Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla


Recent intre retelisti a reaparut dilema legata de alegerea materialului din care sa fie realizata izolatia LEA 20 si 110 kV: #compozit, #portelan sau #sticla.

In ultimii 20 de ani am avut ocazia sa experimentam pe scara larga utilizarea izolatarelor din material compozit / siliconic alaturi de izolatia ceramica si #izolatia din sticla care in multe cazuri rezista de 30-40 de ani in instalatii.

Sunt interesat sa aflu care este optiunea Dvs si care sunt argumentele pe care le aveti pentru alegerea materialului care ar trebui sa fie utilizat pentru realizarea izolatiei retelelor electrice aeriene de distributie a energiei electrice de medie si respectiv de inalta tensiune.

Sunt interesat inclusiv de eventuale sugestii pentru alte intrebari pe care sa le includ in   sondaje de opinie personalizate mai inspirat pe tema!

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , ,

9 răspunsuri to “Izolator compozit vs #izolator ceramic / sticla”

  1. Nicolae Manolescu Says:

    Buna ziua,
    Apreciez initiativa, voi urmari cu interes comentariile.

    Din punctul meu de vedere as remarca pentru inceput ca fabricile noastre de izolatori ceramici au disparut! Avem ceva productie de izolatoare siliconice.

    Dupa cum ati spus exista in instalatii izolatoare ceramice si de sticla care au vechime apreciabila 30-40! Eu zic chiar o vechime mai mare unele peste 50 de ani!

    Izolatia de sticla si de portelen s-a dovedit a fi una cu durata mare de viata. E drept ca sunt si neajunsuri in special legate de greutatea mare care pe langa dificultatile de transport la borna stalpilor (mai ales in exploatare si mai ales in situatia unor trasee greu accesibile) ridica si probleme de incarcare mecanica a stalpilor.

    Izolatia compozit atunci cand este corect aleasa din pdv al zonei de poluare a confirmat si ea o buna comportare in exploatare. Poate la inceput prin 1990-1992 au fost pe piata cateva loturi cu probleme. Destul de repede s-au corectat viciile de calitate si izolatoarele s-au dovedit a fi corespunzatoare.
    Greutatea mica constituie un atuu deosebit al acestui tip de izolatoare.

    S-ar putea largi gama argumentelor pro si contra. Sper sa o faca alti specialisti. Eu m-as rezuma la a puncta urmatoarea idee:

    Pentru ca sa nu ajungem sa nu avem optiuni as milita pentru o strategie care sa permita mentinerea in fabricatie si pe piata a fiecaruia din cele 3 tipuri de materiale utilizate pentru izolatoare ceramica, compozit si sticla prin acceptarea voluntara la nivelul operatorilor de distributie, sau prin implicarea reglementatorului ANRE, a unor cote minime de achizitie izolatoare din fiecare tip de material sa zicem 10-15% din totalul achizitiei de izolatoare din fiecare an.

    In acest fel s-ar putea sigura mentinerea pe piata a fiecaruia din cele 3 tipuri de izolatii. In conditiile in care izolatia compozit (care dupa parerea mea are sanse sa se impuna) ar da semnale ca cedeaza sa zicem dupa 30 de ani de utilizare am avea optiunea sa schimbam tipul de izolatie sau doar sa innoim izolatoarele cu unele noi de acelasi tip.

    Daca am decide sa trecem exclusiv la izolatia siliconica ar insemna sa decidem in fapt inchiderea capacitatilor de productie pentru izolatia de sticla si portelan. Nu sunt sigur ca ar fi o decizie corecta.

    Nicolae Manolescu

  2. radu potoroaca Says:

    Buna seara,
    Din experienta traita ca si coordonator de formatii de exploatare/intretinere/mentenanta in cadrul RENEL/CONEL/Electrica, dar si ca executant in cadrul ELCO as putea afirma ca la izolatia din sticla si portelan are o problema cu greutatea, insa nu e principala problema. Acum sunt masini care intra aproape oriunde. Si inainte aveam utilaje destul de puternice.

    La izolatia ceramica principala problema, zic eu, care genera cele mai multe avarii era calitatea liantului cu care era armat izolatorul. De obicei, izolatorul ISNS era sensibil la temperaturi f scazute. Izolatorul ITFS nu prea ceda in zona armarii dintre portelan si furca. De obicei se rupea de la mijloc.

    Izolatia din sticla era mult mai rezistenta. Nu apareau probleme in special pentru ca nu sau utilizat izolatoare suport din sticla, cel putin nu in Moldova. Rezistenta la tractiune a lanturilor de izolatoare cu CTS70 era mai mare decat a lanturilor cu izolatoare tija tip ITFS 60/6. Acestea au fost izolatoarele cele mai folosite la LEA20KV in zona mea. Problema era sticla tip securit care era foarte casanta si era sparta deseori cu pietre.

    Cat priveste LEA110KV, greutatea era intr-adevar o mare problema. A fost si inca mai exista o LEA110KV cu an PIF 1955 care are izolatoare VKLF la sustinere si VKLS la intindere. Sunt izolatoare de fabricatie URSS, din portelan.
    Un izolator VKLS cu 21 de fuste avea in jur de 64 kg. Era criminal pentru un om sa care in spate asa ceva, daca utilajul nu ajungea pana la lucrare. Cand am schimbat primele traversari cu izolatoare compozite a fost o relaxare totala pentru stalpi. Un izolator compozit cantarea 5.5kg.

    In decursul anilor, incepand din 2000 pana in prezent s-a inlocuit foarte multa izolatie pe LEA20KV. Nu stiu sa fi fost probleme majore.

    Radu Potoroaca

    • stoianconstantin Says:

      Multumesc Dl Radu Potoroaca!

      Opinia unui om cu experienta Dvs este foarte importanta!

      SGC

  3. Klaxxy Says:

    Buna ziua!

    Ma alatur cu placere unui astfel de dialog, este un subiect pe care il urmaresc si analizez de foarte multi ani.

    Opinia mea este ferma – izolatoare compozite, fara exceptii.

    Ca o comparatie, dupa ce s-a inventat pneul, e greu sa mai gasesti justificare pentru roata cu obada din lemn, chiar daca a dus civilizatia in spate timp de milenii…

    Insa cu un amendament capital: izolatoare compozite bune, adica fabricate corect!

    Marea problema a izolatoarelor compozite o constituie materialele din care sunt realizate. Tehnologiile actuale sunt puse la punct, asigura o calitate inalta, dar ce te faci cand sunt utilizate materiale necorespunzatoare?

    Invelisul ar trebui sa fie realizat, exclusiv, din cauciuc siliconic. Dar piata romaneasca este invadata de izolatoare fabricate din EPDM. Material bun pentru zone aride si curate, dar acesta nu se preteaza la zone umede, cu grad inalt de poluare, asa cum gasim din abundenta in Romania.

    Apoi tija izolanta. Toate tijele sunt de import, in Romania nu se produc astfel de tije.

    Calitatea tijelor izolante este diferita. Toate sunt realizate din polimeri armati cu fibre de sticla, dar polimerii acestia difera mult. E ca diferenta intre polimeri si… poliperi. Unele tije sunt prea casante, altele se inmoaie la temperatura de injectie, ducand la slabirea sertizarii, difera si gradul de absorbtie al apei, care conduce la conturnari interioare.

    Pe urma, capele. Cele mai proaste sunt cele din aluminiu turnat. Cele mai bune sunt cele din otel, obtinute prin prelucrare din bare extrudate. La mijloc sunt cele forjate.

    Functie de tipul de tija si de cape, trebuie aleasa presa de sertizare. Cele mai bune sunt cele cu senzor ultrasonic, care „simt” momentul in care tija incepe sa fisureze, oprind automat presarea, dar astfel de masini sunt putine in Romania.

    Apoi alegerea tehnologiei de injectie, inainte, sau dupa sertizare. Alegerea trebuie facuta functie de mai multi factori, iar rezultatul alegerii poate fi determinant pentru comportamentul in exploatare pe termen lung. Sunt o multime de elemente care trebuie luate in calcul inainte de alegerea tehnologiei de fabricatie.

    Deseara am sa-i trimit dlui Stoian cateva fotografii cu izolatoare compozite strapunse, preluate din LEA aflate in exploatare de cativa ani. Sunt izolatoare suport de MT fabricate in tara, cu erori de proiectare (de alegere a tehnologiilor de fabricatie), dar si de fabricatie, erori care au dus la patrunderea apei in tija (tijele au un grad de absorbtie al apei de 0,05-0,3%), apa care, acumulata in timp, a dus la strapungerea interioara a tijei. Asa cum veti vedea, efectele au fost dramatice.

    Poate singurul aspect in care izolatoarele compozite ar putea fi mai slabe decat cele ceramice, sau de sticla, il reprezinta conturnarea exterioara, sau expunerea la arc de mare putere.

    Desi izolatoarele ceramice / de sticla explodeaza adeseori la asemenea solicitari, din cauza caldurii, ar putea fi, totusi, ceva mai rezistente decat izolatoarele compozite, la care cedeaza sertizarea (din cauza dilatarii mari a metalului) la caldura arcului electric. Insa si aceste probleme pot fi eliminate prin alegerea judicioasa a formei capelor si a tehnologiilor de sertizare si injectie.

    In plus, in ultimii ani s-a extins conditia de dotare a LEA cu descarcatoare la capete, astfel ca pericolul de aparitie a arcului in urma descarcarilor atmosferice este foarte mult diminuat.

    Am cateva filmulete cu imagini spectaculoase de la incercari la arc de mare putere efectuate asupra izolatoarelor compozite romanesti la laboratorul de profil de la ICMET Craiova. Daca dl Stoian poate posta si filmulete pe blog, i le pun la dispozitie cu placere.

    Si eu sunt interesat de alte puncte de vedere, mai ales din partea celor care exploateaza LEA.

    Analizele comparative judicioase ale comportarii in exploatare a celor trei tipuri de izolatoare pot influenta nu doar alegerea lor, ci si metodele de proiectare si tehnologiile de fabricatie alese de producatori, iar acesta nu poate fi decat un mare castig.

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,

      Multumesc pentru implicare!

      Doar din 3 comentarii s-a conturat complexitatea deosebita a temei abordate!

      Cred ca voi putea posta si filmulete. Imi amintesc ca am postat o inregistrare cu un intreruptor care a explodat.

      Aman putin postarea fotografilor pentru ca as vrea sa avem posibilitatea sa transmitem mesaje cat mai clare.

      Realizez cat de importanta sunt materialele utilizate si tehnologia de realizare a izolatoarelor mai ales ca vorbim de componente asupra carora avem pretentii de durata mare de viata.

      Deoarece, chiar si la produsele neconforme din pdv material & tehnologie de realizare, degradarile necesita timp validarea prin urmarirea comportarii in exploatare nu ar trebui sa fie singura metoda utilizata deoarece pana cand documentam noi ca un tip de material & izolator & tehnologie este/sunt necorespunzatoare deja in instalatii este posibil sa se fi acumulat cantitati mari de izolatoare neconforme care in ritm alert pot produce probleme vreme indelungata!

      Constientizez ca este nevoie de un set complex de probe de terta parte pentru a califica pentru achizitie un izolatoare & producatori.

      Reputatia producatorilor pe piata trebuie sa fie privita ca un atuu deosibit de valoros mai ales in privinta izolatoarelor.

      Am verificat setarile. Sunt cele obijnuite, permisive. Este posibil sa fie o masura WordPress de filtrare si de dirijare a mesajelor in folderul de asteptare. Am obserbat ca in ultima vreme a crescut foarte mult numarul de spam-uri detectate si neutralizate de utilitarele specializate ale WordPress.

      Inca o data multumesc pentru interes si contributia la dezbaterea / documentarea acestui subiect.

      Astept cu interes filmuletele!

      Toate cele bune!
      SGC

  4. Klaxxy Says:

    Topicul ăsta începuse interesant și, aparent, dinamic. Oare de ce o fi „murit”?…

    • stoianconstantin Says:

      Si eu sunt putin dezamagit!
      Recent am avut un audit. Auditorul respectiv a tinut sa imi spuna ca i-a placut subiectul legat de izolatie si comentariile. Dlui s-a limitat doar sa voteze!
      SGC

  5. Panait SOLZARU Says:

    Buna ziua.
    In prezent avem in derulare un proiect de refacere a traversarii raului Arges cu o conducta de transport gaze naturale pentru care am obtinut avizele de la TRANSELECTRICA si CEZ dar la obtinerea autorizatiei de construire Consiliul Jud. Arges ne-a solicitat si avizul ANRE. Va rugam sa ne comunicati daca este necesar si avizul ANRE si daca da, va rugam sa ne spuneti de unde il putem obtine.
    Intrucat lucrarea este urgenta, va rugam sa ne raspundeti cat mai urgent cu putinta.

    Multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Mi se pare o ciudatenie! N-am mai intalnit o astfel de situatie de solicitare aviz ANRE.

      Din experienta va spun ca este mai simplu sa onorezi o cerere de aviz ciudat decat sa determini APL sa renunte la el!

      Va recomand sa mergeti pe doau cai. Sa faceti o intampinare la APL pt renuntare la respectivul aviz si in paralel sa faceti demersuri la ANRE pt obtinerea avizului respectiv. Ambele trebuie facute prin delegat care sa prezinte factorilor de decizie intampinarea/cererea respectiva si sa argumenteze necesitatea rezolvarii favorabile cu operativitate.

      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: