Posts Tagged ‘eficacitate’

Indezirabilele reparatii accidentale

28/10/2017

pe site ANRE a fost publicat noul regulament de mentenanta care inlocuieste editia precedenta dupa 15 ani de aplicabilitate. Ordinul ANRE 96_2017 regulament de mentenanta

Suntem prin definitie optimisti si ne asteptam ca noul regulament sa inspire operatorii economici titulari de licenta sa isi sintetizeze regulamente proprii de asigurare a mentenantei (PAM) care sa asigure lucrarea potrivita de mentenanta la momentul potrivit astfel incat starea tehnica a instalatiilor si retelelor sa sa se mentina la un nivel optim din pdv al efortului financiar si respectiv al performantelor.

Este de asemenea de dorit ca informatiile rezultate din aplicarea PAM sa le permita operatorilor licentiati sa investeasca la momentul, locul si in masura potrivita astfel incat cheltuielile de mentenanta sa se poata inscrie pe un trend descendent iar iar performantele retelelor sa se inscrie pe un trend ascendent mentinand in acelasi timp tarifele platite de clientul final la valori decente, suportabile.

Aceste asteptari pentru mireni pot parea un miracol imposibil de regasit in practica. Pentru specialisti ar trebui sa fie o „simpla” provocare!

Subiectul este generos, probabil ca il voi aborda in mai multe articole. Acum as vrea sa ma refer la reparatiile accidentale (RA) vizand semnificatia pe care le-o putem acorda, modul in care ne raportam la ele, modul in care le-am putea controla si ce o mai rezulta din acesta analiza preliminara!

Conform Ordinului ANRE 92/2017 avem urmatoarele doua definitii relevante pentru noi in aceasta analiza:

„Intervenții accidentale (IA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă efectuate în regim de urgență, minim necesare pentru repunerea în funcțiune în cel mai scurt timp posibil a SISC (structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor) scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor. În cazul în care prin intervenție accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluție definitivă (reparație provizorie), acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparație accidentală” si

Reparație accidentală (RA)– ansamblul serviciilor/lucrărilor de mentenanță corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgență pentru eliminarea defectelor și restabilirea stării tehnice inițiale a SISC. Se execută pentru repunerea în funcțiune a SISC scoase din funcțiune ca urmare a incidentelor și deranjamentelor, pentru remedierea în soluție definitivă a SISC repuse în funcțiune în urma unor intervenții accidentale, dar și pentru a preveni producerea iminentă a unui defect.”

Din punctul unora de vedere RA sunt indezirabile si enervante. Ele pot fi privite si ca o masura a:

  1. (in)succesului celorlalte categorii de lucrari de mentenanta,
  2. (in)suficientei fondurilor de mentenata
  3. (in)suficienta si oportunitatea lucrarilor de investitii
  4. (non)calitatii celorlalte lucrari de mentenanta
  5. (non)calitatii lucrarilor de investitii
  6. gradului de (ne)cunoastere a deficientelor din instalatii
  7. (in)abilitatii de stabilire prioritati de mentenanta etc

Cele cateva idei de mai sus pot justifica indezirabilitatea RA in ochii persoanelor cu responsabilitati legate de succesul mentenantei.

Sa vedem ce poate insemna RA pentru o politica de mentenata care pune baza pe lucrarile programate:

  1. costuri necontrolabile sau greu controlabile
  2. dezordine in aprovizionare care s-ar dori sa functioneze fara stocuri si cu preturi de achizitie cat mai mici respectiv sa se ghideze dupa sloganul englezesc „just in time” si sa asigure materialele necesare la momentul potrivit
  3. dificultati in a asigura forta de munca de calitate pentru efectuarea RA
  4. dezordine in prognozarea eficienta a investitiilor
  5. intreruperea consumatorilor cu frecventa si durata aleatoare, neanuntata, suparatoare,. Etc!

Ei si!? Vin alti specialisti care stiu sa gestioneze raportul dintre mentenanta si investitii astfel incat sa asigure performate pe toata linia: costuri, calitate, eficienta, eficacitate aplicand solganul american (o fi american!) „run to fail” care presupune sa nu faci nici o lucrare de mentenanta (sau poate un minim minimorum absolut necesar) si sa intervii cand se produce o defectiune si sa o repari de preferat temeinic!

Daca iti permiti sa fii adeptul solutiei de mentenanta „run to fail” si faci si reparatii de mantuiala evident ca esti special. Sa presupunem ca nu mai sunt multi specialisti care activeaza pe aceasta zona.

Pana la urma tot sistemul de mentenanta preventiva se bazeaza pe ideea de a interveni inainte de a se produce un eveniment. Cum anticipam momentul alocarii de costuri preventive: „dumnezeu cu mila”! E clar ca in practica putem fi intr-o zona a empirismului chiar daca o tratam cu programe informatice si cu alte metode care sa ne ascunda nepriceperea, indolenta si lipsa de viziune.

RA-ul vine sa ne trezeasca la realitate fiind masura eficientei si eficacitatii sistemului de mentenanta preventiva, predictiva etc. Nu ne place sa fim treziti brusc sau in ghionturi!

RA-ul face oarecum legatura intre cele doua abordari „just in time” respectiv „run to fail” Adica intre pur preventiv/predictiv si corectiv!

Performanta poate exista in amandoua zonele. La mijloc e o zona de amatorism suparator pentru toata lumea. Tehnica de obtinere a performantelor depinde foarte mult de filozofia de mentenanta adoptata si evident de consecventa si profesionalismul cu care adopti reteta tehnica si manageriala adecvata fiecarei abordari a mentenantei pe care o ai.

Daca in cazul mentenatei preventive factorul uman apreciaza care ar fi momentul potrivit de efectuare a unei lucrari de mentenanta care sa previna deteriorarea accelerata a unor componente si producerea avariilor, in cazul mentenantei pur corective intervenim atinci cand „crapa ceva”. E clar ca, in acest caz, am exploatat la limita maxim, fizic permisa de instalatia, subansamblele respective sau cel putin pana la linita permisa de „zaua” / componeta cea mai slaba a unei instalatii /a retelei respective.

Pana la producerea avariei in cazul mentenantei pur corective am evitat/amanat efectuarea de costuri. Cumva suntem pe plus cel putin din perspectiva costurilor operationale. Diferenta o poate face modul in care abordam reparatia propriu-zisa respectiv modul in care reusim sa mobilizam „pe loc” / operativ fonduri de investitii.

In conditiile legislatiei din Romania practic nu exista conceptul de a mobiliza „pe loc” / operativ fonduri de investitii. Investitia prin definitie insemnand documentatie, avize acorduri, autorizatii, licitatii etc, etc de uiti ce vrei sa faci!

E clar ca subiectul este generos si nu poate fi elucidat intr-un singur / simplu articol de blog!

Ma limitez sa punctez cativa factori care pot duce la scaparea de sub control a costurilor de RA in viata reala:

  1. periodicitati necorespunzatoare (de regula prea mari) intre doua lucrari de mentenata programate asupra unui echipament/instalatie
  2. tipuri de lucrari de mentenanta inadecvate prinse in PAM penuru anumite echipamente/instalatii
  3. calitatea slaba lucrailor de mentenanta preventiva / corectiva
  4. calitatea slaba a informatiilor rezultate din aplicarea PAM pe care ar trebui ulterior sa se bazeze alegerea prioritatilor
  5. calitatea slaba a selectarii / identificarii  prioritatilor pentru urmatoarele programe de mentenanta vizand ata instalatia/echipamentele care necesita lucrari cat si tipul lucrarii necesare
  6. neefectuarea lucrarilor de mentenanta programate. Cel mai adestea in unele zone de retea se renunta la efectuarea controlului periodic  In multe situatii oamenii, chiar „bine intentionati” nu mai au timp pentru ca sunt napaditi de RA-uri care au asociate intrerupera distributiei respectiv diverse riscuri suparatoare: accidente, incendii, pagube, compensatii etc
  7. neluarea niciunei masuri (sau luarea de prea putine masuri) pentru eliminarea cauzelor care duc la cresterea RA / mentinerea RA la valori suparatoare
  8. subfinantarea mentenantei
  9. promovarea inadecvata a lucrarilor de investitii netinand cont de prioritatile reale rezultate din activitatea de mentenanta.
  10. subfinantarea investitiilor.

Evident ca se pot identifica multe alte cauze care duc la cresterea ponderii RA-urilor in costurile de mentenanta si impicit la performante slabe ale retelelor. Pentru fiecare cauza deja nominalizata se pot identifica exemple concrete unele vizibile cu ochiul liber altele ceva mai subtile.

Regulamentul de mentenanta al ANRE asigura doar un cadru organizatoric larg in care fiecare operator licentiat trebuie sa isi seteze propria strategie de mentenanta  si propriul program de asigurare a mentenantei. Din acest punct incep diferentele. Din acest punct ar trebui sa conteze viziunea, experienta, capacitatea de sinteza, pregatirea profesionala care sa se concretizeze in eficiente si eficacitate si sa asigure prestatii apreciate de clientul final obtinute in conditii de eficienta economica pentru operatori.

Viata reala este complexa si uneori este aparent greu de explicat lipsa de performanta. In viata reala performatele modeste sunt foarte usor de realizat. Adeseori (prea des!) gandirea de grup inhiba obtinerea performatelor superioare pe termen atat de lung incat oamenii nici macar nu isi mai pot imagina ca s-ar putea si mai bine!

Va recomand sa cititi si urmatoarele articole cu mare legatura cu subiectul abordat. Acestea au afirmatiile sutinute cu poze, multe relevante:

Investitii preventive vs corective

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

Despre defrisari … fara cuvinte!

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Retele la „drumul mare” (1)

Retele la „drumul mare” (2)

Retele la „drumul mare” (3)

Retele la „drumul mare” (4)

LEA versus LES inconsecvente legislative

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Dezastre previzibile!

Ce sa fie, ce sa fie?

Automatizarea distributiei noi frontiere

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Posturi de transformare cerinte tehnice

LES mt cerinte tehnice

LEA mt cerinte tehnice

LES jt cerinte tehnice

LEA jt performante: cerinte tehnice

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

Calamitati in retelele electrice

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

CPT in LEA jt

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Bransament monofazat sau trifazat?

Pledoarie pentru benchmarking

Separatoare orizontale vs verticale!

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Supratensiuni atmosferice & cele 1000 de cuvinte asociate pozei

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla

#Problemele_Puterii din nou in actualitate!

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Stalpul lui Stanica!

Reanclansatorul lui Claudiu

Berze in retelele 20 kV

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Sefii care aplica micromanagementul

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

Managerul actor

Gandirea de grup

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Cod Rosu: explozia unui intrerupator 110 kV

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

 

 

 

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

07/12/2010

Cu cat ne adancim in criza cu atat sunt mai virulente accesele de indignare. Prolifereaza emisiunile TV bazate pe indignare impotriva crizei. Unele s-au permanentizat. Multi politicieni considera ca e de datoria lor sa isi strige public indignarea.

Partea proasta este ca aceasta indignare este sterila, este doar de fatada nu e urmata de actiuni concrete nu e insotita de alternative reale.

Peste tot se vorbeste de promovarea investitiilor ca un panaceu universal pentru criza si totusi nu se depaseste acest nivel declarativ nu sunt identificate acele investitii capabile sa reporneasca economia nationala.

In acest articol mi-am propus sa pun in discutie cateva caracteristici pe care ar trebui sa fie urmarite atunci cand se propun/analizeaza/aproba finatarea unor investitii publice.

In principiu orice investitie ca de altfel orice achizitie oricat cat de „colorata” ar fi sustine niste locuri de munca. Problema este ca trebuie finantate acele investitii care asigura si o forma de recuperare a banilor si care reduc costuri neperformate contribuabililor.

Sa luam in discutie trei tipuri de investitii:

  1. retele de apa
  2. drumuri
  3. modernizare spitale

In primul caz vorbim de cresterea nivelului de trai. S-au vazut insa cazuri in care banii s-au ingropat in pamant pentru ca populatia nu a  putut plati costul productiei si distributiei de apa potabila. In aceste conditii beneficiarii gurii de oxigen sunt: constructorii si  furnizorii de materiale. Aici e de discutat daca cerintele caietului de sarcini pot viza materiale produse in tara sau numai materiale de import (caz in care banii se reintorc poate la cei care ne-au imprumutat, fara sa lase in urma premise de relansare economica ci doar dobanzi si obligatii de plata. Pentru straini e minunat isi investec in propria lor economie nationala si in plus mai colecteaza si dobanzi de la noi!). Daca lucrurile pot fi prezentate/ analizate din alta perspectiva care dovedeste ca exista o forma palpabila de recuperare a investitiei atunci este extraordinar. Respectiva investitie trebuie facuta.

In al doilea caz lucrurile sunt discutabile. Daca vorbim de o ulita beneficiarii imbunatatirii nivelului de trai pot fi 10-20 familii iar gura de oxigem mentionata mai sus are si ea un impact limitat. Nu se poate pune in discutie recuperarea investitiei.

Daca vorbim inasa de un drum care:

  • scurteaza distante (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • mareste viteza de transport (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • scade uzura mijloacelor de transport (…=mareste baza de impozitare)
  • asigura premise pentru dezvoltarea unor activitati productive ( = mareste baza de impozitare = conditii de recuperare a investitiei)

se pot identifica caile de recuperare a investitiei se pot identifica beneficiarii se pot identifica contribuabilii care prin imbunatatirea conditiilor de desfasurarea afacerii vor asigura recuperarea investitiei publice.

Lucrurile, de la caz la caz pot sa fie si mai focalizate. De ex daca vorbim de o zona turistica. Trebuie doar stabilita pe baze obiective legatura de cauzalitate dintre investitia in drum si cresterea numarului de clienti. Mai mult ar trebui sa discutam de un plan de afaceri integrat, zonal care sa sustina un veritabil parteneriat public – privat. Statul investeste in infrastructura iar agentii economici investesc in activitatile productive si in final reintorc statului impozitele pe profit  prognozate.

Problema este ca succesul analizei de rentabilitate consta in seriozitatea cu care este facuta analiza. Daca se face formal rezultatul este nul. Pe de alta parte ar trebui sa existe si consecventa  conduitei investitionale generale care sa se bazeze de fiecare data pe identificarea investitiilor creditate cu sanse reale de recuperare si in plus organismele statului cu atributii fiscale trebuie sa asigure feedbak-ul necesar constatarii/confirmarii recuperarii investitiei.

Sa vorbim de o investitie intr-un spital. Chiar si aici ar trebui sa vorbim de rentabilitate cu toata decenta si tactul necesar. O investitie in spital pe langa tintele indreptatile legate de confort si siguranta sanitara trebuie sa asigure / sa vizeze tinte de rentabilitate: reducerea costului asociate unor proceduri, cresterea numarului de pacienti tratati, reducerea numarului de zile de spitalizare,  asigurarea unei densitati rationale a utilajelor scumpe si/sau cu grad de utilizare mai redus asigurarea unei proportii cat mai bine justificata statistic intre spitalele tip policlinica si cele specializate pe anumite proceduri/afectiuni etc.

Activitatea intr-un spital trebuie si poate fi privita ca o activitate care poate fi supusa regulilor de eficienta economica valabile in orice activitate productiva. In acest caz nu putem vorbi in acelasi timp de pretentii legate de calitatea actului medical si de conditii de spitalizare si de proasta administrare a activitatii. Medicii nu se pot plange de subfinantare si in acelasi timp sa desfasoare si activitati private care fac concurenta neloiala spitalului. Personalul sanitar trebuie platit  foarte bine insa si prestatia si dedicarea trebuie sa fie pe masura astfel incat activitatea pe langa caracterul de utilitate publica sa devina si eficienta economic.

Daca ar fi sa impingem lucrurile la extrem acum in spital se fac analize preliminare suportate de Casa de Sanatate si programari la cabinetele particulare unde in final pacientul e tratat si isi plateste tratamentul. In spital medicul e platit de stat sa isi faca programarea clientilor proprii.

Desigur ca realitatea nu este asta! Dar suntem pe aproape. In realitate exista si a treia cale pacientul plateste si e tratat pe loc fara alte programari si fara sa fie nevoie ca medicul sa aiba si cabinet particular. Exista solutii corecte, decente, care sa dea satisfactie si pacientilor si medicilor si sa permita intarirea de ansamblu a sistemului sanitar? Cu certitudine exista aceste solutiii!

Pastrandu-ma pe subiectul angajat cred ca in sectorul bugetar exista multe entitati a caror activitate se poate regasi in performatele economiei nationale. Pot da multe exemple dar rezum denumirea misiunii care s-ar putea identifica acestor sectoare bugetare (cu rol coercitiv) de a impiedica: „furatul propriei caciuli„.

Atunci cand se finanteaza investitii publice neperformate exista in mod categoric multe segmente ale sectorului bugetar vinovate de ineficienta. Probabil ca acest autocontrol si autocenzura pe care trebuie sa si le impuna sectorul bugetar pentru a obtine performanta fac diferenta intre piata libera si activitatile cu monopol de stat. Luata in ansamblu problema pare sa nu aiba solutie. In toate cazurile cel care isi centreaza isi gaseste si circumstante atenuante pentru nereusite. Partea buna este ca avem institutii specializate pe monitorizari ale performatei celorlalti si care ar trebui sa isi justifice existenta.

In sectorul bugetar trebuie administrat un sistem de indicatori de performata cat mai riguros.

Mecanismul menit sa invinga criza presupune reintarea in zona de eficienta a tuturor structurilor statului poate incepand cu cele cu rol coercitiv!

In perioadele de criza, in folosul general, investitiile din banii publici trebuie sa fie promovate intr-o pondere cat mai mare pe criterii de eficienta economica (si scazute acele „investitii” care vizeza doar costuri fara viitor!)

In extremis as accepta si ideea parteneriatelor publice private care sa sustina dezvoltarea unor obiective economice productive. Schema de finatare ar trebui sa limiteze riscurile si sa asigure recuperarea investitiei de la bugetul de stat in cel mai scurt timp. Aceasta cofinatare ar putea sa imbrace chiar formele unei creditari de tip bancar.

Evident ca ideile de mai sus desi importante nu constituie singurele masuri principii  care ar putea asigura revigorarea economiei nationale. Paleta masurilor pe care le avem la dispozitie este larga. Mai trebuie sa ne si dorim cu adevarat sa iesim din neputinta!