Posts Tagged ‘incidente’

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 20 kV?

05/04/2020

Conditiilor de coexistenta dintre LEA 20 kV si constructiile din proximiate sunt reglementate de NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata prin Ordinul ANRE 239/2019.

Semnalam modificari semnificative aduse de Ordinul 239/2019 fata de normele tehnice, deja „vechi” care reglementau aceasta speta: Norma tehnica aprobata prin ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv NTE 003/2003.

Ne bazam pe informatiile detaliate in articolul :  Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Textul complet al Ordinului 239/2019 si al Normei Th se poate citi pe blog: Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Retelele de medie tensiune 6, 10 si 20 kV sunt mult mai ramificate decat retelele de distributie de 110 kV. Ele ajung pana in cele mai izolate catune si in general la mai putin de 1km de locuinta fiecaruia dintre noi avem un post de transformare la care ajunge o retea aeriana sau subterana de medie tensiune.

Tensiunea nominala cea mai raspandita pentru retelele de distributie  fiind cea de 20 kV! Pentru a oferi un reper avem in figurile 1 si 2 cate un colaj cu imagini ale unor LEA de medie tensiune (20 kV)

La nivelul unui jutet lungimea retelor 20 kV este de 5 pana 10 ori mai mare decat lungimea retelelor de 110 kV. Frecvent avem volume de retea de medie tensiune intre 2000 km si 5000 km/judet. In aceste conditii impactul noilor reglemetari va afecta mai multe initiative de construire in proximitatea LEA 20 kV comparativ cu initiativele de construire in proximitatea LEA 110 kV

Fig 1 exemple de LEA 20 kV

 

Fig 2 exemple LEA 20 kV

Conform art 2.5 din Norma tehnica aprobata prin Ordinul 239/2019 pentru LEA (linii electrice aeriene) de medie tensiune (20 kV) avem un culoar de trecere de 24 m (cate 12m deoparte si de alta a axului LEA)

2.5 Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV;
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

Zonele de protectie si de siguranta pentru LEA (de toate nivelel de tensiune) corespund cu culoarul normat de trecere.

In cazul LEA de medie tensiune (mt) sunt relevante art 3.9.2 alin (1) si Tabelul 13

3.9.2. (1) Se interzice traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente, iar în cazul apropierilor între acestea se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

Figura 3 Ilustarea modificarii esentiale referitoare la coexistenta LEA cu constructiile introdusa prin Ordinul 239/2019 => toate constructiile din culoarul de trecere LEA sunt tratate ca „travesari” indiferent la ce distanta de apropiere s-ar dori sa se realizeze

Remarcam ca in cazul LEA 20 kV nu este aplicabil art 3.9.1 aliniatul (4) care permite OD o oarecare flexibilitate pentru LEA 110 kV.

In cazul LEA 20 kV se aplica doar  prevederile art 3.9.2. (1) care interzice ferm traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente

Raspunsul la intrebarea din titlu este:

da se pot amplasa cladiri in proximitatea LEA 6 kV, 10 kV si 20 kV, in afara culoarului normat de trecere, daca se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

Tinand cont ca in mod uzual inaltimea, seasupra solului, a stalpilor de beton utilizati frecvent in constructia LEA 20 kV este 10-12m rezulta ca se pot construi cladiri in proximitatea LEA 20 kV incepand cu distanta de 15-18 m. Daca cladirile sau stalpii sunt mai inalte de 12m distanta creste corespunzator aplicand regula „1,5H”

In multe cazuri repozitionarea cladirii fata de axul LEA rezolva problema coexistentei si investitorul / proprietarul noii cladiri poate primi avizul de amplasament favorabil realizarii respectivei constructii.

Vor fi de asemenea foarte multe cazuri in care terenul disponibil nu permite asigurarea distantelor de peste 18m fata de axul LEA 20 kV. In aceste cazuri pentru a se putea construi este necesar sa se devieze LEA.

Devierea se poate face in solutie aeriana sau subterana.

Optiunea de devierea in solutie aeriana de foarte multe ori se va bloca din ratiuni de spatiu si de necesitatea obtinerii conventiilor de uz si servitute pentru spatiile afectate de zonele de protectie si de siguranta.

Devierea in solutie subterana va fi cel mai adesea solutia realizabila.

In varianta maximala trecerea LEA in LES (in linie electrica subterana) presupune:

  • montarea a doi stalpi speciali in axul LEA existente care vor avea rol de stalpi de  intindere „terminali” pentru tronsoanele LEA situate in amonte si in aval de zona in care se realizeaza trecerea LEA in LES (in linie electrica subterana) => cost orientativ cca 15000 lei/stalp complet echipat
  • Fiecare din cei doi stalpi va fie echipat cu un separator tripolar de exterior in montaj vertical si cutii terminale de exterior pe cablul 2o kV (vezi figura 4)
  • intregirea axului LEA intre stalpii nou plantati cu un tronson de cablu 20 kV pe un traseu convenit cu operatorul de distributie  => cost orientativ cca 250000 lei/km (cca 250 lei/m de traseu de cablu)

Pentu un caz ipotetic in care este necesara devierea LEA in LES pe 100m cu plantarea celor 2 stalpi speciali (grosi, tip SC 15014, SC 15015 ) costul va fi de cca 55000 lei

Figura 4 exemplu se stalp terminal echipat pentru trecerea LEA 20 kV in LES 20 kV

In exemplul de mai sus remarcam ponderea mare in cost a stalpilor terminali. Uneori se poate evita mare parte din acest cost acceptand trecerea LEA in LES pe un traseu mai lung de LES pana la urmatorul stalp special sau, dupa caz intre doi stalpi speciali existenti. se pot economisi cca 10-12000 lei/stalp ramanand doar costurile cu echiparea cu separatoare 20 kV.

Trebuie precizat ca utilizarea stalpilor existenti este conditionata de posibilitatea obtinerii acordurilor proprietarilor terenurilor pe care sunt amplasati stalpii existenti de a ajunge la ei cu cablu 20 kV respectiv pt acces neconditionat 24/7 pentru acces la manevre si lucrari. Uneori acesta conditie este greu de indeplinit mai ales daca in ecuatie intervin alti proprietari de teren diferiti de proprietarul interesat de realizarea noii constructii.

Este important de precizat ca o influenta mare in costul realizarii circuitului LES depinde de natura ternului in care se sapa si respectiv de costurile de readucere terenului la starea initiala la finalizare alucrarii. Cele mai costisitoare fiind betonarile & asfaltarile.

Majoritatea lucrarilor de deviere trebuie sa fie precedate de un studiu de coexistenta in care se stabileste si se evalueaza solutia (de regula se analizeaza 2-3 solutii alternative care se compara) si necesita elaborare a unui proiect tehnic cu obtinerea setului complet de avize si acorduri prevazute in certificatul de urbanism.

Costurile proiectarii si executiei se suporta de solicitant! Daca ar fi sa dau un ordin de marime pentru costurile de proiectare acesta poate fi de cca 10-12000 lei pentru ambele faze de proiectare. Aceste costuri nu sunt prinse in evaluarea de mai sus care se refera exclusiv la executia lucrarilor.

Emiterea avizelor de amplasament si realizarea devierilor sunt reglementate in Ordinul ANRE 25/2016

Ord ANRE 25 2016 Metodologie emiterea avizelor de amplasament_adnotat SGC

Selectam cateva definitii din art 7 alin (1) din Norma Th aprobata prin Ordinul 239/2019 importante pentru intelegerea constrangerilor aduse de NT executarii constructiilor in proximitatea LEA 20 kV

„28.Culoar de lucru al LEA – fâşie de teren care poate fi ocupată temporar, situată de regulă de-a lungul axului liniei, cuprinsă între platformele de montaj, necesară montării conductoarelor, accesului utilajelor şi transportului materialelor de montaj;”

„57.Medie tensiune – tensiune care are valoarea efectivă nominală cuprinsă între 1 kV < Un ≤ 35 kV (în România, 6 kV, 10 kV și 20 kV)”

„58.Măsuri de protecţie – toate măsurile care se iau la LEA pentru funcţionarea, atât în regim normal, cât şi în regim de avarie, în condiţiile impuse de prezenta normă;”

„59.Măsuri de siguranţă – măsurile care se iau atât la LEA, cât şi la elementele învecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acţiunea agenţilor chimici, căderi de copaci, alunecări de teren, schimbări de cursuri de apă etc.), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor, construcţiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune; ”

„72.Regim de avarie a unei LEA – regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi armături, ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau a fundaţiilor etc., urmate în general de întreruperea funcţionării liniei; Regimul de avarie a unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul normal de funcţionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor;”

„74.Risc – termenul care exprimă posibilitatea de a se întâmpla un eveniment specific nedorit cu consecințe severe;”

„75.Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane – posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor escavări, etc. ”

„76.Riscuri naturale – posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităţi ale terenului pe care aceasta este construită: terenuri instabile, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane, etc. ”

„77.Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice – posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale, de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice; ”

„78.Riscuri tehnologice – posibila periclitare a unei capacităţi energetice determinată de procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozie, radiaţii sau poluare peste limitele admise; ”

„90.Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice- zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicții privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; ”

„91.Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice – zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie;”

 

Pentru o imagine mai buna aspra subiectului va recomand sa cititi pe blog:

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104 => abrogat de Ord 239/2019

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

 

Pot construi langa o retea electrica aeriana de 110 kV?

28/03/2020

Ordinul ANRE  239/2019 care a aprobat NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice a venit cu modificari semnificative in general si in particular in ceea ce priveste coexistenta retelor aeriene (LEA, linii electrice aeriene) cu constructiile din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia.

Textul complet al Ordinului 239/2019 si al Normei Th se poate citi pe blog: Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Speta pusa in discutie de dl Nicusor Varga ne permite sa scoatem in evidenta noile reglementari referitoare la coexistenta LEA cu constructiile din culoarele de siguranta:

In partea de jos a articolului avem extrase din Norma Tehnica articolele relevante pentru analiza cazului nostru. Se poate obseva (eventual prin comparatie cu prevederile Ordinelor 4 si 49/2007 care au aprobat vechea norma de coexistenta a capacitatilor energetice cu constructiile, etc invecinate) ca noua reglementare da parghii mai serioase Operatorilor de Distributie pentru protejarea culoarelor de siguranta LEA .

Prin acest demers OD asigura/conserve conditiile de exploatare sigura a LEA si previne expunerea riveranilor la riscuri!

Anexa 6 Art 3.9.2. (1) este transant „Se interzice, amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente”

Anexa 6 Art 3.9.1 (4), „Traversarea LEA existente peste clădirile locuite prevăzute la alin. (1) se poate admite numai în cazuri obligate, de comun acord cu părţile implicate şi cu respectarea următoarelor condiții: „. Fiind vorba de o investitie intr-un spatiu comercial, la faza de PUZ, nu putem vorbi ca „este un caz obligat”.

Discutia se poate relua daca este posibil sa se reamplaseze o cladire in afara culoarului de trecere.

Figura 1 situatii de coexistenta pe care Ord 239/2019 nu le mai permite => cladirile se vor construi de regula in afara culoarelor de trecere LEA 110 kV

Extras din Ordinul 239/2019

Anexa 6 art 2.5 Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit, sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 36 kV;
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

Anexa 6 art 3.1.1. Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în prezentul capitol la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă sau în alte condiții de siguranță și de protecție decât cele reglementate în prezenta normă faţă de LEA, respectiv amplasarea LEA care urmează a se construi la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă sau în alte condiții de siguranță și de protecție decât cele reglementate față de obiective de tipul menționat, se poate realiza numai pe baza unei analize de risc și cu acordul tuturor părților implicate.

Anexa 6 art 3.1.2. (1) Riscurile generate de eventuala diminuare a distanțelor de siguranță reglementate, măsurile prevăzute în analiza de risc pentru reducerea riscurilor și aplicarea acestor măsuri trebuie acceptate de comun acord de toate părțile implicate.

(2) Neacceptarea de către oricare parte implicată a rezultatelor analizei de risc implică asigurarea distanțelor de siguranță și a măsurilor de siguranță și protecție prevăzute în prezenta normă.

Anexa 6 art 3.1.3. Costul analizei de risc și a lucrărilor pentru reducerea riscurilor, precum și realizarea condițiilor de coexistență sunt în sarcina solicitantului.

Anexa 6 art 3.9.1. (1) Clădirile se clasifică în:

a) clădiri locuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile industriale, clădirile de locuit și clădirile anexe ale gospodăriilor situate în perimetrul circulat al curţilor.

b) clădiri nelocuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile izolate de importanţă secundară, situate în afara perimetrului circulat al curţilor (garaje, hambare, magazii, gheţării etc.) şi care nu sunt destinate adăpostirii de oameni şi animale.

(2) Prin traversarea unei LEA peste o clădire se înţelege situaţia în care conductorul LEA, în poziţie normală sau la deviaţia maximă, se găseşte deasupra perimetrului clădirii. Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu o clădire sunt considerate apropieri. => tabelul 13 nuanteaza si extinde conceptul de traversare => daca cladirea este in culoarul de trecere indiferent daca distanta de apropiere „d” este mai mare sau mai mica decat distanta minima de apropiere se trateaza ca traversare

(3) Se evită, pe cât posibil, traversările LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clădiri.

(4) Traversarea LEA existente peste clădirile locuite prevăzute la alin. (1) se poate admite numai în cazuri obligate, de comun acord cu părţile implicate şi cu respectarea următoarelor condiții:

a) tensiunea nominală a LEA trebuie să fie mai mare sau egală cu 110 kV;

b) învelitoarea acoperişului clădirii trebuie să fie incombustibilă, clasă de reacție la foc A1;

c) în cazul învelitorilor metalice este obligatorie legarea lor la o priză de pământ cu valoarea recomandată a rezistenței de dispersie de maximum 4 Ω. Valorile necesare pentru rezistențele de dispersie ale prizelor de pământ se stabilesc de la caz la caz, în cadrul analizelor de risc, astfel încât să asigure protecția persoanelor și bunurilor.

(5) Traversările menţionate la alin. (4), precum şi apropierile LEA existente faţă de clădirile existente, trebuie să respecte prevederile tabelului nr. 13 şi figura nr. 10. Excepţie fac clădirile destinate instalaţiilor electrice care trebuie să respecte prevederile normativului PE 101/85.

Anexa 6 art 3.9.2. (1) Se interzice traversarea LEA noi peste construcţiile/clădirile existente, respectiv amplasarea de construcţii/clădiri noi în culoarul de funcţionare a LEA existente, iar în cazul apropierilor între acestea se respectă o distanță minimă pe orizontală între axul LEA și orice parte a construcţiei/clădirii de 1,5 x înălțimea celui mai înalt stâlp din apropiere sau înălțimea construcţiei/clădirii, oricare dintre acestea este mai mare.

(2) În cadrul documentațiilor tehnice solicitate pentru construcția LEA noi în zone cu construcții civile, de producție și/sau depozitare ori cu funcțiuni mixte, clasificate astfel în conformitate cu prevederile Normativului P118/99, tratarea riscului de incendiu se realizează conform prevederilor aceluiași normativ.

(3) Se evită amplasarea stâlpilor LEA cu tensiuni nominale de minimum 110 kV în interiorul perimetrului circulat al curţilor. În cazuri obligate aceste amplasări sunt admise cu acordul proprietarului, în condiţiile legii.

(4) Traversările și apropierile LEA existente față de construcții de producție și/sau depozitare existente, încadrate în categoria A, B sau C de pericol de incendiu, care au acordul operatorului de rețea, trebuie să respecte prevederile pct. 3.15.

Figura 2 Tabelul 13 extras din NormaTehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobata cu Ordinul 239/2019

Comparatii intre prevederile reglementarilor noi  (Ordin 239/2019) si cele vechi (Ord 4 si 49/2007, respectiv NTE 003/2003) privind coexistenta LEA 110 kV si constructiile din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia:

Figura 3 Preveri permisive abrogate din Norma Tehica de coexistenta anterioara care a facut obiectul Ordinelor ANRE 4 si 49/2019

Figura 4 Tabelul 32  extras din NTE 003/2003_abrogat ref coexistenta LEA Preveri permisive abrogate de Ord 239/2019

Figura 5 Ilustarea modificarii esentiale referitoare la coexistenta LEA cu constructiile introdusa prin Ordinul 239/2019 => toate constructiile din culoarul de trecere LEA sunt tratate ca „travesari” indiferent la ce distanta de apropiere s-ar dori sa se realizeze

Nota: pe speta coexistentei LEA cu constructiei din culoarul de trecere in fapt din zonele de protectie si se siguranta care coincid cu culoarele de trecere respectiv cu  „culoarele normate” inca se mai pot evidentia diferente daca trecem la analiza textului normelor.

Comparatii pe text:

Analiza prevederilor legate de analiza de risc:

 

Fig 6 comparatii referitoare la analiza de risc Ord 239/2019 vs Ord 49/2007 (abrogat)

Fig 7 Comparatii intre prevederile Normelor Th aprobate prin Ord 239/2019 si Ord 49/2007 (abrogat) privind coexistenta LEA cu tensiuni mai mari de 1 kV in culoarele de trecere si din proximitatea acestora

Pentru o imagine mai buna aspra subiectului va recomand sa cititi pe blog:

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Actualizarea metodologiei de emitere a avizelor de amplasament de catre operatorii retelelor electrice

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104 => abrogat de Ord 239/2019

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Norma tehnica: zone de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice. Ord 239/2019

30/01/2020

Aveti textul Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul ANRE 239/2019 publicat in Monitorul Oficial 36/20.01.2020. Textul Normei tehnice este publicat in Monitorul Oficial 36bis/20.01.2019.

Ord_239_19 privind zonele de protectie si de siguranta

Anexa Ord. 239_2019 Norma Th zone de protectie si de siguranta capacitati energetice

Conform Ordinului ANRE 239/2019, Norma Th intra in vigoare la 3 luni de la publicarea in MO adica de la 21.04.2020.

La data intrarii in vigoare a Ordinului ANRE 239/2019 se abroga:

  • NTE 003/2004 Normativul pentru constructia LEA cu tensiuni mai mari de 1 kV => unul din normativele foarte utilizate in practica
  • editiile anterioare ale Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aprobate cu ordinele ANRE 4 si 49/2007

Asteptam sa vedem daca „noii” Norme Th ii va aloca ANRE un indicativ sau, cel mai probabil, va fi identificata cu numarul Ordinului ANRE: „NT 239/2019”

In prima instanta apreciez ca este important accesul la textul NT 239/2019! Ulterior sunt destul de sigur ca vom puncta modificarile care se concentreaza intr-un procent mare pe zona culoarelor de trecere aferente retelelor electrice aeriene.

Fac o remarca generala ca in sfarsit s-a renuntat la invocarea decretului 237/1978 si s-au imbunatatit prevederile privind conditiile de coexistenta LEA cu vegetatia.

Imbunatatirile sunt in primul rand prin formulari mai clare, figuri explicative iar in cazul retelelor stradale de joasa tensiune LEA 0.4 kV chiar prin marirea distantelor de apropiere de la 10 cm (conf NT in vigoare, aoprobata prin Ord ANRE 4 si 49/2007) la 1 m.

Din cate cunosc pentru acesta Norma Th s-a facut un efort concertat din partea tuturor operatorilor de distributie pentru a pune la dispozitia ANRE propuneri pertinente si cazuistica care sa sustina propunerile facute. Studiind textul NT 239/2019 si cunoscand si multe din propunerile facute imi place sa cred ca ANRE a gradualizat schimbarile fiind in masura sa aduca in continuare imbunatatiri ale reglementarii.

Cum nevoile de actualizare erau in special pentru zonele de protectie si de siguranta aferente LEA propunerile s-au concentrat pe acesta zona. Probabil ca in etapa urmatoare se vor putea decanta si sustine destul de multe propuneri justificate si pe alte parti ale NT 239/2019

In viziunea mea NT 239/2019 va contrinui la realizarea unor culoare de siguranta mai eficiente si pe acesta cale se vor putea reduce numarul de „pene de curent” (mai ales in retelele de joasa tensiune) si se vor putea poate eficientiza putin costurile de mentenanta.

In mod categoric prevederile NT privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice infuenteaza siguranta in functionare ale capacitatilor energetice (in special LEA) si nivelul costurilor si eficienta mentenantei.

Este evident ca una este ca operatorii de retea sa cheltuiasca banii de mentenanta pe decoronari reluate la nesfarsit si alta este ca aceeasi bani sa ajunga in piese de schimb si subansambluri ale retelelor!

Pentru o mai buna si mai rapida orientare in figura urmatoare avem cuprinsul Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice.

Structura Normei este una mai deosebita! Daca nu esti familiarizat cu ea poti scapa anumite informatii. Din acest motiv in cuprinsul de mai jos am pus imediat langa text-ul care trateaza o speta de coexistenta si tabelul/figura asociata chiar daca in norma acestea au o alta ordine. Am indicat numarul paginii la care poate fi gasit fiecare titlu!

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

24/10/2019

  L-am repostat doar pentru a putea fi semnalat pe platforma LinkedIn ca exista!

Articolul il puteti citi utilizand urmatorul link: Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil  postat tot pe WordPress.

Multumesc pentru intelegere!

PE 101/1985 si PE 101A/1095 format pdf

23/10/2019

Avand in vedere interesul manifestat de mai multi utilizatori ai blogului pentru PE 101 si PE 101A postez formatul pdf al celor doua reglementari:

PE101-85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A Instructiuni privind stabilirea distantelor  normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV, in raport cu alte constructii

 

Puteti contribui si Dvs cu normative / instructiuni / fise tehnologice la completarea unei biblioteci tehnice!

In categoria „Biblioteca Tehnica” va recomand pe blog:

Bibliografia 2017 pentru examen RTE_ISC domeniile 6.1 si 8.1: instalatii si retele electrice (include link-uri descarcare normative)

LEGE (R) 10 18-01-1995 legea calitatii in constructii

Lege actualizata 50_1991 SGC lege autorizare construire

Ordinul MDRL 839 12-10-2009 metodologia legi 50/1991

HGR 272 14-06-1994 regulament ref control de stat

HGR 273 14-06-1994 regulament de organizare a receptiei

Ordinul MTTC 1558 26-08-2004 conformitatea produselor

HGR 766 21-11-1997 conditii de calitate in constructii

HGR 925 20-11-1995 expertize_verif pr, executie, constructii

HGR (R) 622 21-04-2004 introd pe piata a produselor

Regulamant 305_ro UE comercialiarea prod pt constructii

Regulament UE 765_2008 acreditari suprav piata prod pt constructii

Rectificare_regulamant_305_ro_nou comencializ prod pt constructii

Ordinul 1895 31-08-2016 autorizare RTE

I7_2011 Normativ pentru proiectarea, executie si exploatarea  instalatiilor electrice aferente cladirilor

Normativ I 18-1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie 

Normativ P118_3_2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea treia: instalatii de detectare, semnalizare si avertizare

NP 061_2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea Sistemelor de iluminat artificial din clădiri

NP_099_2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiior electrice dn zone cu pericol de explozie

C56-2002-Verif calitate, receptia lucrarilor

118_1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

NTE 007 LES ORDIN ANRE 38_2008 Pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice

PE 106 Normativ pentru proiectarea si executarea  LEA jt

PE 116_1994 incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

Th_12_Normativ NP 062-2002

Th_13_NTE 003 04 00 peste 1kV

Th_14 Ord Min Transp 571_1997

Th_15_Legea ee 123_2012

Th_16 Codul tehnic al retelei electrice de transport ord 20+35_2004

Th_17_C 16-84 lucr pe timp friguros

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 Regulament de Furnizare Energie Electrica

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Cod RET1: Codul tehnic al retelei electrice de transport partea I– revizia 1

05.2_Cod RET2:  Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET partea II

06_Standard performanta Transportul  Energiei Electrice

07_Cod RED_Ord 128_2008 Codul tehnic al retelelor electrice de distributie 

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a Energiei Electrice

09_Cod Masura Energiei Electrice_21_06_02

10_Ord 04 07 Zone Protectie si de Siguranta MO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011  Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_Anexa 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_calculul curentului scurtcircuit in retelele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _ Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice _Ord 38_2008

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

23_PE 102 proiectare instalatii de conexiuni si distributie joasa tensiune

24_PE 103-92 verif rezistenta mecanica instalatii la curent de surtcircuit

25_PE106_Constructia LEA joasa tensiune

26_PE 120 pag 1-48 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in RED si la consumatorii industriali si similari

27_PE 132_2003 august_proiectarea Reteleor Electrice de Distributie

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Alte instructiuni si regulamente

3.2 RE-I 96-2004 instructiune rep st beton degradati mt si jt

3.2 RE-I 206-2004 Instructiune stare th stapi si cadre de beton statii 110kV

1LI-Ip4/17-2012 Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare

PE 127/83 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice aeriene

FL 4-85 LEA 6-20 kV Stalpi de beton simplu si dublu circuit

FS 4-82-Fisa tehnologica privind executia instalatiilor  de legare la pamant la Statii, Posturi de transformare  si LEA

FS 11-1990-Fisa tehnologica montarea posturilor de transformare pe un stalp de beton

3.2 FT 38-83-Revizia tehnica a LEA 6-20 kV

3-2-LJ-FT-47-2010 Executia Liniilor Electrice Aeriene de joasa tensiune cu anexe si figuri!

3.2.FT-24-73 – Revizia sigurantelor de inalta tensiune de tip interior si exterior de 6-35 kV

2-RE-FT 35-2001-Executie bransamente

2-RE-FT 35-1991 – Executie bransamente

2-RE-FT 35-83 Branțamente electrice

2-RE-FT 35-75 Branțamente electrice

1. Lj-IP8-97 Ljt torsadat

Norma Th aprobata prin Ord 30_2013 actualizat 27.11.2019

Norma Th aprobata cu Ord 51_2009 actualizata 27.11.2019

Norma Th Ord ANRE 228_ 2018 ref CE prosumatori.docx

Nota de prezentare ref Ord ANRE 208_2018

Ord 228 2018 pdf

Punere la pamant in LEA 20 kV

06/10/2018

Am primit inregistrarea unei puneri la pamant intr-o LEA 20 kV alimentata dintr-o statie cu neutrul tratat cu bobina de stingere. Locul defectului a fost situat la cca 30 km de statia de transformare:

 

Dupa cum se observa riscurile asociate de incendii si/sau tensiuni de pas si de atingere periculoase sunt cat se poate de reale. Motive temeinice pentru respectarea zonelor de protectie si de siguranta respectiv pentru reglementare lor cat mai riguroasa.

In situatia pe care o analizam defectul s-a datorat intrarii in zona de amorsare a arcului electric a unei crengi. Trunchiul copacului respectiv se afla la cca 8 m de axul LEA 20 kV

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

24/01/2016

SGC 2010

Prin amabilitatea unor colegi am primit cateva poze relevante pentru dificultatea interventiilor in retele pe timp de iarna si implicit pentru riscurile care pot determina intreruperi in distributia energiei electrice catre consumatori.

DSCN0602

DSCN0606

DSCN0607

Va recomand pe blog:

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

18/08/2014

SGC 2010 ANRE a aprobat conditiile generale asociate licentelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

Reglementarea vizeaza:

  • agentii economici concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice: ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie Muntenia Sud, ENEL Distributie Dobrogea, CEZ Distributie, E. ON Moldova Distributie, Electrica Distributie Muntena Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud, Electrica Distributie  Transilvania Nord – anexa 1
  • agentii economici care nu sunt concesionari ai serviciului de distributie a energiei electrice – anexa 2

Ord 73 2014 cond gen licente distributie

Acest ordin este unul foarte important pentru activitatea distribuitorilor de energie electrica dar si pentru intreaga gama de clienti beneficiari ai serviciului de distributie de energie electrica.

Intelegerea comportamentului distribuitorilor de energie electrica  presupune cunoastrea principalelor acte normative care le regelementeaza activitatea!

Reglementarea contine si articole care vor genera dezbateri interesante intre cei  vizati direct de acest ordin!

Cateva din principalele reglementari in domeniul distributiei energiei electrice sunt:

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

07/08/2014

SGC 2010 Apelez la utilizatorii blogului care au posibilitatea sa semnaleze parlamentarilor necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind coexistenta liniilor electrice aeriene cu toate tiputile de vegetatie care poate fi intalnita in culoarele de siguranta. Cine stie poate reusim sa identificam un parlamentar care rezoneaza cu o necesitate obiectiva de reglementare!

Eu sunt convins ca daca am avea un cadru legislativ clar am putea preveni foarte – foarte  multe pene de curent daca vom putea realiza culoare de siguranta adevarate pentru LEA prin zonele cu vegetatie.

Consider ca ar trebui inceput cu abrogarea invechitului Decret 237/1978  care inca reglementeaza culoarele de siguranta prin paduri. Decretul 237/1978 ar trebui abrogat intrucat este caduc iar legea energiei 123/2012 mandateaza ANRE sa reglementeze culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) prin zone cu vegetatie

Culoarul care n-ar pune probleme este, pentru LEA 20 kV de 24m. Desi ANRE recunoaste necesitatea latimii de 24 m pentru culoarul de siguranta cand e sa prevada defrisari s-a simtit obligata sa tina cont de Decretul 237/1978 inca neabrogat!

Am scris multe articole pe acesta tema pe blog .  Cateva dintre ele pe care le consider relevante si explicite si care  ar permite unui parlamentar sa isi fundamenteze o initiativa legislativa se regasesc il lista de mai jos cu link-uri incorporare

In articolele de pe blog exista inclusiv  trimiteri la videoclipuri relevante cu efectele vegetatiei asupra reteleor electrice precum si multe exemple de practica internationala.

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

 

Pentru LEA mt sustin standardizarea profilului din figura urmatoare pentru culoarul de siguranta. Cu x am marcat arborii a caror talie depaseste limita de siguranta si care trebuie indepartati prin taiare de la suprafata solului

 

 

In articolele recomnadate aduc argumente rationale pentru propunerea facuta!

 

 

 

 

 

 

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

Calamitati in retelele electrice

03/08/2014

SGC 2010 La sfarsitul lunii iulie retelele electrice au fost calamitate pe arii largi. Aproape fara reverberatii in mass media energeticienii au dus o lupta crancena cu stihiile naturii. Probabil ca inainte de cuvinte ar trebui sa vedem cateva imagini ca sa dam acoperire cuvintelor:

Punct de alimentare (un fel de statie electrica unde sunt racordate mai multe circuite 20 kV) inundat si umplut cu mal care in mai putin de 12 ore din momentul in care s-a putut intra in el a foat repus sub tesniune cu toata ca apa si noroiul a patruns si in compartimentele de circuite secundare:

DSC01392

Sa ne intelegem sedimentele depuse au avut inaltimea de aproape un metru in conditiile in care ore in sir apa a depasit nivelul celuleleor. A se vedea urmele lasate pe peretii celulelor. In imaginea de mai sus se vede ca la momentul interventiei apa continua sa intre pe geamul distribuitorului 20 kV.

In acelasi loc:

DSC01416

sau:

DSC01495

Un sarpe de dimensiuni impresionante pentru plaiurile mioritice si-a revendicat distribuitorul 20 kV

DSC01423

 

Compartiment de circuite secundare calamitat:

 

DSC01430

 

In liniile electrice aeriene prapadul a fost de dimensiuni epice. Pe anunite zone de retea in trei zile de viituri s-au rupt mai multi stalpi decat cumulat in ultimii zece ani.

Modalitatile in care au fost avariate retelele sunt intr-o gama larga:

  • stalpi  luati cu totul de ape,
  • stalpi doborati urmare a erodarii fundatiilor
  • stalpi rupti sub actiunea directa a apelor sau care au cedat ca urnare a caderii stalpilor afectati direct de distrugerea fundatiilor
  • stalpi rupti de caderea arborilor antrenati de vant si sau de viitura
  • disparitia unor suprafete mari de teren cu tot cu portiuni mari de retele urmare a schimbarii cursurilor raurilor
  • alunecari masive de teren care au antrenat fie doar stalpii retelelor electrice fie au antrenat arborii de pe versanti peste retelele electrice

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

DSC03819

DSC03829DSC03836

stp 37 bis

zona st 22

 

In urmatoarele zile dupa trecerea viiturilor este de asteptat sa apara informatii despre stalpii afectati de viituri care au ramas in picioare dar care au fundatiile avariate.

La joasa tensiune inca este posibil sa se descopere stalpi cazuti mai ales in zonele izolate si/sau in retele cu conductor izolat.

In afara efectelor  viiturilor vizible direct mai periculoasa este uzura prematura care a afectat intregul volum de retele din zonele calamitate si care in perioadele viitoare se va concretiza intr-o avalansa de avarii (pene de curent) aparent fara explicatie.

Efortul concetatenilor nostri care lucreaza in domeniul reteleor electrice pentru efectuarea reparatiilor necesare este unul deosebit pe care il depun cu respect fata de consumatorul final de energie electrica.

In amasura in care reusesc sa surmontez contrangerile de spatiu pe care mi le impune platforma care gazdueste blogul voi adauga noi imagimi.

Post de transformare prabusit intr-un canal de scurgere ape pluviate. Viitura pe care oamii satului n-au vazut-o de asemenea dimensiuni in ultima suta de ani a luat cca 20 m din malul canalului pe o lungime de cca 50 de m. Canalul respectiv 95% din an este uscat!

Barza 03

 

IMAG1485

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

„se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde „stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): „Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea „amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara „lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC