– Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate
Tot mai multi oameni reclama deteriorarea echipamentelor electrice pe timpul furtunilor. La originea acestor deteriorari sunt undele de supratensiune datorate loviturilor de traznet direct in instalatiile electrice din zona (prin zona intelagandu-se o arie cu raza de cativa zeci de kilometrii) sau loviturile de traznet in apropierea instalatiilor sau cladirilor caz in care undele de supratensiune apar prin inductie in instalatiile electrice.
Practic orice cablu sau teava care intra intr-un imobil poate conduce supratensiunile catre aparatele electrice su in anumite cazuri inductia produsa de traznet se face direct in circuitele electrice ale aparatelor din imobil.
Exista o gama larga de descarcatoare grupate pe 4 clase, proiectate pentru circuite electrice de forta sau pentru circuite CATv, Tv, telefonie etc. Aceste descarcatoare reusesc sa conduca la pamant undele de supratensiune.
Echiparea unei instalatii electrice cu descarcatoare costa probabil intre 100 si 300 de euro iar pentru instalatii mai mari sau pretentii de protectie sporite in mod sigur costurile sunt mult mai mari.
Revenind la intrebarea din titlu protectia instalatiilor este un moft daca utilajele protejate nu sunt foarte scumpe sau foarte importante in plus o instalatie neprotejata statistic vorbind are o probabilitate semnificativa sa nu fie supusa niciodata supratensiunilor si prin urmare protectia poate sa lipseasca. Este o necesitate in toate cazurile in care nu iti permiti luxul suportarii pagubelor pe care le pot produce supratensiunile.
Probabil ca o alternativa viabila la echiparea unui imobil cu protectii la supratensiuni atmosferice o constituie incheierea unei asigurari pentru riscurile asociate supratensiunilor atmosferice.
Este important de stiut ca in privinta supratensiunilor atmosferice operatorii din sistemul electroenergetic nu pot fi acuzati de „mall praxis” ei suportand in egala masura efectele distructive ale acestor fenomene naturale.
Puterea sub lupă ... până la bec! 
19/05/2008 la 15:21 |
Buna ziua, ma numesc Constantinescu Valentin, proiectul meu de licenta abordeaza tema protectiei retelelor de joasa tensiune impotriva supratensiunilor atmosferice conduse. Incerc sa fac o simulare in ATPdraw a functionarii unor dispozitive supresoare, insa m-am lovit de dificultatea modelarii retelei de joasa tensiune, mai exact nu cunosc ordinele de marime pentru cuplajele capacitive si inductive intre conductoare.Va rog frumos daca puteti, sa ma indrumati catre un normativ sau lucrare utila.
Numai bine !
19/05/2008 la 18:00 |
Salut Valentin,
Incearca Normativ pentru proiectarea si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune PE 106/2003 (poate fi accesat de pe blog) , NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00 si cartea Retele Electrice , ed Th 1974, Martin Bercovici, Arie A arie, Alexandru Poiata . Poate te consulti si cu indrumatorul tau de proiect. Imi pare rau ca nu pot sa iti ofer o mai buna indrumare!
Poate ma tii la curent cu rezultatele pe care le obtii.
19/05/2008 la 21:18 |
Interesant ca practic pe partea de JT a retelei nu exista protectie la supratensiuni cu exceptia DPST-urilor din BMP la consumatorii monofazati.
Explicatia ar fi undeva in statistici legat de aparitia supratensiunilor in reteaua JT sau este mai dificila realizarea dispozitivelor tip DRV pentru JT ?
Retea JT cu conductoare neizolate paralele pe 1-2 nivele (consumatori si/fara iluminat public) sau cu TYIR (torsadat 4-7 fire preizolate) pe 1-2 nivele ?
Pentru TYIR eventual de la producator sau din ceva catalog al producatorului.
La liniile vechi cu conductoare neizolate din cate am inteles mai exista si ceva „fire de comanda” sau ceva de genul la iluminatul public care habar n-am la ce se folosesc. Deci pentru o simulare cat mai apropiata de realitate e mai dificila treaba.
20/05/2008 la 17:10 |
Salut Andras,
Exista DRV clasa A. E drept ca au reinceput sa se monteze mai ales in ultimii ani. Numarul lor este invers proportional cu densitatea bransamentelor existant un fel de „amortizare” naturala a supratensiunii.
Firul suplimentar exista si azi in unele configuratii de TYIR avand rolul de distributie a semnalului de aprindere a iluminatului public atunci cand acesta provine de la un punct central de apindere. Pe timp de conflicte este util un astfel de punct central de aprindere de unde la nevoie se poate asigura camuflajul localitatii. Desigur ca mai sunt si alte motive pt existenta acestor scheme: de ex rationalizarea orelor de functionare a iluminatului public. Aceasta schema e totusi destul de arhaica.
Nu prea inteleg e e cu nivelele acelea. Da am un catalog. incearca pe site Pirelli poate poti downloada ceva si/sau solicita un catalog.
DPS asigura doar protectia la supratensiuni de frecventa industriala. La supratensiuni atmosferice sunt distruse primele avand o imunitate electromagnetica jenant de mica citeste si articolul BMP nu se pot proteja nici pe ele..!
21/05/2008 la 19:03 |
Am inteles sub „nivel” conductoarele care sunt in aceeasi plan orizontal sau apartin aceluiasi manunchi de cabluri. (Iluminat sau consumatori) la varianta cu conductoare neizolate respectiv la varianta cu TYIR.
21/05/2008 la 19:26 |
Salut Andras,
1 ‘La multi ani” !!!!
2 Atunci vorbim de conductoarele unuia sau mai multor circuite!
SGC
11/07/2008 la 08:45 |
O zi buna domnule Stoian!
Am revenit cu aceeasi intrebare ca si pe un alt post: de unde as putea procura normativul cu privire la dimensionarea sistemelor de protectie impotriva supratensinilor (paratraznet)?
Ma ocup de un proiect al instalatiei electrice unui hotel si deci nici nu se pune problema lipsei dotarii acestuia cu un astfel de sistem de protectie.
Acest normativ m-ar ajuta foarte mult sa trec peste impasul in care ma aflu .
Ati putea sa fiti mai detaliat cu privire la raspunsul ce mi-l veti acorda?
Rugamintea mea ar mai fi sa ma contactati pe e-mail daca se poate.
Va multumesc!
11/07/2008 la 18:55 |
Salut Lucian,
Incearca si acest link poate te apropii ceva mai mult de subiect. Iti recomand sa contactezi reprezentanta Obo Beterman (sper ca am scris corect numele) din Bucuresti si poti primi sprijin de specialitate sau EE Test din Timisoara pentru echipamente si instalatii interiare de protectie la supratensiuni atmosferice si de comutatie (descarcatoare clasele B.C si D . Mai sunt cativa furnizori de parataznete pentru cladiri care ofera programe de dimensionare.
Sistemul de protectie trebuie sa fie unul integrat atat paratraznere cat si instalatii de protectie bazate pe setul complet de descarcatoare si pe echipotentierea instalatiilor electrice si a tuturor conductelor metalice care intra in cladire.Caut si un normativ dar cred ca e cam ocolitoare calea aceasta!
Succes!
09/08/2008 la 16:01 |
pt. lucian
pe site http://www.anre.ro gasiti NTE 001/03/00 ( fost PE 109)
Art.1 Se aprobă NTE 001/03/00 “Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor”, prezentat în ANEXA* care face parte integrantă din prezentul ordin.
10/01/2009 la 16:31 |
La multi ani domnul Stoian si va salut!
Lucrez si eu la un proiect despre descarcatoarele cu ZnO si nu gasesc mare lucru despre ele pe internet. Am descoperit ca exista instructiunea [3] ICEMERG facuta pentru Electrica, care se refera efectiv la descarcatoarele cu ZnO. Imi puteti spune si mie unde gasesc aceasta instructiune?
Va multumesc anticipat !
10/01/2009 la 19:16 |
Salut Ionut,
La multi ani!
Care este titlul acestei instructiuni ICEMENERG? O varianta ar fi sa incerci la ICEMENERG!
SGC
18/02/2009 la 09:44 |
Buna ziua
Aveti idee unde pot gasi informatii despre constructia unei prize de pamant la un post de transformare (630 kVA). Ma intereseaza in principal partea teoretica dar si un calcul pentru rezistenta de dispersie necesar pentru acest caz.
Va multumesc anticipat
18/02/2009 la 18:42 |
Salut Silviu,
pe blog exista parca 1-2 articole pe aceasta tema in rest ar trebui coroborate informatii din mai multe locuri STAS 12601-12605, PE 106, NTE 004 si inca cateva normative si standarde.
Mai vorbim!
SGC
19/02/2009 la 17:09 |
felicitari! am dat intimplator peste acest site si are multe raspunsuri la intrebari pe care mi le-am pus de o vreme incoace ! sper sa fie cit mai multi cei care il acceseaza si gasesc informatii interesante pe teme tehnice ! Gasesc undeva pe net continutul STAS 6616 si alte standarde similare (STAS 12601-12605) ?
19/02/2009 la 18:40 |
Salut Victoria,
Multumesc pentru aprecieri.
Nu cred ca vei gasi pe net standardele ASRO este destul de vigilent!
SGC
21/04/2009 la 19:05 |
Buna ziua. Sunt studenta in ultimul an la Politehnica la Energetica si tema mea de licenta trateaza protectia statiior electrice contra supratensiunilor de trasnet (atmosferice). Am de asemenea aceeasi problema ca si dl Constantinescu Valentin. As vrea sa modelez o statie de 110 kV in ATP-DRAW.V-as ruga dc pot lua legatura cu dl Constantinescu pentru mai multe detalii despre modelarea statiei. Va multumesc anticipat.
21/04/2009 la 21:19 |
Incearca la adresa valentin_energ@yahoo.com
SGC
27/06/2009 la 16:26 |
Legat de situatia relatata la „posturi de transformare-cerinte tehnice”, ideea era daca nu exista descarcator la partea de JT in PTCZ atunci ce se intampla in cazul unei descarcari prin paratraznetul respectiv ? Teoretic incepe propagarea impulsului indus de paratraznet in conductoarele de la consola in reteaua de JT, pana ce nu cedeaza in una sau in mai multe locuri izolatia la socul produs de impuls. Dpdv al consumatorilor, in functie de distanta fata de locul generarii impulsului si de intensitate scapa cine are DPST sau ceva descarcator montat, DPST-urile cedeaza.
In practica cat de dese sunt situatiile cu pagube datorite STA in RED JT la consumatori ?
27/06/2009 la 18:16 |
Andras,
In principiu raspunsul se afla in textul articolului!. DPST-urile ai vazut ca nu rezista la STA (ai citit articolul BMP nu se poate proteja nici pe el!). In fapt deja BMP nu mai contin DPST.
Protectia instalatiilor interioare se face in modul descris in articolul dedicat acestui scop. Caile prin care o STA pot ajunge pe o LEA sunt diferite. In principiu LEA se si autoprotejeaza prin strapungerile locale care pot avea loc. Rezulta defectiuni punctuale care sunt in fapt raul cel mai mic atat pt LEA cat si pentru utilizatori.
SGC
27/06/2009 la 18:20 |
1.Cate ceva despre distantierele care se pun in LEA 20 KV,avantaje,dezavantaje,cerinte,nivel de izolatie..etc ??
2.La fel ptr.Izolatori composite suport cu clema basculanta ptr LEA
Va multumesc!
27/06/2009 la 18:37 |
Salut Gelu,
Incearca o documentare pe site Eximprod si Unimec si ma vorbim!
SGC
06/07/2009 la 20:25 |
In cazul pagubelor produse de STA la consumatori, OD plateste despagubiri sau nu respectiv cat de dese sunt cazurile cu paguba la consumatori din cauza STA prin RED JT ?
07/07/2009 la 06:00 |
Salut Andras,
La STA nu este obligat OD sa plateasa nimic. Pt ca lucrurile sa fie corecte pana la capat in ATR este necesar sa se recomande clientului masuri de protectie la STA.
Exista in acest sens o coerenta a prevederilor reglementarilor domeniului.
La STA OD este in postura de „victima” la fel cu ceilalti utilizatori racordati la RED.
Numarul cazurilor intamplate este mult mai mare decat al celor „sesizate” la OD!
SGC
22/07/2009 la 10:29 |
Sper sa nu deranjez foarte tare cu o intrebare: pentru o casa la curte care este afectata la fiecare furtuna de deterioarea unui aparat casnic ce-mi recomandati? In primavara aceasta mi s-a ars atat placa de la centrala termica cat si calculatorul si nu ma despagubeste nimeni, asigurarile nu se ocupa de supratensiuni iar la Electrica nici nu am incercat. Va multumesc anticipat pentru raspuns.
22/07/2009 la 21:48 |
Salut Melania,
Pentru inceput citeste pe blog articolele si comentariile ref la supratensiuni. Dupa care reluam discutia.
SGC
24/07/2009 la 10:37 |
buna ziua! @melania: descarcatoare de JT se gasesc si prin magazinele de bricolaj. va sugerez sa contactati un electrician care sa vi-l monteze.
19/08/2009 la 10:09 |
Buna ziua.
Ma intereseaza si pe mine un sitem de protectie in cazul supratensiunii pe retea, din cauza careia mi se ard electrocasnicele din casa.
Mentionez ca locuiesc la casa, casa fiind prima casa de langa transformator, dupa care mai sunt legate alte 20 case. Tensiunea de intrare in retea la mine este de 236-238 V, si la primele 5-6 case, dupa care ramane 220 V la celelalte case mai indepartate de transformator. In panoul din casa trifazicul masurat este de 416 V.
Frecvent mi se intampla urmatoarea situatie: becurile incep sa palpaie, sar sigurantele, si de fiecare data cand incerc sa le ridic se arde cate un obiect bagat in priza, dar fara sa fie in stare de functionare, desi astept cca. 15-20 minute inainte sa ridic sigurantele.
Va rog daca putei sa imi recomandati ceva pentru a proteja intreaga retea.
Va multumesc foarte mult.
O zi excelenta va doresc!
19/08/2009 la 17:55 |
Salut Loredana,
Tensiunea nominala este de 230V si poate varia in plaja +/- 10% adica 207-253V sau trifazat 360-440V. Fiind langa post este de asteptat sa fie necesar sa „gestionezi” tensiuni spre plaja de sus alimitei admise. In mod normal daca totusi tensiunea se pastreaza in aceasta plaja nu ar trebui sa ai probleme. daca ele persista sprobabil ca solutia ar fi sa iti achizitionezi un stabilizator de tensiune care sa lunctioneze in tampon intre contoar si tabloul de distributie interior.
Exista pe internet mai multe oferte.
Poate totusi e o problema in retea. Pentru diagnoza ti-ar trebui un voltmetru inregistrator.
SGC
19/08/2009 la 19:20 |
Mie oarecum seamana cu o intrerupere de nul, un contact prost undeva pe nul care cauzeaza supratensiuni, cand in aparatura aflata in priza se produce strapungerea din cauza supratensiunii apare scurtcircuitul care declanseaza sigurantele. Eu as verifica prima data instalatia electrica si numai dupa aceea as monta acel voltmetru inregistrator.
19/08/2009 la 19:25 |
Legat de acel voltmetru inregistrator, am incercat sa aflu mai multe despre si pentru expresia „voltmetru inregistrator” google mi-a dat rezultate numai din blog si vreo 2-3 din ceva dictionar online. Eventual un model ceva puteti spune sa caut dupa ? Multumesc anticipat !
19/08/2009 la 21:11 |
Salut Andras,
In principiu exista (s-au au existat) variante electromagnetice la care inregistrarea se facea pe hartie. Si variantele actuale electronice/numerice fie de sine statatoae fie ca functii in releele conplexe de protectii si comanda.
Pt aplicatiile din RED jt eu ma refere la niste voltmetre electonice care au si functii de memarare a valorilor efective mediate pe diverse intervale de timp.
SGC
19/08/2009 la 21:16 |
Salut Andras (2)
Este posibil si versiunea ta. In principiu cand am spus probleme in RED jt am inclus si contacte slabe pe nul. Acestea pot fi inclusiv in instalatia interioara.
Daca am avea o inregistrare a tensiunilor am putea da un diagnostic destul de precis. Eu ii recomad Loredanei sa faca si o plangere la OD.
SGC
19/08/2009 la 22:12 |
Mda, cam dificil pe nevazute analizata situatia…
26/08/2009 la 07:47 |
Ma intereseaza si pe mine daca exista vreo „arie de acoeprire” pentru descarcatoarele de joasa tensiune tip DELIN, sau chiar trebuie montate in fiecare capat de retea (TYIR 50 OLAL+3x16AL) indiferent cat de mica ar fi de distanta intre capete retelei. Exista prevederi legale?
26/08/2009 la 15:07 |
Salut Tiberiu exista un PE parca 145. E cam vechi dar altceva nu exista. Problema este destul de slab documentata si de asemenea cazuistica este modesta.
SGC
05/02/2010 la 21:36 |
vă salut, ce facem in situatia in care apar virfuri de sarcini in rețeaua de 220v ,care urcă spre 290 sau chiar 300 de volti intr-un timp foarte mic de ordinul milisecundelor,timp in care aparatura electronică sensibilă este afectată chiar si cu aparatură de protectie care declansează tîrziu [din punct de vedere termic].
05/02/2010 la 23:21 |
Kornel,
Cred ca este o oarecare problema cu modul in care ai descris fenomenul dar cred ca ideea de baza pe care doresti sa o pui in discutie sunt regimurile deformante. Si acestea si supratensiunile pot avea influenta negativa asupra comportarii in exploatare a receptoarelor electrice scurtandu-le durata de viata. Sunt solutii de protectie insa ele nu au o aplicabilitate larga probabil din cauza costurilor.
Pana la urma opinia mea este ca solutia ar putea veni de la producatorii echipamentelor electrice care ar trebui sa prevada masuri locale de imunizarea fiecarui aparat la poluarea electromagnetica. Poate ca se va realiza si acest deziderat insa cred ca e putin tentant pentru producatori pt ca se poate realiza doar crescand pretul receptoarelor electrice ceea ce probabil ca nu ii incanta.
Mai citeste cateva articale, de pe blog, pe acest subiect care este destul de interesant.
SGC
29/06/2010 la 14:22 |
Buna ziua domnue Stoian vreau sa va intreb daca intr-un bloc de locuinte pot folosi baterie de condensatori ?
De cine depinde alegerea bateriei si ce trebuie luat in calcul, sincer e prima data cand ma confrunt cu aceasta tema .
Va multumesc.
29/06/2010 la 16:10
Din cate stiu, la blocurile de locuinte nu prea se monteaza baterii de condensatoare, mai mult la consumatori industriali este nevoie de asta.
Ar trebui mai multe detalii decat cele furnizate pentru o evaluare corecta a situatiei.
26/10/2010 la 09:29 |
Buna ziua!
In zona in care locuiesc, destul de frecvent (3-4 ori pe luna) alimentarea cu energie electrica se intrerupe noaptea (intre 1 si 4) timp de cateva minute (maxim 20). La revenire se intampla ca restabilirea sa se faca dupa mai multe incercari.
In asemenea conditii imi pun problema de a gasi o solutie de protectie a aparatelor electrocasnice din apartament.
Din ceea ce am citit inteleg ca exista cel putin trei tipuri de supratensiuni:
*- Cele datorate fulgerelor – fata de care ne putem proteja cu descarcatoare de tensiune
*- Cele datorate „returului pe nul” – fata de care ne putem proteja cu bobine de declansare ce comanda un intrerupator.
*- „de comutatie” – caz in care nu prea imi este clar care ar fi o solutie viabila pentru protectie. Am gasit articole in care se facea referire la stabilizatoare de tensiune automate, iar in altele la „surge protection device” – acele prelungitoare cu „protectie”.
Va rog sa imi dati cateva idei in legatura cu aceasta problema.
Multumesc.
26/10/2010 la 19:20
Un contactor de putere cu suficienta distanta intre contacte in starea deschis ca sa nu se produca strapungere intre contacte la supratensiuni, care sa fie actionat cu temporizare montat in aval de BMP (bloc de masura si protectie). Cat timp este alimentata locuinta, contactele sunt inchise, cand dispare tensiunea circuitele locuintei sunt separate de retea, cand revine tensiunea conectarea circuitelor si actionarea contactorului se produce intarziat, astfel regimul tranzitoriu nu afecteaza consumatorii.
Cu mai multe elemente de temporizare cred ca se poate rezolva si blocarea actionarii contactorului in timpul incercarilor de restabilirea alimentarii, completat cu relee de tensiune maxima se poate rezolva si protectia la supratensiuni datorate intreruperii neutrului sau cazului retur pe nul. Pentru consumatori sensibili in timpul utilizarii alimentare prin UPS in cazul in care sunt de putere mai mica, in afara de perioada de utilizare si noaptea scoase din priza. Pentru alte supratensiuni as recomanda descarcatoare, dar problema este ca pentru supratensiunile atmosferice nu este de ajuns protectia dinspre reteaua electrica in cazul televizoarelor, receptoarelor radio, calculatoare conectate in retea de date, pentru aceste categorii sunt si alte cai prin care pot actiona supratensiunile atmosferice (antene, cabluri de date, linie telefonica, etc)
Pentru aceste categorii mai sensibile exista descarcatoare de tensiune speciale, componente special proiectate sa reziste la supratensiuni, ecranari, mediu de propagare diferit, etc. Aceasta problema poate sa fie una destul de stufoasa si complexa la aplicatii critice.
27/10/2010 la 10:40
Îmi poţi indica şi modelele comerciale ale contactorului si releului de temporizare? E mai usor sa cer firmei „vreau X contactor cu Y releu” 🙂
Pe internet (scheider.ro) găsisem ca şi soluţie de protejare la „returul pe nul” utilizarea unei bobine de declanşare MSU 26979 care să comande un declansator i DPN N, C60, C120 sau ID.
Se pot utiliza astfel de declanşatoare si pentru soluţia propusă de tine? Poate accepta o dublă comandă (temporizator si bobina declanşare) sau trebuie montate separat? Care e bine să fie primul după contor?
PS. Lucruri care mi-au rămas neclare 🙂 :
*- armonicele nu apar la orice conectare? De ce unele sunt periculoase şi altele nu?
*- În reţeaua electrică există mai multe generatoare… Cum se reuşeşte sincronizarea fazelor tensiunii generate de fiecare astfel încât să nu existe defazaje? Nu cred că sunt lăsate „la liber” pentru că există posibilitatea ca într-un punct să ajungă tensiune cu o frecvenţă data şi o fază iniţială anume în acelaşi timp cu o tensiune cu aceeaşi frecvenţă şi o fază defazată cu pi si s-ar ajunge în situaţia paradoxală de a nu avea tensiune… În aceeasi abordare ar fi cum se sincronizează frecvenţele astfel încât să fie egale… la frecvenţe diferite, teoretic cel puţin, undele ar trebui să se compună şi să iasă ceva aproape de haos 🙂
28/10/2010 la 13:35
La centrale electrice exista control sincronism, grupul/centrala numai atunci poate fi cuplata la SEN (Sistemul Energetic National) cand criteriile de sincronism sunt indeplinite (tensiunea, frecventa si faza grupului/centralei poate sa difere foarte putin de cele ale sistemului). Sincronizarea acum se face automat din cate stiu, pe vremuri insa se facea manual, urmarind sincronoscopul care compara fazele celor 2 sisteme, cand acul sincronoscopului se oprea atunci trebuia cuplat grupul la sistem, viteza cu care se invartea acul era in functie de decalajul dintre fazele celor 2 parti.
La grupuri electrogene de rezerva nu este conditie sincronismul, chiar se interzice functionarea paralela cu reteaua, generatorul porneste de obicei la disparitia tensiunii, deci nu ai cu cine sa te sincronizezi, consumatorul de obicei este alimentat in regim tampon daca este sensibil la durata de intrerupere de la comutarea de pe alimentarea de baza pe ceea de rezerva, la revenirea tensiunii grupul se decupleaza automat si are loc comutatia inversa.
Legat de armonici nu stiu ce sa spun, o chestie ar putea sa fie ca unii armonici sa aiba valori periculoase, dar asta este doar o presupunere, din cate imi amintesc armonicii parca au valori mai mici decat fundamentala ca amplitudine, dar nu bag mana-n foc ca asa si este peste, sincer vorbind cu partea cu armonici nu prea m-am ocupat. Atat stiu sigur legat de armonici ca nu sunt preferati in energetica, cand sunt prezenti, fiecare componenta „contine” energie, din total se foloseste numai fundamantala de 50 Hz si restul se pierde, de aceea se prefera eliminarea armonicilor.
Legat de conactor si element de temporizare nu pot sa dau model concret, era numai o idee cum s-ar putea implementa un modul de protectie.
28/10/2010 la 16:02
Săr’mâna de explicaţii 🙂
De partea cu protecţia… mă gândesc la ceva de genul:
contor –>declansator 1 comandat de un releu de intarziere –>declansator 2 comandat de o bobina MSU 26979 –> siguranta diferentiala –>sigurante automate –> retea apartament
declansator 1 comandat de un releu de intarziere ar trebui sa ma tina in afara circuitului o perioada de 15-20 secunde cat estimez ca ar putea exista armonici,
declansator 2 comandat de o bobina MSU 26979 – protectie la supratensiuni generale din retea
dacă ideea e bună rămâne să văd exact ce componente să solicit şi să caut o firmă care să nu mă jupoaie 🙂
28/10/2010 la 17:35
Problema cu supratensiuni este mai complexa, pentru unele poate sa fie destul si MSU, la supratensiuni cu variatie mai lenta, dar la cele de tip impuls nu prea, timpul de reactie probabil este mai lent decat durata impulsului, pana ce ajunge sa deconecteze, impulsul deja poate si sa treaca si paguba e produsa. Aici intervine avantajul descarcatoarelor. Poate pentru returul pe nul este de ajuns MSU, dar s-ar putea ca la variatia tensiunii si la fenomenele tranziente ce pot apare in cazul unui contact defect si „oscilant” sa nu mai fie eficient.
29/10/2010 la 09:39
descarcatoarele nu se folosesc pentru protectia la supratensiunile induse de trasnete?!?… Cel putin asa am inteles din ceea ce am citit pana acum.
Propune-mi, te rog, o alta schema care sa raspunda mai bine cerintelor de protectie…
29/10/2010 la 19:01
Ideea este ca trebuie un element de protectie care sa fie capabil sa reactioneze suficient de rapid si fara timp de comutatie.
Descarcatorul ar fi recomandat sa fie chiar imediat dupa contor in BMP, urmat de contactorul cu intarziere la anclansare care poate actionat si de protectia pentru retur pe nul pentru declansare, urmat de protectie maximala si diferentiala.
08/04/2011 la 18:00 |
Buna ziua.Puteti sa-mi spuneti daca e real ceea ce se spune despre <>care se gasesc pe Google? Un prieten a cumparat si adevarul e ca nu stiu cum dar la functionarea unui frigider mai vechi cu compreso,e vizibila economia! Fara ia 800mA iar cand pune acel economizor in priza scade la 650mA.Vorbesc de consumul compresorului. In schimb la becuri economice la masuratori cind baga si economizorul creste foarte mult consumul!!! E adevarat ca daca tensiunea e mai mica platim FACTURA mai MARE? P=U*i. La mine frecvent sunt 195V-200V MULTUMESC.
08/04/2011 la 22:20 |
Sarcina reprezentata de consumator este aceeasi, indiferent de tensiune. Problema este daca sursa poate sa debiteze cantitatea de putere necesara pentru consumul respectiv. In cazul retelei electrice cu scaderea de tensiune se reduce si puterea maxima disponibila, cantitatea de energie ce trece prin contor depinde de consumator. Aparatul respectiv jongleaza cu factorul de putere, insa NU reduce consumul de putere activa care este contorizat la utilizatorii casnici. Ceea ce indica ampermetrul este curentul corespunzator puterii aparente S, care depinde de puterea activa P si de puterea reactiva Q – triunghiul puterilor pe baza caruia se poate si face triunghiul curentilor. Aparatul reduce puterea reactiva cu imbunatatirea factorului de putere, insa puterea activa ramane neschimbata. Scade Q, scade si S, deci scade si curentul masurat, dar asta insa nu este contorizat la consumatori casnici, ci numai la consumatori trifazati care au atat contor de energie activa, cat si de energie reactiva. Insa si utilizatorii casnici produc energie reactiva, s-a facut un studiu in SUA, energia reactiva produsa de consumatorii casnici insumata, corespunde puterii unei centrale electrice, deci la nivel de sistem este deja semnificativ cantitatea de energie reactiva produsa de consumatorii casnici, asta fiind o componenta semnificativa din consumul propriu tehnologic al retelei, practic este energie pierduta.
26/05/2011 la 21:26 |
Buna seara.
Ca amator in retele electrice,am o intrebare:Cum se comporta becurile economice(U:220-230V) intr-un circuit dintr-un restaurant ce se afla chiar langa transformator,si unde frecvent exista varfuri de tensiune de cca 250-260V?
Pentru ca becurile cu incandescenta mi se ard(explodeaza) frecvent si deci trebuie sa gasesc o solutie.
Va multumesc
26/05/2011 la 23:16
Buna dimineata!
Nu stiu! Inca nu am astfel de becuri si nici nu m-am documentat asupra problemei. Ti-as recomanda un stabilizator de tensiune. cu cca 500 lei rezolvi elegant problema iar banii ii recuperezi prin prelungirea duretei de viata sa zicem a becurilor!
Succes!
SGC
24/04/2012 la 18:31 |
Buna ziua,
Va rog sa ma ajutati sa rezolv urmatoarea problema : vreau sa stiu daca un stalp (metalic) de iluminat cu panouri fotovoltaice, cu acumulatori (24V) – trebuie prevazut cu o priza de legare la pamant ? Pana in prezent am primit raspunsuri si pro si contra.
Mentionez ca stalpul de iluminat functioneaza independent, nefiind racordat la un alt tip de retea. Astept cu interes parerea Dvs.
Multumesc.
24/04/2012 la 19:22
Iluminatul se face direct de la 24V sau exista un invertor de tensiune care ridica tensiunea la 0.4 kV ? S-ar putea ca in unele conditii speciale sa fie nevoie de priza de pamant, de exemplu daca este amplasat in apropierea unui proces tehnologic cu risc de inflamabilitate/aprindere/incendiu/explozie, inaltimea stalpului este mai mare si nu exista instalatii sau constructii mai mari decat stalpul si exista posibilitatea ca astfel sa capteze fulgeri, etc. ar fi recomandat echiparea cu priza de pamant.
25/04/2012 la 15:42 |
Buna ziua,nu sunt electrician si nu cunosc cum se calculeaza sectiunea unui conductor in functie de lungimea lui si puterea ceruta la capatul acestuia.Concret vreau sa duc un bransament trifazat pe o lungime de 2000 metri si la capatul caruia sa pot cere o putere totala de 8 kw.Acest bransament este din aluminiu si este subteran.Rog cine cunoaste sa-mi spuna ce sectiune am nevoie//faza si sectiunea nulului.Va multumesc.
16/01/2015 la 21:37 |
Legat de acest articol, tin sa precizez cu tarie, ca protectia la supratensiuni este foarte necesara.
Afirmatia mea vine in contextul in care am fost solicitat la montarea unei astfel de protectii, la un apartament din Bucuresti, deoarece cu cateva zile inainte, proprietarii respectivului apartament, au avut nesansa ca nulul sa se intrerupa in tabloul de distributie, fapt ce a dus la ”arderea” aparaturii care se afla sub tensiune.
Legat de acest defect, adica intreruperea nulului de lucru, si contorul electric a fost distrus, adica displayul era nefunctional.
Pana distribuitorul, va face investitia de modernizare a alimentarii cu energie a consumatorilor captivi, ar fi necesar ca fiecare, care tine totusi la bunurile sale sa monteze o protectie la supratensiune, bine inteles apeland la personal autorizat, adica la electricieni autorizati ANRE.
08/06/2015 la 12:57 |
Buna ziua,
Va rog sa ma ajutati in urmatoarea problema:
firma la care lucrez va achizitiona o foreza orizontala electrica. Aceasta se va alimenta de la un grup electrogen si intreg ansamblul va fi mutat dintr-o locatie in alta, in functie de solicitari. Este necesar a se asigura protectia contra punerilor la pamant sau alta protectie?
Va multumesc.
08/06/2015 la 17:55
Da este necesar!
Grupul generator are cel putin o borna de legare la pamant. Lucrurile depind daca echipemetele electrice sunt toate montate pe un singur sasiu sau sunt subansambluri diferite.
Consider ca in cartea th a utilajului ar trebui sg asiti detaliile necesare.
SGC
18/07/2015 la 17:33 |
Avand in vedere intensitatea fenomenelor meteorologice din ultima perioada, cat si costurilor ridicate a investitiilor in aparatura electrica sau electronica;casnica dar mai ales industriala; sunt de parere ca o investitie; relativ mica; este absolut necesara.
20/07/2015 la 22:36
Da, sunt de acord cu DV!
SGC
26/12/2015 la 20:12 |
Locuiesc la bloc.
Pe palier avem cofretul cu barele trifazate 400 volti si nulul de lucru. Nulu e comun la toate apartamentele.
Intrebare.: daca nulul de lucru se intrerupe din strada,sau de la intrarea in bloc(nu conteaza de unde),teoretic,pe nulul meu vine o alta faza. Deci as avea in loc de 230 v,400 V.
Da,dar acea faza,de la vecinul,intra in contoarul sau,apoi in apartamentul lui,trece prin consumatorii care nu functioneaza si se intoarce pe nulul lui,apoi pe nulul meu. Am descris corect?
27/12/2015 la 10:44
Oarecum! Daca vb de nul comun si daca acesta ajuge accidental sa fie pus sub tensiune dinspre reteaua de distributie publica atunci ajunge in toate apartamentele fara neaparat sa fie nevoie sa „treaca” prin diverse alte contoare! Oricum nu poate sa treaca prin ” consumatorii care nu functioneaza”!
Da, unele instalatii interioare pot avea tensiune de 400 V la borne atunci cand apar accidental faze distincte (una „venind” pe nulul comun) dinspre reteaua publica. Evident instatiile interioare racordare la aceeasi faza care accidental a ajuns pe nulul comun vor avea la borne diferenta de potential nula!
In descrierea DV ati facut ipoteza ca toti consumatorii de pe scara Dv sunt alimentati din aceeasi faza ceea ce poate sa nu corespunda realitatii!In fapt sigur nu este asa deoarece Dv ati spus ca pe palier este o firida trifazata!
As insista insa pe faptul ca scenariul Dv are putine sanse sa poata fi transpus in practica deoarece in ecuatia intervin si legaturi la prizele de pamant care in mod normal determina deconectarea prin protectii a fazei „scurtcircuitate” (ajunsa accidental in contact cu nulul de lucru).
07/01/2016 la 08:13 |
La multi ani tuturor.
07/01/2016 la 19:40
La multi ani!
SGC
07/01/2016 la 08:15 |
Domnule Stoian doresc sa va trimit un mail pe adresa dvs.
Daca sunteti amabil va rog sa-mi trimiteti adresa DV
Borca Nicolae,Timisoara
07/01/2016 la 19:39
Ok!
SGC
11/06/2016 la 08:46
Intr-o st de transformare 110/20kV cu 1 trafo, tratata prin bobina pe 20 kV, cu 2 sectiuni de bare si cupla tr. , intr-o cel tip ICMP de LEA are loc o conturnare cu scc trifazat in zona SB2 – STI 20 kV din celula, aflat in pozitia deschis ! LEA era alimentata din SB1.
In zona CMD -cod galben.
Declanseaza Trafo prin PMCT pe 20 kV (400 A 2sec)- def spre bare, (corect).
Se masoara pp a statiei, se verif vizial descarcatorii pe mt din statie si de pe lea, se masoara cablul de intrare in st pe LEA respectiva, toate cu rezultate corespunzatoare….
Cum pot explica supratensiunea aparuta si scc dintre cutitele mobile, deschise ale STI si peretii celulei, ..si cutitele fixe, avand in vedere ca nu a fost nici un demaraj de protectie homopolara, scc aparand simultan trifazat (nu evolutiv)???
O STA in statie, cu DRV-uri pe bare, poate produce acest incident???
Va multumesc anticipat !!!
.
11/06/2016 la 14:23
Dl Vasile,
Nu stiu!
Putini oameni cunosc adevaratul scenariu de defect. Multi specialisti pot face speculatii mai mult sau mai putin plauzibile.
Unii pun chiar pasiune incat iti vine sa juri ca stiu ce spun!
SGC
10/11/2016 la 11:48 |
Ar trebui legiferat ca cei ce distribuie energia electrica, sa suporte si pagubele produse de supratensiuni. Ei sunt platiti pt a distribui energia la o anumita tensiune, nu este vina consumatorului de ca apar supratensiuni.
10/11/2016 la 14:43
Interesanta optiune!
Totusi, ce vina are operatorul de distributie ca „trazneste Dumnezeu” si ca proprietarul instalatiei de utilizare nu a luat nici o masura tehnica de protectie?!
Sunt mullte cazuri in care utilizatorul este avertizat chiar prin Avizul Th de racordare asupra necesitatii masurilor th de protectie la supratensiuni?
SGC
23/06/2017 la 10:51 |
Buna ziua, ma puteti indruma catre ceva materiale care studiaza/explica masurile ce trebuiesc luate pentru protejarea echipamentelor de iluminat stradal la fenomene atmosferice? (cu LED ma inetreseaza).
-Din cate am vazut exista numite lampi cu LED care au integrat un grup de varistori, in acest caz este necesara realizarea unui sistem de impamantare pe ficare stalp?
-Este obligatoriu sa se implementeze protectii la supratensiuni si in cadrul punctului de aprindere?
Multumesc!
23/06/2017 la 11:49
Am dat o cautare pe net si sunt destul de multe optiuni de documentare. Din punctul meu de vedere fiecare stalp de iluminat trebuie sa fie legat la o priza de pamant atata timp cat priza de pamant naturala a stalpului nu asigura o rezistenta de dispersie sub 4 ohmi.
Punctul de aprindere contine echipamente destul de scumpe ca sa justifice existenta unei protectii la supratensiuni.
SGC
14/12/2018 la 15:22 |
Buna ziua.
Am nevoie de un sfat, de o îndrumare, cum pot lua legatura cu dumneavoastra?
14/12/2018 la 17:14
Va contactez pe email
25/05/2020 la 10:28 |
Buna ziua, dle inginer.
Locuiesc in Bucuresti dar am o casa la Campina, la periferie, in jur sunt cateva case dar si dealuri si padure, casa are un etaj, e cea mai inalta din zona, si la orice fulger mai mare se ard tv-uri, la centrala, etc.
Anul trecut dupa asa o intamplare am refacut impamantarea, tablou de sigurante nou, am pus un stabilizator de tensiune la centrala si parca si la tv. Acum vreo saptamana, dupa o furtuna, sareau prizele, adica in tablou. Dupa teste, tvul face figuri, am schimbat prelungitorul si cand am pornit tv iar su sarit prizele. Va rog mult, un sfat ce sa fac, pe cine sa chem.
Va multumesc. Poate trebuie paratraznet?
25/05/2020 la 14:37
Sunteti pe pagina care trebuie! Va recomand sa cititi, chiar si in diagonala, alte cateva articole pe blog:
Supratensiuni atmosferice si cele 1000 de cuvinte asociate pozei
Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!
Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi
Trebuie sa constientizati diversitatea cailor prin care supratensiunile atmosferice ajung in instalatiile interioare si principial masurile tehnice care va stau la dispozitie.
Va trebui sa apelati la o firma de specialitate. O gasiti pe net. Alegeti cu grija pt ca nu sunt multi cei care au intradevar experienta si practica reala in domeniu care sa va poata alege o solutie personalizata pe imobilul Dvs (dupa cum puteti avea noroc ca solutii aplicate in alte parti sa fie bune si pt impobilul Dvs).
Probabil ca va trebui sa combinati mai multe solutii astfel incat sa va asigurati o imunizare convenabila la supratensiuni atmosferice. De regula „cel negru” nu este chiar asa de „negru”!
Succes!
SGC