia de aplicare a Legii nr.319/2006?

a)      instruirea introductiv-generala

b)      instruirea la locul de munca

c)      instruirea periodica

d)      instruire in caz de nevoie

 12)  Cine are obligatia semnarii fisei individuale de instruire ?

a)      lucratorul instruit

b)      seful locului de munca

c)      persoanele care au facut instruirea

d)      personalul desemnat

e)      persoanele care au verificat instruirea

f)        ingineul sef 

 13)  In ce situatii se face instruirea introductiv-generala?

a)      la angajarea lucratorilor

b)      lucratorilor detasati de la o unitate la alta

c)      lucratorilor delegati de la o unitate la alta

d)      lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar;

e)      persoanelor recalcitrante cu abateri de la normele de conduita morala. 

14)  Ce se va analiza in cadrul instruirii introductiv-generale?

a)      legislatia de securitate si sanatate in munca

b)      consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca ;

c)      riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;

d)      masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor ;

e)      recapitularea problemelor discutate la ultima sedinta de instructaj 

15)  Ce va cuprinde instruirea la locul de munca ?

a)      informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru ;

b)      prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru ;

c)      masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor , stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;

d)      prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru ;

e)      instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care  persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie,evacuare si prim ajutor. 

16)  Care este intervalul maxim intre doua instruiri periodice succesive?

a)      6 luni pentru personalul muncitor;

b)      12 luni pentru personalul tehnico-administrativ

c)      3 luni 

17)  Care sunt situatiile in care metodologia de aplicare a Legii 319/2006 impun instruiri periodice suplimentare celor programate ?

a)      cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;

b)      cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;

c)      la reluarea activitatii dupa accident de munca ;

d)      la executarea unor lucrari speciale;

e)      la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;

f)        la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru ;

g)      la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

h)      La dispozitie ITM; 

18)  Care este durata minima a unei instruiri?

a)      4 ore

b)      6 ore

c)      8 ore

d)      este stabilita de angajator neputand fi mai mica de 8 ore.

19)  Care sunt masurile care se vor lua la constatatea starii de pericol grav si iminent de accidentare?

a)      oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;

b)      evacuarea personalului din zona periculoasa ;

c)      anuntarea serviciilor specializate

d)      eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent;

e)      anuntarea ITM;
 

20)  Care sunt prevederile normelor metodologice de aplicarea Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca de inregistrare a accidentelor de munca ?

 (a)             Accidentul de munca produs în timpul prestării unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, alta decât cea la care este incadrata victima, se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate.

(b) În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice, accidentul de munca se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului

(c)             Accidentul de munca produs în timpul prestării unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul clientului, se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajata victima.

(d)             Accidentul de munca suferit de o persoana aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.

(e)             Accidentele suferite în timpul stagiului de practica profesională de către elevi, studenţi, ucenici şi someri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională.

(f)             Accidentul de munca suferit de o persoana în cadrul activităţilor cultural-sportive, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi, se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectiva.

(g)             Accidentul de munca produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninta avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul.

(h) În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninta avutul public sau privat, produs în afară întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legatura cu acesta, înregistrarea se face conform legii.

(i)             Accidentul de munca de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajata victima sau, după caz, de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetării.

(j)             Accidentul de munca de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajata victima sau, după caz, de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetării.

(k)             Accidentul produs în afară întreprinderii şi/sau unităţii, ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator, se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul.

(l)             Accidentul de munca suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de posta de la vagoanele C.F.R., angajaţi ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligaţi sa delege insotitori pentru astfel de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le aparţin, se va inregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, după caz, în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. 

21)  Materialele comercializate pentru instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca se supun unor avizari speciale ?

a)      nu

b)      da

c)      Ar fi culmea birocratiei

De ce cad stalpii de iluminat public vara? _ actualizat 29.09.2013

01/12/2007

st il cazut   Actualizare 29.09.2013

Am observat in aceste zile o revigorare a interesului pentru acest articol. Intamplator am purtat foarte recent o discutie cu persoana care a preluat responsabilitatea asupra starii tehnice a stalpilor metalici de iluminat public la care m-am referit in aricol. Initial am pus cresterea numarului de accesari pe seama acestei discutii insa numarul accesarilor este mult prea mare ca sa fie singura cauza.

Pana ma dumiresc as vrea sa spun ca intre timp la vechimea stapilor sau mai adaugat 6 ani dar si solicitarea a crescut cu zeci de daN-i datorita multor circuite de fibra optica care au impanzit practic tot orasul, Unii stalpi par ancorati in fibra optica din mai multe directii sunt insa multi stalpi care in mod evident sunt prea solicitati din pdv mecanic.

stalp de iluminat public incarcat in exces cu FO si semne de circulatie

Numarul foarte mare de stalpi metalici face putin probabila finantarea unor lucrari de reabilitare/schimbare in masa in aceste conditii e de asteptat ca stalpii metalici de iluminat public sa cada mai des!

Recomnad cu toata seriozitatea, persoanelor responsabile de starea stalpilor metalici, sa nu depuna armele si sa aplice cel putin masurile recomnadate mai jos chiar si in cazul unor resurse foarte limitate! Investigand si consolidand isi vor gasi argumente solide pentru atragerea de fonduri pentru inlocuirea stalpilor metalici foarte uzati sau cel putin consolidarea lor.

O atitudine de non-combat poate fi extrem de daunatoare „sanatatii”!

Si acum sa vedem textul initial postat in 01.12.2007!

Mai cade din cand in cand cate un stalp metalic de iluminat public. Cu toate acestea stalpii metalici de iluminat public de tipul celui din imaginea alaturata sunt zi de zi tot mai incarcati de circuite de fibra optica, ghirlande, indicatoare de circulatie  si tot mai des de bannere publicitare montate transversal peste strazi si bulevarde.

                Vara cad stalpii! Cad atunci cand se exagereaza cu adaugarea de sarcini suplimentare. Cele mai periculoase sunt suprafetele mari pe care semnele de circulatie si bannerele de publicitate stradala le opun vantului. Apar solicitari dinamice foarte mari adesea greu de prestabilit la o eventuala proiectare.

st il4 Sa ne intelegem in fotografie intredevar vedeti o sectiune redusa la mai putin de 1 mm (practic o lama) datorita coroziunii care a „macinat” metalul atat din interior cat si din exterior la cca 15-20 cm fata de nivelul solului.

Foarte multi stalpi de iluminat public au intre 25 si 30 de ani. De cele mai multe ori nu li s-au facut nicio lucrare de consolidare si adesea nicio verificare a starii de uzura prin dezgropare la baza.

             Atunci cand am incercat sa facem aceste verificari am constat ca nu sunt tocmai precise.  Dupa ce a cazut stalpul din fotografie am controlat cca 100 de stalpi prin dezgropare si verificarea nedistructiva a gradului de uzura atat vizual cat si cu un dispozitiv special de masurare a grosimii peratelui stalpului. Rezultatele au fost neconcludente.  Aparatul de determinare a uzurii peretelui stalpului da rezultate eronate nediferentiind metalul sanatos de straturile din interiorul stalpului umflate de rugina.

st il 2    Ce este de facut?

  • evitarea incarii cu sarcini mecanice a staplilor de iluminat public prin adaugarea de semne de circulatie, bannere publicitare, retele de fibra optica. Acesti stalpi au fost proiectati doar pentru sustinerea corpului de iluminat public,
  • identificarea unei metode precise de determinarea gradului de uzura,
  • controlul periodic al uzurii prin dezgropare 15 -20 cm. Cred ca verificarile trebuie sa se succeada la 10, 15, 20, 23, 26, 20, 30 ani de la punerea in functiune sau mai des daca sunt indicii care sa justifice acest lucru.
  • daca nu se poate gasi o metoda nedistuctiva suficient de precisa eu votez pentru gaurirea a cel putin 10% din stalpii verificati si efectuarea determinarilor necesare dupa care opturarea gaurii cu un manson exterior care sa cuprinda intreaga circumferinta a stalpului
  •  stabilira unei metode consolidare a stalpului fara demontare

Oricum problema exista iar pericolul nu este chiar de ignorat!

Care este parerea ta?

Cum s-ar putea gestiona mai bine problema monitorizarii gradului de uzura al stalpilor de metal de iluminat public. Exista determinari mai precise bazate pe determinarea aciditatii solului si coroborarea acestie valori cu vechimea stalpului pentru estimarea uzurii ??

Se poate prestabili durata cat un stalp poate fi mentinut in functiune in raport cu agresivitatea solului?