Posts Tagged ‘mentenata’

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

19/09/2014

Radu 2

In completarea articolului Domnului Stoian intitulat “Stalpi 110 kV cu barba” aduc si eu cateva poze cu astfel de stalpi “barbosi” din LEA. Pozele sunt realizate in Judetul Prahova si mai exact in orasele Ploiesti si Slanic.

Domnul Stoian Constantin a publicat poze cu LEA inalta tensiune de 110kV. Eu am descoperit stalpi din LEA MT si JT napaditi de vegetatie.

Stalp cu barba jt 1 by Radu Mihai

In Figura 1. este un stalp de iluminat public din zona Garii de Nord Ploiesti. Acesta are alimentare LES si corp de iluminat Timlux de la Luxten.

Vegetatia l-a acoperit complet, doar partea cu becul se mai vede. Este vorba de un stalp SE4 .

Nota SGC in opinia mea asa ceva se pastreza neatins de foarfeca! Este deosebit!

Stalp cu barba jt 2 by Radu Mihai

In Figura 2. apare un stalp de Medie Tensiune (MT) 20kV din localitatea Slanic (Prahova) care face o jonctiune LEA-LES. Pe acesta este asamblat si un separator. Plantele s-au catarat incolocindu-se pe cablurile de 20kV ajungand pana la partile neizolate ale instalatiei. Exista riscul de a se produce descarcari prin intermediul sevei care o contin aceste plante in tulpina lor.

Personal consider acest stalp un pericol. Se poate observa si faptul ca timpul si-a lasat amprenta asupra sa, este destul de degradat si evident….nemodernizat.

Nota SGC: Radu insista la OD sa curete acest stalp si trimite-ne o poza actualizata!

Stalp cu barba jt 3  by Radu Mihai

Figura 3. infatiseaza un stalp din RED de 0,4 kV   (JT) de pe o strada din Ploiesti. Verdeata la acoperit atat de bine in cat o interventie la retelele de telecomunicatii ar fi aproape imposibila. Aceasta a crescut pana a acoperit si LEA torsadata.

Nota SGC: Radu mai insista cu fotografiatul ca nu e clar daca votam pentru pastrarea vegetatiei. S-ar putea ca in realitate sa fie mai spectaculos decat in poza afisata!

Stalp cu barba jt 4  by Radu Mihai

In Figura 4. se observa cum vita-de-vie isi croieste drum pana in strada cu ajutorul cablurilor de telecomunicatii. Stalp din RED , LEA 0,4kV torsadata.

Stalp cu barba jt 5  by Radu Mihai

In Figura 5. este acelasi stalp din Figura 4., dar pozat din fata. De aici se observa cum vita-de-vie care a gasit suport bun pe stalp incepe sa faca o noua bolta pe acesta. Incepe sa creasca incet spre lampa de iluminat public.

Nota SGC: are potential!

Stalp cu struguri ….frumos nu ?!? Si cablul coaxial care alimenteaza casa din spatele stalpului este invaluit pana la jumatate de vita dinspre casa inspre stalp.   Acest stalp se afla pe strada in care sunt si ceilalti stalpi din articolul “Improvizatii in RED by Radu Mihai”. Retea din Ploiesti.

Stalp cu barba jt 6  by Radu Mihai

In Figura 6. am fotografiat acest copac care aproape ca sustine si el conductoarele din LEA clasica JT de 0,4 kV. Strada din Ploiesti cu retea din 1950 realizata pe stalpi de beton tip SC 1001.

Nota SGC: asta nu ne place! Daca ai prieteni la OD poate ii convingi sa faca ce trebuie in toamna asta!

Acestia au fost stalpii “barbosi” surprinsi de mine. Una dintre probleme grave care le pot cauza aceste plante …de regula iedera ..nu este doar o descarcare electrica in timp ce sunt verzi si umede, ci in momentul in care se usuca si din diverse motive sau factori de mediu pot provoca scurt-circuite mici intre fire si ele sa ia foc…fiind uscare.

Consider ca toaletarea RED ar trebui sa faca parte din programul permanent de mentenanta al LEA.

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

23/08/2010

In cadrul lucrarilor Forumului regional al Energiei FOREN 2008 echipa Gheorghe Mazilu si Mihaela Conu din cadrul SC Electica SA au prezentat o interesanta lucrare despre imbunatatirea programelor de lucrari de investitii si mentenanta in cadrul retelelor electrice de distributie (RED).

Cu acorul autorilor va prezint mai jos textul integral al articolului: „Imbunatatirea planificarii servicuilui de distributie de catre un operator” . Deocamdata ca fisier urmand sa ii  fac prelucraile necesare pentru a-l aduce la un format acceptat de platforma WordPress pt a putea sa il afisez direct: 3_FOREN 2008 lucrarea S3-25-Ro Mazilu & Conu

Articolul poate fi citit si utilizand link-ul: http://www.cnr-cme.ro/foren2008/CD_ROM_1/s3_ro/S3-25-ro.pdf direct de pe site-ul Comitetului National Roman al  Consiliului Mondial al Energiei  www.cnr-cme.ro

Multumesc dl Gheorghe Mazilu si dnei Mihaela Conu pentru oportunitatea de a va prezenta acest articol.