Posts Tagged ‘caderi de tensiune’

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

17/05/2015

SGC 2010

Mai nou ne oripilam la ideea existentei incarcarilor dezechilibrate in retelele stradale cu gandul la cresterea pierderilor tehnologice (CPT) determinate de aceste incarcari dezechilibrate. Este o realitate faptul ca regimurile dezechilibrate s-au generalizat in SEN la toate nivelurile de tensiune. Pentru a asigura o incarcare echilibrata a retelelor stradale trebuie sa ne adecvam metodele de monitorizare si solutiile pe echilibrare pe care le luam.

Practica de a emite judecati de valoare bazate pe o simpla masuratoare a incarcarii fazelor unui circuit la un moment dat denota o abordare simplista, neprofesionista,  care nu este menita sa ne conduca la rezultate corespunzatoare pe termen lung. Incarcarea fazelor unui circuit de retea stradala este un fenomen statistic cu o dinamica specifica fiecarui circuit dependenta de  receptoarele care poat fi utilizate de clientii alimentati cu energie electrica din respectivul circuit si de modul in care acestia utilizeaza respectivele receptoare electrice.

Uneori incercarea de a repartiza numeric echilibrat consumatorii pe fazele retelei poate asigura un grad rezonabil de echilibrare a incarcarii fazelor. Succesul metodei depinde de cat de mult se aseamana curbele de sarcina ale fiecarui bransament. Daca gradul de cunoastere a curbelor de sarcina ale bransamentelor care sunt alimentate dintr-o retea stradale este suficient de mare atunci se poate proiecta redistribuirea consumatorilor pe fazele Ljt in lungul liniei astfel incat sa ne asiguram optimizarea pierderilor.

Chiar si in situatia unui demers de proiectare a distributiei consumatorilor pe fazele Ljt in lungul circuitului bazat pe prognozarea curbelor de sarcina vor exista dezechilibre. Statistic poate ca ar trebui sa definim un grad rezonabil / tehnic acceptabil al dezechilibrelor in retelele stradale respectiv ar trebui sa ne gandim si la metode de echilibrare dinamica a consumului

In scopul deschiderii unei presupuse suite de articole / comentarii legate de tema echilibrarii va propun o analiza a unui circuit jt echilibrat la postul de transformare in 5 ipoteze de distribuire a sarcinii in lungul Ljt

V1 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la distanta L/3 de postul de transformare

v1

formula v1

V2 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la distanta 2L/3 de postul de transformare

v2

formula v2

V3 Consumul echilibrat pozitionat concentrat la capatul retelei stradale

v3

formula v3

V4 Consumul echilibrat distribuit neuniform pe cele trei faze (dezecilibrat) in lungul retelei stradale  retelei stradale

v4

formula v4

V5 Consumul echilibrat distribuit , echilibrat, in lungul retelei stradale  retelei stradale

v5

formula v5

Din exemplele date se pot formula urmatoarele concluzii:

  1. In cazurile analizate nu am avut pierderi pe conductorul de nul deoarece am analizat incarcari echilibrare fata de bara postului. Modelul complet presupune insa pe anumite setiuni de retea si circulatie pe conductor de nul
  2. Realizarea echilibrarii la bara PT poate fi una simplista care nu garanteaza atingerea obiectivului (presupus pentru acesta actiune) de minimizare a pierderilor. Dupa cum se observa pierderile depind foarte mult de modul cum este repartizata sarcina in lungul liniei. In exemplele luate pierderile variaza de la simplu la triplu!
  3. Abordarea problemei ar trebui sa fie de optimizare a repartitie a sarcinii in lungul liniei care sa ne asigure nu neaparat un consum echilibrat ci reducerea maxim posibila a pierderilor tehnologice
  4. Este posibil ca asigurand o echilibrare a momentelor sarcinii in cat mai multe din sectiunile transversale ale retelei stradale sa ne apropiem de obiectivul de optimizare a CPT
  5. Este necesar sa investim in modelarea reteleor stradale
  6. Este necesar sa fim preocupati de cunoasterea / prognozarea cat mai realista a curbelor de sarcina
  7. Este necesar sa investim in instrumente si metode de monitorizarea incarcarii RED
  8. Trebuie sa fim preocupati de promovarea solutiilor de echilibrare dinamica a sarcinii ca parte a algoritmilor de reducere CPT
  9. In proiete va trebui sa ne obisnuim sa inseram un capitol dedicat optimizarii incarcarii circuitelor prin astfel incat sa obtinem acea distributie a sarcinii pe faze si in lungul circuitului care ne asigura mimimizarea CPT

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

01/06/2008

 

SGC 2002     nota: voi completa in cutand tabelele de evaluare cu schite. In fapt schitele sunt cele asupra doresc sa va concentrati atentia

 

CE Bxxx                                                   Multiplicare circuite              Anexa 1

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 2_2B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25-019 Fauresti 1

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Fauresti – Fauresti

Den. post trafo existent

Fauresti 1

Putere trafo

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.8

km

 

nr. abonati/PT

casnic

195

buc

ag ec

5

buc

total

200

buc

Nr circuite/PT

2

3

Denumire circuit i

1

2

1

2

3

Lungime max circuit I [km]

0.84

1.52

0.84

1.52

1.28

Nr abonati circuit I      [buc]

46

144

46

76

68

               

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.6

120

120

Majorarea sectiunii cumulat

0.4

100

100

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

80

80

Total costuri 1

300

300

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

80

STEPNo

1 buc

 

 

Total costuri 2

100

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

400

480

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

195

buc

 

 

ag. economici

5

buc

Total

200

buc

Cost mediu pe abonat

2

2.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:           90kVA         50%

CE Dxxx                                              n PTA alaturate                     Anexa 2

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr.89 _4D

 

Denumire lucrare: Imbunatatire tensiune ComunaOlanu, sat Peret, PTA Peret, PTA Casa Veche 1 si PTA Bloc Olanu, jud. Valcea

 

Informatii despre primul post existent PTA Peret

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Peret

Den. primul PTA existent

PTA Peret

Putere trafo

160

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.1

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

208

buc

132

buc

ag ec

10

buc

10

buc

total

218

buc

142

buc

Nr circuite/PT

3

2

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

Lungime max circuit [Km]

1.6

1.2

1.24

0.32

1.24

0.6

Nr abonati circuit [buc]

37

46

135

7

35

100

                   

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.6

 

200

Majorarea sectiunii cumulat

1

 

150

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

 

150

Total costuri 1

 

500

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

 

 

 

 

Achizitie trafo nou

 

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

 

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

 

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

0

80

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

132

 

 

ag. economici

10

Total

142

Cost mediu pe abonat

0

4.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA              0 %

Informatii despre al doilea post existent PTA Casa Veche 1

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Casa Veche

Den.al doilea PTA existent

PTA Casa Veche 1

Putere trafo

100

KVA

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.45

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

105

buc

94

buc

ag ec

4

buc

3

buc

total

119

buc

97

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit [Km]

0.9

1.95

0.9

1.2

Nr abonati circuit [buc]

36

83

36

61

               

 

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.1

60

60

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

2

 

500

Total costuri 1

60

560

 

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

260

840

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

94

 

 

ag. economici

3

Total

97

Cost mediu pe abonat

2.7

8.6

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA                 0 %

 


Informatii despre al treilea post existent PTA Bloc Olanu

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – sat Olanu

Den. al treilea PTA existent

PTA Bloc Olanu

Putere trafo

100

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

1

Km

3.5

Km

nr. abonati/PT

casnic

45

buc

142

buc

ag ec

5

buc

6

buc

total

50

buc

148

buc

Nr circuite/PT

1

4

Denumire circuit i

1

1

2

3

4

Lungime max circuit [Km]

1

1

1.16

1.35

1.2

Nr abonati circuit [buc]

50

50

35

22

41

                 

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.6

360

360

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.44

90

90

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

 

75

Total costuri 1

450

530

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

200

200

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

80

80

Total costuri 2

480

480

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

930

1010

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

142

 

 

ag. economici

6

Total

148

Cost mediu pe abonat

6.3

6.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:        270 kVA             45%

 

Indicatori generali

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total cost

1190

2530

Total numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

368

 

 

ag. economici

19

Total

387

Cost mediu pe abonat

Total

3.1

6.6

Cresterea cumulata a capacitatii de distributie a retelelor stradale: 270 kVA  45  %

 


CE Bxxx                                                                Mutare PTA               Anexa 3

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 27_27B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25 –116 Balaciu

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Rosiile – Balaciu

Den. post trafo existent

PTA 25 –116 Balaciu

Putere trafo

63

kVA

Volum total de retea jt/PT

2.28

km

 

nr. abonati/PT

casnic

61

buc

ag economici

2

buc

total

63

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit I [km]

0.24

1.6

1.08

0.83

Nr abonati circuit I      [buc]

1

62

23

40

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.1

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

100

250

Total costuri 1

200

350

 

Mutare PT existent

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Dezafectare post vechi

1 buc

30

30

Dezafectare racord mt vechi

0.07 km

10

10

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt nou simplu circuit

0.7 km

630

630

PTA nou

1 buc

300

300

Total costuri 2

1070

1070

 

Indicatori:

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

1270

1420

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

61

buc

 

 

ag. economici

2

buc

Total

63

buc

Cost mediu pe abonat

20.2

22.5

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                     0kVA           0 %

Mutare PTA

 


CE Bxxx                                                   Divizare pe n PTA                 Anexa 4

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr11_11B

 

Denumire lucrare: Imbunatatire de tensiune la PTA 25 –187 Serbanesti

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo existent

Serbanesti

Putere trafo

160

kVA

63

KVA

Volum total de retea jt/PT

12.7

km

3.62

km

 

nr. abonati/PT

casnic

217

buc

93

buc

ag ec

9

buc

3

buc

total

226

buc

96

buc

Nr circuite/PT

3

4

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

4

Lungime max circuit I [km]

2.8

3.2

0.6

1.48

1.36

0.72

0.6

Nr abonati circuit I      [buc]

128

97

1

46

23

32

1

                       

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.64

130

130

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

 

 

 

Total costuri 1

210

210

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

63 kVA

100

100

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

100

STEPNo

1 buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

410

590

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

93

buc

 

 

ag. economici

3

buc

Total

96

buc

Cost mediu pe abonat

4.3

6.2

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                  90kVA           30 %

Situatia dupa IT post nou 1 Serbanesti 2       Preia retele din PT existent Serbanesti 1

 

 

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou i

Serbanesti 2

Putere trafo

63 kVA

Volum total de retea jt/PT

3.52 km

 

nr. abonati/PT

casnic

63 buc

ag economici

2 buc

total

65 buc

Nr circuite/PT

3

Denumire circuit i

1

2

3

Lungime max circuit           [km]

1.2

0.56

1.16

Nr abonati circuit                [buc]

29

7

29

 

Evaluari:

 

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

1.8 km

450

450

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.08 km

 

20

Total costuri 1

450

470

 

 

PT nou

 

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

1.41 km

1300

1300

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

1700

1700

 

 

Indicatori PT nou I Serbanesti 2

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri 3 = 1 + 2

2150

2170

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de investitie

Casnic

63

 

 

ag. Economici

2

Total

65

Cost mediu pe abonat

Total

33.1

33.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:              270  kVA       150  %

 


Situatia dupa IT post nou: Serbanesti  3      Preia retele din PT existent Serbanesti 1  

                       

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou i

Serbanesti  3

Putere trafo

63 KVA

Volum total de retea jt/PT

2.48 Km

 

nr. abonati/PT

casnic

31 buc

ag economic

3 buc

total

34 buc

Nr circuite/PT

2

Denumire circuit i

1

2

Lungime max circuit i

0.72

0.88

Nr abonati circuit i

17

17

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.09 km

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.3 km

60

60

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.42 km

80

80

Total costuri 1

160

160

 

PT nou

 

Volum

[]buc/km/kVA]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

1.2 km

1080

1080

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

1510

1510

Total costuri 3 = 1 + 2

1640

1640

 

 

Indicatori PT nou I Serbanesti  3

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri 3 = 1 + 2

1800

1800

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv.

casnic

31

 

 

ag. economici

3

Total

34

Cost mediu pe abonat

51.2

52.9

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                180 kVA             60  %

 

 


 Situatia dupa IT post nou: Serbanesti 4      Preia retele din PT existent  Serbanesti 1  

 

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou

Serbanesti 4

Putere trafo

63 KVA

Volum total de retea jt/PT

3.32 Km

 

nr. abonati/PT

casnic

30  Buc

ag economici

1 Buc

total

31 Buc

Nr circuite/PT

2

Denumire circuit i

1

2

Lungime max circuit i

1.52

0.48

Nr abonati circuit i

18

13

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

 

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.09

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.6

 

150

Total costuri 1

150

250

 

Lucrari pentru PT nou

Volum

[km/buc/kVA]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt simplu circuit

0.6 km

540

540

Racord mt comun cu jt

 

 

 

PTA

1 buc

300

300

Total costuri 2

940

940

 

Indicatori PT nou Serbanesti 4

Volum

Cost critic

Cost necesar

Total costuri 3 = 1 + 2

1090

1190

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv 

casnic

30

 

 

ag. economici

1

Total

31

Cost mediu pe abonat

35.2

38.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                  180  kVA             66  %

 

Indicatori generali å PT nou I + PT ex

Volum

Cost critic

Cost necesar

Total costuri

5390

5750

Numar cumulat de abonati care beneficiaza de inv 

casnic

217

 

 

ag. economici

9

Total

226

Cost mediu pe abonat

 

23.8

25.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                    720  kVA       260%

Divizare pe n PT