Indezirabilele reparatii accidentale


pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

14 răspunsuri to “Indezirabilele reparatii accidentale”

  1. Liviu Marinescu Says:

    Buna ziua domnule Stoian,

    interesanta abordare, incitant titlu. M-a atras titlul postarii si am citit cu placere articolul.

    Aveti o remarcabila putere de sinteza. Fiecare cuvand este incarcat de semnificatii. Se simte ca intradevar puteti dezvolta mult subiectul.

    Am certitudinea ca ati calibrat un mesajul pentru un grup tinta foarte bine definit pentru Dvs. Cu toate acestea opiniile sunt de larga utilitate si au aplicabilitate pentru toate persoanele interesate de setarea unui program de mentenanta,

    Am o nedumerire legata de ordin. Mi se pare foarte general. Practic inafara obligativitatii de a exista un PAM si de a face raportari restul este la liber. Continutul PAM este lasat la latitudinea operatorilor.

    Ma asteptam sa gasesc si cerinte pentru proprietarii privati, nelicentiati (consumatorii) detinatori de capacitati de distributie (racorduri si posturi de transformare 20 kV sau dupa caz circuite de joasa tensiune).

    Cred ca ponderea instalatiilor de distributie detinute de consumatori este semnificativa si ca modul in care sunt intretinute influenteaza comportarea in exploatare a intalatiilor de distributie publica.

    Daca ANRE lasa nereglementata mentenanta acestor instalatii afecteaza grav atat interesele operatorilor licentiati cat mai ales interesele clientilor finali

    Liviu Marinescu

  2. stoianconstantin Says:

    Buna ziua,

    Multumesc pentru aprecieri si pentru mesaj!

    Ma bucur sa constat ca am cititori de foarte buna calitate intelectuala cu simt fin de observatie!

    Da si eu am constatat ca Ordinul 92/2017 nu se refera si la consumatorii care detin capacitati energetice in principal posturi si racorduri 20 kV (desi exista si consumatori care detin in gestiune chiar instalatii de 110 kV!).

    Sper ca ANRE sa ii aiba in atentie si pe acestia in viitorul apropiat!

    Intradevar tonul regulamentului este unul general. Poate prea general. Cred ca acesta abordare este legata de autocenzurarea gradului de implicare a ANRE in reglementarea mentenantei pe care si-a impus-o ca sa se fereasca de eventualele solicitari ale OD de crestere a tarifelor de distributie care ar fi putut fi derivate din respectarea unor eventuale cerinte de mentenanta stricte care ar fi putut fi impuse de ANRE.

    Toate cele bune!
    SGC

    • Angelica Says:

      Buna seara.

      ANRE trenuie sa constientizeze ca daca nu se intretin toate instalatiile de distributie racordate la liniile 20 kV atunci exita riscuri majore pentru buna functionare a retelei de distributie.

      Detinatorii de posturi si racorduri 20 kV de regula vizeaza avantajele tarifului de medie tensiune ignorand total mentenanta. Adevarata optiune pentru „ran to fail”!

      Problema este ca sunt ignorate interesele celor multi care platesc tarife mai mari, la joasa tensiune si care ar trebui sa beneficieze de efectele mentenantei pe care o finanteaza!

      Angelica Morosanu

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,

      Aveti dreptate!

      Cam indirecta insa calea de a transmite mesaje ANRE-ului.

      Ar fi super important daca ANRE ar putea obtine puncte de vedere asupra regulamentelor in perioada in care acestea sunt postate ca documente de discutie pe pagina de web a institutiei.

      Probabil ca nici simpla publicare pe site propriu al ANRE nu este o masura suficienta pentru capacitarea opiniilor. Asta este deocamdata modalitatea in care ANRE comunica cu „piata”.

      Ar fi un progres daca macar profesionistii vizati direct ar face efortul de a studia documentele puse in discutie si si-ar exprima opiniile. Dupa publicarea ordinelor este ceva mai greu de obtinut actualizari!

      Toate cele bune!
      SGC

  3. Sorin Says:

    Este posibil ca anuntata revizuire a regulamentului sa fie in stransa legatura cu unele transformari in structura organizatorica a unor societati de distributie cu actionariat majoritar (inca) de Stat. Si stiti foarte bine la care ma refer.

    Atata vreme cat serviciile de mentenanta nu mai pot fi realizate in cadrul unui contract cadru cu SISE ca pana acum, ANRE -ul e nevoit sa creeze un cadru legal prin care activitatea de mentenanta sa fie derulata in continuare. Bineinteles ca asta este o ocazie de imbunatatire a regulamentului si orientarea activitatii de mentenanta catre o directie moderna bazata – de ce nu – pe fiabilitate.

    Din pacate insa nu putem renunta complet la reparatiile accidentrale si cu atat mai mult la interventiile accidentale. In primul rand pentru ca avem inca multe instalatii invechite, iar inlocuirea lor presupune multi bani si timp – nu le putem schimba peste noapte.

    Dar DIN PACATE nici din partea investitiilor nu sunt vesti imbucuratoare: achizitiile se fac prin licitatii, la pretul minim ceea ce presupune o calitate a echipamentelor si chiar si a lucrarilor nu tocmai asa cum speram.

    Asa e peste tot in Romania nu doar in sectorul energetic – cand in sfarsit gasim resursele si vointa pentru anumite investitii stringente, de multe ori primeaza interesul ca cineva sa castige lucrarea si nu ca ea sa rezolve problema mentenantei pentru multi ani. Si uite asa ramanem captivii reparatiilor accidentale facute la fiecare ploaie, vant, zapada, orice cu cod portocaliu sau chiar galben…..

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,

      Reactualizare regulamentului nu are legatura cu reorganizarile din cadrul OD sau cu schimbari in structura actionariatului. Pur si simplu a trecut mult timp de la intrarea in vigoare a vechiului regulament si era justificata o innoire.

      Din punctul meu de vedere noul regulament este unul corect. Are limitari prin faptul ca este general. In interiorul lui operatorii vizati au libertarea sa isi conceapa propiul program de asigurare a mentenantei (PAM) indiferent daca fac mult sau putin fata de diverse „sisteme” de referinta.

      Ceea ce cred si eu ca ii lipseste este lasarea neacoperite a cca 20-25% din posturile de transformare apartinand consumatorilor si care impreuna cu racordurile lor influenteaza siguranta RED apartinand OD licentiati.

      Evident ca reparatile accidentale (RA) nu pot fi integral eliminate de nici un PAM acesta este daca vreti o axioma. Din punctul meu de vedere nu ajunge sa nu agreezi RA-ul si trebuie sa intreprinzi efectiv o gama destul de larga de actiuni care sa conduca la scaderea probabilitatii de defect. Asta e discutia.

      SGC

  4. Alex Says:

    Buna ziua,

    Am citit succesiv cateva zile si am remarcat actualizarile pe care le-ati facut sunt foarte interesante.

    Constant ca ati simtit nevoie sa accentuati cateva idei care la inceput au fost aluziv enuntate. Imi imaginez ca „publicul tinta” avea nevoie de lucruri spuse mai apasat!

    Urmaresc cu placere blogul de cativa ani si pentru faptul ca Dvs aveti determinarea sa dati glas multor idei care framanta un numar mare de specialisti care insa au un fel de trac cand este vorba sa se exprime public!

    Patrascu Alex

    • stoianconstantin Says:

      Salut Alex,

      Ce sa zic! Aveti spirit de observatie!

      Uneori continui sa framant im minte o anumita idee si o mai finisez/completez si dupa prima postare. Alteori intradevar ajung la concluzia ca trebuie sa mai nuantez accentele pe care le pun in ambele directii: ueori le intaresc alteori le fac mai usor de acceptat de cei vizati (cel putin asa cred eu)!

      Sunt surprins sa constat ca exista oameni care sesizeaza schimbarile pe care le aduc. In viziunea mea textele actualizate (era sa zic imbunatatite insa actualizate este un termen mai corect!) vizeaza viitorii cititori dar acum (cel putin) constientisez ca pot fi si oameni care sa revina de mai multe ori asupra unui articol!

      Recunosc ca uneori fac actualizari chiar la perioade mari de timp de la publicare Probabil ca acelea sunt aproape in exclusivitate pentru mine!

      Multumesc pentru comentariu! Toate cele bune!

      SGC

  5. Anamaria Says:

    Remarcabil numarul de articole invocate!

    Cel putin pentru tinerii debutanti articolele Dvs sunt deosebit de utile.

    In facultate destul de rar abordam probleme practice.

    Cel putin pe mine m-ati ajutat sa fac legatura intre teorie si practica!

    Va multumesc!

    Anamaria Grigore

  6. Sava Roberto Says:

    Buna ziua,

    Ma gandesc la o anumita componenta a mentenantei si anume „mentenanta corectiva„.

    In special ma refer la acele actiuni de mentenanta programate intitulate „Reparatii curente” si anume cele ptr LEA .

    De regula acestea au un parcurs pe durata de viata, cu periodicitatea stabilita in regulamente.

    Intentia mea fiind, corelat cu noile prevederi legislative in privinta achizitiilor publice, la stabilirea continutului criteriului calitate -pret. Mai exact, asupra calitatii si stabilirea criteriilor, transparente, in vederea obtinerii unei lucrari care asteptarile sa raspunda pina la reluarea unui nou ciclu.

    Bineinteles ca intre cicluri sunt necesare actiuni de mentenanta minora predictiva si uneori chiar actiuni de interventie accidentala.

    Revenind, de regula caietele de sarcini sunt insotite de specificatii tehnice ptr materiale, accesorii (cleme, armaturi, izoalatoare), specificatii intomite in conformitate cu cerintele exprimate in standardele CEI.

    Daca ofertantii completeaza in aceste specificatii ca cerintele sunt indeplinite, ce criterii ar putea fi utilizate in documnetatia de licitatie, pentru a putea departaja?.

    De regula in caietele de sarcini sunt solicitate prezentarea certificatele testelor de tip ptr a se asigura indeplinirea conditiilor din standarde.

    Singurul lucru care imi vine in minte fiind conditii de garantie al produsului mai mare decat cel solicitat (de ex: 24 luni solicitat si ofertat 30 de luni).

    Bineinteles ca depinde si de tehnologia si rigurozitatea specialistului care monteaza. Dar si asa nu stiu cum pot fi cuantificate aceste criterii.

    M-ar ajuta mult idei de criterii cu privire la calitatea lucrarilor.

    Cu stima,
    Roberto SAVA

    • stoianconstantin Says:

      Inca nu am citit mesajul Dvs insa „in deschidere” trebuie sa spun ca v-am asteptat cu un pdv!
      Ma bucur ca v-ati facut timp!
      SGC

  7. Roberto Sava Says:

    Proiectul propus as putea afirma ca este o reproducere a regulamentului companiei cu unele ajustari/reformulari.

    Programarea mentenantei preventive minore are doua componente :
    – cea bazata pe timp cu frecventa redusa ptr ansamblurile functionale noi ( retehnologizate , adica tehnologii noii – intreruptoare cu mediul de stingere SF6 , dispozitive de actionare cu resoarte, etc) si cu frecventa ridicata ( ptr cele din generatia Electroputere)
    – si cea bazata pe stare aplicata LEA ( control periodic si inspectie multispectrala ) .

    Se doreste ca odata cu retehnologizarea sa fie introduse si sisteme de monitorizare online ptr transformatoare de putere , instalatii GIS, intreruptoare si ptr LEA (urmarirea sagetii, tractiunii in conductoare, incarcarea LEA).

    Nu s-a reusit sa programam mentenanta functie de evolutia parametrilor monitorizati. As putea afirma ca informatiile culese sunt prea multe, negestionabile si unele chiar se repeta. Totodata as afirma ca in releele numerice au implementate o multitudine de functii ce permit monitorizarea fara a fi necesara existenta unor alte sisteme de monitorizare.

    Evenimentele recente cu privire la statia Fundeni au starnit polemici avizate sau mai putin avizate atat asupra mentenantei cat si a echipamentelor.

    Cred ca pot afirma :
    – retehnologizarile ( bune de altfel) au creat dependenta de producatorii de echipamente straine,
    – inexistenta companiilor specializate in lucrari in ateliere (decuvarea intrerutoarelor cu SF 6),
    – inexistenta in contracte a pregatirii personalului ( as prefera sa ma gandesc la cel de mentenanta – atata timp cat acesta este angajat la filiala companiei) atat pe partea de echipamente primare cat si in partea de SCADA (aici chiar e si mai dificil – de ex Microsoft nu furnizeaza sursa sistemelui de operare Windows) conduc la deficiente in abordarea mentenantei.

    O alta problema o reprezinta finantarea mentenantei.

    Ma gandesc de ce cand ma duc la un service auto nivelul orei de manopera este cuprins intre 65 si 130 lei/ ora , bineinteles valoarea cea mai mare alocata la masinile gen Mercedes, Audi , etc.

    Noi ce vrem :

    – personal de mentenanta care sa stea la dispozitia operatorului 24/24 de ore ,
    – sa fie ultraperfectionat si sa rezolve toate problemele.

    Bineinteles ca studiile arata ca costul mentenantei pe durata de viata life-cycle cost este cuprins intre 1/3 si 2/3 din valoarea de inlocuire ( valoarea echipamentului + valoarea lucrarilor) . Avem un material prin care am aratat ca aceste costuri nu pot scadea decat pina la un anumit nivel corelat cu durata dupa care creste pina la incidenta celor mai sus exprimate.

    Statistica arata ca evenimentele accidentale s-au mutat de la echipamentele primare la SCADA si releele numerice. Digitalizarea, informatica de proces , multitudinea functiilor implementate necesita alte cunostinte ce nu sunt chiar la indemana.

    Ideea este ca abordarea prin costuri reduse a mentenantei in sistemul energetic ( o consider infrastructura critica) nu este corecta si nu reusesc sa nu ma gandesc la acel service auto.

    Recunosc ca am asistat la disparitia SISE fara ca cineva sa se gandeasca ce a „ras”.

    M-as bucura ca cei care conduc sa se gandesca la oamenii pe care ii mai avem. Putem sa ne gandim cum facem decuvarea unui intreruptor cu SF6 la 20 de ani si sa dorim sa-i prelungim durata de viata. De fapt recomandarile sunt sa nu fie decuvati oricum ci doar printr-o selectie si ca urmare a urmaririi trendului unor parametri sau in cazul unei functionari in sisteme sensibile. Exista doar un singur intreprinzator ce face acest lucru in atelier si este localizat in judetul Olt. Are si atestat de la producator.

    Inca o idee niciun producator nu agreaza sa repare vreun produs propriu. Ei merg numai pe ” replace”. Uitasem echipamentele din statia Fundeni sunt generatia 2007. Nu echipamentele sunt de vina ci…. „service-ul auto”.

    Retoric: unde sunt cei mai buni mecanici?!

    Cu stima,
    Roberto Sava

    • stoianconstantin Says:

      Salut Rorerto!

      Ati ridicat probleme fundamentale legate de calitatea lucrarilor de investitii si a celor de mentenanta precum si de consecintele restructurarii SEN respectiv consecintele deschiderii totale a pietei de echipamente si servicii!

      Ar fi bine sa avem raspuns la ele!

      NB: am scris un raspuns destul de amplu si in viziunea mea adecvat realitatilor insa am decis ca depasete nivelul asumat pentru blog astfel incat ramane doar pentru mine!

      SGC

Lasă un răspuns către Alex Anulează răspunsul