Asupra zonelor de protectie si siguranta


  Consolidarea patimoniala a RED precum si administrarea ZP/ZS trebuie sa constituie preocupari fundamentale ale OD. Aceste preocupati vizeaza/afecteaza mai multe etape ala procesului tehnologic de distributia ee fiind necesara colaborarea mai multor departamante si angajati ai OD.

Prin acest articol va propun o decantare conceptuala a problematicii ZP/ZS si a consolidarii patrimoniale RED.

  1. 1.   Definitii,
  • Culoar de trecere a liniei electrice aeriene: Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de desupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei
  • Distanţă de protecţie: Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia 
  • Distanţă de siguranţă: Distanţa minimă care delimitază zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie
  • Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă 
  • Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie
  • Zone de protectie si de siguranta asociate drumurilor: notiunile principale legate de coexistenta cu drumurile sunt prezentate in figura urmatoare

 

 

 

  1. 2.   Reglemetari nationale legate de ZP/ZS

2.1                   Legea energiei electrice, nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.01.2007

2.2                   HG nr. 540/7.04.2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

2.3                   Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.4                   Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.5                   Legea nr. 26/1996 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare

2.6                   Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

2.7                   Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;

2.8                   Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare;

2.9                   Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

2.10               HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare;

2.11                HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

2.12                OUG  nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii  Naţionale a Căilor Ferate Române

2.13                OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

2.14                OG  nr. 43/1997, republicată şi actualizată, privind regimul drumurilor;

2.15                Ordin nr. 571/1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere;

2.16      Ordin nr. 493/ 1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ – ediţia 03/2007;

2.17                Ordin nr. 58 /2004 al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

2.18                Ordin  nr. 196 /2006 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

2.19                NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V;

2.20                Decizia nr. 1304/ 2006 a ANRGN pentru aprobarea Nt privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte.

2.21                Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice-NTE 007/08/00

2.22                Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kv (în prezent PE 101/85)

2.23                Instrucţiuni pentru stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea de peste 1 kV, în raport cu alte construcţii (în prezent PE 101A/85.

  • ·        este previzibil ca lista sa fie necesar sa fie completata cu legislatie privind proprietatea asupra terenurior/cladirilor etc

 

3      Obiective privind coexistenta RED cu proprietatile tertilor riverani RED

In cazul ideal de amplasare a RED poate fi caracterizat de urmatoarele cerinte

  • o   Respectarea valorilor maxime normate ale ZP/ZS acestea sigura minimizarea riscurilor atat pentru RED cat si pentru obiectivele invecinate
  • o   Existenta posibilitatilor de acces la instalatii
  • o   Servitutie privind ZP/ZS sa fie inscrise in cartile funziare ale imobilelor
  • o   Ori de cate ori est posibil amplasamentul RED si ZP/ZS aferente vor trebui sa afecteze doar domeniul public.
  • o   Limitele ZP/ZS vor fi inscriptionate pe RED pentru avertizarea/informarea riveranilor pentru a preveni afectarea ZP/ZS (cerinta legala stipulata la art 23 Ordinul ANRE 49/2007)
  • o   Existenta AC si a tuturor avizelor necesare inclusiv a celor prevazute in CU

O instalatie legal amplasata cu ZP/ZS respectate si consolidate prin servituti inscrise la CF  va putea fi exploatata in conditii de siguranta maxima cu costuri minime. Ori de cate ori RED va fi afectata de actiunile tertilor prin activitati in ZP/ZS vor genera costuri imputabile autorilor agresiunii

4      Rolul ridicarilor topocadastrale ale RED in analiza conditiilor de coexistenta

  • o   De informare a emitentului CU/AC si a avizatorilor asupra amplasamentului RED
  • o   Crearea unei referinte privind amplasamentul RED aprobat prin AC si respectiv concret realizat in teren
  • o   OCPI prin vizarea planurilor topocadastrale confirma din punct de vedere tehnic doar  corectitudinea cotelor RED, a obiectivelor civile si industriale din ZP/ZS
  • o   In cadrul serviciului de verificare tehnica a ridicarilor topocadastrale OCPI nu confirma limitele de proprietate. Motivul principal al neconfirmarii limitelor de proprietate este legat in principal de faptul ca multe (majoritatea) proprietati(lor) nu au carte funciara constituita (nu figureaza in evidenta OCPI).
  • o   OCPI are servicii prin care face o analiza juridica a coexistentei. Aceste servicii sunt asigurate doar pentru proprietatile cu carte funciara.
  • o   Obligatia  identificarii corecte a limitelor proprietatilor afectate de amplasamentul RED si/sau de ZP/ZS revine investitorului RED (CEZD in cazul nostru). Acest demes are efecte juridice incontestabile doar daca se finalizeaza cu inscrierea proprietatii la cartea funciara si inscrierea servitutilor asociate existentei RED in CF.
  • o   Neefectuarea cercetarii privind coexistanta RED cu proprietatile invecinate si implicit neinscrierea servitutilor asociate existentei RED la CF expune CEZD la despagubiri si/sau la pretentii de eliberare a amplasamentului ocupat aparent legal!
  • o   Un amplasament ocupat aparent legal este un amplasament ocupat in baza unei AC si a avizelor acordurilor prevazute in CU dar fara obtinetinerea tuturor avizelor acordurilor necesare inpuse de conditiile de coexistenta RED cu proprietatile si obiectele/obiectivele/plantatiile invecinate afectate de ZP/ZS si fara inscrierea avezelor acordurilor obtinute in CF a proprietatilor.

In scopul exemplificarii modului in care trebuie facuta analiza bazata pe cumosterea certa a limitelor de proprietate respectiv pentru exemplificarea riscurilor asociate incertitudinii limitei de proprietate analizam conditiile de coexistenta asociate amplasarii unei LEA.

Fie situatiile posibile de coexistenta din figura alaturata:

 

In tabelul urmator am scos in evidenta caracteristicile fiecarei variante posibile de coexitenta rezultand ca din cele 8 cazuri analizate in 5 este necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti.

 

 

 

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

5      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pentru instalatiile noi

Proiectantul va obţine in numele CEZ Distributie si va include in documentatie:

    1. certificatul de urbanism,
    2. toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    3. toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    4. Procese verbale de vecinatati sustinute cu ridicari topo-cadastrale in coordonate STEREO 70 pentru stabilirea „certa” a limitelor de proprietate ori de cate ori acest lucru este esential pentru definirea conditiilor de coexistanta a RED cu proprietatile private riverane 
    5. toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    6. toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    7. toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    8. planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila OD se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Cu ocazia elaborarii SS si a emiterii ATR ori de cate ori este posibil si/sau necesar se va urmari si consolidarea parimoniala a instalatiilor existente prin referirea lor in PV de vecinatate si/sau in conventiile de drept de uz si servitute incheiate cu proprietarii riverani

6      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pt instalatiile vechi

Cazuistica este bogata. In tabelul de mai jos am identificat 20 de cazuri rezultate din personalizarea pe tip de instalatii a aspectelor legate de natura juridica a ternului ocupat de amplasamentul RED, servituti impuse de zonele de protectie si de siguranta respectiv conditiile de acces pentru manevre si/sau lucrari. Fiecare caz analizat se divizeza intr-un numar de spete derivate functie de situatie modul in care prezumtivii proprietari pot sa isi dovedeasca statutul. Forma considerata consolidata a statutului de proprietar il reprezinta existanta CF deschisa pe numele proprietarului. In toate cazurile sunt importante si eventualele sarcini existente in CF pentru imobilul respectiv.

In cazul RED existente exista o protectie oferita de legea ee dar care trebuie dublata de actiuni de consolidare patrimoniala. Probabil ca nu se poate vorbi de o consolidare patrimoniala “absoluta” care poate fi asigurata pentru instalatiile noi. Se pot initia actiuni de reducere a expunerii amplasamentelor RED fata de litigiile / agresiunile initiate de terti.

Pentru limitarea costurilor si pentru cresterea gradului de succes probabil ca trebuie lucrat pe actiuni care sa vizeze rezolvarea unor clase de spete cu solutii asemanatoare care pot contribui la limitarea riscurilor de costuri neperformate asociate pretentiilor / actiunilor tertilor.

Departamentul Patrimoniu si Departamentul Juridic trebuie sa faca eforturi de decelare a cazurilor de coexistenta care este necesar/pot fi solutionate si sa defineasca retetele asociate de demersuri de consolidare perimoniala. Aceste actiuni trebuie bugetate si incluse in programe de actiuni functie de criterii obiective


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7      Optiuni tehnice pe categorii de instalatii pentru indeplinirea cerintelor legale privind ZP/ZS

  • ·        plecam de la premiza ca noi trebuie sa respectam limitele ZP/ZS din reglementari si ca avem libertatea sa ne alegem solutii tehnice care sa limiteze volumul de avize/acorduri respectiv care sa faca posibila amplasarea legala a RED. Probabil ca scriind vom putea vedea daca va trebui sa ne imaginam anumite situatii/configuratii particulare de coexistenta si sa mentionam gama de solutii sau va trebui sa ne definim optiunea pentru solutii standard care au asociate ZS/ZP de dimensiuni mai reduse. Totusi daca ar fi  sa vb de solutii preferate cred ca ele trebuie sa faca in primul rand obiectul politicilor th ale categoriei de instalatii
  • ·        ceea ce nu putem face acum, nu putem credita solutiile „noi” gen LEA mt realizate cu conductoare izolate torsadate cu dimensiuni mai reduse ale ZP/ZS atata timp cat ele nu sunt inca recunoscute in reglemetarile nationale

7.1             LEA 0.4 kV

  • Utilizarea conductoarelor torsadate
  • Inserarea unor portiuni LES in axul LEA
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV

7.2             LES 0.4 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta

7.3             LEA 20 kV

  • Utilizarea coronametelor dezaxate si sau compacte
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV
  • Amplasarea mai multor circuite pe aceeasi stalpi
  • Majorarea sectiunilor pe LEA existente pentru a se evita necesitatea altor trasee LEA
  • Utilizarea conductoarelor torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt pentru imbunatatirea comportarii LEA in zonele cu vegetatie
  • Constructia LEA mt comuna cu LEA jt utilizand torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt respectiv conductoare torsadate pentru LEA jt

7.4             LES 20 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta
  • Utilizarea LES mt trifazate, torsadate sau pozate in trefla pentru reducerea spatiului ocupat de traseul cablului
  • Marirea sectiunii LES pe traseele existente pentru evitarea realizarii unor noi circuite

7.5             Posturi de transformare aeriene

  • Utilizarea transformatoarelor cu izolatie uscata
  • Inlocuirea cu PTAM/PTAB-uri cu schema redusa: separator si cadru de sigurante montat pe stalp, transformatorul si CD adapostite in anvelopa metalica sau de beton de dimensiuni reduse

7.6              Posturi de transformare in cladire de zid, PTAM, PTAB

  • Utilizarea celuleor mt compactizate de regula
  • Scheme mt simplificate cu bara simpla nesectionata

7.7             Statii de transformare

  • Utilizarea echipamentelor 110 kV compacte
  • Utilizarea TT/TC combinate
  • Executia in variante de interior cu echipament capsulat
Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

6 răspunsuri to “Asupra zonelor de protectie si siguranta”

  1. Marian Petrisor Says:

    Bună ziua,
    sunt interesat de rezolvarea unui conflict dintre Electrica și o persoană fizică. Persoana a cumpărat un teren peste care trece o LEA 20kV, cu un stâlp în parcelă. Amplasamentul este în intravilan cu PUZ elaborat. Persoana nu dorește să semneze acord notarial pentru accesul la stâlp. Ce îi recomandați persoanei? Mulțumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Ca in orice situatie cand doua persoane (fizice sau juridice) sunt in dezacord isi pot cauta dreptatea in instanta! Altfel mie mi se pare ca ati cumparat terenul in cunostinta de cauza afectat de servitutile asociate existentei stalpului. Legea ee are prevederi favorabile OD care pleaca de la existenta reteleor pe teren!
      SGC

  2. Octavian Cocean Says:

    Buna ziua,

    Lucrez in cadrul unei firme atestate ANRE si am in lucru un studiu de coexistenta pentru un PUZ.
    Terenul beneficarului este supratraversat de o LEA 110 kV si o LEA 400 KV.
    Studiul de coexistenta este cerut de Transelectriva privitor la LEA 400 KV. In cadrul studiului mi s-a solicitat de catre Transelectrica sa studiez coexistenta tuturor obiectivelor (existente si proiectate ) care interfereaza cu culoasrul de siguranta al LEA 400 kV.
    LEA 110 kV este supratraversata de LEA 400 kV si mi s-a cerut sa verific si aceasta coexistenta. In urma verificarilor am constatat ca distanta pe verticala dintre conductorul LEA 400 kV si conductorul de protectie LEA 110 kV este de 2,5 m < 5m conform NTE 003 ( la t=15 gr. C)
    Transelectrica sustine ca trebuie prevazuta o solutie de indeplinire a coexistentei dintr cele doua LEA ( pe cheltuiala beneficiarului)
    Mi se pare anormal din moment ce aceste linii sunt in exploatare in aceasta situatie de coexistenta de mai bine de 35 ani .

    LEA 110 kV are PIF 1956
    LEA 400 kV are PIF in 1979

    Intrebarea mea este daca este normal ca in aceasta situatie, beneficiarul sa plateaca lucrarile de reglementare si as vrea sa stiu ce normativ a fost in vigoare in 1979 ca sa vad daca nu exista vreun viciu de proiectare sau executie in momentul in care s-a pus in functie LEA 400 kV

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Si mie mi se pare ciudat!
      Totusi as vedea daca reglementarea poate presupune coborarea conductorului LEA 110 kV caz in care de vazut ce gabarit fata de sol avem si cum ar influenta coexistenta cu noile constructii
      1979 a fost un an bun! Tocmai terminam liceul! Trebuie facuta un pic de cercetare bibligrafica!
      SGC

  3. Gabi Says:

    Buna ziua, in situatia in care se doreste constructie unei linii de joasa tensiune fie LEA, fie LES in paralel cu un râu de mici dimensiuni (latime=1m), va rog, in situatia in care cunoasteti vreo norma tehnice sau alte documente legislative care reglementeaza distanta minima, am cautat in numeroase materiale NTE distantele de siguranta, insa acestea abordeaza apropierea fata de conducte cu apa, sau abordeaza doar subtraversarea râului insa chiar si in aceste cazuri nu sunt precizate clar distantele dintre cablu si talvegul apei curgatoare.

    • stoianconstantin Says:

      Exista PE 106/1995 Constructia LEA jt care trateaza problema la art 122 si 123 in principiu se trimite la acordul organelor de gospodarire a apaelor competente pe cursul respectiv de apa. Altfel ar trebui sa conteze conditiile de stabilitate mecanica a retelei.
      SGC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: