– Alimentarea fara intrerupere a consumatorilor


SCG si CS 2006

Sa vedem care este situatia accesarilor acestui articol la 01.11.2009:

statistica 01.11.2009

  

Judecand dupa numarul accesarilor peste 6000 in doi ani se pare ca subiectul prezinta interes. Noi avem modelul experimental. Putem sustine proiectarea necesara lansarea produsului pe piata!

INTRODUCERE

 

În lucrare este prezentat un dispozitiv de anclanşare automată a rezervei dedicat consumatorilor sensibili la goluri de tensiune cu durată mai mare de 8 milisecunde, ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Dispozitivul DUAAR asigură în mod permanent alimentarea consumatorilor din sursa de energie cu parametrii cei mai buni, comutarea de pe o sursă pe alta făcându-se în maxim 4 milisecunde.

  1. CONSIDERAŢII GENERALE Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată. Efectele golurilor de tensiune asupra unei anumite clase de echipamente sunt cuantificate prin curbele de acceptabilitate care reprezintă graficul unei funcţii de delimitare a condiţiilor de funcţionare a unui echipament atunci când nivelul tensiunii variază în timp. În figurile 1.a, 1.b, 1.c sunt prezentate curbele de acceptabilitate recunoscute international:

fig 1a curba CBEMA

Figura 1.a. Curba CBEMA (Computer Business Equipament Manufactures Association)

fig 1b curba ITIC

Figura 1.b. Curba ITIC Information Technology Industry Council / 2000

fig 1c curba SEMI

Figura 1.c. Curba SEMI (Semiconductor Equipment and Materials International Group / 1998)

Din analiza celor trei curbe se poate concluziona că durata maxim acceptată a unui gol total de tensiune, în timpul căruia tensiunea scade la zero, este cuprinsă între 8,33 ms (curba CBEMA ) şi 20 ms ( curba ITIC, SEMI ). Este evident că pentru goluri de tensiune în timpul cărora tensiunea nu dispare total durata de timp acceptată va fi mai mare.În prezent, securizarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor  se realizează cu ajutorul dispozitivelor clasice de anclanşare automată a rezervei ( AAR ), alimentate din două surse de energie independente. Aceste dispozitive AAR clasice impun anumite condiţii de funcţionare, iar comutarea consumului de energie de pe o sursă pe alta este realizat prin intermediul a două contactoare tetrapolare cu contacte în mişcare. Schema de AAR clasic are ca şi caracteristică pauza de AAR la care se mai adaugă timpul propriu de acţionare al elementelor de sesizare a minimei tensiuni şi timpul propriu de acţionare al celor două contactoare de forţă, acţionarea dispozitivului fiind permisă numai dacă a fost deconectată în prealabil calea alimentării normale, la dispariţia tensiunii pe aceasta, şi dacă tensiunea pe calea de rezervă are valoarea minimă de funcţionare admisă.În consecinţă, cel mai rapid dispozitiv de AAR clasic va produce la ieşirea sa un gol de tensiune de cel puţin 500 milisecunde cu efecte negative asupra consumatorilor, traduse în pierderea datelor ce rulează în acel moment pe calculatoare, stingerea iluminatului fluorescent, afectarea funcţionării lifturilor sau a  proceselor industriale sensibile.Dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei DUAAR vine să completeze gama echipamentelor destinate securizării alimentărilor cu energie electrică.

Prezentare Duaar 1

2. DESCRIEREA DISPOZITIVULUI

Dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei este dedicat consumatorilor sensibili la goluri de tensiune cu durata mai mare de 4 milisecunde ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite, având rolul de a realimenta ultrarapid consumatorul prin comutarea acestuia pe sursa de energie cu parametrii cei mai buni.

Dispozitivul DUAAR este alimentat din două surse de energie de joasă tensiune fazate şi este capabil să furnizeze la ieşire energie electrică atâta timp cât cel puţin una din surse are tensiune cu valoare cuprinsă în domeniul admisibil setabil.

DUAAR este un dispozitiv static, realizat din componente electronice de forţă şi de comandă, în variantă monofazată sau trifazată, constând în principal dintr-un bloc de decizie , comandă şi alimentare ( BDCA ), două contactoare statice ( CS ), un releu de supraveghere a fazelor ( RSF ), un releu de protecţie la suprasarcini şi scurtcircuite ( P )  şi un traductor de curent ( TC ).Utilizarea DUAAR, comparativ cu dispozitivul clasic de anclanşare automată a rezervei, oferă următoarele avantaje :

  • permite realimentarea ultrarapidă a consumatorilor (maxim 4 milisecunde), comutarea consumatorului de pe o alimentare pe alta se face practic fără întreruperea tensiunii şi ori de câte ori parametrii de calitate ai tensiunii pe alimentarea în funcţie ies din domeniul admisibil setat ;
  • limitarea substanţială a solicitărilor termice şi electrodinamice la curenti de scurtcircuit generati de defecte de izolatie in aval de DUAAR, datorita protectiilor ultrarapide ;
  • asigură echilibrarea dinamică a celor două reţele de alimentare datorită faptului că dispozitivul DUAAR îşi alege în permanenţă sursa cu tensiunea cea mai mare, cu condiţia ca aceasta să se afle în domeniul admisibil setat ;
  • elimină multitudinea de condiţii ce trebuie asigurate la funcţionarea dispozitivului clasic de anclanşare automată a rezervei ;
  • supratensiuni de comutatie minime la trecerea de pe o sursa pe alta ;
  • nu produce zgomote sau vibratii ;
  • comutarea de pe o sursa pe alta nu este sesizata nici de cei mai sensibili consumatori ;
  • fiabilitate ridicata datorita comutatiei statice ;
  • asigura protectia consumatorului la supratensiuni si limiteaza efectele distructive la consumatori in cazul unor scurtcircuite.

In cazul în care ambele surse de alimentare cu energie electrică sunt valide, comutarea consumului pe sursa cu parametrii mai buni are loc practic fără a afecta sinusoida tensiunii la consumator, frecvenţa comutării de pe o sursă pe alta, oricât de mare ar fi, este insesizabilă pentru consumatorii cei mai sensibili : calculatoare, iluminat fluorescent şi procese tehnologice speciale.Domeniul de utilizare al DUAAR este deosebit de larg. El poate fi realizat in variante monofazate sau trifazate, cu puteri pana la 350 kW. In aceste conditii, DUAAR isi gaseste aplicabilitatea incepand de la aplicatii casnice pana la asistarea consumului unor procese tehnologice sau manifestari publice extrem de importante si sensibile. DUAAR elimina practic pauza necesara comutarii de pe o sursa pe alta a dispozitivelor clasice. Acest atribut confera avantaje deosebit de importante beneficiarilor prin evitarea consecintelor economice si psihologice care sunt legate de intreruperi chiar de scurta durata a alimentarii cu energie electrica. Protectia DUAAR in cazul unui scurtcircuit in aval de acesta asigura intreruperea alimentarii intr-un timp de circa 10 ms, timp sufficient de scurt pentru a asigura o protectie eficienta la efecte termice si electrodinamice atat a dispozitivului DUAAR cat si a circuitelor din aval si amonte de acesta. Protectia DUAAR este deosebit de eficace atat pentru scurtcircuite cat si pentru suprasarcini. In cazul suprasarcinii, DUAAR se autoprotejeaza prin monitorizarea permanenta a temperaturii elementelor proprii aflate pe calea de curent. Dupa atingerea pragului critic de temperatură pe elementele de comutaţie aflate în funcţie, DUAAR comandă comutarea sarcinii pe cealaltă cale de curent, cu condiţia  ca parametrii de tensiune ai acestei căi de alimentare să se afle în domeniul admisibil setat. DUAAR poate emite semnale de avertizare a regimului de suprasarcina in timp util permitand operatorilor umani sa ia masuri de reducere a incarcarii circuitelor asistate. Dacă situatia critică persistă, la depasirea pragului critic de temperatură a elementelor din DUAAR aflate pe ambele căi de alimentare, dispozitivul comandă deconectarea selectivă pe trepte de prioritate a unor părti din consumul asistat.Echiparea DUAAR cu protectii proprii la supratensiuni atmosferice asigură implicit şi protecţia consumului asistat la aceste regimuri foarte daunatoare pentru instalatiile si receptoarele electrice

prez 2

Auditoriu la prezentarea DUAAR la PSC 2006 Timisoara

3. FUNCTIONAREA DISPOZITIVULUI

Schema bloc a DUAAR monofazat, conform fig.2, se compune din următoarele elemente:

– Doua contactoare statice monofazate CS-1 , CS-2;

– Bloc de decizie, comandă si alimentare BDCA;

– Doua relee de supraveghere a fazelor RSF1, RSF2;

– Releu de protecţie la suprasarcini şi scurtcircuite P

fig 2 schema bloc DUAAR

Figura 2. DUAAR monofazat – schema bloc

Cele două contactoarele statice CS funcţionează în opoziţie şi au rolul de a asigura alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, din una din cele două surse de energie, fiind comandate BDCA.

BDCA analizează şi compară în permanenţă valorile tensiunii celor două surse fazate, între ele sau faţă de o valoare de referinţă (tensiunea nominală). Criteriul de decizie al blocului BDCA este selectat manual de către operatorul uman, astfel încât consumatorul să fie alimentat în orice moment ori din sursa cu tensiunea cea mai mare, ori din sursa cu tensiunea cea mai apropiată de tensiunea nominală.

Indiferent de regimul de funcţionare ales, timpul de comutare a sarciniii de pe o sursă pe alta este extrem de scurt. În cel mai defavorabil caz, în care tensiunea pe calea aflată în funcţie ar dispărea total, golul de tensiune la ieşirea dispozitivului ultrarapid de anclanşare automată a rezervei va avea o durată de cel mult 4 ms, insesizabil la consumatori.

Cele două relee de supraveghere a fazelor  RSF au rolul de a inhiba comanda de acţionare a contactorului static corespunzător, atunci când tensiunea unei surse iese din domeniul admisibil cuprins între o valoare minimă şi o valoare maximă, valori setabile pentru fiecare releu în parte.

Releul de protecţie P comandă blocarea temporizată sau instantanee a celor două contactoare statice în momentul în care traductorul de curent  sesizează o suprasarcină sau un scurtcircuit în aval de dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei.

Varianta trifazată a dispozitivului este alcătuită în principiu din trei dispozitive monofazate.

Contactoarele statice sunt comandate două câte două, pe fazele de acelaşi nume R, S si T ale celor două surse primare de alimentare, de câte un bloc BDCA. Cele trei blocuri BDCA analizează şi compară în permanenţă valorile tensiunii celor două surse fazate, pe fazele de acelaşi nume.

Se poate opta pentru unul din cele două regimuri de funcţionare:

a) consumatorul să fie alimentat în permanenţă din fazele cu tensiunea cea mai mare;

b) consumatorul să fie alimentat în permanenţă din fazele cu tensiunea cea mai apropiată de tensiunea nominală.

În situaţia în care tensiunile de pe fazele ambelor surse se află în domeniul admisibil setat, consumatorii sunt alimentaţi în permanenţă ori din fazele cu tensiunea cea mai mare ori cea mai apropiată de valoarea nominală, prin  selectarea manuală a unia din  aceste două  regimuri. În funcţie de valorile acestor tensiuni, este posibil ca în acelaşi timp receptoarele de energie electrică să fie alimentate dintr-o singură sursă sau din ambele surse ( două faze dintr-o sursă şi o fază din cealaltă sursă ).

Releul de protecţie P comandă blocarea temporizată sau instantanee a două, patru sau  şase contactoare statice în momentul în care  traductorul de curent de pe o fază, două sau toate cele trei faze sesizează o suprasarcină sau un scurtcircuit în aval de dispozitivul ultrarapid de anclanşare automată a rezervei.

CONCLUZII

Echipamentul a fost testat in laborator. Oscilograma din fig. 3, capturată în momentul dispariţiei totale a tensiunii pe calea aflată în funcţie, confirmă caracteristicile enuntate.

fig 3 oscilograma

Fig. 3. Oscilograma tensiunii la ieşirea DUAAR, la momentul comutării de pe o sursă pe alta

auditoriu 2

Auditoriu la prezentarea DUAAR la PSC 2006 Timisoara

BIBLIOGRAFIE

[ 1 ] Goluri de tensiune. Autor : dr. ing. Mihaela Marilena Albu – Revista Energetica feb 2004

[ 2 ] Brevet de inventie 120996/30.03.2007 autori Calugaru Stefan si Constantin Stoian

[ 3 ] DUAAR , CEE 2005, Targoviste, Calugaru Stefan, Stoian Constantin, Rusu Lucian

136 răspunsuri to “– Alimentarea fara intrerupere a consumatorilor”

  1. @marinescu adrian Says:

    Am fost in sala cand ati prezentat prototipul. Felicitari! Va urez succes in promovarea DUAAR.

    • stoianconstantin Says:

      Ma bucur ca va amintiti de actiune!
      Cu promovatul stam cam prost. Ne dam ocupati cu alte actiuni!
      SGC

  2. Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Automata a Rezervei (DUAAR) « Puterea sub lupă … până la bec! Says:

    […] Ultrarapid de Anclansare Automata a Rezervei (DUAAR) Vezi articolul alimentarea – Alimentarea fara intrerupere a consumatorilor  publicat ca pagina si in categoria: energia electrica cu aceeasi denumire. Am prezentat […]

  3. Incze Andras Says:

    Ce se intampla in situatia cand viata cuiva depinde de aparate si intreruperea alimentarii aparatului poate cauza decesul persoanei respective? Nu este vorba de spitalizare, ci sa zicem de un apartament dintr-un bloc. Mentionez ca din fericire nu este cazul, numai din curiozitate intreb. Atat am citit parca undeva ca se notifica OD despre caz si mai departe nimic despre cum asigura OD alimentarea continua a consumatorului respectiv. Din pacate nu mai tin minte nici unde am citit. Teoretic pentru intreruperi programate se poate rezolva cu un grup electrogen mobil. Dar in cazul unei intreruperi accidentale ? De ex se defecteaza cablul de MT care alimenteaza PTCZ-ul fara posibilitati de buclare la care este racordat blocul respectiv.

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Interesanta tema de discutie. Intradevar OD are obligatii de a asigura in zona o alimentare cu indici de continuitate cat mai buni. Totusi asta s-ar putea sa nu ajunga. Masurile organizatorice pot imbunatati o prestatie dar nu pot suplini in totalitate masurile tehnice!
    Prin urmare e nevoie de masuri tehnice speciale. Ele sunt posibile, Intodeauna OD a sustinut cu succes (si cu cheltuieli pe masura) perioadele de festivitati (sarbatori, alegeri, evenimente sportive, vizite de stat, vizite in teritoriu ale oficialilor de rang inalt etc, etc) prin masuri tehnice si organizatorice. Evident ca succesul este conditionat de numarul simultan al acestor evenimente, frecventa, aria geografica (atat amplasamentul ei cat si suprafata) si durata.
    E clar ca aici avem un caz punctual pe durata relativ mare. Se poate concepe o schema (mai ales in orase) care sa asigure o continuitate sporita de ex cu alimentare din linii mt diferite care la randul lor se fie alimentate din statii diferite dar sunt necesare si dispozitive AAR. Functie de cazul concret si de sensibilitatea laintrerupere masurile se pot complica. In cazurile in care bolnavul nu permite trecere tensiunii de alimentare prin zero este necesara existenta unui UPS cu functionare tampon fata de alimentarea din SEN. Desigur se poate merge cu asigurarea conditiilor tehnice suplimentare mai departe prevazand un grup electrogen cu pornire automata la disparitia tensiunii.
    Pana acum n-am avut nici un astfel de caz.
    Realizezi ca aceste solutii „bulverseaza” schema normala in zona. Daca ipotetic am avea mai multa cazuri este posibil ca dorinta de a asigura continuitatea unora sa ii afecteze pe altii. Ajungem la limitele solutiilor tehnice simple, imediate. In acest caz continuitatea se poate realiza dar necesita fonduri suplimentare dedicate acestui scop.
    Felicitari pt tema pusa in discutie. Este realmente interesanta. Daca vrei este unul din motivele care ne-au determinat sa ne gandin la DUAAR si anume am generalizat necesitatea de a asigura continuitate sporita valorificand dublele si/sau multiplele alimentari existente „natural” in reteaua jt dar care in lipsa unei automatizari fiabile, performante nu sunt exploatate la adevarata capacitate.
    SGC

  5. Incze Andras Says:

    Imi dau seama cu ce „bulversante” sunt aceste solutii, mai ales cand e vorba de mai multe locatii.

    Legat de sustinerea perioadelor de festivitati, tin minte faptul ca pe vremea studentiei la Cluj, de fiecare data cand erau alegeri, in fata Centrului de Statistica Judetean sau cum se numea unde era sediul BEJ aparea un grup electrogen mobil de culoare albastra pe trotuar, racordat la instalatia electrica a cladirii si tot un grup electrogen mobil albastru am vazut si dupa pelerinajul de la Manastirea Nicula, presupun ca de acolo venea acel ARO al AISE care tracta grupul electrogen.

  6. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Ai deja ochiul format!
    SGC

  7. Incze Andras Says:

    Exista elemente de comutatie statice pentru tensiuni de ordinul kV (de ex la motoare de 6 kV) IGBT-uri etc, dar la 20 kV s-ar putea sa fie totusi dificil comutatia statica. Alta chestie ar fi costul, plus faptul ca acest element de comutatie statica ar trebui inseriat cu un intreruptor electromecanic ca element de rezerva, ceea ce ar creste costul, deci ceea ce s-ar castiga cu timpul scurt de comutatie s-ar duce cu costul de implementare.

    • NastaseDorobat Says:

      Daca inseriezi un intreruptor electromecanic ca element de rezerva nu te mai ajuta prea mult comutatia statica, timpul de comutatie este stbilit de intreruptor si ajungi de unde ai plecat.

  8. Gheorghe Says:

    Buna ziua d-le Stoian as avea si eu o rugaminte:Daca mi-ati putea da o bibliografie sau ceva documentatie despre AAR (simplu),pt lucrarea de licenta.internetul si cartile din biblioteca Universitatii chiar nu ma ajuta de loc(nu gasesc prea multe)

  9. stoianconstantin Says:

    Salut Gheorghe,
    Incearca ceva in colectia electricianului. Eu n-am descurcat bine cu informatiile pe care le-am primit la cursul de PRAM iar suportul de curs al dnei profesor Ivascu Cornelia l-am recitit de cateva ori cand am avut nevoie.
    In principiu AAR trebuie sa simta disparitia tensiunii pe alimentarea de baza, sa dea comanda de deconectare a intreruptorului alimentarii de baza si apoi sa comande conectarea intreruptorului alimentarii de rezerva. De asemenea trebuie sa deceleze cazurile cand disparitia tensiunii se datoreaza declansarii intreruptorului alimentarii de baza ca urmare a unui scurtcircuit in aval de acesta pt a nu genera o siuta de conectari pe scc urmate de comutarea de pe o sursa pe alta.
    Cum se realizeaza logica de AAR gandita de tine? Aici e arta proiectantului de AAR. Poate utiliza traductoare si relee clasice sau automate programabile moderne.
    Succes!
    SGC

  10. Gheorghe Says:

    Multumesc mult,logica o am cred eu,cu un controller programabil o sa realizez standul (+maruntisuri relee.contactori,etc) stiu cum functioneaza si ce tre’ trebuie sa faca. Numai ca eu am nevoie de documentatie de introducere care sa ma ajute sa realizez nr de pagini cere tre’ trebuie sa il aibe lucrarea(50-70) si ce am gasit prin cartile profilor profesorilor mei nu depaseste undeva la 3-4 pagini .
    Va multumesc mult !

  11. stoianconstantin Says:

    Salut Gheorghe,

    Mai cauta. Daca nu gasesti te afli in fata unei adevarate oportuntati. Inseamna ca domeniul nu a fost suficient de bine acoperit si poti sa fii primul care acopera acest gol.

    Iti recomend de exemplu sa analizezi mai multe cazuri de ex cel clasic cu doua intreruptoatesi apoi de ex cu 3 intreruptoare cu/fara defecte asociate cu fara descarcare prealabila de sarcina (de ex in cazul in care rezerve poate prelua doar partial consumul) Poti face analiza regimurilor tranzitorii. Poti complica schema utilizand mai multe tipuri de surse. Poti avea consumatori vitali care sa nu permita trecerea prin zero etc. Poti face practic orice atat de generos este subiectul tau. Poti da de ex algoritmi, poti vorbi de programarea automatelor.

    Sunt convins ca daca te vei implica suficient de mult acest proiect de diploma iti poate marca intrega viata profsionala.

    Daca s-a scris putin orice vei scrie va fi ff binevenit.

    Eu astept sa publici pe blog cel putin un articol dac nu chiar toata teza. Sunt convins ca daca te apuci de lucru cele 50-70 de pagini vor fi insuficiente pentru aprofundarea subiectului

    Succes!

    SGC

  12. Incze Andras Says:

    Scheme, desene, grafice capturi, poze etc pot fi inserate linistit in lucrare, atat timp cat tin de tema. In afara de asta cum zicea si D-l Stoian, analizezi diverse scenarii, scheme de implementare, poate reusesti sa faci rost de scheme de implementare AAR de la Electrica undeva si le analizezi in lucrare, asa s-ar putea ca sa mai poti completa unele lucruri la implementarea ta de AAR.

  13. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Cand am vazut unte ti-ai postat mesajul m-am gandit ca o sa ii recomanzi cartea dlui Stelian! E ceva acolo despre AAR-uri?

    Poate iti faci timp sa ii acorzi putin suport lui Gheorghe indumandu-l cu sugestii pe parcursul elaborarii lucrarii.

    SGC

  14. Incze Andras Says:

    In cartea D-lui Gal din pacate nu este nimic despre AAR, deoarece AAR ca si RABD, DRRI etc nu sunt „relee complexe” adica modul de „sine statator”.

    In cartea „I Badea Gh Brosteanu, I Chenzbraun s.a – Protectia prin relee si automatizarea sistemelor electrice Editia a II-a Ed Tehnica Bucuresti-1973” este tratat subiectul cam pe 13 pagini. Gheorghe daca nu gasesti cartea, eventual scanez sau fotografiez cumva paginile respective si le postez.
    Eventual poti incerca si la cartea de oaspeti de pe site-ul Electrica, http://www.electrica.ro/content.asp?id=8 din cate am vazut , de obicei raspund la mesajele postate, poate te ajuta cu ceva documentatie.

  15. Gheorghe Says:

    Multumesc tutror pt sfaturi si ajutor.lucrarea mea de licenta se bazeaza mai mult pe programarea controller-ului(SUPRAVEGHEREA PROCESELOR ENERGETICE CU CONTROLERE PROGRAMABILE)si am ales drept proces energetic AAR(la indrumarea profilor,si faptul ca stiam principil),oricum sper sa ma descurc eu pana la urma, standul e aproape gata,ar mai fi ceva de lucru pe la program .
    D-le Andras eu maine o sa ajung la facultate si o sa incerc sa gasesc cartea ,dar daca nu chiar va rog.
    O zi buna tuturor si va multumesc!

  16. Incze Andras Says:

    Chiar ce se intampla in cazul in care sursa de rezerva doar partial poate sa preia consumul ? Sunt sacrificati anumiti consumatori ca si la DASF sau care este procedura ? Varianta cu 3 intreruptoare ar fi varianta cu 3 surse sau total alta treaba ?

  17. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    DASf descarcarea automata asarcinii la scaderea frecventei. Cuvantul cheie „frecventa” La scaderea frecventei s-a stricat echilibrul dintre puterea produsa si cea consumata. Daca nu se suplimenteaza Puterea produsa echilibrul se sa restabili (daca dezecilibrul nu e prea mare!) la o recventa mai scazuta. DASf intervine si micsoreaza sarcina atunci se creaza premise pentru regulatoarele de frecventa din centrale si/sau pt alte masuri luate de dispeceri astfel incat sa se readuca frecventa in plaja normata.
    In cazul AAR daca rezerva nu poate prelua toata sarcina atunci in logica AAR trebuie sa avem si o comnda de descarcarea sarcinii. De ex de deconectare a unor circuite de sarcina inainte de comanda de conectare a rezervei. Trei intreruptoare putem avea si in cazul de mai sus dar de ex intr-o statie 2 intreruptoare de trafo si un intreruptor pe cupla. Sau pur si simplu 3 surse
    SGC

  18. Incze Andras Says:

    Legat de AAR, am vazut (in sfarsit) documentatia unui simulator de manevre, statia simulata avea 3 buc de AAR (cupla transversala 110 kV, trafo, cupla longitudinala 20 kV)

    Legat de DASf ideea era sacrificarea consumatorilor, in rest stiu ca nu are nimic de a face cu AAR. Daca tot vorbim de DASf o intrebare – frecventa si numarul transelor este aceeasi peste tot sau variaza in functie de conditiile locale ?

  19. stoianconstantin Says:

    Andras,
    Frecenta este un parametru unic in SEN. In principiu si transele DASf sunt aceleasi din ratiuni de uniformitate.
    SGC

  20. Incze Andras Says:

    Confuzia mea a pornit de la releele de frecventa, unele erau numai cu declansare si semnalizare, altele chiar si cu 4 transe, dar DASf se poate realiza si cu relee de frecventa care au numai declansare si semnalizare, pt fiecare transa cate un releu setat pe frecventa transei respective. M-am lamurit dupa ce m-am uitat in cartea D-lui Gal.

  21. stoianconstantin Says:

    OK!

  22. Incze Andras Says:

    Cu AAR in posturi si PA care este situatia ? Am inteles ca si acolo pot exista, si la Comranado pe site am vazut la una dintre schemele monofilare ale PA-urilor si posturilor modernizate de ei ca aparea AAR, atat la MT cat si la JT, dar erau ambele cu semnul intrebarii. Are raspandire larga sau numai in cazuri speciale exista ?

  23. stoianconstantin Says:

    Salt Andras,
    Alicatii speciale!
    SGC

  24. gheorghe Says:

    D-nu Andras,va-ti oferit cu ceva timp in urma sa ma ajutati. Credeti ca ati putea avea timp si bunavointa sa scanati sau sa fotografiati acea carte(doar despre AAR despre) care spuneati.Daca doriti si reusiti eu va las adresa de mail „gheorghita_palade@yahoo.com”.va multumesc

  25. Incze Andras Says:

    O sa incerc digitalizarea paginilor respective din carte. Nu promit dar poate ca reusesc in cursul zilei de azi (marti), daca nu reusesc atunci sper ca cel tarziu pana la sfarsitul saptamanii sa ti le trimit. Incerc sa le scanez la lucru, daca nu merge atunci ramane sa fac poze.

  26. Incze Andras Says:

    Gheorghita ti le-am trimis paginile scanate pe adresa de mail furnizata.

  27. Gheorghe Says:

    D-nu Andras nici nu va imaginati cat de mult m-ati ajutat.Va multumesc foate mult! ceea ce mi-ait trimis este perfect,exact asa ceva cautam(rolul,avantaje,domeniul de aplicare )
    Sa va dea Domnul sanatate,noroc si tot binele din lume!Va multumesc inca o data !O zi buna!

  28. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Cum te simti!
    SGC

  29. Incze Andras Says:

    Gheorghe ma bucur ca ti-e de folos ce era in carte ! Daca te mai pot ajuta cu ceva linistit contacteaza-ma aici sau prin e-mail.

  30. Incze Andras Says:

    In cazul in care avem numai un singur trafo 110/20 kV si posibilitate de preluare al consumatorilor la 20 kV de alte statii de transformare, exista AAR intre trafo si o linie care are intreruptorul normal declansat si cu alimentare dintr-o statie „invecinata” sau preluarea consumatorilor se face prin separatoare de buclare undeva pe teren ?

  31. Incze Andras Says:

    Am uitat sa mentionez legat de preluarea consumatorilor faptul ca se face prin LEA si nu prin LES, deci nu este topologia care exista in orasele mai mari cu 2 sau mai multe statii de transformare cu RED-MT „intre bare”

  32. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Nu exista un astfel de AAR. In acest caz se fac numi manevre manuale. In situatia statiilor de regula exista definita o finie de rezervarea barelor care functioneaza in rezerva calda in statia ale carei bare sunt rezervate. De regula si in aceste cazuri manevrele in statia rezervata, de trecere pe linia de rezerva, se fac manual.

    Odata cu aparitia SAD se poate conta pe telecomanda caz in care nu mai este nevoie sa avem cate o linie intre statii care sa functioneze la un capat in rezerva calda. In acest fel din pdv al CPT daca aceasta linie functioneaza sectionata la mijloc se obtin niste avantaje.

    Totusi puterea obijnuintei este destul de mare si in multe cazuri chiar si cu SAD tot schema veche de rezervare a barelor o avem!

    In privinta AAR pe 20 kV carde ca din cele cca 1000 de statii din tara abia in cateva gasim aceasta automatizare unde probabil sunt consumuri cu necesitati de continuitate sporite. Poate gresesc dar eu asa apreciez. Despre motivatii ale starii actuale si despre tendinte in viitor se poate discuta destul de mult.

    SGC

  33. Anonim Says:

    Multumesc ! Asa am presupus si eu ca in cazul respectiv nu exista AAR si preluarea consumatorilor se face cu manevre. Cu SAD e alta mancare de peste. Aici in zona cred ca majoritatea echipamentelor inca sunt cu teleconducere tip „papuc” 😀 Am vazut intr-o zona vreo 3-4 reclosere dar in rest pe unde am umblat numai „papuc” (adica vine echipa cu dacia papuc si manevreaza separatorul de la fata locului) Desi am auzit situatii cand desi era teleconducere prin gsm, tot trebuia folosit varianta clasica deoarece ba era conexiune la echipament ba nu si cand ar fi fost tocmai urgent atunci nu era 😀

  34. Incze Andras Says:

    Acum vad numai ca am uitat sa completez campurile 😀

  35. CiupY Says:

    Domnule Andras putetzi sami trimitetzi si mie scanat „cartea “I Badea Gh Brosteanu, I Chenzbraun s.a – Protectia prin relee si automatizarea sistemelor electrice Editia a II-a Ed Tehnica Bucuresti-1973″ este tratat subiectul cam pe 13 pagini. Gheorghe daca nu gasesti cartea, eventual scanez sau fotografiez cumva paginile respective si le postez.” Exact ca in cazul domului gheorghe mar interesa tot pt o lucrare de licentza (rolul,avantaje,domeniul de aplicare )
    daca se paote va rog sa-mi trimitetzi paginile scanate pe adresa
    david_ciprianadrian@yahoo.com
    Va multumesc anticipat

  36. Incze Andras Says:

    Ciupy ti-am trimis si tie documentatia la adresa de e-mail specificata.

  37. Incze Andras Says:

    Acum cativa ani buni cu ocazia zilelor orasului, sambata seara tarziu cand totul era in toi, la un moment dat intuneric si liniste, o parte din zona ultracentrala al orasului a ramas fara alimentare cu ee, vreo 45 minute – o ora si ceva. Asta chiar in zona ultracentrala, unde se desfasura evenimentul.

    Ce masuri tehnice si organizatorice se iau de ex in cazul unui concert important pe un stadion mare, a unui eveniment sportiv, sau a unui festival de genul „Cerbul de Aur”, unde intreruperile de tensiune sunt critice (transmisie tv in direct etc) ?
    In aceste situatii cum se asigura alimentarea cu ee fara intrerupere ?
    Cum se integreaza grupurile electrogene mobile cu alimentarea din
    RED JT ?
    Echipa de interventie la fata locului, eventual alimentarea zonei dupa o schema modificata fata de ceea normala pe durata evenimentului, grupuri electrogene mobile, eventual premergator evenimentului revizii mai amanuntite la RED MT/JT din zona locatiei evenimentului. Ce alte masuri ar mai fi ?

  38. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Se intampla si la case mai mari!. Solutia depinde:
    – de configuratia RED din zona,
    – de gradul de importanta al evenimentului,
    – de timpul disponibil pt pregatire
    – de gradul in care se cunoaste sarcina asigurata (uneori pur si simplu organizatorii nu cunosc Pmax simultan absorbita, de aici o sursa importanta de neplaceri)
    – de resursele disponibile pt asigurarea continuitatii etc, etc

    Grupurile se integreza in cel mai bun caz printr-un AAR clasic. Existenta AAR clasice unul sau mai multe este maxim ce se poate spera. Evident acum mai avem si SAD (SCADA din RED mt/jt) + echipaje SO plasate in punctele cheie. Si multa sansa!
    SGC

  39. Incze Andras Says:

    Mi-am adus aminte ca am vazut candva un „car de transmisie” al TVR in lucru, dar nu era transmisie directa ci numai inregistrarea unui spectacol de gala, furgoneta era racordata la reteaua electrica JT a locatiei si avea si ceva motor pornit care maraia incet (probabil un grup electrogen incorporat). Presupun ca alimentarea era tip tampon, mai ales ca teoretic furgonetele de genul trebuie sa asigure transmisie directa din locatii unde nu exista posibilitatea alimentarii cu ee din RED JT.

    La solutia cu AAR timpul de intrerupere se prelungeste cu timpul de pornire al grupului electrogen. Sau grupul electrogen e deja pornit de la inceput si numai se comuta si cam atat ?
    Solutia „alimentare tampon” in varianta portabila/mobila (adica pentru folosire pe teren) se foloseste sau numai in varianta fixa ?

  40. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Daca „tampon” = „tip UPS” atunci e OK daca insa vorbim de functionare in paralel grup +SEN atunci nu cred ca e adevarat.
    Legat de grupuri, le avem deja pornite in gol pt modelele mai vechi sau chiar doar pregatite sa porneasca „automat” la disparitia tensiunii din SEN pt grupurile noi cu pornire rapida, fiabila
    In majoritatea cazurilor practice vorbim de pauze de AAR
    Exista situatii in care se functioneaza direct pe grup. In acest caz alimentarea / alimentarile din SEN sunt doar rezerva. Depinde de grup, depinde de eveniment, depinde de starea alimentarilor din SEN.
    Vezi, in toate aceste cazuri solutia DUAAR ar revolutiona / redefini problema ar reduce stresul si ar oferi continuitate „la maxim”!
    SGC

  41. Incze Andras Says:

    Tampon=tip UPS, la centrale telefonice, site-uri de telecomunicatii si GSM stiu ca exista solutii, de ex la centrale telefonice parca din 48V cc se face 220V ca cu ceva invertoare, acel 48V cc se obtine daca bine imi aduc aminte din grupuri de acumulatoare care merg in regim tampon si au ceva sistem de incarcare inteligent.
    Legat de DUAAR, este incontestabil ca ar rezolva multe probleme, chiar pana acum exista interes fata de DUAAR sau si asta a ramas in faza de prototip si brevet?

  42. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Deocamdata e tot la stadiul de brevet + prototip. Din pacate pentru orice produs nou cineva trebuie sa riste niste bani cel putin pentru promovare(popularizare).

    De la stadiul de brevet + prototip pana la stadiul de produs lansat pe piata cred ca vorbim de un minim 50000 euro!

    Am incercat acum cca 2 ani sa il inscriu la o expozitie internationala prin intermediul unei comisii guvernamentale. Se pare ca sforile sunt mai complicate. Pt ca au plecat produse/idei care din start au fost mai slabe, cel putin cat am putut sa imi dau seama din cele cca 250 de cuvinte admise de Comisie pt prezentarea produsului/ideii.

    E drept ca de atunci inafara publicarii pe blog n-am mai incercat nimic.
    Poate ca ar trebui sa fim mai insistenti dar la un moment dat nu mai stii intre ce sa iti imparti resurele foarte limitate de care dispui de ex intre un brevet existent versus o idee noua brevetabila care si ea costa suficient pana ajunge la stadiul de brevet! Asta ca sa nu mai vorbim de alte necesitati care concura la aceleasi „resurse limitate”.

    Oricum speranta moare ultima.Asa ca am ales varianta finatarii solutiilor noi brevetabile.

    SGC

  43. becson Says:

    buna seara domnule stoianconstantin,
    Motto: ce trebuie facut cu electricienii „cu doua maini de stanga”

    De cate ori intru pe pagina dumneavoastra nu ma mai satur de informatiile utile ce le descopar.
    Va scriu pentru ca ma inspaimanta cati electricieni slab pregatiti sunt „racordati” in exercitarea acestei profesii deosebit de frumoase si cu satisfactii morale deosebite, iar orice eroare se poate numi accident grav.
    – zilele trecute ma roaga un vecin sa-i schimb o priza simpla cu una dubla, stiindu-ma autorizat ANRE, ma apuc sa masor intai tensiunea de la priza de schimbat, indentific circuitul de protectie ce asigura alimentarea acelui circuit si il dau jos. surpriza ! la ambele bornele prizei aveam 200v. concluzia : in tabloul electric de distributie era vraiste, fazele si nulurile erau amestecate prizele cu lumina.

    Imi arata vecinul si un cablu electric care ii luase foc, il luase din engrossul din colentina, la capatul tram.21, ca este mai ieftin.

    Aceste cabluri sunt ieftine pentru ca sunt foarte proaste calitativ, conductorul electric nu este continuu ci este facut din bucati care nu sunt sudate ci sunt suprapuse, de regula e marfa proasta de import aduse de comercianti verosi!

    Produsele fabricate in romania la tg mures, tg secuiesc, bistrita si bucuresti sunt de foarte buna calitate pentru ce lucrez de 35 de ani cu aceste produse si garantez pentru ele.

    Poate sunt prea radical, dar dar cred ca in exercitarea acestei profesii trebuieste sa se autorizeze toti cei ce doresc sa profeseze aceasta meserie, faptul ca sunt scoli de cateva saptamani, ce califica electricieni nu este inbucurator pentru ca am o varsta si am vazut multe situatii create de cei cu doua maini de stanga,

    Am absolvit sc. profesionala IMEB in 1975 si lic. electronica din Pipera in 1980 si un an fac de electronica si pot sa spun, ca sa ajungi sa legi doua fire conductoare trebuie sa constientizezi ce se intampla cu materialele electrice de la producere de la turbina pana la sunetul din difuzor sau aerul rece din ap. de conditionat aerul, sa intelegi fenomenul electric. Am fost ingrozit cand am vazut acum la stiri cum un comerciant a folosit curentul electric , ca paznic.

    Cred ca unde se angajeaza electricieni ar trebui ca autorizatia ANRE sa confirme diploma de absolvire a cursurilor sau scolii de electricieni, daca nu pot obtine autorizatia sa nu li se permite exercitarea profesiei.

    a doua propunere ar fi ca la gradele unu si doi sa se introduca si o proba practica, de ex. ce se intampla daca lipseste urmatorul conductor, sunt multe situatii practice in scheme ce pot crea disfunctionalitati in functionarea sistemelor si circuitelor electrice.

    Cu stima.

  44. stoianconstantin Says:

    Va salut domnule Becson,

    Ma bucur ca ati reusit sa reveniti pe blog! Mi-am permis sa thnoredactez putin textul din comentarilu Dv pt a scoate in evidenta mai bine ideile interesante puse in discutie.

    Sunt perfect de acord cu cele spuse de Dv. Legat de instalatiile interioare uneori este un cojmar sa schimbi firida de bransament cu un BMP cu protectie diferentiala. In aval ar trebui sa avem o schema curata TNS unde nulul de lucru „N” trebuie sa fie separat de nulul de protectie „PE” si in toata instalatia functiile cele doua conductoare de nul trebuie respectate.
    De la trebuie la starea de fapt din instalatii e o cale ingrozitor de lunga.

    Un alt aspect pe care l-am descoperit cu amaraciune este ca proprietarii multor cladiri (unele extrem de aratoase la exterior) ajung, ca un facut, sa faca cele mai nejustificate economii tocmai la instalatia electrica. Angajeaza personal de slaba calificare si probitate profesionala si achizitioneaza materiale proaste. Acesta „mixt” da rezultate neplacute dar garantate: deranjamente, deteriorari de receptoare electrice incendii iar uneori chiar si accidente umane!

    Si eu sustin ca multe din produsele fabricate in Romania sunt inca foarte bune. Daca ma refer la conductoare, cabluri izolatoare, armaturi, transformatoare chiar avem cu ce ne mandri. Poate si o parte din cleme ar putea fi mentionate aici. Din pacate pe multe fronturi am pierdut batalia.

    Usor usor devenim doar o piata de desfacere (inca nu e rau destul pt ca „piata” presupune si „cumparatori cu bani”) Dar bani de unde daca suntem doar „piata”. Probabil ca banii vin din suferinta exilarii. Pana cand s-o termina si cu exilarea si oamenii vor pleca cu totul pe alte meleaguri. Extrem de neplacut!

    In legatura cu instruirea subiectul e greu! Dupa mine doua chestiuni ma ingrozesc: pervertirea istoriei si degradarea invatamantului. Nu vom sti care ne sunt adevaratele radacini si nici „viitor” nu putem avea. Din pacate ambele fenomene le traim din plin!

    Cred ca inca n-am cazut destul de jos ca sa fim obligati sa ne ridicam!

    Am convingerea ca totusi trebuie sa fie si pentru neamul nostru ceva bun rezervat in viitor. Cred ca ar fi de ajuns sa nu uitam prin ce am trecut si vom continua sa prosperam ferindu-ne sa facem iar aceleasi greseli.

    Sti reusit sa imi induceti o stare speciala in seara asta!

    Tinem legatura in continuare.

    SGC

  45. Incze Andras Says:

    O ciudatenie : tensiunea retelei JT este intre limitele admise, UPS-ul din cand in cand intra intr-o „limitare” inferioara de tensiune, la 240 si cativa V tensiune de intrare el scoate la iesire 210 si ceva, iar dupa un timp revine si tensiunea de iesire la nivelul tensiunii de intrare. Cand limitarea este activa, tensiunea de iesire nu este constanta, ci urmareste variatia tensiunii de intrare, adica daca intrarea creste cu 2V atunci si la iesire apare cresterea de 2V. Nivelul de incarcare al acumulatorului din UPS scade un pic atunci cand limiteaza. Tipul UPS este Quantex UPS-800S de 800VA/480W, Gama tensiunii de intrare 165-275 V CA, 50 Hz, gama tensiunii de iesire 220V +/- 10%, 50 Hz +/- 0.5

    • Incze Andras Says:

      Problema pare ca s-a rezolvat, sambata am deschis UPS-ul cu scopul sa incerc sa-mi dau seama ce si cum si am descoperit o lipitura proasta pe placa de circuit imprimat la firul care venea direct de la una dintre bornele acumulatorului, capatul firului s-a desprins cumva si se misca in voie in gaura de lipire. De atunci pana azi nici un click.

    • Incze Andras Says:

      Ceea ce este mai ciudat este faptul ca de cand l-am cumparat nu l-am mutat din loc, nu a fost transportat nimic.

    • stoianconstantin Says:

      Si cat ai scris de UPS-ul ala …!
      Cred ca fac un efort sa salvez toate comentariile intr-un articol „Andras si UPS-ul buclucas”!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Totusi ceva nu este in regula inca 😦 Ieri seara a facut din nou figura, iar a intrat in „limitare” dar fara acel click.

  46. stoianconstantin Says:

    Andras,
    Cred ca la subiectul UPS tu esti specialistul. Eu nici macar nu am UPS desi il recomand de multe ori!
    Deci, care e treaba cu UPS-ul Andras?
    SGC

  47. Incze Andras Says:

    Habar n-am… sa fie ceva de la softul incorporat din UPS oare sau ceva chestie hard in UPS ? Softul ce este instalat pe PC nu-mi permite nici sa vizualizez nici sa modific valorile de prag, comunica cu UPS-ul prin portul serial al PC. Cand intra in „limitare” se aude un fel de click, asa am observat fenomenul, si la intreruperi de tensiune foarte scurte asa face UPS-ul, dar nu le semnalizeaza, numai pe cele care au de la o anumita durata in sus.
    Mi-a atras atentia ca de la o vreme cam des scoate click-uri si am verificat cu multimetrul nivelul de tensiune atat la intrarea in UPS cat si la iesire.
    Poate ca testarea cu un analizor de calitatea energiei al retelei JT in casa ar oferi mai multe informatii dar de vreme ce se incadreaza intre limitele permise de fluctuatie de tensiune nu prea am ce face.

  48. stoianconstantin Says:

    Suntem pe domeniul compatibilitatii electromagnetice unde lucrurile sunt destul de complexe si uneori greu de inteles. Putini specialisti se pot lauda ca stapanesc foarte bine acest domeniu care este prin excelenta interdisciplinar chiar si doar in domeniile electrice.

  49. marina Says:

    Buna ziua,

    ma poate ajuta cineva cu un sfat?. In PE 132 tabel 1- puterea activa de calcul pt.consumator casnici mediu urban varianta de dotare D( toate electric) la vile cu mai mult de 5 camere este max 9 Kw( pentru 35 Kw instalatati).Aceasta este puterea maxim simultam absorbita pe care o pot lua in calcul pentru dimensionarea retelei electrice de alimentare?

  50. stoianconstantin Says:

    salut Marina,
    Da dar va trebui sa tii cont de nr de consumatori pe circuit si sa utilizezi coeficientul de simultaneitate al acestora
    SGC

  51. LucianF Says:

    Buna ziua !
    Am citit (sper ca nu mi-a scapat) prezentarea, insa nu am gasit cum fazati cele 2 surse ?
    Multumesc.

  52. Incze Andras Says:

    Fazarea sau sincronizarea ? Fazarea presupune ca ordinea de faze sa fie identica la ambele surse, iar sincronizarea ca sa nu fie defazaj la perechile de faze corespunzatoare. Daca alimentarea de rezerva este generator atunci nu prea ai ce sa sincronizezi ca generatorul porneste dupa disparitia tensiunii la alimentarea principala. In situatia cand alimentarea de rezerva este racordata la un alt post de transformare atunci iar nu poti sincroniza deoarece iar nu ai cu ce dupa disparitia tensiunii. De obicei in locurile critice teoretic exista 3 cai de alimentare, generator si 2 linii racordate la surse diferite.
    Unde trebuie realizata conditia de sincronism, acolo exista relee pentru controlul sincronismului, de ex in statii electrice sau in centrale electrice. La varianta electromecanica, „functionarea se bazeaza pe compararea a doua fluxuri antagonistice determinate de tensiunile al caror sincronism se controleaza. Actionarea releului are loc atunci cand defazajul intre cele doua tensiuni este mai mare decat o valoare reglata la releu.” („Scheme de relee complexe in energetica” – Stelian Alexandru Gal, Ed. Tehnica Bucuresti 1988, pag 242 si 269). Varianta electronica probabil foloseste PLL (Phase Locked Loop) adica bucla de calare a fazei.
    Fazarea din cate stiu se executa manual la medie tensiune si in statii, exista un dispozitiv de identificare cu care se ia la rand perechile de faze si se face identificarea.

  53. LucianF Says:

    Cu scuze pt. neclaritate: sincronizarea ma interesa. In scoala cursul de Electrotehnica (eu fiind la Telecom) – partea de energii si chestii trifazate nu prea m-a atras din pacate (in timp am invatat pe propria piele 🙂 ). Eu eram curios pt. ca oscilograma arata prea frumos trecerea de pe o sursa pe alta. Ori acele 4 ms de care se povesteste, or fi in conditii de laborator cand ai ambele surse sincronizate. Dar ce te faci in viata de zi cu zi? Daca ai alimentare din 2 posturi de transformare diferite, tensiunile pe care le ai sunt sincronizate ?

  54. Incze Andras Says:

    Tot sistemul energetic este sincronizat, deci si posturile de transformare care pot fi alimentati fie de la aceeasi statie fie de la statii diferite dar interconectate la 110 kV (la orase mai mari pot exista si 5 statii de transformare si si mai multe de 5). La varianta ceea mai simpla cu o singura statie, una dintre posturi este racordata la bara1 si celalt la bara2 in statie la partea de medie tensiune, controlul de sincronism in statii este din cate stiu la partea de inalta tensiune. Sincronizarea propriu-zisa se poate face numai din centrale, un generator de rezerva numai atunci poate sa se sincronizeze daca exista o „referinta”, adica sursa de alimentare principala in functiune, generatorul cu o bucla PLL se poate sincroniza si numai atunci se cupleaza cand s-a sincronizat perfect cu referinta, pana atunci tot isi variaza turatia.
    Pe vremuri sincronizarea centralelor la sistemul energetic era o chestie mai delicata, deoarece se facea manual in functie de indicatiile sincronoscopului (un aparat asemanator cu releul de control al sincronismului mentionat mai devreme) indicatorul se invartea in functie de defazaj, cum scadea defazajul acul se invartea mai incet, cand defazajul era zero si acul se oprea trebuia cuplata centrala la sistem, daca operatorul nu era atent si apasa cu intarziere butonul, trebuia sa inceapa din nou sincronizarea.

  55. Incze Andras Says:

    Problema sincronizarii la consumator depinde de natura consumatorului, al procesului tehnologic etc. La echipamente de telecomunicatii nu conteaza din punctul de vedere al functionarii daca alimentarea de rezerva nu este sincronizata cu alimentarea de baza. Blocul de alimentare scoate de obicei tensiune continua, acolo chiar ca nu conteaza sincronismul.

  56. LucianF Says:

    Intr-adevar, in telecom e -48Vdc obtinuti din statie de redresare si cu baterii in tampon pe deasupra. La generatoarele mentionate, dupa obtinerea sincronizarii si cuplarii cu sist. energetic, cum e mentinut sincronismul ? cu bucla PLL ?

  57. stoianconstantin Says:

    Salut Andras si LucianF,
    Interesanta dezbaterea voastra! Andras are dreptate cand vorbeste de sinronism. In fapt au vreau sa spun ca problema sincronismului se pune cu acuitate in cazul in care doua retele sa zicem insularizate se pun in paralel. In cazul tipic utilizat pentru explicarea sincronismului, cand urmeaza sa se racordeze la RED(T) un nou generator.
    Pentru a preveni un scc in momentul paralelului trebuie sa avem „conditii de sincronism realizate”
    In cazurile in care discutam de RED care se pot bucla ajunge sa le avem fazate. Daca insa doar asiguram alimentarea de rezerva fara buclare atunci ajunge sa fie doar pastrat sensul (motoarete trifazate alimentate din cele doua surse sa se invarteasca in acelasi sens).
    In cazul DUAAR este necesar sa retinem ca cele 2 surse nu se pun in paralel !
    SGC

  58. Incze Andras Says:

    Bucla PLL teoretic poate sa mentina sincronismul, dar aici intervin si alte elemente care pot influenta, cum ar fi stabilitatea sistemului energetic etc care pot cauza desincronizarea, insularizarea sistemului si atunci se complica situatia. Vezi linkul urmator in care se trateaza stabilitatea sistemului energetic : http://el.poweng.pub.ro/Curs%20Nou%20Sisteme/PS/dsee_1.htm
    La centrale procesul tehnologic este condus de un calculator de proces in interactiune cu operatorul care primeste instructiunile de la dispeceratul energetic teritorial sau national care are vedere in ansamblu asupra situatiei din sistem si care coreleaza productia si consumul de energie, bucla PLL este numai un element undeva in centrala care ajuta la mentinerea sincronismului si poate ca este implementat software si nu fizic. In unele centrale s-ar putea sa existe inca si ceva RCS-uri electromecanice (releu pentru controlul sincronismului).

  59. test Says:

    salut

  60. stoianconstantin Says:

    Test OK!

  61. diaconu costel Says:

    am un proiect de realizat,as dori daca ma puteti ajuta cu ceva sa aflu mai multe scheme electrice de alimentare de rezerva a unor consumatori , de joasa si medie tensiune ,schema ce poate fi realizata in mod didactic pt. studenti la facultatea de electro.as dori ca sa realizez lucrarea intrun mod in care sa fie posibil vizualizarea tuturor contactelor,conexiuni etc asstfel ca studenti ce vor invata pe acest proiect sa deprinda facil totul.
    m-am gandit sa folosesc elemente gen contactoatre Tca,relee de timp ,relee alte piese cu contacte vizibile,etc

  62. Incze Andras Says:

    Studentii trebuie sa realizeze ei montajul pentru lucrare la laborator adica legaturile dintre elementele montajului pe baza de conspect sau va fi gata facut si ei trebuie numai sa-l foloseasca ? Cerinte, complexitate, buget ?
    Ca documentatie vezi ce a fost mentionat mai sus, „I Badea Gh Brosteanu, I Chenzbraun s.a – Protectia prin relee si automatizarea sistemelor electrice Editia a II-a Ed Tehnica Bucuresti-1973″, cam 13 pagini sunt despre AAR.

  63. dan arsenie Says:

    domnule stoian, sunt un jurnalist de la ev zilei, editia online. cum, prin acest blog, veniti in ajutorul consumatorului, as vrea sa va intreb cate ceva despre drepturile lor in raport cu furnizorul si despre inventia prezentata in articol.

  64. stoianconstantin Says:

    Salut Dan,

    Mi-a facut placere sa discutam. Sper sa tinem legatura in continuare.
    SGC

  65. ciprian Says:

    M-ar interesa detalii despre un AAR pentru cazul cand am 2 circuite de 160KW + 1 circuit de 90KW.

  66. Incze Andras Says:

    AAR intre 3 surse sau cum ? AAR intre 3 surse din cate stiu, se foloseste mai mult la servicii interne : trafo servicii interne1, trafo servicii interne 2 si grup electrogen, sau trafo1, trafo2, cale de alimentare din RED MT sau JT.
    Eventual da mai multe detalii despre ce te-ar interesa.

  67. Incze Andras Says:

    AAR la ce nivel de tensiune ?

  68. ciprian Says:

    Aceasta aplicatie vreau sa o utilize la un data center

    am doua circuite de cate 160 KW de la 2 PT-uri diferite
    si un circuit de la un generator de 90 KW
    Primele doua circuite sa intre intr-un AAR iar iesirea sa intre in al doilea AAR impreuna cu circuitul de la generator.
    multumesc

  69. Incze Andras Says:

    Se gasesc in comert aplicatii gata facute pentru transferul sarcinii asa cum exista si acel DUAAR mentionat in articol, sau se poate proiecta una care sa gestioneze cele 3 surse. In principiu ai trei intreruptoare care pot fi actionate si electric si o automatica de comanda care se poate realiza fie doar cu relee fie cu un PLC sau ceva programabil de genul plus eventual relee.

  70. Incze Andras Says:

    Asta foarte pe scurt, se poate si complica schema eventual cu adaugarea unor protectii etc.

  71. ciprian Says:

    imi puteti da niste furnizori de AAR pentru caracteristicile mele?

  72. Incze Andras Says:

    http://www.schneider-electric.com/sites/corporate/en/products-services/electrical-distribution/products-offer/range-presentation.page?c_filepath=/templatedata/Offer_Presentation/3_Range_Datasheet/data/en/shared/electrical_distribution/interpact_compact_and_masterpact.xml

  73. Incze Andras Says:

    In principiu cred ca aici ar trebui sa gasesti. Sfatul meu este totusi ca sa incerci sa iei legatura cu o firma specializata in asa ceva sa-ti faca ei proiectul etc.

  74. stoianconstantin Says:

    Ciprian, Andras,

    Pentru solutie profesionala va recomand SC Electroechipament Resita au site pe net gasiti usor datele de contact!

    SGC

  75. iulia m. Says:

    buna ziua.bine v-am regasit.binenteles, cu o noua problema.
    acum cativa ani a fost efectuat in zona in care mi-am ridicat si eu casa un studiu de solutie.problema care se pune acum e faptul ca acest studiu a fost facut pentru un nr. de 60 de case si presupunea o investitie de 200.000 de ron, implicind si un transformator.
    in acea zona sunt ridicate aprox. 10 case.vazind costul ridicat si probabilitatea foarte mica ca acolo sa se ridice 60 de case in curind, am solicitat un nou studiu de solutie care sa priveasca doar pe cei care au casele ridicate.acum od-ul refuza sa ne elibereze acordul pe motiv ca a mai fost facut un studiu de solutie in acea zona.nu mi se pare corect ca od-ul sa ma oblige sa invesc o suma atat de mare, avind sanse destul de mici de a recupera investitia facuta.extinderea de retea poate fi facuta si reteaua suporta aceasta extindere.
    intrebarea mea ar fi:este corect ca od-ul sa-mi refuze avizul motivat de faptul ca acolo a mai fost efectuat un studiu de solutie care implica si un transformator.
    va multumesc mult si astept un raspuns in cel mai scurt termen deoarece as dori sa merg in audienta pentru ca lucrarea stagneaza de mai bine de o luna de zile.
    multumesc din nou.

  76. Incze Andras Says:

    Cred ca OD procedeaza corect. Cand este vorba de alimentarea unei zone, trebuie luat in calcul si cresterea consumului de-a lungul anilor datorat aparitiei noilor consumatori, deci se face intotdeauna o „supradimensionare” a capacitatii de distributie in aceste cazuri, ca sa existe suficiente rezerve pentru urmatorii N ani si sa nu fie necesara amplificarea pe perioada estimata a postului de transformare care alimenteaza zona .

  77. stoianconstantin Says:

    Salut Iulia,
    ANRE solutioneaza astfel de dispute de regula in favoarea noilor utilizatori.
    Succes!
    SGC

  78. iulia m. Says:

    raspuns pt. dl. andras.
    sunt si eu de acord cu dvs..
    dar od sa o faca pe banii lui!!!!!!!!!!!!
    sa suporte el costurile transformatorului (care sunt destul de mari) si eu sa suport costul extinderii de retea(care implica si ea sute de milioane de lei).cum sa bag 2 miliarde in ceva ce sigur nu o sa mai recuperez?????probabilitatea ca acolo sa fie 60 de case e ca si cum as spune ca plec pe luna.adica…………..CAND??????????
    probl e ca reteaua mai suporta noi utilizatori.
    o zi buna!!!!

  79. iulia m. Says:

    dl. stoian as dori sa-mi dati mai multe detalii.

  80. stoianconstantin Says:

    Salut Iulia,
    Mai mute detalii nu pot sa iti dau pt ca ar trebui sa analizez situatia din teren si solutiile alternativa posibile.
    Pana la urma apelul la ANRE nu este o garantie si de reusita insa este o posibile cale ca oamenii sa se convinga ca o solutie oferita de OD este sau nu corecta. Daca nu este corecta OD va fi determinat sa accepte corectiile necesare.
    Daca in zona nu sunt alte surse atunci postul de transformare este inevitabil. Eventual se discuta dimensionarea puterii transformatorului. Cel putin un circuit stadal este necesar spre fiecare grup de case existante. Si aici sunt cateva lucruri de discutat care insa depind de dispersia caselor existante si de puterile solicitate.
    Inainte de ANRE poti totusi pretinde OD sa tefaca sa ii intelegi positia adoptata. In rest pe banii solicitantilor se pot face oricate studii de solutie sunt necesare/solicitate OD nu ar trebui sa aiba o problema cu asta mai ales ca de la SS la SS se pot modifica premisele avute in vedere.
    Succes!
    SGC

  81. cristy Says:

    Buna seara! Gasesc ff interesanta aplicatia! M ar interesa sa o implementez pt o centrala de caldura . Mentionez ca locuinta este conectata la sistemul trifazat , astfel se poate folosi ca o sursa alternativa una dintre celelalte 2 faze.Deasemea as vrea sa stiu ce preturi ar presupune o astfel de instalatie in cazul meu

    • stoianconstantin Says:

      stoianconstantin spune:

      12/03/2010 la 21:01 | Răspunde modifică

      Salut Cristy,

      Deocamdata dispozitivul stie doar sa lucraze cu circuite distincte fazate. Intradevar suntem preocupati si de a oferi o solutie pentru comutarea unei sarcini monofazate de pe o faza pe alta a unei retele trifazate. Pana acum n-am reusit sa evitam trecera prin zero. In aceste conditii iti recomand o varianta de AAR (dispozitiv de anclansare automata a rezervei) realizata cu intreruptoare in solutie clasica.
      Totusi o astfel de solutie presupune ca din sistem dispare tensiunea pe cel mult doua din cele 3 faze. Sunt cazuri mai ales in retelele vechi protejate prin sigurante la postul de transformare insa nu este o rezervare adevarata! In plus poti avea limitari tehnice legate de concentrarea consumului monofazat al imobilului pe o singura faza (este evident ca daca dispere cel putin o faza dinspre retea consumatorii trifazati nu mai pot fi alimentati !).
      In conditiile acestea poate mai analizezi care iti sunt necesitatile reale de asigurare a continuitatii. Solutii alternative: grup electrogen cu pornire automata la disparitia tensiunii din sistem (vorbim de trecerea tensiunii ptin zero in pauza de AAR cand se asigura comutarea pe grup sau un UPS (sursa neintrruptibila, pe baza de baterii de cc + redresor + invertor care functioneza in tampon cu recetoarele asistate, nu exista pauza de AAR )
      Mai vorbim!
      SGC

      cristy spune:

      12/03/2010 la 21:16 | Răspunde modifică

      As vrea sa asigur o continuitate a tensiunii doar in camera tehnica a centralei termice pentru a nu i intrerupe acesteia regimul de functionare in cazul unei caderi de tensiune mai indelungate.

      stoianconstantin spune:

      12/03/2010 la 21:51 | Răspunde modifică

      Cristy,
      In acest caz trebuie sa stabilesti puterea necesara sa fie rezervata si trebuie sa te orientezi catre un grup si/sau un UPS. Pe langa putere trebuie sa ai in vedere si o durata a rezervarii. Solutia cu grup poate asigura o rezervare pe o durata mai mare depinde de dimensionarea rezervorului de combustibil.
      Sunt chiar asa de multe intreruperile in alimentarea cu ee in zona ta?
      SGC

      cristy spune:

      12/03/2010 la 21:56 | Răspunde modifică

      da e adevarat ce spuneti ..dar eu as fi vrut sa profit de reteaua trifazata si sa ma folosesc de ea dc tot o am pt ca este totusi o locuinta si n alta parte nu am unde folosi regimul trifazat. Iar de putere….din ce am vzt o centrala nu va consuma mai mult de 200 W

      stoianconstantin spune:

      12/03/2010 la 22:17 | Răspunde modifică

      Cristy,
      E posibil dar succesul va fi limitat. Poti contacta un electrician autorizat sa iti faca o mica automatizare astfel incat consumul asistat sa fie alimentat din oricare din cele 3 faze aflata/ramasa tensiune la un moment dat.
      SGC

      cristy spune:

      12/03/2010 la 22:19 | Răspunde modifică

      Va multumesc ff mult!! Mi ati fost de un real folos! O seara buna in continuare.

  82. Incze Andras Says:

    Reglajul automat al tensiunii si comutatia treptelor la bateriile de condensatoare din statii ca elemente tranziente pot fi sesizate si in RED-JT la consumatori ? Adica variatia de tensiune ce apare la comutarea de pe o pozitie pe alta a schimbatorului de ploturi are aceeasi viteza de variatie in RED-JT ca si in RED-MT sau la JT intervine si inertia sistemului ? Am inteles ca zilnic au loc mai multe comutari de ploturi si incerc sa gasesc ce poate cauza functionarea ciudata prezentata mai sus in acest articol ca comentariu al UPS

  83. costica Says:

    Servus IULIA,
    In aceeasi problema am primit saptamina aceasta un telefon de la o persoana din IASI , care a facut o extindere de retea pe bani sai si a constatat ca au aparut noi consumatori in zona fara sa fie intrebata sau OD sa o contacteze pentru eventuale „COMPENSATII ” cum spune
    HG nr.90 / 2008.
    In continuare d-le Stoian in ce tara este permis ca o singura societate sa profite de investitia cetateanului pe care o preia in gestiune „GRATIS” dupa cum inlesneste aceasta HG in momentul incheieri contractului de furnizare cu delimitare la borne iesire contor.
    Numai intr-o tara ca ROMANIA poate exista o atsfel de MAGARIE facuta de alesii poporului impotriva cetateanului , deoarece orice societate trebuie sa gaseasca solutii viiabile pe piata libera din resursele proprii, si OD are suficiente in urma Monopolului detinut si privatizat.
    Daca OD nu poate sa prevada in planul de investitii noii consumatori , acestia vor face investitia in bransament sau racord , care in momentul PIF-lui si preluari de OD , acesta di urma sa compenseze imediat prin stipulare in contract cantitatea de energie electrica pe care noul consumator o are la dispozitie sa o consume in valoarea investitiei.
    In aceasta situatie OD nu ar mai pretinde tot felul de SS sau PTH pentru extinderi sau INT si le-ar face singuri ,iar costurile investite de noul consumator sar reduce ffff simtitor.
    Cu stima / pentru reflectarea problemei!

  84. Raoul Orza Says:

    Stimate domnule Stoian,
    Vreau sa va prezint o problema la care as fi bucuros daca m-ati putea ajuta. Am fost rugat sa remediez la o firma un defect care se manifesta in momentul aprinderii reclamei luminoase. In momentul cand trebuia sa se aprinda reclama, decupla automat intrerupatorul general din TD. Reclama luminoasa este facuta din tuburi de neon de 58 W si de 36 W. Puterea instalata a reclamei este de aprox. 1,52 kW. Cand am verificat reclama luminoasa si circuitul electric de la TD la reclama am constatat urmatoarele: luxomatul care comanda arpinderea reclamei era anulat si comanda functionarii ei era facuta de un automat de timp, circuitul de alimentare a reclamei era inadit in trei locuri atat in interiorul cladirii, cat si in exteriorul ei asa cum stim noi, romanii, sa inadim (prin rasucirea conductoarelor si izolarea cu banda, iar in TD circuitul era conectat la bare printr-o siguranta FN de 20 A, iar in interiorul reclamei tuburile de neon si starterele erau erau legate si fixate cu siruri de cleme din cele mai banale pentru sectiuni de maxim 6 mmp care in timp si probabil din cauza diferentelor de temperature, mai ales a temperaturilor negative din timpul iernii, acele cleme efectiv se sfaramau in momentul cand le atingeai. Ceea ce am facut eu ca sa elimin defectele, a fost sa inlocuiesc tot cablul de la TD la reclama, am pus un cablu CYY-F 3×2,5 mmp dintr-o bucata, traseul fiind destul de lung (aprox. 30-40 m), am inlocuit sirurile de cleme din reclama cu dulii pentru tuburi de neon si starter, iar in locul sigurantei am pus un intrerupator diferential de 16 A, 10 mA curent de defect deoarece intrerupatorul general din TD este un intrerupator diferential de 30 mA curent de defect in ideea ca in cazul aparitiei vreunui defect la reclama, sa decupleze mai repede doar circuitul de alimentare a reclamei.Acum problema la care am vrut sa ajung este ca la doar cateva zile (zile in care a functionat reclama) dupa ce am facut toate astea, in momentul in care automatul de timp comanda arpinderea reclamei, intrerupatorul pe care am montat reclama declanseaza. Am verificat si nu exista puneri la masa sau vreun alt scurtcircuit pe circuitul reclamei. Care sa fie problema si care ar fi solutia? Va multumesc si astept raspunsul d-voastra.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Raul,
      Din cele relatate rezulta ca ai facut ceea ce trebuia. Ma intriga faptul ca totusi cateva zile reclama a functionat. Asta ar scoate din discutie declansari ale intreruptorului detorata varfului de sarcina din momentul conectarii.
      Eu as incerca sa vad cum functioneaza reclama fara acel intreruptor diferential de 16A /10 ms. Pune la loc siguranta. Este totusi posibil ca neoanele sa amorseze aleatoriu. In unele cazuri curentul rezultat in regimul tranzitoriu de pornire ar putea asigura conditii de functionare a declansatorului electromagnetic al intreruptorului. Vedem ce rezultat obtii si mai vb. Eventual alegem un intreruptor de 20A/10 ms
      Succes!
      SGC

    • jonyy Says:

      Ati verificat termic si magnetic siguranta ati luat curentul reclamei ati verificat droserele, startarele, tuburile daca nu au punere la pamint . Daca nu, inlocuiti droserele cu unele electronice, scade si puterea si caldura in lampa (reclama).
      In gol merge, declanseaza siguranta?

      Jonyy,
      Am mutat eu mesalut tau! Te rog valorifica butonul „raspunde” si vei putea posta mesaje la locul potrivit astfel incat discutia sa poata sa fie urmarira de toti cei interesati
      Multumesc,
      SGC

  85. Incze Andras Says:

    Recomand tututor celor interesati de AAR, cartea „Anclanşarea automată a rezervei în instalaţiile electrice” de Alexandru Emanoil. din seria „Colectia electricianului”, Ed Tehnica Bucuresti, 1988.

  86. Popoviciu Ioana Says:

    Buna seara, domnule Stoian ! La momentul acesta (10.oct.2010) este rentabil sa instalezi o centrala electrica trifazata (bransamentul exista), ca alternativa la centrala pe gaz metan ? Mentionez ca, in ciuda promisiunilor alesilor locali, reteaua de gaz metan a ramas numai un proiect, cel putin pana la anul.
    Am auzit pareri diferite in legatura cu rentabilitatea in exploatare a unor astfel de centrale, majoritatea fiind ca o centrala electrica pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea casei reprezinta o investitie ce nu se justifica in Romania de astazi.
    Daca raspunsul este pozitiv, ce demersuri ar mai trebui facute pe la compania de electricitate ? Ma refer la aprobari, probabil la schimbarea contorului cu unul care sa inregistreze consumuri la diferite ore.
    Ma intereseaza parerea dumneavoastra de specialist, in care am incredere.
    Cu stima,
    Ioana Popoviciu

    • stoianconstantin Says:

      Salut Ioana,

      Poate fi o actiune reusita daca ai un bransament si un contract dedicat. In acest fel ti-ai putea alege cel mai convenabil tarif si sa te pozitionezi intodeauna cu consumul in zonele de minimul tarifar. Vezi pe blog un articol despre alegerea tarilelor.

      Recomnad o alimetare cu ee dedicata pentru a putea avea un control al costurilor cat mai bun.

      In principiu randamentul centralei electrice ar trebui sa fie mai bun. Energia termica se cedeaza direct apei nu avem nevoie de cos pe care sa evacuam gaze de ardere fierbinti.

      Avand in vedere ca acum gazele se masoara in kWh s-ar putea sa faci o comparatie legata de costul lunar interesandu-te cat plateste cineva care are o centrala pe gaze si o casa comparabila cu a ta. Apoi studiind tarifele ee ai putea sa vezi pentru aceeasi energie consumata cat ar trebui sa platesti.

      In timp costul gazelor este posibil sa creasca intr-un ritm mai rapid decat ee.

      V-a trebui sa contactezi furnizorul de ee sa ceri schimbarea tarifului. In aceste conditii v-a trebui sa fii pregatita si sa se ceara sa iti actualizezi avizul tehnic de racordare caz in care s-ar putea sa ti se ceara sa platesti noul contor care v-a fi unul electronic multitarif. Daca ai nevoie de un spor de putere atunci cu certitudine vei avea nevoie de ATR

      O sa salvez discutia intr-un articol dedicat pentru a putea capta mai multe opinii!

      SGC

  87. Florian C Says:

    Buna seara,
    Am citit articolul despre AAR prezentat. Problema este urmatoarea: cum se poate folosi dispozitivul pentru comanda a doua bransamente(trifazic&monofazic cu tarife diferentiat si respectiv standard)ca in final sa pot folosi trifazicul noaptea si ziua standardul(comutare temporizata). La ce pret ar ajunge aceasta. Va multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Florin,
      DUAAR nu este pt aplicatia dorita de tine. Ai nevoie de o mica automatizare dedicata scopului urmarit bazata de un ceas programabil care sa comade cateva intreruptoare. Evident ca si schema de alimetare a imobilului trebuie putin modificata. Vor fi si niste probleme cu incadrarea in Pmax simultan absorbita aprobata de OD pt fiecare bransament si cele generate de faptul ca unul e trifazat si unul monofazat. Problemele au solutie.
      Un electrician autorizat ANRE minim gradul IIA+B iti poate rezolva problema.
      Modificarile aduse instalatiei interioare trebuie aduse la cunostinta OD prin furnizorul de ee!
      SGC

  88. stoian alexandru haris Says:

    buna o singura intrebare am pentu dl stoian sunteti cumva din Braila contactatima pe adresa de mail sau la numaru de telefon a lui alexandru

    • stoianconstantin Says:

      Salut Alexandru,
      Nu sunt din Braila dar te caut pe email!
      SGC

  89. Cezar Says:

    Exact ca in cazul domului gheorghe si CiupY, si eu lucrez la lucrarea de licenta in acelasi domeniu si as avea nevoie de informatiile alea, asa ca daca se paote va rog tare mult sa-mi trimiteti si mie paginile scanate pe adresa cezarica01@yahoo.com Va multumesc anticipat.

    • stoianconstantin Says:

      voi retransmite dlui Andras solicitarea ta. Succes!
      SGC

  90. Incze Andras Says:

    Am vazut deja si am si trimis prin e-mail :).

  91. ADRIAN. P Says:

    buna tuturor!
    Am si eu o nelamurire,un motor trifazat cu o putere de 3 kW 400 V poate fi pornit in monofazat 230 V?

  92. ADRIAN. P Says:

    Ma gandeam ca ar merge in varianta cu condensatori..nu mai tin bine minte daca era legat in stea sau in triunghi..

  93. Radu Says:

    Vin si eu cu o intrebare:

    In cazul unui spital, am constata ca trebuie sa prevad un grup electrogen. Din consumatorii electrici existenti si folosind tabelul 7.12 din I7 am constatat ca ca timpul de comutare trebuie sa fie maxim 12 sec.

    Exista grup electrogen, cu tablou de automatizare, care sa porneasca si sa-mi permita sa ma incadrez in acest timp?
    Sau am nevoie si de un UPS tampon pentru a acoperi timpul de pornire?

    • stoianconstantin Says:

      Salut Radu,

      Cred ca exista. Totusi necesitatea UPS pentru anumite receptoare nu este exclusa. Nevoile de continuitate sunt dictate de procesul tehnologic chiar inainte de prevederile I7.
      Recent am avut probleme cu un grup electrogen care reactiona la variatiile nivelului tensiunii in retea desi nu exitau intreruperi. I-am pus un stabilizator al tensiunii pe comada si lucrurile s-au rezolvat. Trebuie sa fii de asemenea atent ca unele grupuri sunt livrare cu setari la tensiunea de faza 220 V ori in retea avem tensiunea nominala de linie de 400V si de faza de 230V cu variatii admise de standardul de performata de +/-10% (in paja 360V/207V-440V/253V).
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Cica exista standarde referitoare la sfera medicala care reglementeaza acest aspect (timpul de comutare), nici persoana de la care m-am interesat nu stia mai multe despre subiect. Asa cum zice si Dl Stoian, s-ar putea sa fie o categorie de receptoare sensibile si critice din punctul de vedere al procesului tehnologic (UPU, ATI, bloc operator,neonatologie, instalatii auxiliare de oxigen, sistemul informatic etc)

  94. ADRIAN.P Says:

    Buna ziua!
    Am si eu o intrebare,care este caderea de tensiune maxim admisibila pentru receptoare de lumina,alimentate de la un post de transformare propriu?

    • stoianconstantin Says:

      Aceeasi ca in retelele publice 253V = 1.1*Un= 1.1*230V
      SGC

  95. ADRIAN Says:

    Buna ziua! V-as ruga sa ma ajutati intr-o problema.Am un electro-compresor cumparat din comert cu un motor electric de 3 kW monofazat,alimentat la 230v si nu il pot folosi intrucit tensiunea de la reteaua publica este de 215v [capat de retea al unui post de transformare].La mersul in sarcina produce o cadere de tensiune de 15v,in scurt timp intrind in actiune protectia termica a motorului.L-am probat la o tensiune de237v[inceputul de retea al aceluiasi post de transformare] functionind ireprosabil cu o acceasi cadere de tensiune de 15v.Un stabilizator de tensiune cu servomotor de putere adecvata ar fi recomandat?

    • stoianconstantin Says:

      Salut Adrian,
      Stiu ca sunt disponbile stabilizatoare de tensiune intr-o gama larga de puteri nominale. Da cred ca stabilizatorul poate fi o solutie pentru problema semnalata de tine.
      Succes!
      SGC

  96. ADRIAN Says:

    Va multumesc!

  97. Dan Secheres Says:

    Buna ziua,
    Firma mea functioneaza ca si chirias intr-o cladire de birouri mare cu multi alti chiriasi. Practic suntem consumatori captivi. Proprietarul ne factureaza in cadrul utilitatilor atat consumurile proprii cat si cote specifice din consumurile spatiilor comune. Noua ni-se par foarte mari consumurile spatii comune. Stiti cumva daca exista legislatie in privinta consumatorilor captivi care sa reglementeze obligatiile de alocare a costurilor precum si metodele de masurare?

    Multumesc anticipat pt raspuns
    Dan Secheres

  98. atofanei radu Says:

    Buna ziua revin cu o intrebare. Am o situatie in care trebuie sa alimentez o cladire din doua posturi de transformare diferite (de pe doua linii de medie tensiune distincte), si un grup electrogen de rezerva.
    Ca si parametri pentru alimentare am:
    Pc=231 KW
    Ic=392 A

    Intrebarea este daca gasesc un dispozitiv automat AAR pe piata care sa-mi comute automat aceste surse.
    De ex:
    1. Daca nu exista tensiune pe o alimentare, sa-mi comute pe cealalta alimentare de rezerva.
    2. Daca nu exista tensiune pe ambele alimentari, sa-mi comute pe grup electrogen.

    Desigur dupa grupul electrogen mai am si foua UPS-uri (unul activ, unul rezerva, comutarea facandu-se tot prin intermediul unui AAR).
    Va Multumesc!
    Referitor la aceasta intrebare pot atasa si o schema referitor la aceasta intrebare.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Radu,
      Este posibil. Schema include un automat programabil care va realiza logica de AAR necesara.
      Daca problema este serioasa te pot pune in legatura cu niste oameni care realizeaza in mod curent asfel de automatizari.
      Mai vb,
      SGC

    • Incze Andras Says:

      S-ar putea sa gasiti, dar s-ar putea sa fie necesara o instalatie AAR realizat special pentru nevoile Dv. AAR cu 3 cai se foloseste de exemplu la serviciile interne al statiilor de transformare mai importante, spitale etc, deci exista si sanse sa gasiti sistem gata facut. Din cate descrieti exista 2 instalatii AAR de fapt. Una la sursele primare si cealalta la UPS-uri. De ce nu este de ajuns un singur UPS dupa grupul electrogen ? Cand cel activ se apropie de limita acumulatorul de la cel activ, comuta pe cel de rezerva ?

  99. radu Says:

    Rolul obiectivului este chiar mai important decat cel a unui spital. Cele doua UPS-uri asigura o rendundanta 100 %, dupa generator. Ele trebuie sa se suplineasca in cazul in care unul din cele doua UPS-uri se afla de ex intr-o revizie tehnica sau are un defect (in concluzie alimentarea consumatorilor vitali trebuie sa fie in permanenta asigurata). Rolul lor nu este neaparat „Cand cel activ se apropie de limita acumulatorul de la cel activ, comuta pe cel de rezerva”. Ambele sunt dimensionate sa duca in mod independent o putere instalata de 20 KW timp de 30 min. Deci este vorba de redundanta 100 %.

    • Incze Andras Says:

      Am inteles 🙂 Nu cred sa fie problema proiectarea si realizarea instalatiei la firme specializate. Probabil se poate realiza toata schema cu un singur automat programabil, adica comutatia intre surse si comutatia intre cele 2 UPS.

  100. radu Says:

    Dă clic pentru a accesa popescu_iancu_2010.pdf

    Am gasit si link-ul. Ma refer la Fig 3 din cadrul acestei documentaii.

  101. radu Says:

    Dă clic pentru a accesa popescu_iancu_2010.pdf

    Am gasit si link-ul. Fig 3 din documentatia atasata

  102. Ionut Says:

    Buna ziua,

    As avea 2 intrebari:
    1.un consumator industrial care are propria linie de 110 kV dintr-o statie, e obligat conform normativelor sa aiba cel putin 2 surse de alimentare? daca are o a doua cale de alimentare, dar pe 20 kV, insa din aceeasi statie, inseamna ca are doua surse de alimentare distincte?

    2.daca acest consumator industrial doreste sa faca un proiect pt o a doua alimentare, care sun pasii pe care trebuie sa-i urmeze? fiind pe 110 kV, trebuie sa faca o cerere catre Transelectrica si nu catre operatorul de distributie?

    Astept cu interes raspunsurile dumneavoastra. Multumesc

    • Incze Andras Says:

      Depinde de necesitatile si consumul procesului tehnologic respectiv. De obicei se foloseste varianta de SRA, adica statie cu racord adanc, cu 2 linii 110 kV din aceeasi statie de transformare al operatoului de distributie, de obicei fara intreuptor la SRA, fiecare linie 110 kV alimentata de pe bara diferita. Daca procesul tehnologic suporta, si varianta cu 1 racord 110 kV + 1 racord 20 kV poate fi o solutie, insa cu conditia ca transformatorul 110/20 kV al operatorului sa fie alimentat de pe o alta bara in schema normala, decat ceea pe care este conectata linia 110 kV al consumatorului.

      Cererea cred ca trebuie sa ajunga si la operatorul de distributie in gestiunea caruia se afla statia de transformare care ar fi a doua sursa conform variantei propuse in studiul de solutie.
      Subliniez ca toate de mai sus sunt la modul general, fara cunoasterea detaliilor tehnice concrete al situatiei.

  103. Ionut Says:

    „depinde de necesitatile si consumul procesului tehnologic” asta inseamna deci ca nu e obligat prin normative sa-si asigure el alimentare de rezerva pe 110 kV. ramane pur si simplu la latitudinea lui, cat e dispus sa investeasca.

    Daca se accepta varianta cu 1 racord 110 kV+1 racord 20 kV, iar trafo 110/20 al operatorului e alimentat de pe aceeasi bara 110 kV ca si cea pe care este linia 110 kV a consumatorului, asta inseamna ca trecerea de pe alimentarea de 110 kV la cea pe 20 kV se face cu trecere prin 0, pt a evita punerea in paralel?

    de asemenea, in urma cererii care e transmisa si la Transelectrica si la operatorul de distributie, urmatorii pasi care sunt in vederea realizarii unei cai de alimentare de rezerva pe 110 kV? Studiul de solutie il face consumatorul, pe banii lui, cu o terta persoana, sau e asigurat de catre operatori?

    • stoianconstantin Says:

      Salut Ionut,

      Mi se pare mie sau nu prea vrei sa studiezi legislatia?

      Ai pe blog toate informatiile necesare. Daca faci efortul sa te documentezi si intampini dificultati te ajut cu placere. Altfel nu mi se pare corect sa descoperim prevederile legale printr-o suita de intrebari si raspunsuri.

      Si noi avem timpul limitat!

      Daca mai vorbim te rog sa utilizezi butonul „raspunde” de langa numele tau pt a mentine discutia grupata.

      Poate iti faci timp sa aderi la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.

      Succes!

      SGC

    • Incze Andras Says:

      1. Am vorbit la modul general. La proiectarea efectiva trebuie tinut cont de reglementarile din domeniul procesului tehnologic, respectiv cum se pot asigura cerintele si conditiile impuse de procesul tehnologic, depinde de natura procesului tehnologic (inertie sistem, consum strict necesar, consum maxim, durata permisa a intreruperii de tensiune, ce putere este disponibila prin alimentarea de rezerva comparativ cu alimentarea de baza, care dintre elementele procesului tehnologic necesita continuitatea in alimentare, etc).
      2. In cazul in care atat linia 110 kV al consumatorului, cat si trafo 110kV/MT al operatorului sunt racordate la aceeasi bara, la o avarie la bara 110 kV sau in aval de bara 110 kV, se intrerupe alimentarea pe ambele cai, deci nu rezolvi asa nimic, asta cel mult la defecte trafo 110 kV/MT al consumatorului ar fi de folos.
      Functionarea in paralel al transformatoarelor din cate stiu depinde in primul rand de grupa de conexiune in afara de nivele de tensiune si raporturi de transformare identice.
      3. De obicei beneficiarul plateste studiul de solutie care poate fi realizat si de specialistii operatorului sau de o terta entitate.

      Ca bibliografie :

      AAR in instalatiile electrice – Alexandru Emanoil
      Automatica si telemecanica sistemelor energetice -C.I. Penescu Vol II, Cap XIII
      Protectia prin relee – Alexandru Emanoil Vol I.
      Protectia prin relee si automatizarea sistemelor electrice – I. Badea Gh. Brosteanu, I Chenzbraun. s.a, Editia a II-a Ed Tehnica Bucuresti-1973
      Masuri practice pentru cresterea sigurantei in functionare a instalatiilor energetice industriale – G. Mereuta, J. Gayraud
      Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor industriale
      Hermina Albert, Ion Florea – Vol I si Vol II
      Avarii in instalatiile energetice – T. Popa, A. Baciu, T. Laszlo
      Siguranta in exploatare a instalatiilor energetice – I. Mihet,
      H. Furtunescu
      Calitatea serviciului de alimentare cu energie electrica – Florin Munteanu, Dumitru Ivas

      si nu numai…

  104. Mircea Says:

    Va salut.

    Din pacate nu am gasit ( sigur este reglementat) timpul de reglaj al sistemului AAR pe 20 kV. Este vorba de un consumator alimentat din doua statii de medie tensiune cu automatizare AAR intre cei doi fideri.

    Exista un tip standardizat?

    Multumesc fain si anticipat…..

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,
      Nu cred sa existe un „tip standardizat”! Logica AAR se adapteaza la cazurile concrete. Timpii se stabilesc functie de necesitatile clientului si se valideaza de treapta de dispecer cu autoritate de decizie!
      SGC

    • Mircea Says:

      multumesc mult de tot ))

  105. Iosif Says:

    Buna ziua,
    revin cu „problema” de ieri, pe care mi-ati sugerat sa o postez aici:
    „v-a solicit ajutorul pentru o problema legata de mentinerea functionalitatii consumatorilor in cazul intreruperilor alimentarii cu energie electrica mai scurte de 2 secunde. Precizez ca puterea absorbita per consumator este intre 30 si 150 KVA, iar totalul puterii absorbite ajunge la 1.800 KVA. Sunt bucuros sa aud orice parere”
    Intre timp, am luat legatura cu un furnizor de UPS-uri „industriale”, care m-a asigurat ca exista solutie tehnica la problema mea, ( exista UPS de pana la 800 KVA, care pot fi legate in paralel pana la 7 unitati), mie mi-au sugerat o combinatie de 4×500 KVA pentru acoperirea consumului, cu autonomie de 5 minute. Am promisiune ca in cursul zilei de astazi sa primesc oferta de pret. Astept in continuare propunerile d-voastra, daca nu deranjez, am sa informez periodic despre evolutia problemei.
    O zi buna !

    • stoianconstantin Says:

      Dati-ne cateva informatii despre tipul receptoarelor electrice sensibile la intreruperile de scurta durata.Inteleg ca aveti receptoare electrice cu puteri unitare in gama 30-150 kVA care insumeaza o putere maxim simultan absorbita de 1800 kVA
      Aveti la dispozitie doua surse care sa poata alimenta fiecare puterea de 1800 kVA?
      Un AAR clasic presupune trecerea prin zero (intreruperea tensiunii) si o pauza de AAR. Un automat programabil electronic in asociere cu intreruptoare performante ar putea poate reduce durata intreruperii poate sub 2 secunde mizand pe viteza „deciziei” si executarea rapida a comenzilor de deconectare/conectare intreruptoare.
      Pt puteri ceva mai mici ar exista si solutii de alimentare dintr-un „UPS” de putere corespunzatoare.
      Poate identificati cateva receptoare a caror continuitate in alimentarea cu ee este critica si gasim mai usor solutia.
      Exista si varianta DUAAR insa ar trebui proiectat personalizat pentru aplicatia Dvs neexistand ca produs de serie.
      SGC

  106. Alin Says:

    Buna ziua .
    D-le Stoian va rog sa comentati incadrarea localitatilor rurale (sate) – apartinand de orasele ( altele decat municipii ) , alimentate din retele aeriene de MT corelat cu duratele mici de realimentare 6 ore conform Standardului de Performanta in vigoare – adica daca sunt afiliate administrativ de un oras , inseamna ca trebuie tratate ca durata la fel ca orasul ?. Mie mi se pare fortata aceasta durata , chiar si pentru acele orase – repet alimentate din LEA MT.

    In al doilea rand , ce criterii , documente , justificari credeti ca mai pot fi la baza pentru incadrarea in „condiţii meteorologice deosebite definite conform Standard de performanta – situaţii speciale, care pot fi demonstrate prin comunicate ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ale Administraţiei Naţionale Apele Române, ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie sau ale altor instituţii abilitate, în urma cărora au rezultat deteriorări de echipamente în instalaţiile electrice ale OD sau abateri de la schema normală de funcţionare într-o anumită zonă a reţelei electrice de distribuţie.

    Cauzele deteriorărilor de echipamente şi/sau ale abaterilor de la schema normală de funcţionare, într-o anumită zonă a reţelei electrice de distribuţie, se demonstrează de OD prin emiterea unor documente în care se specifică echipamentele afectate din instalaţiile electrice.

    Aceste documente se vizează de către autorităţile administraţiei publice locale din zona în care s-a înregistrat o astfel de situaţie.

    Situaţiile care pot duce la depăşirea cu mult a condiţiilor de proiectare a echipamentelor electrice pot fi, de exemplu: temperaturi extreme, polei, grosimi foarte mari ale stratului de chiciură sau rafale de vânt puternic; ” ( dupa parerea mea sunt fenomene extreme locale care nu apar in aceste comunicate + cine sunt alte institutii abilitate ) ?

    Va multumesc !

    • stoianconstantin Says:

      Da, si eu cred ca acele cartere ale orasului zise si „sate” sunt mediu urban fara comentarii.

      Reglementarea este perfectibila din multe puncte de vedere. Mai mult decat atat trebuie obligatoriu sustinuta cu prevederi legislative si cu reglementari ANRE care s aduca la prevenirea a cat mai multor avarii / incidente /deranjamente colective. Ma refer aici in primul rand la protejarea LEA prin reglementarea corecta a culoarelor de siguranta LEA

      SGC

Lasă un răspuns către stoianconstantin Anulează răspunsul