Posts Tagged ‘marketing’

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Reclame

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

19/08/2013

Radu Mihai

Motto: “ Sa invatam din greselile altora “ !!!  

Prin amabilitatea dlui Radu Mihai avem cateva fotografii cometate dintr-o retea stradala jt unde constructorul s-a remarcat din plin!

                       Am surprins cateva din multele nereguli aparute in reteaua electrica de distributie   unele dintre retele fiind facute de (ne)profesionistii din timpurilor noastre , iar alte retele fiind ceva mai vechi unde viciile de executie conjugate cu o intretinere defectuoasa in timp au dat ca rezultanta o uzura accelerata a RED .

                    In prima poza se vede cum au fost utilizate o pereche de bratari mult mai largi decat stalpul cel nou , bratarile din poza , fiind demontate de pe vechiul stalp de lemn , turtite cu ciocanul pe bordura pana au ajuns oarecum la dimensiunea potrivita .

Stalp bratari de fixare corp de iluminat prea largi

In a doua imagine , care are ca “personaj principal “ acelasi stalp am vrut sa scot in evidenta mai multe nereguli pe care le-am si numerotat , ca sa le descriu mai pe larg :

HPIM1407_stalp jt cu de toate 2

  1. S-au utilizat cleme CUIB ( Clema Universala Intindere Bransament ) , destinata cablurilor torsadate in locul unui CIB cu orificiu circular pentru cabluri coaxiale . Penele clemei utilizate in poza sunt introduse foarte presat si risca sa deterioreze izolatia conductorului daca nu a facut-o deja in timpul montajului .
  2. Cleme CDD (Cleme de Derivatie cu Dinti ) sunt utilizate corespunzator insa montajul lor nu este complet . Surubul dinamometric nu este rupt , fapt care pune la indoiala un contact perfect …un contact ce se poate slabi in timp .
  3.  Aceeasi poveste din poza de mai sus , dar vazuta din alt unghi . Din cauza largimii bratarilor lampa sta mult prea jos .

Bransament coaxial innadit

Conductorul a fost innadit din cauza a doua echipe de amatori : Prima , cu aprox 4 ani inainte de a se inlocui stalpii de lemn , care a executat noul bransament pentru ca s-a reconstruit o casa . Acestia nu au lasat conductor de rezerva (sub forma unui mic colac ) pe stalp , utilizand la fix cat a trebuit . Iar a doua echipa de amatori , cei care au inlocuit reteaua de distribute si stalpii , acestia preferand sa innadeasca cu cablu coaxial  pe cel deja existent cu inca 2 metri de conductor coaxial , matisandu-l si apoi izolandu-l cu banda izolatoare neagra de interior, care nu rezista la razele UV ( puteau folosi alba , care reflecta  lumina soarelui , rezista un pic mai mult _actualizat in urma comentariului dlui Klaxxy) . Corect trebuia inlocuit tot cablul  desi pare costisitor , dar aici nu era cazul , la 4 metri distanta de stalpul RED exista un mic stalp intermediar , intre stalpul retelei stradale si stalpul intermediar se putea utiliza conductor torsadat si trecerea trosadat/coaxial se facea foarte elegant cu cleme CDD.

!!! Plecand de la acesata poza , imi permit sa va dau un mic sfat , indiferent ca sunteti electrician sau nu , dar doriti sa refaceti bransamentul casei : CUMPARATI MAI MULT CABLU COAXIAL DECAT AVETI NEVOIE!  Sa fie lasata o rezerva pe stalp , daca sunt stalpi de lemn , sau foarte vechi rezerva sa fie de MINIM DOI  METRI . Dar si in cazul stapilor noi trebuie lasata , dar nu asa multa . Unele cleme CDD se strica iar la inlocuire se arunca si 4-5 cm din conductor .

Revenind la poza , innaditura este in acel loc, pentru ca acolo a fost si stalpul de lemn .

In a patra poza remarc dezordinea unor companii care furnizeaza servicii de telefonie , internet si televiziune , prin fibra optica si nu numai . Un modem este amplasat la “dispozitia oricui “ firele nu sunt prinse de stalp , aspect jalnic , si calitatea serviciilor lasa de dorit din cauza intreruperilor frecvente . Pentru toate acestea exista cleme si bratari de fixare …..dar probabil sunt “prea” scumpe ….sau e nepasare ..bataie de joc .

stalpdezordine

In cea de-a cincea poza se vede cum lampa de iluminat public , tot din cauza bratarilor a ajuns aproape de condutoarele de telecomunicatii . Probabil ca remarcati si dezordinea de pe stalp , dar si ca acesta este foarte inclinat .

Deficiente la montare corp de iluminat

In cea de-a 6-a poza si ultima , am fotografiat un stalp mai vechi . In primele poze am vorbit despre o retea noua de distributie din Ploiesti executata in iarna 2011-2012 . Nici macar timpul nu a fost ales corect pentru o astfel de lucrare de investitii , putea fi inceputa din primavara . In poza de mai jos este un stalp tot din beton , prima generatie de stalpi de beton , dupa informatiile culese de mine , acesta a fost asamblat o data cu constructia acelui cartier , in anul 1950 . Dar timpul la care i s-a adaugat si nepasarea au dus la cateva neconformitati. Si in aceasta poza voi numerota defectele si le voi descrie separat .

stalp vechi

  1. Vechimea de 63 de ani ( poza fiind facuta in 2013 iar izolatorii in 1950) si conditiile meteo au dus la distrugerea izolatorilor , care s-au crapat , acestia fiind tinuti la randul lor de conductoare .
  1. La a doua precizare se vad doua tipuri de racordari : una moderna aproxiamtiv          2010 cu cleme CDD montate incorect , capul dinamometric nu este rupt dar mai important , nulul este lasat prea mult dezizolat. Cea de-a doua improvizatie este foarte veche , un conductor a fost matisat direct de linie , fara cleme , iar conductorul de bransament este fara izolatie , risc foarte mare de scurt-circuit la vant puternic .
  1. La a treia precizare , desi ar parea ca face parte tot din prima , este mai aparte : izolatorul fazei de iluminat public s-a spart si destramat definitiv , din el mai ramanand un ciob , dar fara efect . Conductorul sta acum pe consola . In serile ploiase ofera un “mini spectacol” in spatele lampii , facand un mic scurt-circuit cand este stalpul umed , deschizand un arc electric mic si putin luminos , tot atunci si riscul de electrocutare este mare in cazul atingerii de stalp .
  1. Clema CIB din imagine este folosita corespunzator insa montata in locul nepotrivit . Bransamentul pe care il sustine a fost ancorat de partea marginala a consolei , aceasta inclinandu-se din cauza greutatii bransamentului si dezechilibrului . Acele console sunt proiectate sa fie ancorate de ele cate doua fire , unul pe stanga , altul pe dreapta , pentru a sta echilibrate . Simbolul facut de mine in poza cu verde ( acel “x”) reprezinta locul corect in care ar fi fost sa fie ancorata clema CIB . Dar mai corect de atat era sa fie cumparata o consola proprie , este cel mai bine !
  1. Vechimea stalpului si factorii de mediu , au dus la erodarea betonului pana la armaturile de fier-beton . In acei ani stalpii nu se fabricau din beton precomprimat  ci din beton simplu turnat . In cartierul din Ploiesti unde am pozat aces tip de stalp , sunt foarte multi de acest gen distrusi de eroziuni , unii dintre ei fiind chiar franti de la jumatate sau de la baza , existand riscul ca acestia sa cada la un vant foarte puternic sau la ancorarea mai multor cabluri .
  1. Ultima precizare am facut-o asupra elementelor scoase din uz dar si foarte vechi , uitate pe stalp . Acestea ingreuneaza stalpii si asa deteriorati si aglomereaza inutil stalpii nepermitand montarea de noi cabluri in acel loc. Si asa iau nastere ingramadelile inestetice de pe stalpi . Aici este vorba totusi de un caz minor cu echipamente de la fostele retele de Difuzor si cateva de telefonie fixa, dar exista si cazuri mai grave in care sunt abandonate “bucati” de circuit in RED , de la foste bransamente , pe izolatori , ba chiar unele ramase sub tensiune , impiedicand procesele de modernizare , sau ridicand riscul de scurt-circuit.

Va multumesc pentru atentia acordata articolului meu !

Va raspund la comentarii cu placere!

Radu Mihai

Capete terminale LES 20 kV cu probleme?

01/06/2011

 Va supun atentiei cateva fotografii ale unor capete terminale LES 20 kV aspe care eu le consider necorespunzator realizate.

In figura urmatoare avem un cap terminal 20 kV realizat cu materiale foarte bune, fortat prin indoire sa fie prins la bornele cadrului de sigurante:

In imaginile urmatoare avem capete terminale corect realizate insa pozarea lor cu papucul orientat in jos  este discutabila. Am informatia ce exista capete terminale cu orientare corespunzatoare arilelor destinate montarii verticale cu papucul orientat in jos:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt PTAB aceeasi problema:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avem si un exemplu pozitiv:

Ghid pentu racordarea producatorilor la RET/RED

15/04/2011

 

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1. Scop

1.2. Documente de referinţă

1.3. Solicitarea racordării la reţelele electrice

1.4. Glosar de termeni

2. EMITEREA AVIZULUI DE AMPLASAMENT DE CĂTRE OPERATORUL DE REŢEA

3. ETAPELE PROCESULUI DE RACORDARE LA REŢELELE ELECTRICE

3.1. Etapa preliminară de documentare şi informare a viitorului utilizator

3.2. Depunerea de către utilizator/ viitorul utilizator a cererii de racordare şi a

documentaţiei aferente pentru obţinerea avizului tehnic de racordare

3.3. Emiterea de către operatorul de reţea a avizului tehnic de racordare, ca ofertă de

racordare

3.4. Încheierea contractului de racordare între operatorul de reţea şi utilizator/ viitorul

utilizator

3.5. Realizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare

3.6. Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare

4. ETAPELE PENTRU SOLUŢIONAREA NEÎNŢELEGERILOR APĂRUTE LA

ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR DE RACORDARE

4.1. Medierea la nivelul operatorului de reţea

4.2. Procedura prealabilă la nivelul ANRE

4.3. Procedura propriu-zisă de soluţionare a neînţelegerilor

ANEXA: DEFINIŢII

1. INTRODUCERE

1.1. Scop

Scopul acestui ghid este de a furniza informaţii privind etapele procesului de racordare la reţelele

electrice, emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea şi procedura de soluţionare a

neînţelegerilor ce pot apărea în procesul racordării la reţelele electrice sau la emiterea avizelor de

amplasament.

Ghidul se adresează persoanelor fizice sau juridice care sunt interesate de racordarea la reţeaua

electrică a unui loc de producere.

În cadrul acestui document au fost selectate şi corelate prevederi din mai multe reglementări,

completate cu precizări concrete, cu scopul de a oferi celor interesaţi informaţii cât mai clare şi utile.

1.2. Documente de referinţă

Procesul de racordare la reţelele electrice de interes public este reglementat, în condiţiile

precizate prin legislaţia primară şi secundară în vigoare.

Actele normative aplicabile sunt:

HG nr. 90/2008 – Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes

public, denumit în continuare Regulament; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme

Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Ordinul ANRE nr. 48/2008 – Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament;

http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 129/2008 – Regulament privind stabilirea solutiilor de racordare a

utilizatorilor la retelele electrice de interes public; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme

Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Decizia ANRE nr.2741/ 2008 – Procedură privind colaborarea operatorilor de distribuţie,de

transport şi de sistem pentru avizarea racordării utilizatorilor la reţelele electrice; http://www.anre.ro,

rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 28/2010 – Avize tehnice de racordare – continut cadru; http://www.anre.ro, rubrica

„Legislaţie\Norme Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Ordinul ANRE nr. 09/2006 – Contractul cadru de racordare la reţelele electrice de distribuţie

pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit total sau parţial pe bază de deviz,

respectiv Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care

tariful de racordare este stabilit corespunzator unor scheme standard, pe baza de tarife si indici

specifici; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 38/2007 – Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea

contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare

a energiei electrice şi a contractelor de racordare la reţea; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme

Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Ordinul ANRE nr.28/2003 – Metodologie de stabilire a compensaţiilor băneşti între utilizatorii

racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie; http://www.anre.ro,

rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr.29/2003 modificat prin Ordinul nr.54/2008 – Metodologie de stabilire a

tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune;

http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 15 /2004 modificat şi completat prin Ordinul nr.55/2008 pentru Aprobarea

tarifelor si indicilor specifici utilizati la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele

electrice de medie şi joasă tensiune; http://www.anre.ro, rubrica „Decizii şi ordine\Ordine”;

2

Ordinul ANRE nr. 32/2005 pentru Aprobarea tarifelor de emitere a avizelor de amplasament şi

a avizelor tehnice de racordare practicate de operatorii de distribuţie; http://www.anre.ro, rubrica

„Decizii şi ordine\Ordine”.

Actele normative în vigoare şi menţionate mai sus sunt reglementări valabile atât pentru

operatorii de reţea cât şi pentru utilizatorii reţelelor electrice.

1.3. Solicitarea racordării la reţelele electrice

Utilizatorii/ viitorii utilizatori au obligaţia solicitării avizului tehnic de racordare sau a

actualizării acestuia, înainte de a începe executarea instalaţiei de utilizare care urmează să fie

racordată la reţea, respectiv modificarea unei instalaţii de utilizare existente.

Ca răspuns la cererea de racordare scrisă a persoanei interesate, operatorul de reţea, după caz:

  • · emite avizul tehnic de racordare, aprobând astfel racordarea la reţeaua electrică, în situaţiile:

a) apariţiei unui loc de producere nou;

b) separării instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării

directe a acestora la reţeaua electrică a operatorului de reţea;

  • · actualizează avizul tehnic de racordare prin care a fost aprobată racordarea unui loc de

producere, în situaţiile:

a) solicitării unui spor de putere faţă de puterea aprobată prin avizul tehnic de racordare;

b) modificării unor elemente de natură tehnică în instalaţia de utilizare, fără depăşirea puterii

aprobate prin avizul tehnic de racordare pentru respectivul loc de producere;

c) modificării unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără

depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare (schimbarea denumirii

utilizatorului sau a datelor de identificare a locului de producere, schimbarea titularului prin

preluarea obiectivului de la locul de producere);

d) modificării instalaţiei de racordare, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de

racordare (modificarea punctului de delimitare a instalaţiilor, modificarea punctului de

măsurare, sau creşterea gradului de continuitate în funcţionare asigurat de instalaţia de

racordare).

În cazul modificării unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent,

solicitarea actualizării avizului tehnic de racordare se face în termen de maximum 6 luni de la data

producerii modificării, perioadă în care avizul tehnic de racordare emis pentru locul de producere

respectiv îşi menţine valabilitatea.

1.4. Glosar de termeni

Definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în Anexă.

3

2. EMITEREA AVIZULUI DE AMPLASAMENT

DE CĂTRE OPERATORUL DE REŢEA

Pentru emiterea avizului de amplasament, solicitantul trebuie să depună o cerere scrisă sau fişa

tehnică, însoţită de documentaţia corespunzătoare.

Þ Cererea sau fişa tehnică şi documentaţia anexată se depun direct la centrele teritoriale de

relaţii cu clienţii organizate de operatorul de reţea, respectiv prin intermediul structurilor de

specialitate din cadrul consiliilor judeţene sau locale.

Þ Cererea de emitere a avizului de amplasament cuprinde:

a) date de identificare a solicitantului ;

b) date pentru localizarea amplasamentului obiectivului;

c) denumirea obiectivului ;

d) informaţii energetice privind obiectivul – puterea aproximativă pentru care ar urma să solicite

racordarea la reţea, tensiunea, etc.

Þ Documentaţia anexată cererii de emitere a avizului de amplasament cuprinde:

a) certificatul de urbanism, în copie;

b) plan de încadrare în teritoriu, la scară, în 2 exemplare, vizat de către emitentul certificatului

ca anexă la certificatul de urbanism;

c) plan de situaţie, respectiv plan privind construcţiile subterane, la scară, în 2 exemplare, cu

amplasarea obiectivelor investiţiei, vizat de către emitentul certificatului ca anexă la

certificatul de urbanism. Din acestea trebuie să rezulte clar coordonatele viitoarei construcţii

sau instalaţii, în plan orizontal şi vertical faţă de puncte de reper fixe existente în teren pentru

a putea fi stabilită poziţia faţă de reţelele electrice din zonă.

Þ costuri: emiterea avizelor de amplasament se face contra cost, pe baza tarifelor aprobate de

ANRE prin Ordinul nr. 32/2005;

Þ termen de emitere: cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii pentru emiterea

avizului de amplasament şi a documentaţiei complete;

Þ condiţiile de compatibilitate dintre reţeaua electrică şi un obiectiv se stabilesc şi/sau se verifică

de regulă în cadrul unei fişe de coexistenţă elaborate de operatorul de reţea; cheltuielile legate de

elaborarea fişei de coexistenţă sunt incluse în tariful de emitere a avizului de amplasament;

Þ în cazuri de excepţie, justificate, pentru amplasamente sau zone la care stabilirea condiţiilor de

compatibilitate implică o analiză complexă, condiţiile de compatibilitate se stabilesc şi/sau se

verifică printr-un studiu de coexistenţă ; studiul de coexistenţă se elaborează, la comanda şi pe

cheltuiala solicitanţilor, de către operatorul de reţea sau de către alţi proiectanţi atestaţi;

Þ informaţii suplimentare se pot obţine consultând Metodologia pentru emiterea avizelor de

amplasament de către operatorii de reţea, aprobată prin Ordinul ANRE nr.48/ 2008.

Þ Avizul de amplasament favorabil va conţine, după caz, şi precizări privind:

a) respectarea unor condiţii sau restricţii în regimul de executare a lucrărilor şi realizare a

construcţiei;

b) informaţii generale referitoare la posibilităţile de racordare, inclusiv informaţii privind

eventuale lucrari de întarire sau de extindere a reţelei electrice, la etapele procesului de

racordare la reţea şi durata estimată pentru fiecare etapă, documentaţia şi datele necesare,

tarifele în vigoare practicate de operatorul de reţea;

c) stabilirea restricţiilor şi/sau interdicţiilor instituite în zonele de protecţie şi de siguranţă

aferente reţelei electrice;

d) atenţionarea solicitantului, după caz, asupra necesităţii obţinerii unor avize de amplasament

şi din partea altor deţinători de reţele electrice în zonă;

4

e) instalaţiile din zonă, aparţinând operatorului de reţea.

Þ Avizul de amplasament nefavorabil va conţine precizări privind:

a) motivele îndreptăţite ale refuzului;

b) precizări privind instalaţiile din zonă, aparţinând operatorului de reţea;

c) propuneri de soluţii care să permită emiterea unui aviz de amplasament favorabil.

3. ETAPELE PROCESULUI DE RACORDARE LA RETELELE ELECTRICE

Pasul 1: Etapa preliminară; documentarea şi informarea viitorului utilizator

Pasul 2: Utilizatorul/viitorul utilizator adresează cererea de racordare

şi documentaţia pentru obţinerea avizului tehnic de racordare

Pasul 3: Operatorul de reţea verifică termen: maximum 7 zile

documentaţia depusă de solicitant şi transmite

acestuia oferta de contract pentru elaborarea

studiului de soluţie

Pasul 4: Operatorul de reţea elaborează termen: maximum 3 luni pentru tensiune

studiul de soluţie şi îl transmite solicitantului reţea ³ 110 kV şi maximum 1 lună pentru medie

şi joasă tensiune

Pasul 5: Utilizatorul optează pentru una dintre termen: maximum 2 luni

variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate

de operatorul/ operatorii de reţea

Pasul 6: Operatorul de reţea emite şi transmite termen de la data înregistrării documentaţiei

către solicitant avizul tehnic de racordare complete depuse de utilizator: maximum 30 zile

pentru tensiune reţea ³ 110 kV şi maximum 10

zile pentru medie şi joasă tensiune, la care se

adaugă termenul pentru elaborarea studiului de

soluţie

Pasul 7: Utilizatorul solicită încheierea termen: 6 luni pentru tensiune reţea ³ 110 kV

contractului de racordare şi pentru locuri de producere cu Pi ³ 10 MW,

respectiv 3 luni pentru medie şi joasă tensiune

Pasul 8: Utilizatorul şi operatorul de reţea Operatorul de reţea are obligaţia să propună

încheie contractul de racordare utilizatorului proiectul de contract de racordare

în termen de: maximum 10 zile de la data

înregistrării cererii şi documentaţiei complete

Pasul 9: Operatorul de reţea realizează termen: prevăzut în contractul de racordare

instalaţia de racordare

Pasul 10: Operatorul de reţea pune sub tensiune termen: prevăzut în contractul de racordare

instalaţia de utilizare

5

3.1. Etapa preliminară de documentare şi informare a viitorului utilizator

Pasul 1: La cererea scrisă a solicitantului, operatorul de reţea are obligaţia să ofere în scris

informaţii generale privind condiţiile şi posibilităţile de realizare a racordării la reţea a unui loc de

producere, funcţie de datele caracteristice ale acestuia, prezentate în cerere. Dacă este cazul,

operatorul de reţea va comunica solicitantului:

 eventualele lucrări de întărire în reţea pentru care nu există posibilitatea realizării până la data

estimată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare şi termenul posibil de realizare a

respectivelor lucrări de întărire, funcţie de informaţiile pe care le deţine la momentul respectiv;

 puterea disponibilă pentru racordare la data estimată de solicitant pentru punerea sub tensiune a

instalaţiei de utilizare (luând în considerare şi eventualele lucrări de întărire programate), în

zona respectivă şi în momentul respectiv.

Þ cererea se adresează direct sau se trimite prin poştă, la centrele teritoriale de relaţii cu clienţii

organizate de operatorul de reţea;

Þ costuri: informaţii oferite de către operatorul de reţea gratuit;

Þ termen de răspuns: cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea unei cereri scrise.

3.2. Depunerea de către utilizator/ viitorul utilizator a cererii de racordare şi a documentaţiei

aferente pentru obţinerea avizului tehnic de racordare

P asul 2 : Utilizatorul/viitorul utilizator adresează cererea de racordare şi documentaţia pentru

obţinerea avizului tehnic de racordare

Þcererea de racordare se adresează:

a) operatorului de transport, pentru un loc de producere cu putere mai mare de 50 MVA;

b) operatorului de distribuţie care deţine contract de concesiune a serviciului public privind

distribuţia energiei electrice în zona respectivă sau altui deţinător de reţea electrică de interes

public, pentru un loc de producere cu putere de până la 50 MVA inclusiv.

Þ cererea şi documentaţia anexată acesteia se depun direct sau se trimit prin poştă la centrele

teritoriale de relaţii cu clienţii organizate de operatorul de reţea, unde cererea este înregistrată;

Þ solicitantul se poate adresa operatorului de reţea direct, prin împuternicit legal, prin proiectant de

specialitate sau prin furnizor;

Atenţie! cererea de racordare va fi în mod obligatoriu semnată şi de utilizator sau împuternicitul

legal al utilizatorului, dacă aceasta a fost întocmită de către un proiectant de specialitate sau de

către un furnizor;

Þ costuri: emiterea avizelor tehnice de racordare şi emiterea unui duplicat se fac contra cost, pe

baza tarifelor aprobate de ANRE prin Ordinul nr. 32/2005;

Þ Cererea de racordare cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

a) datele de identificare a locului de producere, a utilizatorului şi, dacă este cazul, a

împuternicitului legal, a proiectantului de specialitate sau a furnizorului;

b) data estimată solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare de la locul de

producere, puterea prevăzută a fi evacuată şi evoluţia acesteia;

c) eventuale indicaţii privind grupul de măsurare a energiei electrice sau informaţii pentru

stabilirea acestuia;

d) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului referitoare la autenticitatea datelor şi la

conformitatea cu originalul a documentelor prezentate în copie, anexate cererii;

e) lista documentelor care compun documentaţia anexată cererii.

6

Þ Pentru un loc de producere nou, documentaţia anexată cererii de racordare cuprinde, dupa

caz:

a) datele tehnice şi energetice caracteristice locului de producere;

b) studiul de soluţie pentru racordarea la reţeaua electrică, în cazurile de excepţie în care acesta

a fost elaborat; de regulă, studiul de soluţie se elaborează ulterior înregistrării cererii de

racordare (a se vedea pasul 4 de la punctul 3.2.);

c) avizul de amplasament în copie, dacă acesta este necesar conform reglementărilor, pentru

obiectivul sau instalaţia ce se realizează pe locul de producere respectiv;

d) certificatul de urbanism eliberat în vederea obţinerii autorizaţiei de construire a obiectivului,

în termen de valabilitate, în copie;

e) planul de situatie, vizat de emitentul certificatului de urbanism ca anexă la acesta, pentru

construcţiile noi sau pentru construcţiile existente care se modifică, în copie. Pentru

construcţiile existente care nu se modifică este suficientă schiţa de amplasament cu

coordonate din care să rezulte precis poziţia locului de producere;

f) actul de proprietate sau orice alt înscris care atestă dreptul de folosinţă asupra terenului,

incintei sau clădirii în care se constituie locul de producere pentru care se solicită racordarea,

în copie. În cazul spaţiilor închiriate este necesar şi acordul notarial al proprietarului pentru

executarea de lucrări în instalaţiile electrice.

Þ Pentru un loc de producere existent, documentaţia anexată cererii de actualizare a avizului

tehnic de racordare cuprinde ultimul aviz tehnic de racordare obţinut anterior, la care se adaugă,

dupa caz:

 documentele menţionate mai sus, ce compun documentaţia anexată cererii de racordare

pentru cazul unui loc de producere nou, în situaţia solicitării unui spor de putere faţă de

puterea aprobată prin avizul tehnic de racordare;

 descrierea modificărilor respective, în situaţia modificării unor elemente de natură

tehnică în instalaţia de utilizare, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de

racordare pentru respectivul loc de producere;

 actele doveditoare privind schimbarea denumirii utilizatorului sau a datelor de identificare a

locului de producere, ori schimbarea titularului prin preluarea obiectivului de la locul de

producere, în situaţia modificării unor elemente de natură administrativă ale unui loc de

producere existent, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare;

 expunerea problemei a cărei rezolvare impune modificarea respectivă şi documente care să

susţină această cerere, în situaţia modificării instalaţiei de racordare, fără depăşirea

puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare.

Solicitantul are obligaţia de a anexa cererii de racordare numai documentele prevăzute la

art.12 din Regulament şi precizate mai sus.

P asul 3 : Operatorul de reţea verifică documentaţia depusă de solicitant

Þ termen: 7 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de racordare;

Þ operatorul de reţea transmite solicitantului, în cadrul termenului de 7 zile calendaristice de

la data înregistrării cererii de racordare, factura de plată a tarifului pentru emiterea

avizului tehnic de racordare, conform listei de tarife aprobate de ANRE prin Ordinul nr.

32/2005;

Þ în vederea stabilirii soluţiei de racordare, operatorul de reţea transmite solicitantului, în

cadrul termenului de 7 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de racordare,

oferta de contract pentru elaborarea studiului de soluţie;

7

Þ în cazurile justificate în care constată că documentaţia este incompletă, operatorul de reţea va

comunica în scris solicitantului, în cadrul termenului de 7 zile calendaristice de la data

înregistrării cererii de racordare, necesitatea completării, indicând documentele care trebuie

anexate, completate sau refăcute şi dând toate informaţiile necesare în acest scop;

Þ documentaţia este considerată completă după refacerea ei conform îndrumărilor transmise de

operatorul de reţea şi achitarea tarifului de emitere a avizului tehnic de racordare;

Þ durata necesară solicitantului pentru completarea documentaţiei se consideră suplimentară

duratei reglementate de emitere a avizului tehnic de racordare;

Nu se emite aviz tehnic de racordare dacă satisfacerea cererii utilizatorului ar afecta siguranţa SEN

sau nu este respectat avizul de amplasament. Acest lucru se comunică în scris solicitantului, de către

operatorul de reţea, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de

racordare;

Pasul 4: Operatorul de reţea elaborează studiul de soluţie şi îl transmite solicitantului

Pentru racordarea grupurilor generatoare, soluţia de racordare se stabileşte prin studiu de soluţie,

indiferent de tensiunea reţelei la care se racordează.

ÞStudiul de soluţie se elaborează de către operatorul de reţea, pe baza contractului încheiat între

operatorul de reţea şi utilizator.

ÞStudiul de soluţie se plăteşte de solicitant.

Þtermen de elaborare: maximum 3 luni pentru racordarea locului de producere la o reţea cu

tensiunea de 110 kV sau mai mare şi maximum o lună pentru racordarea la o reţea de medie sau

joasă tensiune de la data depunerii de către solicitant a documentaţiei complete şi încheierii

contractului de elaborare a studiului.

Pentru racordarea la o reţea cu tensiunea de 110 kV sau mai mare, în situaţii deosebite, justificate

prin complexitatea soluţiilor, operatorul de reţea poate solicita în propunerea de contract un

termen mai mare. Durata suplimentară nu va depăşi 3 luni pentru racordare la tensiunea de 110

kV, respectiv 6 luni pentru racordare la tensiuni mai mari de 110 kV.

Avizarea studiului de soluţie de către operatorul/ operatorii de reţea se realizează în cadrul

termenului de elaborare a acestuia.

ÞÎn situaţia în care studiul de soluţie trebuie avizat atât de către operatorul/ operatorii de

distribuţie, cât şi de către operatorul de transport, avizarea se face în şedinţă comună,

finalizată printr-un aviz aprobat de toţi operatorii de reţea, conform prevederilor Procedurii

privind colaborarea operatorilor de distribuţie, de transport şi de sistem pentru avizarea racordării

utilizatorilor la reţelele electrice, aprobată prin Decizia ANRE nr.2741/ 11.12.2008.

Þcosturi: costurile se stabilesc de elaborator (operatorul de reţea) pe bază de deviz, respectându-se

principiile liberei concurenţe.

ÞPrin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu

elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor factorilor implicaţi în stabilirea

soluţiei de racordare.

ÞStudiul de soluţie oferă solicitantului una sau mai multe variante de soluţie de racordare

avizate.

8

P asul 5 : Utilizatorul optează pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi

avizate de operatorul/ operatorii de reţea

ÞUtilizatorul trebuie să îşi exprime opţiunea în scris pentru una dintre variantele de soluţie stabilite

în studiu şi avizate de operatorul de reţea.

Þtermen: maximum două luni;

Dacă utilizatorul nu respectă acest termen, soluţia de racordare prevăzută în studiu nu se

mai consideră valabilă.

3.3. Emiterea de către operatorul de reţea a avizului tehnic de racordare, ca ofertă de

racordare

P asul 6 : Operatorul de reţea emite şi transmite către solicitant avizul tehnic de racordare

ÞAvizul tehnic de racordare se emite de către deţinătorul de reţea la reţeaua căruia urmează

a se racorda locul de producere.

Þ termen: maximum 30 zile calendaristice de la data înregistrării documentaţiei complete depuse

de utilizator, respectiv 10 zile calendaristice pentru cazurile în care emiterea avizului tehnic de

racordare la reţelele de medie şi joasă tensiune se face pe baza unui studiu de soluţie. În cazul

modificării doar a unor elemente de natură administrativă, actualizarea avizului tehnic de

racordare se face în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii de către utilizator.

La aceste termene se adaugă, după caz, termenele prevăzute pentru elaborarea studiilor de

soluţie.

Þ Conţinutul cadru al Avizelor tehnice de racordare este aprobat prin Ordinul ANRE nr. 28/2010.

Þ Avizul tehnic de racordare emis de către operatorul de reţea conţine condiţiile tehnicoeconomice

de racordare la reţea, inclusiv urmatoarele:

a) puterea aprobată pentru racordare şi evoluţia acesteia;

Dacă este cazul, operatorul de reţea ia în considerare puterea disponibilă pentru racordarea la

reţea la data estimată de solicitant pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare, în

zona respectivă şi în momentul respectiv;

b) descrierea soluţiei de racordare;

c) tariful de racordare – tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de operatorul de

reţea pentru realizarea racordării locului de producere la reţeaua electrică;

d) durata de valabilitate a avizului tehnic de racordare.

ÞDacă este cazul, operatorul de reţea va comunica solicitantului eventualele lucrări de întărire în

reţea în amonte de punctul de racordare, pentru care nu există posibilitatea realizării corelate cu

instalaţia de racordare până la data estimată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare,

precum şi termenul posibil de realizare a respectivelor lucrări de întărire.

Dacă utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări de întărire, cheltuielile

efectuate de utilizator i se returnează acestuia de către operatorul de reţea printr-o modalitate

convenită între părţi.

ÞAvizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în termen de 6 luni de la emitere, pentru

utilizatorii care se racordează la reţelele electrice cu tensiunea de 110 kV sau mai mare şi pentru

locurile de producere cu putere totală instalată mai mare de 10 MW, respectiv 3 luni de la emitere

pentru utilizatorii racordaţi la reţelele electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune, dacă nu a

fost încheiat contractul de racordare şi achitat tariful de racordare sau, după caz, contractul pentru

transportul, distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor

din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. Acest termen poate

fi prelungit cel mult o dată de operatorul de reţea cu încă 6 luni, respectiv 3 luni, după caz, dacă nu s-

9

au modificat datele care au stat la baza emiterii avizului tehnic de racordare, iar soluţia şi tariful de

racordare stabilite sunt în continuare valabile.

3.4. Încheierea contractului de racordare între operatorul de reţea şi utilizator

P asul 7 : Utilizatorul solicită încheierea contractului de racordare

ÞÎn cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente, nu

este necesară încheierea unui contract de racordare.

ÞUtilizatorul adresează operatorului de reţea cererea pentru încheierea contractului de racordare,

însoţită de următoarea documentaţie :

a) copie a avizului tehnic de racordare;

Atenţie! Avizul trebuie să fie în termen de valabilitate, conform precizărilor pe care le

conţine în cuprinsul său.

b) Copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de

funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul;

c) autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de

proprietate asupra obiectivului, respectiv contractul de închiriere, în copie;

d) acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de notarul public, pentru

ocuparea sau traversarea terenurilor precum şi pentru exercitarea de către operatorul de reţea

a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai

în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur

loc de consum sau producere.

Solicitantul are obligaţia de a anexa cererii numai documentele precizate mai sus, prevăzute la

art.32 din Regulament. Încheierea contractului de racordare nu poate fi condiţionată de

obţinerea autorizaţiei de înfiinţare a capacităţii energetice.

P asul 8 : Utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea

ÞOperatorul de reţea are obligaţia să propună utilizatorului proiectul de contract de racordare în

termen de: maximum 10 zile calendaristice de la data înregistrării cererii şi documentaţiei complete;

Þ Prin Ordinul ANRE nr. 09/2006 sunt aprobate Contractul cadru de racordare la reţelele

electrice de distribuţie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit total sau parţial

pe bază de deviz şi Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru

utilizatori la care tariful de racordare este stabilit corespunzator unor scheme standard, pe baza

de tarife si indici specifici.

ÞPentru realizarea racordării, utilizatorii încheie cu operatorul de reţea, deţinător al reţelei electrice,

contractul de racordare şi achită acestuia tariful de racordare, stabilit conform reglementărilor în

vigoare.

Atenţie! Dacă utilizatorul solicită în mod expres operatorului de reţea în scris, înainte de

încheierea contractului de racordare, ca lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare să fie

executate de un anumit constructor atestat ANRE, tariful de racordare se va recalcula în mod

corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi constructorul pe care acesta l-a

ales.

3.5. Realizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare

10

P asul 9 : Operatorul de reţea realizează instalaţia de racordare

Þtermen: prevăzut în contractul de racordare;

ÞDupă încheierea contractului de racordare şi în condiţiile prevăzute de acesta privind:

– costurile, respectiv tariful de racordare, şi modalitatea de plată,

– termenul pentru punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare,

operatorul de reţea asigură proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de

racordare, inclusiv realizarea, în instalaţiile din amonte de punctul de racordare, a tuturor

condiţiilor tehnice pentru asigurarea capacităţii necesare în vederea racordării locului de

producere.

3.6. Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare

P asul 1 0: Operatorul de reţea pune sub tensiune instalaţia de utilizare

Þtermen: prevăzut în contractul de racordare.

ÞRealizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare (instalaţia de utilizare) este în

responsabilitatea utilizatorului şi se face pe cheltuiala lui.

ÞPunerea sub tensiune a instalaţiilor electrice ale utilizatorilor se face de către operatorul de reţea,

cu respectarea normelor în vigoare, numai după:

– depunerea de către utilizator sau împuternicitul său legal, la operatorul de reţea, a dosarului

instalaţiei de utilizare întocmit de executantul acesteia;

– încheierea, după caz, a convenţiei de exploatare şi a contractului pentru transportul/

distribuţia energiei electrice.

4. ETAPELE PENTRU SOLUŢIONAREA NEÎNŢELEGERILOR APĂRUTE

LA ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR DE RACORDARE

Pentru soluţionarea neînţelegerilor apărute la încheierea contractelor de racordare (clauze din

contracte), precum şi în timpul parcurgerii etapelor pentru obţinerea sau actualizarea avizului tehnic

de racordare sau a avizului de amplasament, având ca obiect modul de respectare a prevederilor

Regulamentului, sau a Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de

reţea, aprobate prin Ordinul ANRE nr.48/ 2008, pot fi parcurse următoarele etape:

4.1. Medierea la nivelul operatorului de reţea de care aparţine unitatea sau subunitatea ce

constituie parte în neînţelegerea apărută;

Þ declanşarea medierii are loc în momentul primirii de către operatorul de reţea a cererii scrise prin

care i se solicită soluţionarea neînţelegerii apărute;

Þ cererea va fi însoţită de documentele pe care partea/părţile îşi întemeiază susţinerile;

Þ operatorul de reţea analizează neînţelegerea în baza propriei proceduri de mediere, şi formulează

soluţii de rezolvare a acesteia în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

mediere;

Þ răspunsul formulat de operatorul de reţea va fi transmis părţilor prin scrisoare cu confirmare de

primire şi, după caz, prin fax;

Þ n eînţelegerea de consideră rezolvată dacă părţile îşi însuşesc soluţia dată de operatorul de reţea;

Þ dacă cel puţin una din părţi nu îşi însuşeşte soluţia dată de operatorul de reţea, respectiva parte

poate declanşa procedura prealabilă la nivelul ANRE;

4.2. Procedura prealabilă la nivelul ANRE;

11

Þ una sau ambele părţi implicate adresează o cerere prin care se solicită ANRE să formuleze

recomandări cu privire la modul de soluţionare a neînţelegerii;

Þ Atenţie! Cererea trebuie transmisă în termen de maximum 15 zile lucrătoare calculate de la data

primirii răspunsului formulat de operatorul de reţea în etapa de mediere anterioară, altfel se

consideră că neînţelegerea a fost soluţionată;

Þ c ererea va fi însoţită de s oluţia dată la nivelul operatorului de reţea sau dovada sesizării acestuia

în cazul neprimirii răspunsului, precum şi documentele pe care partea/părţile îşi întemeiază

susţinerile; detalii privind documentele ce trebuie să însoţească cererea, se pot obţine consultând

Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii

economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice şi a

contractelor de racordare la reţea, aprobată prin Ordinul ANRE nr.38/ 2007;

Þ ANRE analizează documentaţia pe care partea/părţile îşi întemeiază susţinerile, redactează şi

transmite părţilor recomandarea în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;

Þ recomandarea se comunică ambelor părţi prin scrisoare cu confirmare de primire şi, după caz,

prin fax;

Þ părţile au obligaţia să confirme însuşirea, în totalitate sau în parte, sau neînsuşirea recomandării

ANRE, în termen de maximum 15 zile lucrătoare, calculate de la data primirii răspunsului;

Þ Atenţie! Dacă părţile nu comunică răspunsul în termen, se prezumă că şi-au însuşit

recomandarea ANRE, iar procedura se consideră încheiată;

Þ dacă părţile nu îşi însuşesc recomandarea sau şi-o însuşesc parţial, una sau ambele părţi

implicate, împreună sau separat, pot solicita declanşarea procedurii propriu-zise de soluţionare a

neînţelegerilor rămase în divergenţă;

4.3. Procedura propriu-zisă de soluţionare a neînţelegerilor;

Þ una sau ambele părţi solicită declanşarea procedurii propriu-zise de soluţionare a neînţelegerilor

rămase în divergenţă;

Þ se constituie Comisia de analiză şi soluţionare a neînţelegerilor;

Þ are loc audierea părţilor;

Þ A NRE emite decizi a şi o transmite părţilor;

Þ Procedura de soluţionare a neînţelegerii se încheie o dată cu comunicarea deciziei către părţi

dacă decizia respectivă nu este contestată, sau o dată cu comunicarea răspunsului ANRE la

eventuala contestaţie;

Þ decizia ANRE, prin care se soluţionează neînţelegerea apărută, are caracter obligatoriu faţă de

părţi;

Informaţii suplimentare privind fecare etapă, se pot obţine consultând Procedura de soluţionare a

neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei

electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice şi a contractelor de racordare la reţea,

aprobată prin Ordinul ANRE nr.38/ 2007.

12

ANEXA

DEFINIŢII

Actualizare (a unui aviz tehnic de racordare) – acţiunea prin care operatorul de reţea înlocuieşte

avizul tehnic de racordare emis pentru un loc de producere/consum, corelându-i conţinutul cu datele

energetice sau tehnice caracteristice locului de producere sau de consum, respectiv cu datele

administrative de identificare a utilizatorului sau locului de producere/consum, atunci când ele se

modifică faţă de cele anterioare care au fost avute în vedere la emiterea avizului;

Aviz de amplasament – răspunsul scris al operatorului de reţea la cererea unui solicitant, în care se

precizează punctul de vedere faţă de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului

referitor la îndeplinirea condiţiilor de coexistenţă a obiectivului cu reţelele electrice ale operatorului;

Aviz Tehnic de Racordare – avizul scris, valabil numai pentru un anumit amplasament, care se

emite de către operatorul de reţea, la cererea unui utilizator, asupra posibilităţilor şi condiţiilor de

racordare la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea

cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;

Cerere de racordare – documentul prin care se solicită accesul la reţeaua electrică şi emiterea

avizului tehnic de racordare;

Compensaţie (bănească) – suma de bani pe care un utilizator o plăteşte primului utilizator în cazul

în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;

Contract de racordare – contractul încheiat între operatorul de reţea şi utilizator, având ca obiect

racordarea instalaţiei de utilizare a utilizatorului la reţeaua electrică a operatorului prin realizarea

instalaţiei de racordare stabilite în avizul tehnic de racordare;

Distribuţie de energie electrică transportul energiei electrice prin reţele de distribuţie de înaltă

tensiune, medie tensiune şi joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală până la 110 kV inclusiv, în

vederea livrării acesteia către clienţi, fără a include furnizarea;

Fişă de soluţie – documentaţia tehnica în care se stabileşte şi se propune solutia de racordare la retea

a unui utilizator, atunci cand aceasta este unică şi evidentă, şi care conţine un minim de elemente si

date ale retelei si utilizatorului, prin care se justifică soluţia propusă;

Fişă tehnică – actul cu valoare de aviz conform care cuprinde avizul administratorului/ furnizorului

de utilităţi urbane, respectiv al instituţiilor descentralizate prevăzute de lege, exprimat în baza datelor

extrase de proiectant din proiectul pentru autorizarea executării lucrarilor de construcţii şi care

fundamentează procedura de emitere a acordului unic;

Furnizare de energie electrică – activitatea de comercializare a energiei electrice către clienţi;

Instalaţie de racordare (branşament la joasă tensiune şi racord la medie şi înaltă tensiune) –

instalaţia electrică realizată între punctul de racordare la reţeaua electrică de interes public şi punctul

de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de

racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când

punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;

Instalaţie de utilizare – instalaţia electrică a utilizatorului, în aval de punctul/ punctele de

delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare,

13

numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin

reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini distribuite, de

acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de

transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;

Loc de consum – incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie

electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai

multe locuri de consum, după caz, în incinte sau în zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;

Loc de producere – incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale

unui utilizator al reţelei electrice;

Operator de distribuţie – orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de distribuţie şi

este titulara a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi,

dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de distribuţie într-o anumită zona şi, acolo unde este aplicabil,

interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a

sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;

Operator de reţea – după caz, operatorul de transport şi de sistem, un operator de distribuţie sau un

alt deţinător de reţea electrică de interes public;

Operator de transport şi de sistem – orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de

transport şi este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea

întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zona şi, acolo unde

este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea

capacităţii pe termen lung a sistemului de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei

electrice;

Proiectant de specialitate – persoana fizică autorizată în domeniu sau persoana juridică atestată în

domeniu, potrivit legii;

Punct de delimitare – locul în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de

instalaţiile operatorului de reţea;

Punct de măsurare – locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate

aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice

tranzacţionate;

Punct de racordare (la reţeaua electrică) – punctul fizic din reţeaua electrică la care se racordează

un utilizator;

Racordare – acţiunea desfăşurată de un deţinător de reţea electrică pentru realizarea unui racord sau

branşament la un loc de producere sau de consum nou ori modificarea sau înlocuirea unui racord ori

branşament la un loc de producere sau de consum existent;

Reţea electrică – ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere şi de protecţie a acestora,

staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin care se transmite

energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la utilizator. Reţeaua

electrică poate fi reţea de transport sau reţea de distribuţie.

Reţea electrică de distribuţie – reţeaua electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV

inclusiv;

Reţea electrică de interes public – reţeaua electrică la care sunt racordaţi cel puţin doi utilizatori.

14

Reţea electrică de transport – reţeaua electrică de interes naţional şi strategic cu tensiunea de linie

nominală mai mare de 110 kV;

Solicitant – persoana fizică sau juridică, potenţial sau actual utilizator al reţelei electrice, care

solicită racordarea la reţeaua electrică a unui loc de producere sau de consum, respectiv actualizarea

avizului tehnic de racordare emis pentru acel loc de producere sau de consum;

Spor de putere – puterea suplimentară faţă de puterea aprobată prin ultimul aviz tehnic de racordare

dat pentru un loc de producere sau de consum existent şi care a fost avută în vedere la

dimensionarea, respectiv verificarea capacităţii instalaţiei de racordare;

Studiu de coexistenţă – documentaţia tehnico-economică în care se determină, pe bază de calcule,

măsurători, observaţii etc., implicaţiile de natură mecanică şi/sau electrică pe care le are asupra

reţelei electrice amplasarea unor instalaţii sau reţele de altă natură pe elementele, în culoarul sau

zonele de protecţie şi / sau de siguranţă ale acesteia, şi se stabilesc, dacă este cazul, lucrările necesare

pentru îndeplinirea condiţiilor de coexistenţă stabilite de norme şi costurile acestor lucrări;

Studiu de soluţie – documentaţia tehnico-economică în care, pe baza datelor şi cerinţelor unui

utilizator şi a caracteristicilor reţelei, se stabilesc, se analizează şi se propun variante raţionale,

posibile tehnic şi fezabile economic, pentru soluţii de racordare la reţea a instalaţiei utilizatorului;

Tarif de racordare – tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un operator de reţea

pentru realizarea racordării unui loc de producere sau de consum al unui utilizator la reţeaua

electrică;

Utilizator de reţea electrică – producător, operator de transport şi de sistem, operator de distribuţie,

furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

15

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Certificate verzi

30/05/2010

SGC 2002  Certificatele verzi sunt un fel de bonuri valorice introduse pentru stimularea in egala masura a productiei de energie electrica din surse regenerabile (SRE) si de reducerea poluarii. Poluatorilor li s-au stabilit obligatii pentru achizitionarea de certificate verzi emise de producatorii de ee din SRE.

Prin acest mecanism poluatorii finateaza productia de ee din SRE si se creaza o presiune economica suplimentara pentru ca poluatorii sa investeasca in masuri active de reducerea gradului de poluare generat de procesele lor tehnologice. Aceste investitii au ca rezultat scaderea obligatiilor de achizitionare certificate verzi.

Pentru ca subiectul prezinta interes m-am gandit sa deschid acest articol ca spatiu pentru comentarii si de acumulare a listei de acte care reglementeaza domeniul certificatelor verzi, pe cat posibil cu linkuri catre aceste acte sau cgiar cu textul integral:

» Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi text accesibil:  OrdModif_Ordin_22_2006PiataCV[1]

 » Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie  text acceslibil: OrdModif_Ordin_39_2006CalifSRE

» Dec. 924 /8.04.2010 de stabilire a gradului de indeplinire a cotelor obligatorii de achizitie de CV de catre furnizorii de energie electrica pentru anul 2009 text accesibil : Dec_924_10_IndeplCV

 Regulamentul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi Ordin 22/2006 publicat in MO 904/13.11.2006

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

  1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

Active – HDL Sim

  1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

  1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

  1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
  2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

  1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

  1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23 - Situatia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24 - Simulare 1

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25 - Situatia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26 - Simulare 2

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

Schema bloc de ansamblu

 

 

Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

Ansamblul are următoarele intrări:

–         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

–         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

m1 m2 acţiune
0 0 stop
1 0 stânga
0 1 dreapta

Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

 

 

Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

–         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

–         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

 

7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

Să luăm un exemplu:

ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

.

.

.

89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

–         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

–         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

–         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

–         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

–         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

fiecare stare.

–         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

Dacă:

–         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

–         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

–         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

–         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

–         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

Descrierea stărilor automatului

 

S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Link-uri Nr utilizari
 1 anre.ro 3,756
 2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…          3,397
 3 anre.ro/documente.php?id=447 2,135
   
 4 anre.ro/documente.php?id=123 1,681
 5 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,408
 6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c… 1,136
 7 anre.ro/documente.php?id=250 1,041
 8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f… 1,036
 9 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,022
10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri 1,007
11 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 852
12 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 809
13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person… 797
14 anre.ro/documente_tot.php?id=121 788
15 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 771
16 ro.wordpress.com/tag/anre 767
17 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 737
18 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 735
19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677… 717
20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 708
21 anre.ro/ordin.php?id=294 708
22 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 699
23 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 696
24 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 677
25 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 660
26 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 659
27 anre.ro/documente.php?id=378 630
28 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 611
29 anre.ro/informatii.php?id=118 559
30 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 521
31 anre.ro/ordin.php?id=625 504
32 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 486
33 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 484
34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 477
35 anre.ro/documente.php?id=252 470
36 anre.ro/informatii.php?id=569 457
37 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 448
38 anre.ro/informatii.php?id=703 427
39 anre.ro/documente.php?id=251 414

Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
 1 legea 307/2006 7,467
 2 anre 4,812
 3 puterea sub lupa 3,758
 4 stoianconstantin 3,331
 5 autorizare electricieni 3,311
 6 aa_autorizare electrician 2,510
 7 stoian constantin 1,585
 8 legea 319/2006 1,507
 9 aa_autorizare electricieni 1,314
10 legea 307 1,047
11 anre.ro 836
12 puterea sub lupa pana la bec 830
13 stoianconstantin.wordpress.com 757
14 timisoara 725
15 autorizare anre 680
16 hg1425/2006 657
17 legea 319 591
18 energia eoliana 577
19 hg 1146/2006 474
20 normative electrice 470
21 anre autorizare electricieni 391
22 constantin stoian 380
23 legea 307/12.07.2006 379
24 ordinul 163 379
25 probleme rezolvate anre 379
26 examen autorizare electricieni 372
27 protectie diferentiala 371
28 eoliene 350
29 autorizare electricieni 2009 335
30 ordin 163 323
31 cap scara 319
32 autorizare electrician 319
33 pe 106 309
34 turbine eoliene 303
35 eoliana 303
36 subiecte autorizare electricieni 289
37 subiecte anre 289
38 examen anre 287
39 legea 307 2006 286
40 aviz tehnic de racordare 280
41 hgr 90/2008 278
42 probleme anre 271
43 probleme autorizare electricieni 271
44 foren 2008 266
45 raspunsuri intrebari anre 263
46 reautorizare electricieni 258
47 calitatea energiei electrice 258
48 ordinul 163/2007 256
49 energie eoliana 254
50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

Evolutia preturilor si tarifelor reglementate pentru gazele naturale in perioada 2000 – 2009

04/07/2009

sgc-legitimatie

sursa www.anre.ro

In 2008 (ca sa ne limitam la informatiile ANRE preluate in articolele: Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009   si Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009  ) se observa ca preturile reglementate urmaresc cresterea pretului de import al gazelor naturale. In 2009 cand aceste preturi au o dinamica de scadere mai accentuata decat cresterea din 2008 acest fapt nu se regaseste in aceeasi masura in scaderea pretului reglementate ale gazelor naturale.

Probabil ca analiza ar trebui sa fie facuta pe o perioada mai lunga caz in care este posibil sa regasim o mai buna corelare intre pretul de import al gazelor naturale si pretul reglementat.

Foarte importanta in acest sens este nu atat referinta la preturile istorica cat prognoza pentru anul 2010. Probabil ca optimismul indus de scaderea prognozata pe parcursul anului 2009 se va mai tempera.

Ideal ar fi ca trendul preturilor reglementate sa fie cat mai stabil pentru a nu pune in dificultate mai ales populatia ale carei venituri nu pot tine ritmul cu variatia cotatiilor internationale ale gazului natural. Aceasta stabilitate s-ar putea obtine utilizand inspirat productia interna in alcatuirea pretului reglementat al gazelor naturale.

Se mentine concluzia ca sunt posibile noi scaderi ale preturilor reglementate ale gazelor naturale.

Pentru o mai nuba lizibilitate se poate da click pe gafic!

Ev_GN_Grafic3m

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Exista un complex foarte mare de factori care conduc la stabilirea pretului cotatiei internationale intre acestia:

  • rezervele de hidrocarburi
  • situatia productiei de energie electrica din surse alternative (nucleara, hidro, eoliana, solare, etc)
  • evolutia contextului politic

Toti 3 factori enumerati au un numitor comun legat de politica:

  • politica prospectiunilor pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi
  • politica concesionarii rezervelor existente si a zonelor de prospectare
  • politica dezvoltarii de surse alternative de producere a energiei electrice
  • politica in domeniul poluarii si a incalzirii globale care de exemplu s-ar putea manifesta in restrictionarea consumului de hidrocarburi pentru automobile
  • politica relatiilor internationale

In aceste conditii se pare ca devine din ce in ce mai importanta implicarea la nivel individual in setarea politicilor nationale si a celor internationale utilizand evident pargiile garantate de legislatie si de principiile democratice la care a aderat fiecare stat.

Abandonul acestor parghii de exemplu prin absenteism la vot si prin pasivitate pe perioada mandatelor incredintate politicienilor sunt dupa parerea mea optiuni pe care nu ni le mai putem permite. Societatea are nevoie, pentru progres, de activarea tuturor resurselor civice si intelectuale de care dispune!

Sloganul „dormi linistit” politica lucreza pentru tine e din ce in ce mai periculos de urmat.

Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

04/07/2009

sgc-legitimatie

 

Sursa www.anre.ro 

   ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

 

Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

 La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

Ev_GN_Grafic2m

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

 

Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009

30/06/2009

sgc-legitimatie Sursa site www.anre.ro  Analiza include perioada in care a fost sistat de catre Russia exportul de gaz metan prin Ucraina  catre Europa inclusiv catre Romania.

Dati click pe grafic si se va deschide intr-o noua fereastra mai lizibil!

 

Ev_GN_Grafic1m

Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

24/05/2009

sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

ZGARIE-NORI ROTATIVI

Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

24/05/2009

sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

Iata cum arata macheta de sondaj

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Rezolvarea problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)

31/01/2009

SGC 2002  utilizati link-ul urmator pentru:  solutia problemei 57_Toamna 2012 (ex 29_2007)

Succes natural!

Rezolvarea problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

26/01/2009

SGC 2002     Utilizeaza link-ul alaturat pentu a vedea :  solutia problemei 54_Toamna 2012 (ex 26_2007)

Succes!

Rezolvarea problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

26/01/2009

SGC 2002   Pentru solutie urmati link-ul alaturat: solutia problemei 53_Toamna 2012 (ex 25_2007)

Succes!

Subiecte Electrotehnica unice pentru toate gradele

25/01/2009

SGC 2002  Pe site www.anre.ro  in ianuarie 2009 au aparut publicate exemple de subiecte defalcate pe grade. De asemenea exista si un fisier cu toate intrebarile la un loc. Subiectele de electrotehnica sunt comune pentru toate gradele!! Va rog sa studiati cu discernamant!

Succes!

Nr crt

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

1

Enunţul „sarcinile electrice nu pot fi create si nici distruse, ci doar mutate” reprezintă:

legea conservării sarcinii electrice

Bitmap legea lui Coulomb

 legea lui Laplace

2

Permitivitatea este o mărime:

 electrică

 magnetică

chimică

3

Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină electrică la distanţa r este:

direct proporţională cu r

direct proporţională cu patratul lui r

invers proporţională cu patratul lui r

4

Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

direct proporţională cu patratul distanţei

invers proporţională cu pătratul distanţei

direct proporţinală cu distanţa

5

Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:

aducerea acestuia de la infinit în pct. M

aducerea acestuia din punctul M la origine

transportul acestuia din pct. M la infinit

6

Un corp conductor situat într-un câmp electric de intensitate E se încarcă cu electricitate:

prin conducţie

prin inducţie

prin magnetizare

7

Câmpul electrostatic este descris prin:

intensitatea câmpului electric

inducţia electrică

inducţia magnetică

8

Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric

inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate

inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric

9

Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

 valoarea numerică 2q

valoarea numerică q

valoarea numerică q/2

10

Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:

2 C

 C/2

 C

11

Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

suma capacităţilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitaea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator

12

Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:

 suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator

diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte

diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n

13

Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

1/2 q V

q V

 2 q V

14

Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:

V/m

Coulomb

 Farad

15

Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare la următoarele materiale:

aluminiu, argint, cupru

argint, cupru, aluminiu

 aluminiu, cupru, argint

16

Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:

N-1 relaţii distincte

N relaţii distincte

 N+1 relaţii distincte

17

A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric:

L+N-1 ecuaţii distincte

L-N +1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte

18

Enunţul „suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă” reprezintă:

Prima lege a lui Kirchhoff

a doua lege a lui Kirchhoff

Legea Joule -Lenz

19

Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se supune legii lui Ohm se numeşte circuit:

 liniar

 neomogen

 neliniar

20

Legile lui Kirchhoff se aplică:

 numai circuitelor liniare

numai circutelor cu elemente neliniare

circuitelor liniare şi circuitelor neliniare

21

Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent:

 este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare

este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare

 nu depinde de distanţa dintre conductoare

22

Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:

o forţă

 o tensiune

 o rezistenţă

23

Tesla este unitatea de măsură a:

inducţiei magnetice

fluxului magnetic

intensităţii câmpului magnetic

24

Permeabilitatea este o mărime:

magnetică

 electrică

mecanică

25

Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:

suma algebrică a curenţilor care străbat conturul

zero

suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului

26

Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor este:

invers proporţinală cu r

direct proporţională cu patratul lui r

direct proporţională cu r

27

Henry este unitatea de măsură pentru:

fluxul magnetic

inductanţă

inducţia magnetică

28

Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între……. şi acest curent

fluxul propriu al bobinei

inducţia magnetică

forţa electromotoare

29

Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

1/2 L i

 1/2 Li **2

 Li

30

Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului este localizată:

integral în câmpul magnetic din volumul torului

integral în câmpul magnetic din afara torului

1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar 1/2 în afara torului

31

Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

F=E/q

F=qE

F=q/E

32

Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

R/L

L/R

1

33

Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

RC

R/C

1/(RC)

34

Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:

este liniară

 este o egaltate

este neliniară

35

Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:

impedanţă

reluctanţă

permeanţă

36

Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se numeşte:

Weber

Hertz

Henry

37

Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

amplitudinii

perioadei

fazei

38

Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai numeşte şi:

amplitudine

valoare efectivă

valoarea eficace

39

Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:

1

zero

38719

40

Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:

termice

chimice

de inducţie

41

Puterea electrică reactivă:

permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat electric

produce transformarea energiei electrice în energie mecanică

este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice

42

Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

defazată cu 90 de grade în urma curentului

defazată cu 90 de grade înaintea curentului

în fază cu curentul

43

Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

reactanţa totală a circuitului X este > 0

reactanţa totală a circuitului X este <0

reactanţa totală a circuitului este =0

44

Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este inversul:

impedanţei

rezistenţei

reactanţei

45

În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor

46

Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent alternativ dacă:

reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt egale

reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa capacitivă

reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa inductivă

47

În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului:

numai energie activă

energie activă şi reactivă

numai energie reactivă

48

Suma forţelor electromotoare ale unui sitem trifazat simetric este:

egală cu 1

nulă

egală cu 1/2

49

Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat racordat la un generator electric care produce tensiuni electromotoare simetrice este:

întotdeauna simetric

este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate

este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată

50

Pierderile de putere într-o line electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere =0,9, faţă de cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de putere=0,8 sunt:

mai mici

egale

mai mari

51

Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:

suma rezistenţelor celor n rezistoare

suma inverselor rezistenţelor celor n rezistoare

suma pătratelor rezistenţelor celor n rezistoare

52

Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):

circulaţia de curenţi existentă anterior în reţea nu se modifică

se pot modifica curenţii din laturile cu f.e.m. adăugate

 se modifică circulaţia de curenţi din laturile pe care nu se adaugă f.e.m.

53

Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce:

un curent – (minus) I

un curent I

un curent I/2

54

O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

Z Y = 1

J=YE

Z=Y

55

Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:

absoarbe putere activă şi putere reactivă

absoarbe putere activă şi produce putere reactivă

produce putere activă şi putere reactivă

56

Sistemele simetrice de fazori în care se descompun sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:

corespund unor realităţi fizice

reprezintă artificii de calcul

numai sistemul direct corespunde unei realităţi fizice

57

Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric:

cuplul util

cuplul de frânare

oscilaţii ale rotorului

58

Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice:

au aceleşi componete directe

au aceleaşi componente inverse

au aceleaşi componente homopolare

59

În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:

sistemul nu are componentă simetrică inversă

sistemul nu are componentă simetrică homopolară

sistemul are componentă simetrică inversă

60

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune din:

impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente statice

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini rotative

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente statice

61

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ (monofazat) se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în paralel

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

62

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune din:

schemele de secvenţă directă, inversă, homopolară conectate în serie

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

63

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se compune din:

schema de secvenţă directă

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

schemele de secvenţă directă şi inversă conectate în paralel

64

Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune din:

schema de secvenţă directă înseriată cu triplul impedanţei arcului

schema de secvenţă directă

schema de secvenţă directă înseriată cu schema de secvenţă inversă

65

Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

întodeauna nesinusoidal

întotdeauna sinusoidal

nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare

66

Regimul deformant este un regim energetic în care:

undele de curent şi tensiune nu sunt periodice

undele de curent şi de tensiune sunt ambele periodice şi nesinusoidale

undele de curent şi tensiune sunt periodice iar una este nesinusoidală

67

Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

au aceeaşi perioadă

raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

68

Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez de fier saturat este:

de la generator spre bobină

întotdeuna de la bobină spre generator

poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea generatorului

69

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este:

mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

mai puţin deformat decât tensiune care i-a dat naştere

70

Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:

mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere

mult mai deformat decît tensiunea care i-a dat naştere

sinusoidal

71

Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mare

mai mică

72

Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este………faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

mai mică

mai mare

73

Inductanţa de serviciu a unei linii electrice lungi este definită prin:

puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic

pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic

74

Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:

mărimile efective de curent sau de tensiune

mărimile instantanee de curent sau de tensiune

valorile medii de curent sau de tensiune

75

Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:

constanta de propagare a liniei

constanta de atenuare a liniei

constanta de distorsiune a liniei

76

La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la receptor:

creşte faţă de tensiunea la sursă proporţional cu pătratul lungimii liniei

scade faţă de tensiunea la sursă proporţional cu lungimea liniei

nu se modifică

77

O linie electrică lungă funcţionând în gol:

produce putere reactivă

absoarbe putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

78

O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:

absoarbe putere reactivă

produce putere reactivă

nu produce şi nu absoarbe putere reactivă

79

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea activă la extremitatea receptoare:

se numeşte putere caracteristică sau putere naturală

este independentă de lungimea liniei

este independentă de tensiunea liniei

80

Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:

energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează

energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă

energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă

81

O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:

care alimentează un receptor cu impedanţă egală cu impedanţa sa caracteristică

funcţionând în scurtcircuit

ca o linie funcţionând în gol

82

Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:

unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului

capacităţii conductorului faţă de pământ

83

Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

încălzirea materialelor prin inducţie

eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

eliminarea distordiunilor undelor de curent

84

Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor

densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor

densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor

85

Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri magnetice variabile:

se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate între ele

se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivităţii

se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile

86

Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector:

S=E+H

S=HxE

S=ExH

87

Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:

temperatura mediului ambiant

tensiunea între faze

pierderile Joule-Lenz

88

Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate

89

Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric al unui generator sincron are următoarele efecte negative.

curentul prin circuitul rotoric creşte foarte mult

tensiunile electromotoare nu mai sunt sinusoidale

apar scântei la periile colectorului

90

Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone

91

Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl constituie:

permit reglarea în limite largi a turaţiei

nu necesită întreţinere permanentă

nu necesită instalaţii speciale de pornire

92

Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:

curentul mic de pornire

pornirea fără dispozitiv de pornire

cuplul de pornire foarte bun

93

Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:

prin deconectarea şi reconectarea lor la reţeaua de alimentare

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în dublă colivie

prin utilizarea motoarelor cu rotorul în colivie cu bare înalte

94

Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice deoarece:

nu permit variaţia turaţiei în limite largi

excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un element puţin fiabil

au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

95

În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

ele autopornesc, indiferent de tipul rotorului în scurtcircuit

pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc

96

Unitatea de măsură a fluxului electric este:

nu are denumire proprie

se utilizează Coulombul

Faradul

97

3 condensatoare având capacitatea C1=100 microF, C2=50 microF, C3=100 microF legate în paralel, au capacitatea echivalentă.

25 microF

250 microF

50 microF

98

Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31 =C este:

Cs=3 C

Cs=C/3

Cs=C

99

Câmpuri fără surse sunt:

câmpul curenţilor de conducţie

câmpul de inducţie electrică

câmpul de inducţie magnetică

100

Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

curent electric de conducţie

curent electric de convecţie

curent electric de deplasare (Maxwell)

101

Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea maximă dacă:

rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului văzută prin bornele AB

rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de t.e.m.

reistenţa R tinde spre zero

102

Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:

forţă electrocinetică

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

103

Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte:

forţă electromagnetică (Laplace)

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

104

Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:

intensitatea câmpului magnetic produs de un curent care circulă printr-un conductor

forţa electrromagnetică

forţa exercitată între două conductoare paralele parcurse de curenţi

105

Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic

dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic

106

Principalele elemente feromagnetice sunt:

Fierul, nichelul şi cobaltul

Fierul, cuprul, zincul

Fierul, aluminiul, cuprul

107

Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

31,5 A

44 A

53,4 A

108

Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este:

0.8

0,75

4/3

109

Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:

kVAr

kVA

kW

110

Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de putere este egal cu 1, este un circuit:

pur rezistiv

pur inductiv

pur capacitiv

111

Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:

doar în curent continuu

doar în curent alternativ

indiferent de natura circuitului

112

Într-un circuit de curent continuu, având rezistenta R=5 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 100 V, curentul este de:

20 A

 500 A

 95 A

113

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:

 5 ohm

 0.66 ohm

 6 ohm

114

Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:

 3 ohm

 1 ohm

 9 ohm

115

Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:

 170V

 30 V

 122 V

116

Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:

 F

 Axh

 A/h

117

Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie la:

supratensiuni

supracurenti

supratemperatura

118

Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:

supratensiunilor

supracurentilor

solicitarilor mecanice

119

Unitatea de masura a fluxului magnetic este:

Tesla

Weber

Farad

120

Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

compensarea curentilor capacitivi

compensarea factorului de putere

dotari PSI

121

Descarcatoarele cu coarne sunt echipamente destinate:

protectiei personalului de exploatare împotriva electrocutarii

protectiei împotriva supratensiunilor

protectiei împotriva supracurentilor

122

Releul termic se foloseste pentru:

protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit

protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva temperaturilor înalte

protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

123

Daca la un circuit al unei statii de 6 sau 20 kV care functioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pamânt, tensiunea fata de pamânt a celorlalte doua faze:

scade de 1,41 ori

ramane constanta

creste de 1,73 ori

124

Când este o protectie selectiva ?

protectia deconecteaza numai consumatorul defect

protectia deconecteaza toti consumatorii

protectia deconecteaza o jumatate dintre consumatori

125

Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:

rezistivitate

greutate specifica

coeficient de dilatatie

126

Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:

natura materialului

lungime, direct proportional

masa, direct proportional

127

Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc pentru curenti secundari de:

1 sau 5 A

5 sau 10 A

1 sau 10 A

128

Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc pentru tensiuni în secundar de:

 10 V

 50 V

 100 V

129

La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina astfel:

creste când sarcina creste

scade când sarcina scade

ramâne constanta la variatia sarcinii

130

Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:

cresterea tensiunii peste o valoare limita

cresterea curentului peste o valoare limita

scaderea curentului sub o valoare limita

131

La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului masinii este:

mai mare

mai mica

egala

132

Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu:

rezistente aditionale

shunturi

bobine înseriate

133

Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu:

shunturi

rezistente aditionale

condesatoare montate în paralel

134

Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:

supraîncalzirea acestuia

suprasarcina

reducerea puterii tranzitate

135

La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:

pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea este mai mica

pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul este mai mic

pe oricare dintre înfasurari

136

Câmpul magnetic poate fi produs:

numai de magneti permanenti

numai de electromagneti

de magneti permanenti si de electromagneti

137

Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:

sub tensiune si cu curent

cu curent fara tensiune

fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent

138

La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5 alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

tensiunea de linie

tensiunea de faza

tensiunea zero

139

Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice asincrone se relizeaza din tole pentru:

reducerea curentilor turbionari

reducerea tensiunii electromotoare induse

din motive constructive

140

Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent:

 înainte cu 90 de grade

 cu zero grade (sunt în faza)

 cu 90 de grade în urma

141

La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:

 direct proportionala cu capacitatea

 invers proportionala cu capacitatea

 nu depinde de capacitate

142

În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:

 de a consolida elementele fuzibile

de a mari puterea de rupere a sigurantei

de a mentine temperatura constanta a sigurantei

143

Atunci când se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reteaua electrica:

 scade

 nu se modifica

 creste

144

Transformatoarele de masurare de curent:

 pot fi racordate în circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

 pot fi lasate în exploatare cu infasurarea secundara deschisa

 nu pot fi racordate in circuitul primar cu înfasurarea secundara deschisa

145

Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat cu secundarul în gol, deoarece:

 împiedica circulatia curentului primar

 apar supratensiuni periculoase in secundar

 nu indica aparatele de masurare

146

Transformatoarele de masurare de tensiune:

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara deschisa

 nu pot fi lasate în exploatare cu înfasurarea secundara în scurtcircuit

 pot fi puse sub tensiune cu înfasurarea secundara in scurtcircuit

147

Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:

 încarcarea generatoarelor cu putere activa

 încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

utilizare de compensatoare sincrone

148

Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este:

 f =n p / 60

 f = 60 n / p

 f = 60 p / n

149

Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta este:

 de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica

 de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

150

Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:

kWh

kW

kW/h

151

În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat:

tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0

tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata

152

Se considera ca un transformator functioneaza în gol atunci când:

sarcina tranformatorului este foarte mica

curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici

când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa

153

Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:

un regim de avarie

un regim temporar admisibil

un regim inadmisibil

154

Pentru asigurarea selectivitatii, între curentii nominali a doua sigurante de acelasi tip înseriate trebuie sa fie o diferenta de:

doua trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

o treapta, pe scara standardizata a acestor curenti

trei trepte, pe scara standardizata a acestor curenti

155

Pentru o putere aparenta data puterea activa are valoarea maxima:

 când factorul de putere =1

 când factorul de putere = 0

când U = U max

156

Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre faze este:

 0,4 kV

0 V

 230 V

157

Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se face variind:

tensiunea de excitatie

admisia agentului primar la turbina

curentul statoric

158

La o masina electrica asincrona turatia variaza:

 cu sarcina

cu frecventa

 cu curentul de excitatie

159

Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:

raportul dintre tensiunea primara si secundara de mers în gol

raportul dintre curentul primar si secundar la sarcina nominala

raportul dintre tensiunea primara si secundara la sarcina nominala

160

Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

 monofazat

 trifazat

bifazat

161

La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:

reducerea vibratiilor rotorului

reducerea curentului electric absorbit de motor

reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

162

O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de energie electrica se realizeaza prin:

retele radiale

 retele buclate cu functionare radialã

retele buclate

163

Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

 cuprinse între 1 si 0

 cuprinse între -1 si 0

 diferite de marimile indicate mai sus

164

Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:

circulatia de putere activa

 circulatia de putere reactiva

nici una din cele doua

165

Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale cu:

patratul curentului

patratul tensiunii

patratul puterii active

166

În instalatiile de joasa tensiune, legarea la pamânt este justificatã:

din motive economice

pentru diminuarea suprasolicitarilor echipamentelor electrice

pentru securitatea muncii

167

Metoda transfigurarii retelelor electrice este folosita pentru a:

reduce pierderile de putere activa în retea

simplifica structura retelelor echivalente pentru a reduce volumul de calcule

diminua consumul specific de material conductor

168

Energia electrica reactiva:

 este o energie electrica complementara, care serveste la magnetizarea bobinajelor

 se poate transforma în energie mecanica

 se poate transforma în energie luminoasa

169

Cantitatea de cãldurã produsã la trecerea curentului electric printr-un conductor este:

 direct proportinala cu sectiunea conductorului

 direct proportionala cu pãtratul intensitãtii curentului

 invers proportionala cu rezistenta conductorului

170

Pierderea de putere activa într-un element de retea (transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã vehiculatã, este direct proportionalã cu:

 patratul frecventei

 patratul tensiunii retelei

 patratul curentului

171

În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:

 creste tensiunea de alimentare a instalatiei

 creste impedanta echivalenta a instalatiei

 creste curentul de alimentare a instalatiei

172

Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice, are rolul:

 de a proteja circuitul la supracurenti

 de a separa vizibil un circuit

 de a masura nivelul de izolatie

173

Sigurantele electrice au rolul de a:

 proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata

 face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu

 asigura protectia personalului

174

Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:

aluminiu

cupru

ambele amit aceeasi densitate de curent

175

Reactanta supratranzitorie a unui motor este:

 direct proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu curentul de pornire

 invers proportionala cu patratul tensiunii de alimentare

176

În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:

izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã

stinge arcul electric care apare in intrerupatoare

asigura ungerea mecanismelor de actionare

177

Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:

 bilantul puterilor active

 circulatia puterii reactive

modul de tratare a neutrului retelei

178

Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul

179

În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:

1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

180

Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:

reducerea pierderilor Corona

reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor

reducerea curentilor de scurtcircuit

181

Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are scopul:

de limitare a curentilor de scurtcircuit

de a reduce costul instalatiei

de a reduce pierderile de putere

182

Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:

puterea activã absorbitã de motor de la retea când este alimentat la Un si absoarbe In

puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand este alimentat la Un si absoarbe In

puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este alimentat la Un si absoarbe In

183

Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:

 I = U / R

 I = UxR

 I = U – R

184

Culoarea verde-galben pentru izolatia conductoarelor si cablurilor se foloseste pentru marcarea conductorului de:

faza

nul de lucru

nul de protectie

185

Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:

200 Wh

400 Wh

 800 Wh

186

Functionarea transformatoarelor electrice are la bazã:

fenomenul inductiei electromagnetice

efectul temic al curentului electric

curentii turbionari

187

Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:

curentii turbionari

efectul termic al curentului electric

forta electrostatica

188

Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se face prin:

modificarea curentului de excitatie

deschiderea apaartului director al turbinei

deconectarea rezistentei de stingere

189

În cazul conexiunii în stea la transformator:

tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza

curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza

tensiunea de linie este egalacu 1,73x tensiunea de faza

190

Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:

curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã

curentul de linie este egal cu curentul de fazã

curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie

191

Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U:

curentul creste instantaneu la valoarea U/R

curentul nu circula prin acest circuit

curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp

192

Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:

directe sau indirecte (induse)

rapide sau lente

de rezonanta sau de ferorezonanta

193

Durata de viata a lampilor cu incandescenta;

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu scaderea tensiunii

scade odata cu cresterea tensiunii

194

Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

rezistenta mare

inductanta mare

inductanta mica

195

Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:

deconectarea automatã a liniilor la suprasarcinã

conectarea automatã a unui transformator de rezervã

modificarea curentului (tensiunii) de excitatie la generatoarele sincrone

196

Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o statie trebuie:

maritã

micsoratã

divizatã în mai multe unitãti

197

O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina.Pentru regimul normal de functionare sa se precizeze efectul bobinei:

deplasarea neutrului

cresterea curentilor de scurtcircuit

nici un efect

198

Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent alternativ monofazat inductiv are forma:

u = R i

u= L di/dt

du=i/C dt

199

Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativa:

mai mica decât 1

putin mai mare decât 1

mult mai mare decât 1

200

Un numar de n surse fiecare având tensiunea electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:

forta electromotoare e si rezistenta r/n

forta electromotoare ne si rezisteta r/n

forta electromotoare e si rezistenta nr

201

Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este  viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:

teoremelor Biot-Savart

legii inductiei electromagnetice

legii circuitului magnetic

202

Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:

uniforma

mai mare în centrul conductorului

mai mare la periferia conductorului

203

Legea lui Coulomb exprimã:

forta de interactiune dintre corpuri punctuale încarcate cu sarcini electrice

fluxul electric printr-o suprafata sferica

diferenta de potential între doua puncte

204

Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se mãsoarã prin:

raportul dintre forta exercitata asupra unei sarcini electrice în acel punct si marimea sarcinii

derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct

raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia

Posturi de transformare cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

  1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

  1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

  1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

  • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
  • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
  • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
  • zonele de protecţie, si de siguranta.
  • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
  • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

  • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

  • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

  • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
  • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
  • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
  • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
  • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
  • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
  • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
  • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
  • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
    • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
    • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
  • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
  • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
  • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
  • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
  • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
  • Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

  • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
  • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
  • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
  • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
  • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


  • 16 kVA
  • 25 kVA
  • 40 kVA
  • 63 kVA
  • 100 kVA
  • 160 kVA
  • 250 kVA
  • 400 kVA
  • 630 kVA
  • 1000 kVA
  • 1600 KVA


3.2        Grupe de conexiuni

  • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
  • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

  • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
  • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
  • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

  1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

  1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

  1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

  • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
  • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
  • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
  • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
    • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
    • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
    • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
  • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
  • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
  • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
  • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
  • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
  • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
  • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
  • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
  • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

  •  
    • similar CD a PTA conform 5.1
    • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
    • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
    • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

  •  
    • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
    • ampermeru si voltmetru inregistrator
    • masurarea energiei active si reactive
    • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

  •  
    • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
    • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
  •  
    • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
    • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

  • racordare in bucla (PT  în cabină).
  • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

  • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
  • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
  • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

  • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
  • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL DE DISTRIBUŢIE ENERGIEI ELECTRICE

04/12/2007

sgc cu pana    Ord. 28 /2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice poate fi lecturat pe site ANRE urmand link-ul alaturat. http://www.anre.ro/ordin.php?id=625 se ajunge intro pagina web de unde poate fi descarcat fisierul care contine standardul de performanta.

Ordinul 28/2007 a fost publicat si in Monitorul Oficial 760/14.11.2007. Standardul de performanta in forma actuala este o reala provocare pentru Operatorii de Distributie a energiei electrice in beneficiu clientilor.

Bine ati venit!

25/11/2007

SGC 2002         Scop blog:

          Valorificarea unei cai de comunicare care permite interactiunea directa intre specialistii care activeaza in unitatile Sistemului Energetic National si respectiv intre acestia si beneficiarii finali: consumatorii de energie electrica.

Asteptari:

  1.         Initierea unui dialog menit sa faciliteze consumatorilor de energie elctrica mecanismele de acces la reteaua electrica de distributie si necesitatea acordarii unei importante deosebite etapelor de contactare serviciilor de distributie si furnizare a energiei electrice care incep cu avizul tehnic de racordare (ATR) si continua cu gestionarea problemelor de calitatea energiei electrice, cu preocuparile pentru reducerea costurilor cu achizitia energiei electrice respectiv cu cresterea eficientei consumului de energie electrica, cu mentenanta si exploatarea instalatiilor electrice. Un client bine informat va face distinctia intre situatiile obiective din SEN si situatiile in care interesele ii sunt afectate de lipsa de performanta a partenerilor care ii asigura energia electrica. Practica mi-a demonstrat ca intrun procent nedrept de mare situatiile obiective din SEN sunt receptate ca ‘mall-praxis’. Coroborand aceasta constatare cu preocuparile concrete ale operatorilor SEN pentru imbunatatirea continua si reala a serviciilor consider ca merita efortul sa informam cat mai bine si pe orice cale  opinia publica asupra diverselor aspecte ale muncii noastre. Indiferent cum se numeste angajatorul nostru, operator al SEN, pana la urma noi ca persoane fizice suntem cei care ne confruntam cu nemultumirile clientilor neinformati de unde si interesul legitim pentru informarea clientilor. Avand in vedere caracterul special al energiei electrice care este resursa funamentala a oricarui agent economic implicatiile parametrilor de calitate si al pretului sunt  fundamentale in rentabilitatea oricarei afaceri. Este dovedit practic ca informatiile despre energia electrica contribuie in mod hotarator la succesul agentilor economici.

  2.         Initierea unui dialog intre specialistii din SEN asupra unor probleme tehnice menit sa contribuie la generalizarea unor solutii competitive. Fiecare dintre noi avem realizari intr-un anumit domeniu al energeticii, am facut pasiune pentru rezolvarea unei anumite probleme. Punerea in discutie a concluziilor la care am ajuns este de natura sa ne asigure un feedback obiectiv care sa ne permita aprofundarea subiectului si/sau, dupa caz,  solutia gasita va produce efecte pe scara mai larga prin preluarea ei de catre alti specialisti.

  3.         Capacitarea producatorilor de materiale si echipamente sa-si prezinte produsele contribuind direct la informarea specialistilor beneficiari ai produselor/serviciilor ofertate.

  4.         Oferirea unor link-uri utile catre pagini web de interes

Harta blog:

       Materialele sunt structurate pe categorii. Accesul la un articol se face fie direct din motoarele de cautare pe calea cuvintelor cheie sau accesand categoria al carei titlu preinta interes.

       O parte din articole sunt listate ca pagini. Inca nu mi-am dat seama care sunt criteriile se selectie in aceasta lista scurta. Ma gandesc chiar sa renunt la ea.

        In categoriile:  „Marketing nume firma” voi structura materialele primite de la agentii economici care doresc sa comunice cu piata prin intermediul acestui blog.

         Sub denumirea „blogroll” veti gasi link-uri recomandate de mine pentru utilitatea deosebita a informatiilor care pot fi accesate.

Solutii alternative:

          Informatii despre energia electrica se pot obtine din foarte multe locuri de pe internet. De asemenea exista multe surse de informatii despre materialele si echipamentele necesare instalatiilor energetice. Totusi de multe ori ne confruntam cu informatii vechi, nereactualizate, nesistematizate iar comunicarea cu administratorii locatiilor respective de regula nu prea functioneaza.

           Un blog prin excelenta ar trebui sa fie mai viu. Facilitatea pe care o au vizitatorii de a formula intrebari si de a emite opinii vizibile tuturor vizitatorilor permite initierea unui dialog independent de administratorul locatiei astfel incat cresc sansele de a gasi raspunsul la intrebarile preocupa pe fiecare in parte.  Prin aceasta particularitate sansele blogului de a contribui la solutionarea unei probleme concrete sunt superioare solutiilor alternative existente pe net fara insa sa le excluda!

Sectiunea conductorului de nul in retelele electrice

24/11/2007

SGC 2010 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

In mediile profesionale s-a constatat generalizarea regimurilor deformante si dezechilibrate la toate nivelurile de tensiune. La nivelul retelelor de joasa tensiune aceste regimuri insumeaza efectele de la nivelele de tensiune superioara si se resimt acut in calitatea energiei electrice si in cresterea semnificativa a CPT si chiar marirea erorilor aparatelor de masura.

In acest moment nu se mai justifica utilizarea in retelele de 0,4 kV a conductoarelor de nul cu sectiune redusa fata de conductoarele de faza .

Avand in vedere dificultatile reale de majorare a sectiunii cablurilor 0,4 kV aflate in exploatare se impune ca noile instalatii sa fie construite utilizand cabluri cu conductoare de faza si nul de sectiune egala.

Este momentul ca operatorii de distributie (OD) sa analizeze oportunitatea trecerii, in cadrul lucrarilor de modernizare, la utilizarea  cablurilor cu sectiuni egale pentru conductoarele de faza si nul si sa notifice proiectantii /producatorii de cablu referitor la aceasta decizie

Este necesar sa tinem cont ca in acest mod pe langa efectele benefice asupra calitatii energiei electrice se vor putea obtine si avantaje privind pretul de achizitie al cablurilor si reduceri ale timpilor de asteptare pana la onorarea comenzilor  deoarece in acest moment aceste tipuri de cabluri se lanseaza in fabricatie numai dupa cumularea unor comenzi care sa depaseasca 1000 m. pentru fiecare tip de cablu.

Un alt aspect care trebuie semnalat producatorilor de cablu il constituie cresterea ponderii bransamentelor amplasate la limita de proprietate si implicit cresterea neesarului de cabluri cu 3 respectiv 5 conductoare.

In privinta LEA 0,4 kV productia de conductoare este mult mai flexibila iar trecerea pe scara larga a utilizarii unei sectiuni marite pentru conductorul de nul sau chiar trecerea la utilizarea fasciculelor torsadate cu conductoare distincte pentru nulul de lucru si nulul de protectie constituie o problema asupra careia inca mai putem sa ne documentam si care are solutii chiar si pentru instalatiile existente. In cazul trecerii la schema TNS apar oportunitati de noi protectii in CD ale PT .

Este necesar sa remarcam ca in prezent sectiunile preponderente ale TYIR utilizate la modernizari sunt de OL 50+ Al 3×70 mmp. cu tendinta de a creste la Ol 50 Al 3×95 mmp.

In practica o forma de manifestare a suprasarcinii conductoarelor de nul o constituie o parte din sectionarile de nul care adesea sunt insotite de deteriorari de receptoare electrocasnice. Este nefiresc sa continuam sa ignoram aceasta realitate si sa punem sectionarile numai in sarcina contactele slabe ca tocmai pe conductorul care teoretic ar trebui sa fie strabatut de curenti foarte mici.

Rolul comunicarii in afaceri

23/11/2007

Radu Stimate client, Asineta iti supune atentiei cateva idei despre rolul comunicarii in afaceri. Dorim sa devenim partenerii tai in consolidarea imaginii firmei tale ca marca de prestigiu si succes pe piata.

Comunicarea este motorul oricarei piete. Nevoia de comunicare este resimtita in egala masura de comercianti si de clienti.

Oare cum ar reusi in afaceri un comerciant care investe sume mari in amenajarea magazinului, dar nu “spune” nimanui ca si-a deschis un magazin? Cum s-ar descurca un producator care reuseste sa realizeze un produs extraordinar dar de existenta caruia nu stie nimeni?

Uneori, pentru a pune in evidenta un aspect este necesra sa impingem lucrurile la extrem ca in cazul intrebarilor retorice de mai sus. Adeseori viata ne demonstraza ca reusim cu o seninatate olimpiana sa ignoram demersurile simple menite sa ne asigure succesul in afaceri .

Comunicarea cu piata este un elemnent fundamental care asigura succesul organizatilor in afaceri. Interactionand cu piata poti constanta cu usurinta:

· Ce face concurenta

· Ce fac furnizorii

· Ce isi doresc clientii

Schimbul de informatii da consistenta actiunilor noastre . Ne garanteaza drumul spre succes. Publicitatea este una din fetele comunicarii. Prin publicitate clientii sunt informati de existenta unui ofertant si de produsele si serviciile acestuia.

Publicitatea reprezinta o forma de respect si o acceptare, public declarata, a competitiei. Clientii sunt intodeauna incantati de competitia comerciantilor si a producatorilor deoarece sunt convinsi ca aceasta competitie le va asigura produse din ce in ce mai bune sub aspectul raportului calitate-pret.

In competitia pentru clienti ai nevoie de sprijinul unei agentii de publicitate. Asineta iti ofera un astfel de sprijin. Colaborarea poate fi graduala incepand de la:

· conceperea unei sigle,

· elaborarea si afisarea firmei,

· consulatanta in amenajarea interiorului spatiului de relatii cu clientii,

· consulatanta in amenajarea vitrinelor,

· materiale necesare amenajariilor interioare si exterioare,

· realizarea unor mesaje publicitare pentru diverse medii:

· publicitate stradala,

· publicitate in mass-media,

· pliante, cataloage

· conceperea unor campanii publicitare ample

· realizarea unor studii de piata

· consultanta in intocmirea planurilor de marketing

· achizitia si personalizarea obiectelor promotionale

Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe succesul tau. Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi. Radu Stoian

Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104 e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro


Oferta unica de vanzare

21/11/2007

Radu       Stimate client, Asineta pune in discutie, ca prilej de apropiere si cunoastere, un subiect mereu in actualitate: oferta unica de vanzare. Literatura de specialitate propune o analiza pe trei nivele a produselor:

 Analiza produsului pe trei nivele

            Oferta unica de vanzare este definita mixul dintre nevoile clientului, particularitatile produsului oferit si procedee de marketing care o diferentiaza de ofertele concurentei chiar si in cazul comercializarii acelorasi produse.                Rolul ofertei unice de vanzare este de a ne asigura ca produsul oferit are identitate propie si atrage cumparatorii pe care ii vizam mai mult decat oferta concurentei. Ideal ar fi sa cantonam oferta unica de vanzare in zona esentei produsului sau a produsului propriu-zis. Daca acest lucru nu este posibil atunci oferta unica de vanzare trebuie identificata / creata la nivelul produsului completat.            Asineta ca agentie de publicitate iti ofera sprijinul in definirea si promovarea ofertei tale unice de vanzare pentru fiecare produs in parte.            Apeland la gama necesara de procedee de marketing avem convingerea ca putem contribui activ la consolidarea si dezvoltarea afacerii tale.In competitia pentru clienti ai nevoie de sprijinul unei agentii de publicitate. Asineta iti ofera un astfel de sprijin. Colaborarea poate fi graduala incepand de la:·        conceperea unei sigle,·        elaborarea si afisarea firmei,·        consulatanta in amenajarea interiorului spatiului de relatii cu clientii,·        consulatanta in amenajarea vitrinelor,

 ·        materiale necesare amenajariilor interioare si exterioare,

·        realizarea unor mesaje publicitare pentru diverse medii:

·        publicitate stradala,

·        publicitate in mass-media,

·        pliante, cataloage

·        conceperea unor campanii publicitare ample

·        realizarea unor studii de piata

·        consultanta in intocmirea planurilor de marketing

·         achizitia si personalizarea obiectelor promotionale

               Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe succesul tau. 

Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi.                                                               

 Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro 

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Planul de comunicare asigura succesul afacerii tale

20/11/2007

Radu      Stimate client, Asineta iti supune atentiei cateva idei care sustin importanta elaborarii unui plan de comunicare pentru succesul afacerii tale.Alaturi de produs comunicarea cu piata reprezinta cheia de bolta in succesul oricarei afaceri. Prin comunicare afli ce isi doresc clientii si respectiv semnalezi acestora oferta ta. Atunci cand comunicarea este reala si biunivoca comerciantul care stie sa si asculte va identifica semnalele pietii care impun actiuni corective asupra ofertei propii. In acest fel comunicand cu piata ne consolidam pozitia si luam o serioasa optiune pentru succes si dezvoltare.Planul de comunicare constituie ansamblul actiunilor menite sa sustina realizarea unor obiective de marketing prin transmiterea unor mesaje adecvate catre publicul tinta.          planul de comunicare

            Intr-o lume in care schimbarea este singura garantie organizatiile care nu se dezvolta dispar. Concurenta este neinduratoare cu organizatiile inerte. Prin urmare:

Comunici : Existi

             Daca acceptam importanta comunicarii intr-o afacere atunci acceptam ideea unei activitati careia trebuie sa-i asociem obiective sa-i alocam resurse si sa o conducem.            Avantajele unui plan de comunicare fata de o comunicare implicita, instinctuala, aleatoare, necondusa sunt:·        asigura atingerea la momentul oportun a obiectivelor de marketing·        permite optimizarea si controlul costurilor·        permite colectarea si valorificarea informatiilor despre necesitatile, dorintele si asteptarile clientilor pentru imbunatatirea ofertei              Asineta este o agentie de publicitate. Asiguram toata gama de servicii si produse necesare sustinerii unui plan de comunicare cu piata:·        consultanta, ·        creatia de mesaje pentru adecvate fiecarui mijloc de comunicare·        de productia de materiale publicitare·        media buyng·        media planning·        media resarch·        relatii publicecomunicarea

           Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe suscesul tau.  

            Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi.                                                                 Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104

e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro 

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret, social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU, diverse, segmentarea clientilor, matricea boston, marticea ansoff, distributie, publicitate stradala, sport, cercetare de piata, promo, obiecte promotionale, agentie de publicitate, partener media, design, sigla, cataloage, agende

Publicitatea diminueaza riscul in afaceri

20/11/2007

Radu   Stimate client, 

Publicitatea diminueaza riscul in afaceri. Asineta iti propune o scurta demonstratie a acestui adevar fundamental. Prin aceasta cautam sa ne oferim un prilej sa-ti comunicam oferta noastra de produse si servicii publicitare.

 Sa privim cunoscuta matrice Ansoff care ne permite sa clasificam riscul strategic

 Matricea Ansoff

Monotonia riscului scazut cand comerciantii vand clientilor produse traditionale este adeseori insotita de profituri mici care abia asigura supravietuirea afacerilor.

             Prima optiune de dezvoltare a afacerii o constituie penetrarea pietei. Aceasta presupune marirea cantitatilor vandute din acelasi produs unui numar cat mai mare de clienti. Penetrarea pietei este o strategie de marketing care presupune cel mai mic risc. Succesul sau este conditionat de lansarea in mediul publicului tinta a unor mesaje publicitare adecvate publicului si canalelor utilizate pentru difuzarea acestora.

            Acceptarea unui risc mediu deschide calea spre alte doua strategii de marketing extinderea pietei  si  dezvoltarea de produse. Extinderea pietei se bazeaza pe acelasi produs care este lansat pe noi canale de distributie catre noi clienti. Dezvoltarea de produse presupune asimilarea unor noi produse care sunt oferite acelorasi clienti. Odata cu cresterea riscului succesul depinde tot mai mult de publicitatea facuta produselor. Fundamentarea planului de comunicare pe rezultatele cercetarii de piata permite realizarea unor mesaje publicitare care sa puna accent pe calitatile produselor dorite de clienti si identificarea celor mai directe mijloace de comunicare.

            Cea mai indrazneata strategie de marketing este diversificarea activitatii. Aceasta strategie este in egala masura comuna celor care incep o afacere noua si firmelor puternice in plin avant de dezvoltare. Aceasta optiune presupune cel mai inalt grad de risc si din acest motiv necesita sa se bazeze pe un plan de comunicare atent intocmit. Adesea incepatorii nu stiu si nici nu-si pot permite sa investeasca in comunicare mesajele lor publicitare sunt slabe si neconcludente fapt care justifica multitudinea esecurilor. Profesionistii afacerilor mari  cunosc importanta mesajelor publicitare si de aceea acest tip de optiune de marketing este sustinuta de un plan solid de comunicare cu piata.

          Intr-un climat concurential reusesc cei care isi aleg parteneri puternici, de cursa lunga.  Ne dorim sa fim un astfel de partener pentru tine.  Succesul nostru se bazeaza pe suscesul tau. 

           

          Va multumin pentru timpul acordat si va dorim mult succes in afaceri impreuna cu noi. 

                                                             Tel /fax: 0356 809 129,  0745 291 104 e-mail: asineta@asineta.ro , caracas_car@yahoo.com , web site: www.asineta.ro Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Rolul si locul publicitatii in ciclul de viata a unui produs

20/11/2007

Radu Stimate client,  Asineta iti  propune sa identificam,  pe scurt,  rolul si locul publicitatii in ciclul de viata a unui produs. Dorim sa devenim partenerii tai si sa contribuim cu experienta si munca noastra la consolidarea companiei tale ca lider de piata.

Vom utiliza ca suport al analizei excelenta “matricea Boston” realizata de compania americana Boston Consulting Grup recunoscuta ca instrument fundamental in analiza portofoliului de produse al unei companii

 Matricea Boston

               1 Atunci cand debuteaza o afacere noua, sau ne hotaram sa asimilam un produs sau un serviciu in mod evident avem doar sperante si asteptari legate de succesul ideii noastre. In aceasta faza nevoia de comunicare cu piata este imensa. Miracolul comunicarii ne poate pune in valoare investitile deja facute. Prin publicitate anuntam oferta clientiilor potentiali. Calitatea mesajelor si alegerea inspirata a canalelor de comunicare cu publicul tinta ne poate transforma visul in realitate.

               2 A inceput etapa de “vedeta” a produsului nostru.  Zi de zi vin tot mai multi clienti. Se formeaza cozi. Avem probleme cu ritmul de aprovizionare, cu spatiul de depozitare. Suntem in “priza”. Avem o senzatie divina, firma se dezvolta vazand cu ochii.  Dezvoltare-investitii-dezvoltare.  Nici nu credem ca putem fi instare sa investim atata.  Este o etapa importanta in viata firmei.  Acum se construiete si se consolideaza cu adevart imaginea ta pe piata.  Este important sa convingem clientii de seriozitate ofertei noastre.  Putem sa ne aliniem cu specialisti in marketing astfel incat sa asiguram o organizare buna in spatiul de vanzare si atentii repetate pentru clienti.  Acum se consolideaza relatiile cu clientii.  Acum apar primii clienti fideli. 

               3 ”Cash cows” defineste cea mai buna etapa din viata produsului.  Avem o cerere viguroasa si constanta. Avem toata logistica necesara vanzarii. Profitul este maxim.  Rolul publicitatii in aceasta etapa este de a sustine increderea clientilor in produsul nostru. Acum trebuie sa pregatim si lansarea unui nou produs de succes.