Posts Tagged ‘RET’

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

30/08/2015

SGC 2010 Rezumat managerial: configuratia instalatiilor de racordare coroborata cu particularitatile constructive ale instalatiilor si cu modul de amplasare a echipamentelor de comutatie si a celorlalte echipamente componente ale racordurilor influenteaza in mod direct masurile tehnice de electrosecuritate.

Descrierea masurilor de electrosecuritate diferite necesita texte personalizate in conventia de exploatare de unde si necesitatea existentei mai multor tipuri de conventii de exploatare. Paleta factorilor care ne conduc la texte personalizate este intregita de: optiunea treptei de dispecer cu autoritate de decizie asupra ordinului de investire, cerinte ale partenerilor, necesitatea acordarii partenerilor de drepturi de acces ai manevra largite/restranse, amplasamentul grupurilor de masura etc

In materialul urmator am desenat cu verde utilizand un editor de scheme instalatiile asupra carora se lureaza si cu mana restul instalatiilor.

Asupra diversitatii conventiilor de exploatare ed2

Generalitati

In conventie si in schemele de ma jos am identificat cele doua categorii de lucrari respectiv de „tronsoane de racord” diferite din pdv al masurilor necesare de electrosecuritate:

  1. lucrari / „tronsoane de racord” care impun luarea masurilor de electrosecuritate in axul LEA
  2. lucrari / „tronsoane de racord” la care zona de lucru se poate realiza fara sa afecteze alti consumatori in amonte de punctul de racordare si care sa nu impuna participarea OD prin manevre la realizarea conditiilor de electrosecuritate

Indirect analiza efectuata ne va perite sa identificam solutiile tehnice care ar trebui evitate deoarece pentru o gama de lucrari prea larga care se efectueaza in aval de punctele de delimitare necesita luarea masurilor in instalatiile OD cu afecterea continuitatii in alimentarea cu ee a altor utilizatori RED si implicit cu afectarea eficientei operationale a RED

Vom analiza diverse racorduti radiale din instalatiile OD cu configurarii si particularitati constructive care influenteaza masurile de electrosecuritate necesare pentru executatea lucrarilor si implicit cu prevederi adecvate si diferite in conventiile de exploatare.

In articol se vor utiliza urmatoarele acronime:

  • CLP cutite de legare la pamant
  • STE separator tripolar de exterior (fara cutite de legare la pamant (CLP) montat de regula orizontal )
  • STEv separator tripolar de exterior montat vertical
  • STEPno separator tripolar de exterior cu CLP montat orizontal
  • STEPnv separator tripolar de exterior cu CLP montat vertical

Cazurile „clasice” de la care plecam sunt, in opinia mea cele tratate la cap urmator: [1_2]

[1_2] racordurile radiale din LEA mt cu stalpi dedicati pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 1_2

figura 1_2

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 1_2

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
1 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 1 STE de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
2 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 1 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Diferenta dintre racordurile cu STE si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant (montate orizontal in cazul analizat) STEPno este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STE fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPno in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Precizam in mode explicit ca masurile de electrosecuritate depind cumulativ de:

  1. configuratia schemei monofilare (solutia de racordare)
  2. particularitati constructive si mod de montare ale elementelor componente: aparate de comutatie: orizontal/vertical, pe stalpi comuni cu alte echipamente sau pe stalpi dedicati, tip solutie constructiva: aeriana/subterana etc
  3. marimea zonei de lucru precizata in cererile de retragere din exploaatre

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 1_2 o vom numi provizoriu „Conventie tip A

[3_4] Racordurile radiale din LEA mt cu separatorul de racord montat vertical in axul LEA si cu PTA montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 3_4

fig 3_4

Remarcam ca in cazurile 1 si 2 respectiv 3 si 4 separatorul de racord si postul de transformare sunt amplasati pe stalpi diferiti intre care exista o deschidere LEA

Din pdv al masurilor de electrosecuritate, pentru lucrari la separatorul de racord atat in cazurile 1 si 2 in care separatorul de racord are un stalp dedicat cat si in cazurile 3 si 4 in care separatorul de racorde ste montat vertical pe stalpul din axul LEA, sunt necesare masuri in amonte de punctul de racordare in axul LEA

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 3_4

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
3 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 3 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
4 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 4 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Diferenta dintre racordurile cu STEv montat in axul LEA si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant STEPno (montate vertical in cazul analizat) montat in axul LEA este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STEv fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare in deschiderea dintre stalpul de racord din axul LEA si stalpul PTA dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPnv in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Sub presiunea necesitatii de reducere a suprafetei de teren afectata/necesara constructiei racordurilor 20 kV se impun solutiile cu numar redus de stalpi. Ori de cate ori este posibil recomandam din retiuni de electrosecuritate, ca alternativa la montarea separatorului de racord pe comun stalpul PTA, montarea separatorului de racord vertical in axul LEA si a PTA de stalp dedicat

Apreciem ca pentru cazurile 1-4 se poate utiliza acelasi tip de conventie de exploatare si anime „conventia tip A „intrucat in toate cele 4 cazuri analizate echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizibila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
[5_6] Racordurile radiale din LEA mt cu stalp comun pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 5_6

fig 5_6

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 5_6

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
5 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
6 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 6 STEPno sau STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno sau STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri
  • masuratori profilactice
6 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Amplasarea separatorului de racord pe stalp comun cu PTA-ul impune necesitati de masuri tehnice de electrosecuritate in amonte clemele de racordare, in axul LEA pentru un tonson de racord care include STE de racord in cazul 5 respectiv include si STEPno sau STEPnv de racord in cazul 6

In cazul 6 exista lucrari in aval de separatorul de racord STEPno sau STEPnv pentru care aceste tipuri de separatoare de racord pot asigura separatia vizibila. Montajul verical al separatorului de racord cu CLP (STEPnv) confera reducerea riscurilor de accidentare comparativ cu separatorul de racord in montaj orizontal (STEPno). Emitentul autorizatiei de lucari decide inca de la formularea cererii de retragere din exploatare daca dispune executarea de lucrari la care sa utilizeze CLP cu care este dotat STEPno sau dupa caz STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru. In toate cazurile in care la lucrari se utilizeaza dispozitive de ridicat macara / PRB se vor dispune/solicita masuri de electrosecuritate in axul LEA, in amonte de separatoarele de racord montate pe stalpul PTA indiferent de tipul lor constructiv STEPno sau dupa caz STEPnv

Diferenta dintre racordurile cu STEPno (montate orizontal) si cele dotate cu STEPnv (montate vertical) pe stalp comun cu PTA este legata existenta unei game mai largi de lucrari in aval de separatorul de racord care permit utilizarea STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru cu efecte benefice atat pentru OD cat si pentru proprietarul racordului care se reflecta in operativitatea, si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate.

Pentru cazurile 5 si 6 remarcam necesitatea unor prevederi in conventia de exploatare diferite fata de cazurile 1 si 2 respectiv diferite fata de cazurile 3 si 4 acesta in principiu se rezuma la echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului:

  • in cazul 1 – 4 acest echipament este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizivila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
  • in cazurile 5 si 6 echipamentul care „defineste” masurile de electrosecuritate facand delimitarea tintre tronsoanele de racord care necesita masuri de electrosecuritate in amonte de punctele de racordare respeciv care necesita masuri de electrosecuritate care afecteaza doar racordul este Intreruptorul / sigurantele de pe circuitul general al CD a PTA (cu exceptiile / particularitatile mentionate mai sus)

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 5_6 o vom numi provizoriu „Conventie tip B

[7_8] Racordurile radiale cu PTA montat in axul LEA

Scheme conventii 7_8

fig 7_8

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 7_8

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
7 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
8 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 8 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri

masuratori profilactice

8 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Analizand figurile 5_6 si respectiv 7_8 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi tronsoane relevante respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Cazurile 7_8 si 5_6 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare Conventie tip B.


[9_10] Racordurile radiale din LEA cu trecere in LES cu sepratorul de racord montat pe stalp dedicat diferit de stalpul cu CTE

Scheme conventii 9-10

fig 9_10

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 9_10

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
9 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 9 STEo de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEo de racord
10 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 10 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Analizand cazurile 9_10 si respectiv 1_2 si 3_4 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare Conventie tip C

[11_12] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA si CTE montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 11_12

fig 11_12

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de  echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 11_12

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
11 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 11 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEv de racord
12 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 12 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Analizand figurile 11_12 si respectiv si 9_10 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 11_12, si 9_10 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu Conventie tip C

[13_14] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat pe stalp nr 1 comun cu CTE

Scheme conventii 13_15

Fig 13_15

Remarcam ca pe stalpul utilizat in comun pentru CTE si separatorul de racord tip STEo, STEv si STEPno (cazurile 13 si 14) la toate lucrarile (la separatorul de racord si respectiv la CTE si cablu) sunt necesare masuri de electrosecuritate in amonte de clemele de racordare la axul LEA din cauza ca nu se asigura distantele de electrosecuritate intre conductoarele care leaga borbele de sarcina ale separatorului de racord de CTE si partea care ar ramane cu tensiune in amonte de bornele de retea ale separatorului de racord respectiv in cazul SETo si STEv nu se poate nici monta scurtcircuitor mobil intre CTE si bornele de sarcina ale separatorului de racord

Tabelul 13_15

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
13 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
14 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV
15 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazurile 13 si 14 si respectiv 5_6, si 7_8 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10 si 11_12, necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[16_17] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA impreuna cu CTE

Scheme conventii 16_17

fig 16_17

Tabelul 16_17

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
16 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
17 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazuile cazurile 13 si 14 si 16 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 13 si 14 si 16 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 si 17 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10, 11_12, si 17 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[18] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in amonte de punctul de racordare

Scheme conventii 18

fig 18

Tabelul 18

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
18 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazurile 5_6, 7_8, 13 si 14 remarcam unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED (PA/PC/PTCZ/PTAb respectiv la axul LEA).

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip E”

 

[19] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in aval de punctul de racordare in instalatiile utilizatorului

Scheme conventii 19

fig 19

Tabelul 19

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
19 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazul 19 remarcam sunt identice din pdv al masurilor de electrosecuritate pentru lucrari in circuitele primare care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED Diferentele sunt date de lucrarile la grupul de masura

Diferentele impun un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „conventie tip F”

Recapituland pentru gama de racorduri radiale am identificat 5 tipuri distincte de conventii de exploatare. Gama de conventii cadru necesare creste semnificativ daca vom analiza cazurile de alimentari in bucla la 20 kV sau din doaua sau mai multe surse/circuite respectiv la alimentarile din statiile de transformare.

Consider ca am adus argumente suficiente si explicite care dovedesc ca problematica conventiilor de exploatare nu se poate reduce doar la un singur formular si ca elaboratorii conventiilor trebuie sa fie atenti la toate detaliile de configurarie si de particularitati constructive care pot influenta masurile de electrosecuritate pentru realizarea zonelor de lucru.

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

22/08/2015

SGC 2010 Dl Dan B pune in discutie  doua intrebari interesante:

  1. Sunt lucrarile de defrisare / intretinere a culoarelor de siguranta LEA  lucrari de mentenanta?
  2. Culoarul de siguranta este sau nu parte componenta a LEA?

Mai jos puteti gasi ca cateva opinii asupra acestor probleme. Suntem interesati sa cunoastem si alte puncte de vedere!

  • Dan B Says:
    Buna ziua,am urmarit si citit comentariile si legislatia aplicabila in domeniul defrisarilor. ma confrunt cu o problema profesionala (Transelectrica) in ceea ce priveste incadrarea tipului de mentenanta aferente serviciilor de intretinere culoar de trecere(functionare) al LEA.As dori sa stiu parerea dvs. pentru a ma elucida: daca defrisarile efectuate „la ras” reprezinta mentenanta a LEA, daca culoarul LEA face parte din LEA (ca SISC sau ca ansamblu functional asupra caruia se intervine), daca includerea cheltuielilor cu defrisarile sunt corect bugetate intr-un plan de mentenanta si atit, chiar daca se executa defrisari in zone care nu pun in pericol siguranta LEA.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:
      Buna ziua,Interesanta tema! Raspunsul meu este afirmativ peste tot: culoarul LEA este „parte componenta” a LEA, toata gama de lucrari defrisare/decoronare arbori intra in categoria lucrarilor de mentenanta.
      Am discutat problema ridicata de Dv si cu cativa colegi din cadrul a 3 operatori de distributie si respectiv cu seful unui Centru de Exploatare Transelectrica. Cu totii impartasim aceeasi opinie.As dori sa inteleg mai bine ideea „defrisarilor in zone care nu pun in pericol siguranta LEA” Din punctul meu de vedere executam lucrari in culoar care nu trebuie comentate dar si inafara culoarului daca se identifica arbori slab ancorati in sol sau aflati in alte situatii care pot pune in pericol LEA. De exemplu cu inaltimi mai mari de H+3m unde H este distanta masurata in proiectia orizontala intre arbore si proiectia orizontala a conductorului extrem al LEA situat pe partea cu copacul. Inaltimea la care se afla varful copacului este egala cu diferenta de cota intra cota LEA si cota terenului pe care creste arborele la care se adauga inaltimea deasupra solului a arborelui. Inafara culoarului daca arborii respectivi nu pun in pericol LEA lucrarile sunt inutile /abuzive si chiar ilegale.

      Cu stima,
      SGC

  • Dan B Says:
    Multumesc pt raspuns dar incerc sa ma lamuresc aducand in discutiile din cadrul Companiei argumente scrise.Astfel, am tot cautat unde scrie „culoarul de functionare/de trecere” este parte componenta a LEA. In toate definitiile liniei electrice aeriene nu exista mentionat culoarul (NTE 003, Ordin ANRE 35/2002, etc). definitia acestui culoar (coridor dupa decret 273/78 inca in vigoare) este „fasia de teren (suprafata terestra) situata… in axul LEA” si nicidecum „componenta LEA”. LEA ca instalatie tehnologica este compusa din: stalpi, coductoare, izolatori, fundatii, cleme, etc… asupra carora intr-adevar se intervine prin mentenanta. Alt argument e ca mentenanta se executa de catre operatori asupra unui mijloc fix.Culoarul nu e in proprietatea niciunuia dintre acesti operatori. In cadrul lucrarilor de mentenanta, in cadrul reviziilor si nu numai (interventiilor accidentale) se pot executa taieri, toaletari dar numai daca prin aplicarea unor reguli de crestere(tendinta de cadere, etc) sau in urma declansarilor, se stabileste cu certitudine ca acel copac sau zona necesita taierea definitiva.

    Prin „punerea in pericol siguranta LEA”, m-am referit la siguranta in functionare – adica cresterea prognozata a unui copac, dupa ritmul de crestere stabilit ar putea ajunge in zona de siguranta .

    Pentru a dezvolta putin, expun situatia in care s-au executat defrisari in culoarul de functionare, prin taieri de arboret pe suprafate insemnate dar au fost lasati in picioare (in aceeasi zona defrisata) copaci cu diametre mai mari si mult mai inalti decit acel arboret. Sau…. latimea culoarului nu a fost respectata dupa efectuarea acestor lucrari, existand de exemplu cazuri cind la o LEA de 400kV in loc de 54m…. s-a lasat 36m. (sa nu mai vorbesc de marcajele inexistente de la Romsilva).

    Aceste lucrari se executa dupa un necesar estimativ si nu cel real stabilit in urma controalelor pe linii. ar fi trebui numarati toti copacii care ar putea afecta, in anul urmator sa zicem, functionarea LEA – lucru imposibil in unele zone din tara. deci nu se poate spune ca acele suprafete chiar sunt necesar a fi defrisate, tocmai de aceea actiunea in sine de defrisare a unor zone nu intra in conceptul de mentenanta, pt ca pur si simplu acele zone si copaci nu au afectat functioanarea LEA. Inca o situatie ar fi ca au existat declansari(destule) in zone care nu au fost trecute in acel necesar de defrisat.

    In concluzie, aceasta defrisare, dupa pararea mea, nu este mentenanta, este un serviciu de curatenie al spatiului verde.
    Cu stima,
    Dan B

    • stoianconstantin Says:
      Dl Dan. daca Dv aveti problele cu intretinerea culoarelor de siguranta cand in fapt RET beneficiaza de reglementari mai favorabile ce sa mai vorbim de intretinerea culoarelor de siguranta aferente RED.Cred ca este putin filozofica intrebarea deca culoareul de siguranta este sau nu „parte a LEA sau mai larg a capacitatii energetice”.Va propun sa discutam cazul unei statii. Probabil ca suprafata inchisa cu gard toata lumea este de acord ca apartine statiei si ca este un fel de componenta a statiei. Zonele de protectie si de siguranta sunt asociate statiei. Le zinem cum vrem parte componenta sau sa zicem asociata statiei un lucru este de necontestat sunt zone adiacente statii unde tehnic sunt necesare constituirea unor restrictii care au si sustinere legala.

      Acum costurilor cu intretinerea le putem zice oricum insa dupa mine atata timp cat conditioneaza curent buna functionare a RET/RED sunt costuri operationale strict legate de bune functioanre a retelei. Ori noi avem putine categorii de costuri operatioanle. Uzual le spunem costuri cu „lucrarile operative” cand sunt facute cu/de personalul operativ iar atunci cand implicam alt personal decat cel operativ le spunem de obicei costuri de mentenanta care poate fi detaliata in fel si chip.

      O discutie separata este legata de cum trebuie sa arate profilul unui culoar de siguranta si frecventa cu care facem intretinerea lui si aducerea la profilul standard. Se poate lua in discutie si asigurarea unui anumit grad de valorificare a culoarului LEA de catre silvicultura si/sau pomicultura pentru ca alte valorificari care tin de agricultura cred ca se practica in mod curent si nimeni nu le pune in discutie.

      Din punctul meu de vedere Transelectrica are castigat dreptul la un culoar pe care periodic sa in aduca la ras prin zonele farestiare. Legislatia lasa si loc de negociere pentru regelementarea unei valorificari superioare a culoarelor de siguranta cu conditia ca amenajamentele silvice/pomocole sa nu pune in pericol siguranta LEA respectiv sa nu ingreuneze lucrarile d ementenata si interventiile operative in caz de avarii.

      Cadastrarea RET este un lucru deosebit de bun care permite Transelectrica o foarte buna baza pentru regelementarea relatiilor cu proprietarii de teren pe care existe amplasate componentele RET.

      Sper sa reusim sa capacitam si alte puncte de vedere! O sa incerc sa salvez aceste comentarii intr-un articol pentru mai multa vizibilitate.

      SGC

    • Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

    • Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    • Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    • Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

    • Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

    • Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

    • Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

    • LEA versus LES

    • Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

ANRE pune in discutie: Propunere de reglementare privind condiţiile tehnice de racordare la RET pentru centralele electrice eoliene

08/08/2008

 

Pe site www.anre.ro s-a pus in discutie o intructiune de racordare la RET a centralelor eoliene: 

Acronime

CEE

Centrale electrice eoliene

CEED

Centrale electrice eoliene dispecerizabile

CEEND

GEE

 

Centrale electrice eoliene nedispecerizabile

Grup electric eolian

Definiţii

 

Centrala electrica eoliana (CEE)

 

Unul sau mai multe grupuri electrice eoliene racordate în acelaşi punct la RET sau RED.

Centrala electrica eoliana dispecerizabila (CEED)

Centrala electrica eoliana cu o putere instalată mai mare de 10 MW în punctul de racordare la sistem.

Centrala electrica eoliana nedispecerizabila (CEEND)

Centrala electrica eoliana cu o putere instalată mai mică sau egala cu 10 MW în punctul de racordare la sistem.

Grup electric ( generator)

Ansamblu de echipamente (de regula rotative) destinat producţiei de  energie electrică prin transformarea unei alte forme de energie.

 

Grup electric eolian (GEE)

 

Grup electric destinat să transforme energia eoliană în energie electrică

Puterea nominala a unui grup electric eolian

Puterea maxima de functionare continua, indicata in general de fabricant, pe care o poate produce grupul la  viteza maximă a vantului considerata la proiectare.

 

 

 

1. Stabilirea puterii maxime instalate in centralele electrice eoliene racordate la reţelele electrice de interes public (RET/RED)

Art. 1.                                       (1) Stabilirea puterii maxime instalate in CEE si a necesarului de rezerva de putere din punct de vedere al siguranţei sistemului se realizează conform procedurii specifice elaborata de OTS si avizata de către ANRE.

(1)    OTS emite avize tehnice de racordare la SEN pentru CEE in măsura in care  nu este afectata siguranţa funcţionării SEN (se asigura inclusiv adecvanta in condiţiile realizării ţintei stabilite de statul roman pentru utilizarea surselor regenerabile) în CEE.

(2)    OTS publica periodic valoarea puterii instalate in CEE pentru care s-au acordat deja avize de racordare si valoarea maxima a puterii instalate in CEE pentru care se pot acorda avize tehnice de racordare.

 

 

 

2. Cerinţe pentru centralele electrice eoliene dispecerizabile (CEED)

 

 

Art. 2.                           CEED  trebuie să respecte integral cerinţele  codului tehnic al RET şi prezentei reglementări.

 

Art. 3.                           CEED trebuie să fie capabile să producă pe durata nelimitata, în punctul de racordare, simultan puterea activă şi reactivă maxima corespunzătoare condiţiilor meteo, in conformitate cu  diagrama P-Q echivalenta pentru care a primit aviz, în banda de frecvenţe 49÷50,5 Hz şi în banda admisibilă a tensiunii (v. cap.3 din codul RET).

 

Art. 4.                           (1) CEED trebuie să aibă capacitatea:

 

(a)  sa funcţioneze continuu pentru frecvenţe cuprinse în intervalul 47,5 ÷ 52 Hz;

(b)  sa rămâna conectate la reţea pentru frecvenţe  cuprinse în intervalul 47,0 ÷ 47,5 Hz timp de minimum 20 de secunde;

(c)   sa rămâna conectate la reţea atunci când se produc  variaţii de frecvenţă având viteza de până la 0,5 Hz/ secundă;

(d)  sa funcţioneze continuu  la o tensiune in punctul de racordare în domeniul 0,85 ÷ 1,10 Un;

 

 

(2)    La variaţiile de frecvenţă din SEN, CEED trebuie sa  asigure:

 

(a)  la creşterea frecvenţei peste 50,2 Hz, scaderea puterii active cu cel puţin 40% Pinstalata/Hz;

(b)  un sistem de automatizare care sa nu permita pornirea nici unui GEE suplimentar atâta timp cât frecvenţa este mai mare de 50,2 Hz;

(c)   la scăderea frecvenţei sub 49,8 Hz, cresterea puterii active până la limita maximă a puterii active disponibile data de condiţiile meteo existente la momentul respectiv.

 

Art. 5.                           (1) GEE  trebuie  să rămână in funcţiune:

 

(a)   la variatii ale frecventei in domeniul 49÷47,5 Hz, cu o reducere liniară a puterii produse, proporţională cu abaterea frecvenţei, cu condiţia ca reducerea puterii cu frecventa, la 47,5 Hz, să fie de cel mult 20%;

(b)   la variaţii de frecvenţă cu viteza de până la 0,5 Hz/s şi/sau variaţii de tensiune în domeniul 0,85 ÷ 1,10Un;

(c)   la apariţia golurilor şi a variaţiilor de tensiune în punctul de racordare de tipul celor din figura 1:

 

 

Figura 1: Forma golurilor de tensiune la care GEE  trebuie sa ramana in functiune

 

(2) Pe durata golurilor de tensiune CEED trebuie să producă putere activă corespunzător nivelului tensiunii remanente şi să maximizeze curentul  reactiv injectat, fără a depăşi limitele de funcţionare ale CEED. CEED trebuie sa poată genera curentul reactiv maxim un timp de minimum 3 s.

(3) Din momentul   restabilirii tensiunii reţelei electrice în limitele normale de funcţionare, CEED trebuie să producă întreaga putere activa disponibila in cel mai scurt timp posibil, cu un gradient de variaţie a sarcinii de cel puţin 20 % din puterea nominală / secunda.

 

Art. 6.                           (1) CEED va fi prevăzută cu un sistem de reglaj automat al puterii active in funcţie de valoarea frecvenţei (reglaj automat f / P). Acesta va acţiona conform unei curbe de răspuns frecvenţă/putere activă exemplificată în figura 2, unde Pd reprezintă puterea activă maximă pe care o poate produce centrala în condiţiile curente de viteză a vântului. Coordonatele punctelor A, B, C, D şi E depind de valoarea frecvenţei, a puterii active pe care o poate produce centrala şi de valoarea de consemn la care este limitată puterea activă, în intervalele: A (50-47 Hz), B (50-47 Hz), C (50-52 Hz), DE (50-52 Hz). Poziţia punctelor se setează conform solicitărilor OTS.

 

 

 

0

20

40

40

40

60

80

100

47

48

49

50

51

52

53

A

B

C

D

E

Pd

(%)

f (Hz)

 

                 Figura 2: Variatia puterii CEED functie de frecventa

 

 

(2) Modificarea puterii active generate datorită variaţiilor de  frecvenţă va fi realizată, pe cât posibil, prin modificarea proporţională a puterii active generate de fiecare grup al CEED, nu prin pornirea şi oprirea de grupuri. Viteza de răspuns a fiecărui grup aflat în funcţiune trebuie să fie cel puţin 60% din puterea nominală pe minut (MW / min).

(3) Daca valoarea frecvenţei ajunge la o valoare mai mare decât cea corespunzătoare segmentului „D – E”  pe curba caracteristică prezentată în  figura 2, se admite ca CEED să fie deconectata. Oricare GEE care a fost deconectat va fi repus în funcţiune imediat ce este posibil din punct de vedere tehnic.

 

Art. 7.                           (1) Valoarea   puterii active produsa de o CEED trebuie să poată fi limitată la   o valoare de consemn.

(2)    Marimea valorii de consemn trebuie să poată fi setată local sau preluată automat de la distanţă în  intervalul intre puterea minima tehnic si puterea instalată a centralei.

(3)   CEED trebuie să asigure reglajul puterii active în punctul de racordare cu o precizie de  ±5% din puterea instalata (ca putere medie pe 5 minute).

 

Art. 8.                (1) In functionare normala, CEED trebuie să aibă capacitatea;

(a) de a regla viteza de creştere/ reducere liniară a puterii active produse la        o  valoare impusă de OTS (MW / minut);

(b) de a reduce, la dispoziţia OTS, puterea activa produsa la valoarea solicitata (inclusiv oprire) respectând viteza de variaţie (încărcare/descărcare) stabilita. Viteza de variaţie a puterii trebuie sa fie respectata atât în cazul variaţiei naturale de putere (intensificarea/diminuarea vitezei vântului), cât şi pentru variaţiile consemnului de putere. Prevederile de mai sus nu se refera la opririle intempestive.

(2) Valoarea vitezei de variaţie a puterii  trebuie să poată fi setată într-o gamă  cuprinsă între 10% din puterea instalată/ minut si viteza maxima admisibila,  data de fabricant.

 

Art. 9.                (1) CEED trebuie sa instaleze sisteme de protecţii care să asigure  declanşarea de la sistem în cazul pierderii stabilităţii.                                                                                                   (2) OTS poate solicita in avizul de racordare instalarea suplimentara in CEED a unor sisteme de automatizare destinate reducerii rapide a puterii, chiar pana la oprire.

 

Art. 10.           (1) Producătorul este responsabil pentru protejarea grupurilor şi a instalaţiilor auxiliare ale acestora contra pagubelor ce pot fi provocate de defecte în instalaţiile proprii sau de impactul reţelei asupra acestora la acţionarea protecţiilor de deconectare a CEED sau la incidentele din reţea (scurtcircuite cu şi fără punere la pământ, acţionări ale protecţiilor în reţea, supratensiuni tranzitorii, etc.) cât şi în cazul apariţiei unor condiţii excepţionale / anormale de funcţionare.

(2)    Reglajele protecţiilor la interfaţa CEED – SEN se stabilesc de către OTS.

 

Art. 11.            Dacă un grup eolian a declanşat din cauza vitezei mari a vântului, acesta trebuie să aibă capacitatea de a se reconecta automat atunci când viteza vântului revine sub limita de oprire/deconectare.

 

Art. 12.            (1) La valori ale tensiunii în punctul de racordare situate în banda admisibilă de tensiune, puterea reactivă produsă/absorbită de o CEED trebuie să poată fi reglată continuu corespunzător unui factor de putere situat cel puţin in gama 0,95 capacitiv si 0,95 inductiv.

(2)    Reglajul tensiune-putere reactiva in punctul de racordare trebuie sa poată fi realizat automat prin:

  (a) reglajul tensiunii;

  (b) reglajul puterii reactive schimbate cu sistemul;

                  (c) reglajul factorului de putere.

(3) Condiţiile de detaliu privind reglajul tensiunii si puterii reactive se    stabilesc de OTS prin ATR.

(4) Viteza de răspuns a sistemului de reglaj al tensiunii trebuie să fie de minimum 95% din puterea reactivă disponibila / secundă.

 

Art. 13.           In regim normal de funcţionare al reţelei, CEED nu trebuie să producă în punctul de racordare variaţii rapide de tensiune mai mari de ± 5 % din tensiunea nominală.

 

Art. 14.            Soluţia de racordare a CEED trebuie sa aiba in vedere evitarea funcţionarii CEED in regim insularizat, inclusiv prin dotarea cu protecţii care să deconecteze CEED intr-un asemenea regim.

 

Art. 15.            (1) Condiţiile de proiectare prevăzute în standardul referitor la generatoarele eoliene, IEC 61400, constituie cerinţe minimale pentru grupurile electrice eoliene componente ale CEED.

(2) Indiferent de numărul grupurilor electrice eoliene, al instalaţiilor auxiliare aflate în funcţiune, cât şi  de puterea produsă, calitatea energiei electrice în punctul de racordare trebuie să se conformeze cel puţin cerinţelor standardelor internaţionale EN sau IEC in vigoare si menţionate in Anexa 1 la Codul Tehnic al RET.

 

Art. 16.           OTS verifica şi asigura că  racordarea şi funcţionarea CEED prevăzute a fi instalate nu conduce la încălcarea normelor în vigoare privind calitatea energiei electrice.

 

Art. 17.           În scopul efectuării studiilor de stabilire a soluţiei de racordare sau de  planificare, solicitantul pune la dispoziţia OTS un model de simulare a funcţionarii centralei/grupului eolian. Modelul trebuie sa fie furnizat într- un format cerut de OTS. Modelul trebuie sa evidenţieze parametrii centralei / grupului eolian necesari atât pentru calculele de regimuri staţionare cât şi pentru cele de regimuri dinamice/ tranzitorii.

 

Art. 18.           Înainte de punerea în funcţiune a unei CEED, de comun acord cu OTS, se stabileşte programul de probe prin care se demonstrează capacitatea CEED de a îndeplini condiţiile de racordare impuse de OTS prin ATR. Probele includ şi  verificarea modelului de simulare a funcţionării.

 

Art. 19.            CEED trebuie dotata cu sisteme de măsurare si de monitorizare a funcţionării şi a calităţii energiei electrice în punctul de delimitare.

 

Art. 20.            In situaţii speciale, evidenţiate prin studii proprii, OTS poate impune condiţii suplimentare celor de mai sus sau mai restrictive.

 

 

 

3. Cerinţe pentru centralele electrice eoliene nedispecerizabile (CEEND)

 

 

Art. 21.            (1) Pentru CEEND cu puterea instalată ≥ 1 MW dar pana la 10  MW  OTS sau OD, după caz,  stabileşte care din condiţiile de mai sus trebuie  îndeplinite.

(2)    Pentru CEEND cu puteri instalate ≤ 1 MW se impun următoarele cerinţe minime:

(a) Sa poată fi conectate şi deconectate prin comandă de la distanţă;

(b) Să funcţioneze în paralel cu reţeaua fără a produce variaţii de tensiune      mai mari de ±  5% din tensiunea nominală;

(c) Să respecte condiţiile de calitate a energiei electrice produse, stabilite de OTS sau OD, după caz, conform normelor în vigoare.

 

 

4. Cerinţe pentru echipamentele de telecomunicaţii

 

 

Art. 22.           Titularul de licenţă pentru producerea energiei electrice în GEE/CEE cu puteri mai mari de 1 MW trebuie să asigure continuitatea transmiterii informaţiilor SCADA către OTS.

 

 

Art. 23.           (1) Toate CEE trebuie să poată fi supravegheate şi comandate de la distanţă.

(2) Funcţiile de comandă şi măsurătorile operaţionale trebuie să poată fi puse la dispoziţie OTS, la cerere, într-un punct convenit de interfaţă cu sistemul EMS SCADA.

(3) Teletransmisiile includ cel puţin: puterea activă şi reactivă produsă şi  maxim posibilă,  tensiunea, frecvenţa, poziţia elementelor de comutaţie din punctul de delimitare, energia activă produsă, reglaj f / P (da/nu), viteza şi direcţia vântului, presiunea atmosferică, temperatura,  etc.

(4) OTS precizează măsurătorile  şi alte informaţii care trebuie teletransmise  de CEE şi încheie cu producătorul un acord de confidenţialitate referitor la acestea.

 

Art. 24.           Titularul de licenţă pentru producerea energiei electrice în CEED este obligat să facă aranjamentele necesare, inclusiv în ceeace priveşte infrastructura, pentru a fi capabil să furnizeze către OTS prognoze de producţie (putere activă) pe baza datelor meteo, pe termen mediu (1÷3 zile)  şi scurt ( 4÷24 ore).

 

 

 

 

 

 

Informaţii necesar a fi transmise de CEE

 

            Titularul de licenţă pentru producerea energiei electrice în centrale electrice eoliene va trimite pentru fiecare centrală electrică eoliană / GEE pentru care solicită racordarea, respectiv efectuarea de probe pentru punerea în funcţiune, datele tehnice indicate în tabelul 2.1 sau 2.2. Punerea în funcţiune şi darea în exploatare se face numai după realizarea probelor de funcţionare, integrarea în sistemul SCADA al OTS şi transmiterea la acesta a rezultatelor probelor conform tabelelor următoare.

           

S- date standard de planificare

D – date de detaliu de planificare

R – date comunicate pentru elaborarea studiului de soluţie şi cererea de racordare

P – date comunicate cu minimum 3 luni înainte de PIF

T – date determinate (înregistrate) în urma probelor (testelor) care fac obiectul activităţilor de testare monitorizare şi control. Determinarea acestor date se realizează în cadrul probelor de  PIF şi se transmit la OTS în maximum 10 zile de la PIF.

 

 

 

 

                                                                                                                                 Tabelul 2.1

Date pentru centralele electrice eoliene dispecerizabile

Descrierea datelor (simbol)

Unităţi de măsură

Categoria datelor

Firma producătoare a grupului electric eolian

Denumire

S, R

Tipul de grup electric eolian

Descriere

S, R

Aprobarea de tip pentru grup electric eolian

Număr

certificat

S, R

Racordare la reţea, amplasare Bara Colectoare şi Punctul de Racordare

Text, schemă

S, R

Tensiunea nominală in punctul de racordare (la Bara Colectoare şi Punctul de Racordare)

kV

S, R

Schema electrică a întregii centrale electrice eoliene

Schemă

D, P

La nivelul centralei electrice eoliene:

Puterea activă instalată a CEED

MW

S,  R

Viteza vântului pentru pornire

m/s

S, R

Viteza nominală a vântului (corespunzătoare puterii nominale)

m/s

S, R

Viteza vântului de deconectare

m/s

S, R

Variaţia puterii generate cu viteza vântului

Tabel

S, R

Puterea maximă aparentă la bara colectoare a CEED

MVA

S,  R

Putere activă  netă maximă la bara colectoare a CEED

MW

D, P

Puterea activă maximă măsurată la bara colectoare a CEED

          valoarea medie pe 60 secunde

          valoarea medie pe 0,2 secunde

MW

T

Puterea activă minimă măsurată la bara colectoare a CEED

          valoarea medie pe 60 secunde

          valoarea medie pe 0,2 secunde

MW

T

Putere reactivă maximă în regim inductiv la bara colectoare

MVAr

S,  P,T

Putere reactivă minimă în regim inductiv la bara colectoare

MVAr

S,  P, T

Putere reactivă maximă în regim capacitiv  la bara colectoare

MVAr

S,  P, T

Putere reactivă minimă în regim capacitiv  la bara colectoare

MVAr

S,  P, T

Frecvenţa maximă/minimă de funcţionare la parametri nominali

Hz

D, P

Trepte de putere activă posibil de realizat

MW/treapta

P, T

Viteza de variaţie a puterii active

MW/min

P, T

Consumul serviciilor proprii la puterea maximă produsă la bara colectoare

MW

T

Curentul maxim de scurtcircuit (III şi I)

kA

S, R, T

Comportare la scurtcircuit

Figura

 

Condiţii speciale de conectare/deconectare a centralei electrice eoliene altele decât ale grupurilor electrice eoliene componente

 

Text

S, R, P

Modelul matematic al centralei electrice  eoliene şi simulările efectuate

Text

D,P

Reglajul puterii active în punctul de cuplare la bara colectoare

(bucla de reglare)

DA/NU

şi schema de reglare

D,P

Reglajul tensiunii în punctul de cuplare la bara colectoare (bucla de reglare)

DA/NU

şi schema de reglare

D,P

Parametrii liniei de racordare intre bara colectoare si punctul de Racordare

 

S

Date referitoare la grupurile electrice eoliene care alcătuiesc centrala electrică eoliană

Numărul de grupuri eoliene care constituie CEED

Număr

S,R

Tipul grupurilor electrice eoliene care constituie CEED

Text

D,P

Puterea activă instalată şi tipul fiecărui grup electric eolian

MW

S,R

Comportarea la goluri şi întreruperi precum şi la variaţia de frecvenţă

Schema/date tehnice/grafic

D,P,T

Modelul matematic al grupurilor electrice  eoliene şi simulările efectuate

Scheme text

D,P

Putere reactivă în regim inductiv la puterea activă maximă generată

MVAr generat

S,  P,T

Putere reactivă în regim inductiv la putere activa minimă generată (la viteza minimă de funcţionare)

MVAr generat

S,  P,T

Putere reactivă în regim capacitiv la puterea activă maximă generată

MVAr absorbit

S,  P,T

Putere reactivă în regim capacitiv la puterea activă minimă generată (la viteza minimă de funcţionare)

MVAr absorbit

S, P,T

Diagrame pentru grupurile eoliene componente şi centrala electrică eoliană în ansamblu:

Diagrama de capabilitate a CEED pe bara colectoare

Date grafice

S,  R,P, T

Diagrama P-Q

Date grafice

S,  R,P, T

Unităţi de transformare MT/110kV prin care CEED se racordează la bara de 110kV:

Număr de înfăşurări

Text

S, R

Puterea nominală pe fiecare înfăşurare

MVA

S,  P

Raportul nominal de transformare

kV/kV

S,  R

Tensiuni de scurtcircuit pe perechi de înfăşurări

% din Unom

S,  R

Pierderi în gol

kW

S,  P

Pierderi în sarcină

kW

S,  P

Curentul de magnetizare

%

S,  P

Grupa de conexiuni

Text

S, R

Domeniu de reglaj

kV-kV

S,  P

Schema de reglaj (longitudinal sau longo-transversal)

Text, diagramă

D, P

Mărimea treptei de reglaj

%

D,P

Reglaj sub sarcină

DA/NU

D,P

Tratarea neutrului

Text, diagramă

S, R,P

Curba de saturaţie

Diagramă

D,P

Parametri de calitate ai energiei electrice  pe fiecare grup (proiectaţi/realizaţi)

Coeficient de flicker*)

 

S, T

Factorul treapta de flicker*)

 

S, T

Factor de variaţie a tensiunii*)

 

S, T

Număr maxim de operaţii de comutare la interval de 10 min*)

 

S, T

Număr maxim de operaţii de comutare la interval de 2 ore*)

 

S, T

La bara colectoare

 

 

Factor total de distorsiune de tensiune THDu, THDi*)

 

S, T

Armonice (până la armonica 40) *)

 

S, T

Factor de nesimetrie de secvenţă negativă

 

S, T

In punctul de Racordare

Coeficient de flicker de scurtă şi de lungă durată

monitorizare

S, T

Variaţia de tensiune

monitorizare

S, T

            *)Conform tabele anexă

 

 

                                                                                                                                 Tabelul 2.2

Date pentru centralele electrice eoliene nedispecerizabile

cu puteri cuprinse între 1 şi 10MW

 

Descrierea datelor (simbol)

Unităţi de măsură

Categoria datelor

Firma producătoare a grupului electric eolian

Denumire

S, R

Tipul de grup electric eolian

Descriere

S, R

Aprobarea de tip pentru grup electric eolian

Număr

certificat

S, R

Racordare la reţea, amplasare Bara Colectoare şi Punctul de Racordare

Text, schemă

S, R

Tensiunea nominală in punctul de racordare (la Bara Colectoare şi Punctul de Racordare)

kV

S, R

Schema electrică a întregii centrale electrice eoliene

Schemă

D, P

La nivelul centralei electrice eoliene:

Puterea activă instalată a CEEND

MW

S, R

Viteza vântului pentru pornire

m/s

S, R

Viteza nominală a vântului (corespunzătoare puterii nominale)

m/s

S, R

Viteza vântului de deconectare

m/s

S, R

Variaţia puterii generate cu viteza vântului

Tabel

S, R

Puterea maximă aparentă la bara colectoare a CEEND

MVA

S, R

Putere activă  netă maximă la bara colectoare a CEEND

MW

D, P

Puterea activă maximă măsurată la bara colectoare a CEEND

          valoarea medie pe 60 secunde

          valoarea medie pe 0,2 secunde

MW

T

Puterea activă minimă măsurată la bara colectoare a CEEND

          valoarea medie pe 60 secunde

          valoarea medie pe 0,2 secunde

MW

T

Putere reactivă maximă în regim inductiv la bara colectoare

MVAr

S, P,T

Putere reactivă minimă în regim inductiv la bara colectoare

MVAr

S, P, T

Putere reactivă maximă în regim capacitiv  la bara colectoare

MVAr

S, P, T

Putere reactivă minimă în regim capacitiv  la bara colectoare

MVAr

S, P, T

Frecvenţa maximă/minimă de funcţionare la parametri nominali

Hz

D, P

Consumul serviciilor proprii la puterea maximă produsă la bara colectoare

MW

T

Curentul maxim de scurtcircuit (III şi I)

kA

S, R, T

Comportare la scurtcircuit

Figura

 

Condiţii speciale de conectare/deconectare a centralei electrice eoliene altele decât ale grupurilor electrice eoliene componente

 

Text

 

D,P

Date referitoare la grupurile electrice eoliene care alcătuiesc centrala electrică eoliană

Numărul de grupuri eoliene care constituie CEEND

Număr

S,R

Tipul grupurilor electrice eoliene care constituie CEEND

Text

D,P

Puterea activă instalată şi tipul fiecărui grup electric eolian

MW

S,R

Comportarea la goluri şi întreruperi precum şi la variaţia de frecvenţă

Schema/date tehnice/grafic

D,P,T

Modelul matematic al grupurilor electrice  eoliene şi simulările efectuate

 

D,P

Putere reactivă în regim inductiv la puterea activă maximă generată

MVAr generat

S, P,T

Putere reactivă în regim inductiv la putere activă minimă generată (la viteza minimă de funcţionare)

MVAr generat

S, P,T

Putere reactivă în regim capacitiv la puterea activă maximă generată

MVAr absorbit

S, P,T

Putere reactivă în regim capacitiv la putere activă minimă generată (la viteza minimă de funcţionare)

MVAr absorbit

S, P,T

Diagrame pentru grupurile eoliene componente şi centrala electrică eoliană în ansamblu:

Diagrama de capabilitate a CEEND pe bara colectoare

Date grafice

S, R,P, T

Diagrama P-Q

Date grafice

S, R,P, T

Unităţi de transformare JT/MT, respectiv  MT/110kV prin care CEEND se racordează la bara de MT sau 110kV:

Număr de înfăşurări

Text

S, R

Puterea nominală pe fiecare înfăşurare

MVA

S,  P

Raportul nominal de transformare

kV/kV

S,  R

Tensiuni de scurtcircuit pe perechi de înfăşurări

% din Unom

S,  R

Pierderi în gol

kW

S,  P

Pierderi în sarcină

kW

S,  P

Curentul de magnetizare

%

S,  P

Grupa de conexiuni

Text

S, R

Domeniu de reglaj

kV-kV

S,  P

Schema de reglaj (longitudinal sau longo-transversal)

Text, diagramă

D, P

Mărimea treptei de reglaj

%

D,P

Reglaj sub sarcină

DA/NU

D,P

Tratarea neutrului

Text, diagramă

S, R,P

Curba de saturaţie

Diagramă

D,P

Parametri de calitate ai energiei electrice  pe fiecare grup (proiectaţi/realizaţi)

Coeficient de flicker*)

 

S, T

Factorul treapta de flicker*)

 

S, T

Factor de variaţie a tensiunii*)

 

S, T

Număr maxim de operaţii de comutare la interval de 10 min*)

 

S, T

Număr maxim de operaţii de comutare la interval de 2 ore*)

 

S, T

La bara colectoare

 

 

Factor total de distorsiune de tensiune THDu, THDi*)

 

S, T

Armonice (până la armonica 40)

 

S, T

Factor de nesimetrie de secvenţă negativa

 

S, T

În punctul de Racordare

Coeficient de flicker de scurtă şi de lungă durată

monitorizare

S, T

Variaţia de tensiune

monitorizare

S, T

*)Conform tabele anexă

                                                                                                                     

 

 

 

 

 

 

                                                                                                        Anexă Tabel 2.1, Tabel 2.2

Informaţiile din tabele trebuie să corespundă definiţiilor şi procedurilor de măsurare din CEI 61400-21. Abaterile faţă de valorile transmise trebuie anunţate. Dacă OD/OTS solicită, el trebuie să primească un raport de testare. Orice modificări ulterioare trebuie aprobate de OD/OTS.

            Variaţii de tensiune cu efect de flicker

Coeficient de flicker pentru turbina în funcţiune, c (yk, va)

 

Viteza medie a vântului, va

(m/s)

Unghiul impedanţei reţelei, yk (grade)

30

50

70

85

6

 

 

 

 

7.5

 

 

 

 

8.5

 

 

 

 

10.0

 

 

 

 

Variaţii de tensiune şi flicker determinate de operaţiile de comutare

Tipul de operaţie de comutare

Pornire la viteza admisibilă / nominala a vântului

Nr. maxim de operaţii de comutare în 2 ore

 

 

Unghiul impedanţei reţelei, yk (grade)

30

50

70

85

Factorul treapta de flicker, kf (yk)

 

 

 

 

Factorul de variaţie de tensiune, ku (yk)

 

 

 

 

Tipul de operaţie de comutare

Cazul cel mai defavorabil de comutare al generatoarelor sau al înfăşurărilor

Nr. maxim de operaţii de comutare în 2 ore

 

 

Unghiul impedanţei reţelei, yk (grade)

30

50

70

85

Factorul treapta de flicker, kf (yk)

 

 

 

 

Factorul de variaţie de tensiune, ku (yk)

 

 

 

 

           

 

 

 

 

 

 

 

Armonice

            Datele se completează pentru grupurile electrice eoliene prevăzute cu un convertor electric de putere.

            Pentru curenţi sub 0,1 Inom nu este necesar să se determine aceste valori.

Ordinul

Puterea emisă

(kW)

Curentul

armonic

(% din Inom)

Ordinul

Puterea emisă

(kW)

Curentul

armonic

(% din Inom)

2 ÷ 50 (par)

 

 

3 ÷ 49 (impar)

 

 

Factorul maxim de distorsiune pentru curent (% din Inom)

 

Puterea emisă la factorul maxim de distorsiune de curent (kW)