Posturi de transformare cerinte tehnice


SGC 2002

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

  1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

  1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

  1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

  • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
  • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
  • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
  • zonele de protecţie, si de siguranta.
  • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
  • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

  • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

  • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

  • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
  • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
  • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
  • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
  • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
  • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
  • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
  • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
  • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
    • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
    • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
  • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
  • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
  • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
  • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
  • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
  • Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

  • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
  • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
  • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
  • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
  • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


  • 16 kVA
  • 25 kVA
  • 40 kVA
  • 63 kVA
  • 100 kVA
  • 160 kVA
  • 250 kVA
  • 400 kVA
  • 630 kVA
  • 1000 kVA
  • 1600 KVA


3.2        Grupe de conexiuni

  • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
  • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

  • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
  • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
  • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

  1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

  1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

  1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

  • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
  • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
  • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
  • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
    • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
    • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
    • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
  • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
  • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
  • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
  • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
  • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
  • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
  • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
  • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
  • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

  •  
    • similar CD a PTA conform 5.1
    • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
    • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
    • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

  •  
    • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
    • ampermeru si voltmetru inregistrator
    • masurarea energiei active si reactive
    • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

  •  
    • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
    • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
  •  
    • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
    • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

  • racordare in bucla (PT  în cabină).
  • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

  • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
  • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
  • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

  • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
  • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

216 răspunsuri to “Posturi de transformare cerinte tehnice”

  1. Bonta Florica Says:

    Am facut demersurile pentru a fi racordati la energie electica de la un p.t.a la electrica Oradea ;si ne cofruntam cu refuzul pe care il consideram nejustificat al acestora din anul 2006 nu beneficiem de curent electric pe motiv ca pta nu este proprietatea SC Electrica. Va intreb daca transformatoarele sunt parte cumponenta a retelelor de distributie atunci acel pta apartine sau nu de Sc Eiectrica? Retelele sunt recunoscute ca fiind protrietatea lor. Meentionez faptul ca pta se afla pe proprietatea noastra . Este vorba de un pta amplasat si care a deservit acele imobile din anii 1983 pina in 2006 Va multumesc.

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Florica,

    Este posibil sa fie proprietatea terilor. Exista posibilitatea de a fi subconsumator al proprietarului PTA. In acest caz atat Dvs cat si proprietarul PTA aveti nevoie de avize ternice de racordare. Exista contract cadru elaborat de ANRE pt relatia dintre consumatori si subconsumatorii lor.
    Daca respectivul proprietar nu este de acord atunci Electrica trebuie sa va dea alta solutie.
    Daca nu rezolvati mai vorbim!
    SGC

  3. Bonta Florica Says:

    buna seara Am cumparat in anul 199 au activ Statie biogas aceasta producea energie electrica care era trimisa in reteaua de medie tensiune logi acest activ avea si un transformator pta incorporat inca din faza de constructie . Activul cumparat apartinea statului avas,in contractul de vanzare cumparare nu se spcifica expres ca am cumparat retele electrice si nici pta .In anul 2004 odata cu lichidarea societatii de stat o alta firma cumpara activele printre care si pta nu este specificat ca ar fi vorba de acest transformator dar ei sustin ca este proprietatea lor .Alimentarea cu energie electrica pana la lichidarea fostei societati era facuta din acest pta Reteaua de medie tensiune este pe proprietatea noastra si pta Ce posibilitate am avea sa fim racordati la energie electrica ,solutia cea mai avantajoasa este pentru noi sa fim racordati din acel pta nu putem beneficia de H.G 90\2008 aceste nu raman in patrimoniul operatorului de retea ? Potrivit legii nu orice persoana care detine retea electrica are obligatia sa asigure accesul potrivit ANR? VA MULTUMESC sper sa ma fac inteleasa.

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Florica,
    1 vorbim de un ag economic si nu de un cons casnic. Da?
    2 Cine a cumparat satia de biogaz? Firma ta pt care cauti solutie de racordare?
    3 In momentul cumpararii de la AVAS respectiva statie era racordardata la reteaua electrica de 20 kV?
    4 deja nu mai inteleg care e ideea un moua vanzare
    5 apare in ecuatie o retea 20 kV care iarasi nu inteleg ce e cu ea.
    Incearca din nou o descriere a cazului. Daca e un litigiu patrimonial probabil ca nici voi nu aveti trecere la proprietarul actual al PTA si nici Electrica nu poate interveni. Totusi daca solicitati alimentare cu ee atunci electrica obligatoriu este sa va ofere o solutie de racordare chiar daca trebuie sa faceti o statie de transformare. Reglementarile ANRE nu ii permit unui OD sa refuze racordarea pe motiv ca nu exista retele electrice in zona proprietatea OD. Daca nu sunt se fac pe banii solicitantului.
    Insista si in relatia cu OD si in a-mi explica conjunctura.
    SGC

  5. Bonta Florica Says:

    BUNA SEARA Da in momentul cumpararii statia era racordata la reteaua electrica firma noastra a cumparat statia , si in acest moment statia este racordata la reteaua electrica dar nu este alimentata este intrerupta alimentarea nu avem contract cu electrica refuzul din partea lu electrica este ca nu facem dovada certa a dreptului de proprietate asupra pta.Reteaua de20kv face legatura cu statia iar pta se afla montat la acea retea ,stalpul pe care este montat pta este la noi in curte cei care sustin ca au cumparat pta nu au trecere la el,noi la electrica am dat dreptul de servitute am facut toate demersurile doar alimentarea urma sa se faca cand au intervenit vecinii nostrii tot firma ,afirmand verbal ca pta este a lor electrica au sistat toate lucrarile si raspunsul lor a fost sa ne adresam in instanta lucru pe care lam si facut dar dureaza procesul de 2 ani si cine stie cat va mai dura .Noi am intrerupt activitatea societatii din acest motiv.Mie mi se parea normal sa primim o solutie din partea electrica nu sa ni se blocheze drept cu atat mai mult cu cat vecinii nostrii nu sunt alimentati din acel post in ferma mai fiind un ptz si ei sunt racordati de acolo fiind mai convenabil mai aproape de cladirile lor si acel ptz este proprietate electrica .Nu stiu cum electrica le permite nu ar trebuii sa aiba ceva avize sau autorizatii sa le fie recunoscut acl drept de proprietate Cum au fost transmise aceste bunuri de utilitate publica societatilor cu capital de stat nu aveau obligatia sa le i-a electrica in patrimoniu.Eu asa tind sa cred ca ar trebui sa fie in patrimoniul electrica cum reteana pana la pta si stalpul pe care este pta toate sunt a lu electrica doar au fost construite si date in exploatare impreuna pentru statia de biogas . Ne luptam cu foarte multa rea vointa .Va multumesc pentru timpul acordat si pentru intelegere.

  6. Incze Andras Says:

    Azi au schimbat transformatorul la PTCZ-ul la care este racordata si tronsonul nostru. Cica era anuntata pauza de tensiune de la ora 12 pana la ora 20, cam in jur de 19:30 erau gata. In jurul orei 15 incercau sa mute noul transformator la „pozitie” inauntru deja in post. 8 ore alocate pentru lucrare este mult sau putin ?

  7. stoianconstantin Says:

    Salut Andras
    E ok. Minim 2 ore trebuie lasat sa se „linisteasca” uleiul + refacerea masuratorior PRAM+ chinul de asezat pe pozitie. E bine. Usor acoperitor dar e ok. Teoretic ai trafo nou si ar trebui sa sarbatoresti cumva!
    Maine dai si tu de baut cuiva un suc o cafea ceva acolo ca sa-ti dovedesti satisfactia!
    SGC

    • marina Says:

      buna ziua,

      am si eu o nelamurire… o linie in LES 20 Kv, alimentata din celula MT echipata cu separator de bare cu CLP si intrerupator se poate lega la pamint prin CLP-ul separatorului de bare si inchiderea intrerupatorului? exista o interdictie in acest sens( precizata intr-un normativ)?

    • stoianconstantin Says:

      Sigur aveti aceasta configuratie?
      SGC

    • marina Says:

      Da este aceasta configuratie.

    • stoianconstantin Says:

      As zice ca nu exista restrictii atata timp cat va luati masuri ca respectivul intreruptor sa nu poata sa fie manevrat.
      Emitentul autorizatiei de lucru ar trebui sa analizeze schema si particularitatile circuitului/retelei resoective si sa decida asigurandu-si cele mai buna masuri tehnice de electrosecuritate posibile.
      SGC

  8. Incze Andras Says:

    Mda, noroc ca nu trebuia sa stau acasa si sa holbez la monitorul negru 😀
    Drept ca cel vechi era destul de zgomotos, daca trecea omul prin zona se auzea foarte bine bazaitul specific, seara/noaptea chiar si de la coltul strazii respective se auzea in linistea noptii bazaitul de 100 Hz + armonici pari.
    Masuratorile PRAM ce contin mai exact ? Chinul de scos si de asezat pe pozitie am vazut, am trecut pe acolo de vreo 3 ori, dar dupa aceea aveam alte treburi si eram si cam contracronometru un pic. De as fi avut vreme as fi facut si cateva poze acolo.

  9. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Masuratori de rigiditate dielectrica si masuratori rezistente ohmice ale infasurarilor. Dupa PIF masuratori de sarcina si tensiune. Asta la fata locului.
    SGC

  10. Incze Andras Says:

    Azi iar a fost o pauza de tensiune de vreo 3-4 ore, in alte zone erau la inceput si la sfarsit intreruperi mai scurte. Poate lucrau si in alta parte, eu numai la PTCZ le-am vazut, acum lucrau ceva si in cealalta incapere. Din cate am vazut, era montat un USOL sau ceva de genul la boxa trafo la un fel de tablou unde erau mai jos sub USOL o gramada de MPR-uri, probabil de acolo erau plecarile de cabluri JT, iar o parte din insi taiau ceva cabluri langa trafo, altul vopsea ceva suport sau asemanator afara. Bineinteles ca papucul nu lipsea din peisaj 😀 Sper ca maine nu va fi iar pauza de tensiune…

  11. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Oricum de fiecare data e un motiv nou. Cel putin cu trafo nu ai ce sa comentezi. In ultimii 10 ani nu s-a mai intrerupt alimentarea cu ee pt schimbare trafo!
    Putem dechide o lista pt prognoze privind data, motivul si durata viitoarei intreruperi in alimentarea cu ee.
    SGC

  12. Incze Andras Says:

    Mai bine nu mai zic nimic. Dar totusi as prefera sa nu mai fie intreruperi deocamdata. Ne-am cam deplasat de la subiect.
    Referitor la masuratorile PRAM, sunt obligatorii si trebuie sa existe buletinele de masura in dosar la CE?

  13. Incze Andras Says:

    In cazul PTCZ, exista ceva protectie la STA ? Am dat de o situatie interesanta, traseu paratraznet paralel cu traseu bransament JT trifazat, (bransamentul este prin LES, probabil cu manson derivatie deoarece este racordat direct pe cablul subteran care alimenteaza un tronson de la PTCZ).
    Cablul vine undeva prin pamant pana la consumator, acolo iesirea este protejata in tub metalic, cam pana la 2m inaltime si de acolo pana la consola cu izolatoare de porcelan care este montata cam la 5m fata de sol si acolo intra firele in cladire prin perete. Pe segmentul sol-consola cablul are traseu aproximativ paralel cu cablul de coborare al paratraznetului. Situatia este mai complexa, dar deocamdata ma limitez numai la asta.

  14. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Cred ca situatia relatata de tine este doar conjuncturala. Pe regula protectia la STA a unui PTCZ se rezuma la prorectia LEA jt (daca exista descarcatoare 0.4 kV montate in Ljt) si la protectia LEA mt (vorbim si aici de descarcatoare evident corespunzatoare tensiunii Lmt)
    SGC

  15. Incze Andras Says:

    Practic care este situatia la capitolul dotare cu descarcatoare JT in PTCZ sau LEA JT pentru STA ? (Restul o sa plasez la supratensiuni.)

  16. stoianconstantin Says:

    Andras,

    In prezent aproape toate LEA jt care se construiesc au montate descarcatoare 0.4 kV. Pe barele Posturilor nu se monteaza descarcatoare. Cel putin nu in solutie standard.
    SGC

  17. velles2003 Says:

    am citit recent ceva foarte interesant!

    pt reteaua de distributie: caz uzual: post de transformare configuratie radiala, in anvelopa (sau cabina?) de beton la care se admite ca protectia pe partea de MT se faca prin cadru de sigurante cu descarcatori cu ZnO pe UN STALP special, inlocuind deci celulele MT care costa foarte mult. admit oare Operatorii de distributie asa ceva? cred ca costul unui PT ar scadea cam cu 30%!

  18. stoianconstantin Says:

    Salut Velles2003,
    OD poate fi obligat sa accepte solutiile tehnice corecte chiar daca costa putin!
    SGC

  19. Incze Andras Says:

    1. La PT de regula cate plecari JT sunt ? Teoretic parca si 12 si 15 sau 16 am citit in locuri diferite.
    2. In cazul PTCZ nemodernizat, la separatoare de sarcina ce mediu de stingere exista ?
    3. Echiparea standard a PTCZ nemodernizate din pdv al elementelor de comutatie si al protectiilor cum arata ? Sep de sarcina + siguranta fuzibila la MT, sep de sarcina + sig fuzibila sau USOL la JT si MPR la plecarile JT si reductoare de curent la masura JT sau exista si ceva protectie cu reductor de curent ?
    4. La PA nemodernizate separatoare de sarcina sau intreruptoare cu MR respectiv la capitol protectii ce dotare este?

  20. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    1 la PTA sunt de regula mai putine decat la PTZC. Uzual la PTA 3 (-6) sin ratiuni de spatiu in CD, La PTCZ uzual 6(-12). Conteaza evident specificul RED jt din zona PT
    2 daca vormin de 20 kV atunci este aerul. La 0.4 kV nu vorbim de sep de sarcina!
    3 Da asa arata. Da putem avea cazul cand utilizam intreruptaoare
    4 La separatoare nu prea este protectie la intreruptoare avem deja protectii numerice complexe. Vorba ceea „cerul e limita”. Uneori se exagereaza fara motiv.
    SGC

  21. Incze Andras Says:

    La 2 : stingerea arcului cum se realizeaza la separatoare de sarcina 20 kV ?
    Am vazut niste separatoare telecomandate montate pe LEA 20 kV, care cica pot fi actionate si sub sarcina, acolo era un fel de contact alunecator „cu resort” care numai la sfarsit se intrerupea, desi cutitul „principal” era deja in miscare. Aceste separatoare telecomandate au si CLP in pozitia deschis tronsonul este legat la pamant ?
    La 4 : PA „clasic” (nemodernizat) dpv al protectiilor ce dotare are?
    Maximal temporizat/maximal rapid (linii+cupla) si eventual ceva homopolar (linii) ? Teoretic si chestia aia cu telemecanica-teleconducere prin fir pilot putea sa fie…
    Asta ar fi de ajuns si la PA modernizat sau ce alte cerinte exista ? DRRI?

  22. stoianconstantin Says:

    2 La fel ” un fel de camera de stingere in aer care mentinaa arcul in planul fiecarui pol prevenind degenerarea in scc polifazat.
    4 e important saa precizezi nivelul de tensiune. Pt ca lucrurile sunt tratate in practica diferit. Evident la mt sunt mai multe optiuni. la jt lucruile sunt mai simple pozitionandu-se in zona protectiilor maximale de curent cu/fara temporizare. E drept ca s-au cam generalizat declansatoarele electronice, dar inca gama solutiilor acceptate e destul de larga.
    SGC

  23. Incze Andras Says:

    Am inteles, era vorba despre PA RED-MT. Scuze, in gandirea mea PA se leaga oarecum implicit de MT.
    Scuze ca tot insist pe aceasta tema, dar de 2 lucruri insa tot nu m-am lamurit, CLP la separatoarele telecomandate de pe LEA-MT si protectiile din PA RED-MT „analogica” si din PA RED-MT „automatizate”, un pic mai detaliat, nu la modul cel mai general.

  24. stoianconstantin Says:

    Andras,
    Incerc un raspuns. Dar s-ar putea sa reluam comunicarea de la reformularea ceva mai clara a problemei. In textul tau ai atacat in aceeasi fraza mai multe idei. Incerc si eu sa raspund dupa cum banuiesc tema!.
    De regula CPL (cutite de punere la pamant) nu sunt actionate la distanta. In LEA mt exista putine echipamente care au CLP care ar putea fi actionat de la diatanta. In principiu ar fi posibil dar avem inca ceva retineri legate de ritualul de securitate a muncii. Pe tema asta chiar in unele statii de transformare vizate de retragerea personalului CLP nu se automatizeaza. Aici SCAD se rezuma la teletransmisia pozitiei.

    Despre proectiile intreruptoarelor din PA Modernizate ti-am spus ca sunt numerice si ca depasesc cu mult nevoile concrete ala locului in care sunt montate. De regula ne rezumam la maximale temporizate sectionari de curent si dupa caz homopolare cu sau fara RAR cu unul sau mai multe cicluri. De regula mai putin. In RED mt si RED jt cultura tehnica si practica legata de protectii sunt modeste. Acest aspect coroborat cu preocuparile legate de montaorizarea calitatii ee costituie urmatorul front al electroenergeticii din distributie ee.
    SGC

  25. Incze Andras Says:

    Legat de treaba cu CLP, separatorul MT telecomandat montat in axul LEA are cele 2 pozitii, inchis si deschis. Cand este inchis atunci partea mobila este in partea opusa reductorilor de curent, iar cand este deschis este in partea unde sunt reductorii de curent, bornele contactelor fixe a cutitelor in partea cu reductorii de curent parca sunt legate la suportul separatorului si nu prin asta se realizeaza legarea la pamant ? Voi trimite in mail link la poza cu separator in cauza.
    Legat de protectii la PA-MT, sunt si plecari LEA din PA nu numai LES sau RAR in cazul LES ???! Protectia sectionala de crt parca necesita si ceva fir pilot sau canal de comunicatie intre capete, sau cel putin asa apare in cartea Badea-Brosteanu.
    Subiectul preferat, PA nemodernizat – si aici in principiu cam aceeasi protectii ca si la PA-MT modernizate ?
    Dpdv al studierii varianta nemodernizata mi se pare mai didactica, atat la PA cat la PT si la statii. Inca o data scuze ca atat insist pe tema asta!

  26. Incze Andras Says:

    Din nou aici.

    Intrebarea nr 1: in cazul RED-MT, posturile tip cabina (fie zidite, fie metalice, fie compacte) cu exceptia celor care nu sunt in gestiunea OD (de utilizator) sunt de tipul intrare-iesire la partea MT sau exista si posturi care au numai 1 singura conexiune la RED-MT sau de obicei toate pot fi alimentate prin minim 2 cai din RED-MT?

    Intrebarea nr 2: la PTCZ din exterior exista ceva diferenta intre PT care este alimentat exclusiv radial si PT care poate fi alimentat prin mai multe cai sau nu ? Am vazut PTCZ cu 1 usa (PTCZ cutare)si am vazut si cu 2-3 usi (PTCZ cutare, Boxa Trafo). Incerc sa schitez situatia existenta la RED-MT si cam asta se poate vedea numai, adica cate usi de acces au posturile in afara de pozitia lor in localitate.

  27. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    1.1 sunt practicate ambele variante. Gestionam multe cazuri de PTCZ de terti integrate in circuitele OD („tip intare-iesire”). E cam neplacuta situatia pt ca in cazul unor avarii OD este obligat sa intervina in instalatiile tertilor.
    1.2 in zilele noastre se evita integrarea posturilor de terti in circuitele OD. Daca solutia trebuie aplicata atunci se „rezolva” poblema stabilind punctele de delimitare la celulele se trafo si/sau de masura
    1.3 este de preferat solutia de alimentare radiala a unui PTCabina cu racordare intr-un PT al OD. In acest sens cred ca am scris cateva idei in articolul de mai sus. Se poate utilisa si un QuickSec pentru derivarea unui racord dintr-un cablu mt pentru racordarea unui PT (deocamdata eu nu incurajez aceasta solutie desi are un oarecare potential)
    2. numarul de usi spune destule despre compartimentarea PT. Cu cat mai multe usi cu atat mai „securizat” este PTC in sensul ca se pot amplasa separat celulele mt, transformatoarele si respectiv tablourile jt.

    • Incze Andras Says:

      1. Am sarit peste QuickSec la vremea respectiva si nu i-am acordat atentie, intre timp am dat de el si am inceput sa ma lamuresc ce este de fapt. Care este motivul pentru care nu-i recomandati folosirea ?
      2. Scoaterea de sub tensiune manuala a unui LEA/LES JT din PTCZ/PTA – se declanseaza intreruptorul JT de la trafo urmat de scoaterea MPR-urilor si se anclanseaza intreruptorul dupa asta, sau se scot numai MPR-urile ? Ultima varianta nu este oarecum periculoasa cu aparitia arcului la scoaterea MPR din socluri, de exemplu inainte de o lucrare ce se executa pe linie ?

  28. Incze Andras Says:

    Multumesc, dar asta nu prea elimina incertitudinea 😀 Si varianta cu 1 usa poate sa fie deci tip intrare-iesire…

  29. stoianconstantin Says:

    Da!

  30. Monica S. Says:

    Conform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 „Linii directoare referitoare la concepţia de dezvoltare şi modernizare/retehnologizare a reţelelor de distribuţie, în vederea respectării standardului de performanţă din Codul RED” se poate construi un post de transformare aerian in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de post.
    In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de joasa tensiune.
    Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post de transformare compact, care ar fi solutia de amplasare cea mai buna?
    1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo (asta ar presupune montarea cablului de medie tensiune pe lateral) sau
    2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100 si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele terminale, practic sub acestea sau
    3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz nu am mai avea cutia de distributie de JT sub separatorul vertical.
    Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de distributie.
    Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din punct de vedere al securitatii muncii?

    Va multumesc mult.
    Cu stima.

  31. stoianconstantin Says:

    Salut Monica,

    Am niste fotografii. Le caut si vom discuta pe 1-2 cazuri concrete.
    Te invit sa citesti articolul dedicat acestui subiect: PTA cu racord in LES 20 kV
    Nu ssunt sigur ca vei gasi un raspuns concret insa vei gasi cateva cazuri realizate practic si o baza de discutii unde sper sa se poata polariza cat mai multe opinii ale specialistilor in distributia energiei electrice.
    SGC

  32. Incze Andras Says:

    In cazul transformatoarelor MT/0.4 kVdin PTA cat de des apar defecte interne si exista ceva protectie pentru acestia sau tot setul de protectii sunt sigurantele MT + la JT protectia electromagnetica+MPR si eventual BPNTT ? Protectii tehnologice (gaze, temperatura) acolo din cate stiu nu exista. Vineri am auzit ca undeva in zona rurala intr-un sat sau comuna cica s-a explodat transformatorul, cauza cica era consumul marit pe una dintre plecarile JT. Cam cat dureaza operatia de schimbare a transformatorului la PTA ? La PTCZ cu tot tacamul cam 8 ore cum apare mai sus.

    • stoianconstantin Says:

      stoianconstantin spune:

      22/11/2009 la 18:04 | Răspunde modifică

      Salut Andras,

      1 exista protectii prin sigurante pe partea de 20 kV iar pe partea jt cu sigurantele MPR si/sau cu intreruptoare. In cazul intreruptoarelor vorbim de protectii maximale de curent
      2 transformatoarele, cel putin cele construite in tara, sunt masini electrice foarte fiabile. Evident se strica dar dupa ce se insiste cu regimurile foarte grele de exploatare: supratensiuni, suprasarcini repetate, ff multe scc in RED jt etc
      3 durata necesara schimbarii unui trafo la un PTA depinde de multi factori care tin de mobilizare si disponibilitate oameni si utilaje. La fata locului probabil ca in 2 ore lucrarile sunt finalizate. Evident ca pentru cine are nervi sa priceapa e vorba nu numai de rotirea propriu-zisa a trafo defect cu trafo nou dar si de timpul necesar linistirii uleiului in trafo nou pt efectuarea probelor electrice respectiv pentru verificari ale coloanelor si un inele cazuri chiar ale RED jt. Probabil ca si aici sunt cauri in care se ajunge la 8 ore uneori chiar mai mult
      SGC

      Incze Andras spune:

      22/11/2009 la 18:46 | Răspunde modifică

      Multumesc ! Sincer sa fiu mi se pare cam ciudat ca numai asa “din senin” sa explodeze transformatorul, mai ales ca persoana de la care am auzit n-a mentionat nimic premergator defectului, adica sa fi fost intreruperi sau probleme mai dese in ultima vreme dar ma voi interesa.

      Alta intrebare, de ce nu se agreeaza transformatoarele de putere de 110/20/6 kV si se trece la varianta cu 2 transformatoare 110/20 si 20/6 kV ?

      stoianconstantin spune:

      22/11/2009 la 20:06 | Răspunde modifică

      Te rog sa detaliezi noua intrebare!
      SGC

  33. Incze Andras Says:

    In statii 110/20/6 kV care au transformator de putere cu atat 20 cat si 6 kV la secundar, daca se modernizeaza statia nu se mai folosesc secundarele de 6 kV pentru alimentarea cosumatorilor ci se pune in functiune un trafo 20/6 kV, cica nu mai este agreat de OD varianta cu utilizarea ambelor secundare.

    • stoianconstantin Says:

      stoianconstantin spune:

      22/11/2009 la 21:24 | Răspunde modifică

      Andras,

      Exista cateva cazuri:

      – RED 6 kV sunt previzionate ca vor disparea este cazul in care este potrivit in statie un trafo 20/6 kV
      – RED 6 kV are viitor. Atunci este de analizat dupa criterii de CPT solutia cea mai buna trafo 110/6 kV, 110/20/6 kV respectiv 20/6 kV In aceste cazuri este importanta si perspectiva evolutiei necesarului de putere la tensiunea de 6 kV
      – unele decizii sunt legate si de numarul de celule 110 kV disponibile

      In concluzie cred ca raspunsul trebuie nuantat de la caz la caz.
      SGC

      Incze Andras spune:

      22/11/2009 la 23:42 | Răspunde modifică

      Multumesc! Asa cum am presupus, nu este deloc sigur ca s-a explodat acel transformator din PTA si nici premergator nu erau probleme. Numai asta se zvonea prin localitatea respectiva ca s-a intamplat, iar sursa mi-a spus numai ce a auzit, de aceea era acel “cica” in doua locuri.

  34. silviu Says:

    Buna ziua!! Lucrez de jumatate de an in proiectare. Am o mare rugaminte la dumneavoastra. Ati putea sa ma ajutati cu niste documentatie tehnica despre relee de protectie digitale compatibile SCADA? Tocmai avem in lucru niste PTCZ-uri de modernizat iar unul din ele trebuie integrat in SCADA. Va multumesc!!!

    • stoianconstantin Says:

      Eu nu prea sapanesc subiectul insa iti recomand pe cel mai bun specialist in SCADA din Romania: dl ing Combei Petre
      Poti vizita si http://www.comranado.ro

      Atentie la butonul „raspunde”. E uti in gruparea discutiei

      PS sa nu uiti de oportunitatea WIN care te poate pune in postura sa iti faci cadou SCADA la casa noua! Te poti inscrie gratuit acum si sa incepi sa iti construiesi viitorul
      SGC

    • stoianconstantin Says:

      Incze Andras spune:

      05/06/2010 la 15:45 | Răspunde modifică

      Integrarea in SCADA nu se face chiar asa. Echipamentul digital (relee+RTU) ce se monteaza in PTCZ trebuie sa fie compatibil cu sistemul SCADA al OD, specificatiile ar trebui sa fie in caietul de sarcini si in fisele tehnice. Daca nu apare nimic, atunci se pot cere informatii suplimentare de la OD sau de la beneficiarul lucrarii.
      Pot exista diferente intre echipamentele diferitelor producatori, deci pot fi unele probleme de compatibilitate. Se poate face chiar si un test cu un singur echipament digital, daca comunica corect cu serverul SCADA sau nu, pentru eliminarea surprizelor ulterioare neplacute.

  35. Incze Andras Says:

    Multumesc, dar asta a fost comentariul nou la care m-am referit :

    „Incze Andras spune:
    10/06/2010 la 21:29
    1. Am sarit peste QuickSec la vremea respectiva si nu i-am acordat atentie, intre timp am dat de el si am inceput sa ma lamuresc ce este de fapt. Care este motivul pentru care nu-i recomandati folosirea ?
    2. Scoaterea de sub tensiune manuala a unui LEA/LES JT din PTCZ/PTA – se declanseaza intreruptorul JT de la trafo urmat de scoaterea MPR-urilor si se anclanseaza intreruptorul dupa asta, sau se scot numai MPR-urile ? Ultima varianta nu este oarecum periculoasa cu aparitia arcului la scoaterea MPR din socluri, de exemplu inainte de o lucrare ce se executa pe linie ?”

    • stoianconstantin Says:

      1. solutia standard prevede inserierea posturilor de transformare pe un circuit LES 20 kV: solutia „intrare-iesire” care presupune existenta unor posturi cu 2 celule de linie. De cand cu QuickSec exista pericolul ca sub presiunea pretului minim sa apara in derivatie intre 2 PT sa apara in derivatie unul sau mai multe posturi in schema radiala. Un astfel de circuit LES complica manevrele si scade siguranta in exploatare in caz de incident generandu-se multe situatii in care pot ramane multi clienti nealimentati cu ee perioade mari de timp.
      Daca e folosit cu discermamant QuickSec este o solutie OK

      2. de la caz la caz. Intradevar e destul de periculos insa sunt echipamente de protectie. Evident si aici trebuie actionat cu discernamant astfel incat sa se evite riscuri inutile.

      Pierdusem din vedere mesajul acesta. La momentl respectiv l-am lasat putin ca sa imi cristalizez un raspuns adecvat. Si se pare ca am uitat de el!

      SGC

  36. Alex Says:

    Buna Ziua!!
    Am o intrebare:Cazurile in care transformatorul de putere necesita deconectarea imediata de la reteua de alimentare, ca avariat. Sa se explice sensul fizic a fiecarei cerinte de deconectare?

    • Incze Andras Says:

      Ce fel de transformator ? 110 kV/MT sau MT/JT ? Defectele pot fi pe baza de intrerupere, strapungere, suprasarcina, scurtcircuit in aval care poate solicita foarte mult transformatorul din cauza fortelor electrodinamice care apar. Functionarea protectiei termice, protectiei diferentiale, protectiei de gaze de obicei indica probleme la transformator. Protectia termica are 2 trepte, semnalizare si declansare. Poate indica suprasarcina, scurtcircuit intern, strapungere de izolatie, intrerupere sau contact electric slabit care se poate intrerupe in timp. Protectia diferentiala este protectia de baza la transformatoare 110 kV/MT, declanseaza la scurtcircuite interne sau de la borne sau din amonte or aval, ori in cazul strapungerilor interne, compara valoarea curentilor din bobinele primare cu valoarea curentilor din bobinele secundare, daca diferenta este mai mare decat o valoare reglata sau zero atunci declanseaza. Protectia de gaze functioneaza cand se produce o strapungere sau o intrerupere in transformator, cu aparitia arcului electric uleiul electroizolant lichid se gazifica, astfel creste presiunea in transformator, fapt care poate provoca explozia transformatorului.

    • stoianconstantin Says:

      Alex spune:

      12/06/2010 la 20:12 | Răspunde modifică

      merci de raspuns,tipul transformatorului la general, imi trebuie mai mult esenta fizica

      Incze Andras spune:

      12/06/2010 la 20:36 modifică

      Cum adica esenta fizica ? Cum se manifesta fizic (vizual, auditiv, miros) defectul sau ce anume te intereseaza?

      Alex spune:

      12/06/2010 la 20:39 | Răspunde modifică

      ce se intimpla in transformator, in momentul deconectarii avariat

      Alex spune:

      12/06/2010 la 20:44 | Răspunde modifică

      de ex.
      1.la incalzirea escesiva in TR
      2.lipsa nivelului uleiului in TR
      3.trasnete si sunele in TR

      Incze Andras spune:

      12/06/2010 la 22:00 modifică

      La incalzirea excesiva se pot schimba parametrii electrici ai uleiului electroizolant, ceea ce duce la scaderea rigiditatii dielectrice, pot apare strapungeri, intre spire, se pot deteriora si straturile de hartie electroizolanta din transformator, in caz extrem incalzirea excesiva poate produca si incendiu;cand se deconecteaza trafo incepe procesul de racire, eventual unele parametrii ai materialelor electroizolante pot reveni incet la valorile normale. Incalzirea succesiva inseamna de obicei suprasarcina sau defect intern in transformator.
      Lipsa nivelului uleiului produce strapungeri in transformator, gradul de avarie poate fi in functie de timpul scurs de la aparitie pana la deconectare, respectiv de valoarea curentului de defect. Si in acest caz se poate incalzi transformatorul. Cauza acestuia de obicei sunt scaparile de ulei, neetansitatea cuvei. In transformatoare 110kV/MT exista si indicatoare de nivel al uleiului, cu rol de semnalizare la nivel scazut de ulei.
      Sunetele ciudate si trasnetele indica strapungere,scurtcircuit, arc electric adica intrerupere scurtcircuitul poate fi si in aval de transformator, poate aparea chiar si o vibratie a transformatorului, de la curentii mari ce parcurg bobinele si fortele electrodinamice sunt mari, acestia pot produce deformari serioase in bobinele transformatorului care necesita reparatia transformatorului in atelier specializat.

  37. Alex Says:

    merci, am dat examenul cu ajutorul tau pe nota 8.

  38. Diana Elena Says:

    Buna ziua.
    Am si eu o problema. Fac de ceva timp proiectare, si ma „lovesc” mereu de capitolul „priza de pamant” la PTA-uri, la PTAB-uri, la transformatoare, etc. Nici nu mai stiu ce sa citesc.
    De exemplu, am pus valoarea rezistentei la priza de pamant <1ohm la un post de transformare pe stalp. Acu, dupa ce s-a terminat lucrarea, trebuie sa fac dispozitie de santier, sa pun valoarea sub 4 ohmi, conform. 1RE Ip30/2004 pct. 4.2.3.
    Acu, lucrez la un proiect cu un PTAb 250kVA, si dna verificator de proiect a zis ca priza de pamant la posturi se calculeaza a fi sub 1ohm (conform STAS 12604/4, 12604/5, I7, I20, 1RE-Ip30/2004)…acu, ce sa zic….nu stiu exact unde scrie si de ce tb sa fie sub 1 ohm, este o problema destul de serioasa pt mine, de aceea….VA CER ajutorul.

    Va multumesc, si o zi placuta in continuare.

    Diana

    • Incze Andras Says:

      Cred ca la PTA si unde nu sunt exigente prea mari se merge pe varianta cu sub 4 ohmi si unde sunt protectii sensibile, PTCZ, PTAB, PA, statii, sau la paratrasnete parca, exista cerinta ca Rp sa fie sub 1 ohm. Priza de pamant trebuie sa aiba rezistenta cat mai mica, de preferabil 0, dar asta nu se poate realiza practic.

    • stoianconstantin Says:

      <= 4 ohm. Dna verificator ar trebui sa isi motiveze recomandarea! la noii nomativele sunt convergente si au la baza STAS 126004r
      SGC

  39. Stan Daniel Says:

    Buna ziua,

    Puteti sa imi spuneti si mie va rog frumos daca pentru o coborare din LEA in LES se poate echipa un stalp existent cu separator vertical, descarcatori ZnO etc…. aflat in interiorul unei proprietati private chiar la limita de proprietate. Daca se poate si in ce conditii? Lucrarea se realizeaza pe tarif de racordare.

    • stoianconstantin Says:

      In principiu este posibil. Totusi ar trebui sa stim ce tip de stalp e in discutie. Este necesar acordul proprietarului terenului pe care este amplasat stalpul respectiv. Cu siguranta va trebui sa se monteze si o priza de pamant.
      SGC

  40. Stan Daniel Says:

    buna ziua,

    este un stalp 15014 al LEA Radar Otopeni, in patrimoniul ENEl. In momentul de fata stalpul este echipat doar cu consola de intindere. Nu se poate folosi vechea priza de pamant?

  41. Adrian Says:

    As dori sa stiu mai multe despre transformatoarele de putere MT/JT, cum ar fi principiu de functionare, parametrii caracteristici. Daca imi puteti da un link catre o carte unde gasesc aceste chestiuni ar fi ideal.
    Multumesc anticipat.

    • Incze Andras Says:

      A.A. Ionescu I. Tomescu – Verificarea aparatajului primar din statii electrice si posturi de transformare;
      I. Conecini S. Rasanu I. Tomescu A.A. Ionescu – Cartea electricianului din statii electrice si posturi de transformare; respectiv orice curs de statii si posturi de transformare cred ca ar trebui sa contina ce te intereseaza.
      Prima carte nu stiu daca exista pe net in forma electronica, a doua cred ca poate fi gasit cautand cu google dupa titlu.

    • Incze Andras Says:

      Principiul de functionare este aceeasi pentru toate transformatoarele, indiferent de nivelul de tensiune. Diferenta este la constructie, utilizare, exista si transformatoare mai speciale, de exemplu transformatoare de masura sau reductoare de tensiune utilizate la celule MT, transformatoare bifazice folosite la echipamente de comutatie telecomandate amplasate pe linii electrice aeriene MT, cu rol de alimentare si masura.
      Pentru un studiu complet insa nu trebuie sa te limitezi doar la transformator, ci trebuie sa iei in considerare si circuitele MT, JT, protectii si automatizari ce pot exista, schemele de utilizare etc.

  42. Marcu Says:

    Buna la toata lumea!!

    Am o intrebare, sper eu, cat mai scurta si cat mai pe intelesul tuturor. As vrea sa calculez un transformator de alimentare , care alimeneaza un hotel de cca. 60 de camere, daca stiu puterea instalata cum ar trebui sa calculez ca la un varf de sarcina de cateva ore sa imi suporte fara nici o problema transformatorul (dau un exemplu , o putere instalata de 300-350 kw) ce traf’ de alimentare as putea alege 20/0.4 kV. Astept raspunsul dumneavoastra cu mult interes, daca aveti unele nelamuriri astept interventiile dumneavoastra si o sa va dau mai multe detalii . Multa stima si respect.

  43. Incze Andras Says:

    Din cate stiu, in principiu transformatoarele pot functiona si la suprasarcina pentru un timp limitat. Toate transformatoarele de distributie se supradimensioneaza intr-o anume masura, tinand cont de cresterea estimata a consumului din zona alimentata pentru X ani.

  44. horea Says:

    400 kVA

  45. aktis plafar Says:

    aktis plafar…

    […]Posturi de transformare cerinte tehnice « Puterea sub lupă … până la bec![…]…

  46. Ionut Daniel Says:

    Buna ziua.
    Am nevoie de ajutor in proiectarea amplificarii unui PTCZ de la 630 la 1000kVA.
    Problema mea este legata de boxa trafo. Am studiat planul boxei trafo precum si normativele si indreptarele in domeniu si singura problema ar fi calea de rulare pe care nu mai incape noul transformator acesta avand o distanta intre roti mai mare.
    Din experienta dumneavoastra va rog sa imi spuneti cum se poate rezolva aceasta problema.
    Nu stiu daca se poate monta calea noua de rulare cu ajutorul unor dibluri sau conexpanduri care sa le retina. Mai am si varianta sa le sudez de profilele U vechi dar asta ar acoperi mai mult gaurile de scurgere ale uleiului.
    Nu stiu nici daca se pot face modificari la rotile transformatorului ceea ce ar fi ideal.
    Varianta spargerii betonului existent si prinderea din nou de profiluri in ciment ar duce la o perioada de intrerupere lunga cu costuri mari de executie dar daca nu gasesc alta metoda va fi pusa in practica.
    Va multumesc pentru acest site.

    • Incze Andras Says:

      Daca modificati Dv la rotile transformatorului, puteti pierde „garantia”. Ori cereti de la furnizor sa rezolve ei problema si sa adapteze transformatorul la cerintele Dv (in cazul in care asta este posibil), ori mutati cumva transformatorul in boxa asa ca sa aveti loc pentru realizarea in mod separat a cailor de rulare, poate chiar in mai multi pasi si mai multe intreruperi la fazele de lucrare care necesita neaparat asta si ca sa fie asigurata si siguranta muncii in acelasi timp. Alta solutie – post de transformare „mobil” in exterior. Consumatorii alimentati din acest post nu ar putea fi preluate de alte surse pe timpul lucrarii ? De obicei solutia utilizata la modernizari este preluarea consumatorilor de catre alte surse sau post de transformare mobil si pe cat este posibil se lucreaza ori cu instalatie partial scoasa de sub tensiune si cu paravane de protectie respectiv cu alte metode de protectia muncii si masuri speciale, ori cu instalatia total scoasa de sub tensiune.
      Daca noul transformator este cu izolatie uscata, atunci eventual s-ar putea amplasa in exterior sub un acoperis corespunzator, pe un suport temporar pe timpul lucrarii si ingradire cu plasa de sarma a locatiei, racordul realizand cu cabluri MT si JT la celula transformator si la tabloul de distributie, respectiv cu platbanda la priza de pamant existenta, ori se poate aplica eventual varianta cu sudura in cazul transformatorului cu izolatie uscata, nefiind nevoie de gaurile de scurgere pentru ulei.

    • Ionut Daniel Says:

      Domule Andras
      Va multumesc pentru raspuns si cred ca voi opta pentru varianta sudurii de profilele existente a unor profile noi de 160X40 cele vechi fiind de 100×40 cu distanta de 400 intre ele.

  47. Roxana Says:

    Buna ziua,

    Ce procedura trebuie urmata pentru amplasarea unui generator electric langa un post trafo?
    Inteleg ca pentru „amplasarea unor instalaţii sau obiecte utilizând ca suport elementele reţelei electrice” este necesara solicitarea emiterii unui aviz de amplasament.
    Dar este suficient doar avizul de amplasament?

    Multumesc

    • Incze Andras Says:

      Depinde de situatie, grup electrogen sau pentru productie comerciala de energie, terenul pe care se va amplasa in proprietatea cui este, unde este punctul de delimitare a gestiunii in instalatia electrica, unde se va racorda generatorul si in proprietatea cui se afla postul trafo, etc.

    • Incze Andras Says:

      Operatorul de distributie trebuie notificat in cazul in care se monteaza grup electrogen in instalatia interioara, ca sa fie luata in evidenta din punct de vedere al protectiei muncii si sa fie introdusa in schema de distributie. Acolo de obicei apare semnul generatorului la punctele in care exista grup electrogen sau ca forma de observatie si sunt cateva conditii de functionare, printre care este interzisa functionarea grupului electrogen in paralel cu reteua electrica, adica numai atunci poate functiona cand dispare tensiunea din retea si reteaua electrica al consumatorului trebuie decuplata de la reteaua de distributie publica. Daca se doreste productie comerciala de energie electrica se complica treaba deja.

  48. radu Says:

    buna ziua !
    Am si eu o intrebare referitor la o o priza de pamant pentru un post de transformare de medie tensiune 20KV/04 KV amplasat intr-o camera in interiorul unei cladiri (o cladire de productie industriala).

    Am vazut conform indreptar 1 RE-Ip 30/2004 priza de pamant la statiile de transformare se realizeaza in felul urmator:

    „4.1.3.3. Priza de pământ artificială şi instalaţia de dirijare a distribuţiei potenţialelor în exteriorul clădiri se vor realiza în modul următor (fig.5):
    În exteriorul clădirii, la o distanţă de 0,3 m de fundaţie şi la adâncimea de 0,2 m – 0,3 m faţă de suprafaţa solului se va realiza un contur din oţel lat sau oţel rotund, în jurul clădirii, destinat micşorării tensiunii de atingere.
    Un al doilea contur, destinat aceluiaşi scop, se va realiza în jurul clădirii la o distanţă de 0,8 m de fundaţie şi la o adâncime de 0,4 – 0,6 m.
    La o distanţă de 1,5 – 2,0 m de fundaţia clădirii, se va realiza o priză verticală respectiv un contur din electrozii orizontali care leagă între ei electrozi verticali distribuiţi uniform pe contur astfel electrozii verticali vor fi legaţi între ei prin electrozi orizontali.
    Electrozii verticali se vor confecţiona, de regulă, din ţeavă de oţel, cu diametrul  2’’ – 2 1/2’’ şi cu o lungime l = 2 … 3 m.
    Ei se vor îngropa la o adâncime h = 0,8 – 1,0 m, considerată de la suprafaţa solului. Distanţă dintre electrozii verticali, trebuie să fie a  2l. În condiţii speciale se poate micşora această distanţă, însă ea nu poate fi mai mică decât a = l.
    Electrozii orizontali (conductoarele de legătură dintre electrozii verticali) se vor confecţiona din oţel lat.
    Adâncimea de îngropare a acestor electrozi va fi de 0,8 – 1,0 m şi vor fi sudaţi la capătul superior al electrozilor verticali.
    La o distanţă de 1,5 m de conturul prizelor verticale şi la o adâncime de 1 m se va realiza un ultim contur din oţel lat sau rotund, destinat micşorării tensiunii de pas.
    Toate contururile indicate mai sus se vor lega între ele pe direcţia diagonalelor şi pe patru direcţii perpendiculare pe laturile acestor contururi.”

    Intrebarea mea este cum pot realiza priza de pamant pentru medie tensiune, avand in vedere situatia enumerata mai sus?.
    Mai exact nu am o cladire tehnica medie tensiune amplasata, separat fata de cladire, in exteriorul careia sa fac o priza de contur asa cum este enumerat mai sus.

    In situatia mea am un spatiu tehnice amplasat in interiorul cladirii unde am numai doi pereti exteriori.
    Pe conturul cladirii am perimetral priza de pamant de joasa tensiune >1 ohm
    Va rog daca se poate sa ma ajutati cu un raspuns.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Radu,
      Aveti o superpriza de pamant. Care este sectiunea platbandei. Daca ar fi 150 mmp poate fi folosita in comun si pentru instalatia de mt.
      SGC

  49. Sabau Vasile Says:

    Buna ziua,

    Doresc sa aflu ce putere ar trebui sa aiba un PTAM care sa asigure energia electrica pentru o ferma cu 7 grajduri, centrala termica, cladire de birouri, moara furaje, garaje (suprafata construita totala de aprox. 16000 mp), cat ar costa instalarea unui astfel de PTAM si ce durata de viata poate sa aiba. Daca puteti sa-mi dati macar valori aproximative ar fi deocamdata suficient.

    Va multumesc!

    Cu respect, Vasile Sabau

    • Incze Andras Says:

      De ce PTAM ? Din cate stiu se fabrica numai in anvelopa de beton, de exemplu Energobit. Pentru ferme pe vremuri se folosea PTA, adica post de transformare aerian montat pe 1-2 stalpi, cu alimentare de obicei radiala din ax. In anvelopa metalica nu stiu daca se mai fabrica, eventual posturile de transformare mobile tip container.

  50. Sabau Vasile Says:

    Sa presupunem ca este unul mobil de tip container. Puteti sa-mi dati cateva valori, macar aproximative?

  51. Sabau Vasile Says:

    Multumesc pt raspuns. Dar instalarea unui post trafo mobil de tip container de 40 kVA ce pret s-ar ridica?

  52. Marin Colceag Says:

    Buna ziua,
    Sper sa fi postat in locul corect.
    Am o problema cu realizarea unui PTA pe SC 15014 cu trafo uscat 100 kVA.
    Datorita faptului ca nu se poate realiza zona de siguranta de 20 m pentru un trafo cu ulei iar beneficiarul nu accepta PTAb am ales un trafo uscat pentru care zona de siguranta se limiteaza la proiectia acestuia pe sol.
    Din documentatia pe care am primit-o de la furnizori, discutiile cu furnizori si documentatia de pe internet nu am aflat daca aceste transformatoare indeplinesc conditiile:
    -mediu inconjurator:
    -temperatura maxima= +40°C;
    -temperatura minima= -35°C;
    -altitudinea maxima fata de nivelul marii= 1000 m;
    -zona microclimatica, conform STAS 6535/83= N;
    -categoria de exploatare, conform STAS 6692/83= I;
    -umiditatea relativa a aerului= 100%;
    -presiunea vantului= max. 700 N/m²;
    -montarea pe platforma postului de transformare aerian;
    -reglajul tensiunii inalte se realizeaza cu un comutator de reglaj ,in absenta tensiunii, cu 5 trepte de reglaj (±2×2,5 %), ce poate fi blocat pe pozitia dorita;
    -izolatorii pentru conexiunea retelelor de MT si JT au linia de fuga de 2,4 cm/kV, pentru valoarea corespunzatoare tensiunii maxime de functionare a transformatorului;
    -modul de racire. Asigurat prin circulatia naturala a mediului de racire;
    -borna de legare la pamant va fi amplasata de regula la partea inferioara corespunzator dimensionata si marcata;
    Furnizorii ofera carcase de protectie cu un grad de protectie max. IP33.
    Nu sunt convins ca se poate realiza o buna izolatie la borne (izolatorii sunt mici pe mT si jT) in conditii de iarna.
    A mai realizat cineva PTA cu trafo uscat si ce fel de trafo a folosit?
    Va multumesc anticipat pentru ajutor.

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,

      Cred ca SC Elcoprest SRL Valcea a realizat prin Bals un astfel de PTA. transformatorul a fost montat intr-un fel de carcasa pe stalp. Trafo uscat fiind un utilaj de interior.
      Carcasa a fost livrata dupa cate stiu eu tot de fabricantul transformatorului.
      Va reoconad sa contactati Sc Elcoprest. Probabil ca veti gasi pe site anre.ro datele lor de contact (incercati tel 0350/409812, 0350 803193, 0250732274 sau elcoprestvl@yahoo.com).
      Totusi un PTAb montat la baza stalpului ar rezolva problema in acest caz pe stalp pot ramane separatorul, cadrul de sigurante si descarcatorii. In acest caz PTAb va adaposti doar transformatorul si TDRI. Trafo se racordeza cu un cablu direct in bornele cadrului de sigurante.
      Costurile pot fi chiar mai mici decat ale variantei cu trafo uscat montat pe stalp!
      SGC

    • Marin Colceag Says:

      Multumesc pentru raspunsul promt.
      Voi incerca sa iau legatura cu Elcoprest.
      Beneficiarul nu vrea echipamente la sol.
      Transformatorul din zona Bals, mai precis Oboga, s-a ars si a fost schimbat cu unul cu ulei.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Marin,
      Constat ca sunteti informat! Beneficiarul poate sa isi satisfaca orice capriciu!
      Altfel dupa experienta de la Oboga Bals o chestie scumpa si putin fiabila pusa intro „anvelopa” pe stalp ar trebui sa fie evitata de oamenii informati.
      De ex la Bals daca s-ar fi insistat sa se schimbe trafo tot cu unul cu izolatie uscata practic locatia si-ar fi facut abonament la costuri neperformante probabil pana cand cuiva i-ar fi venit ideea schimbarii solutiei si montarii trafo la sol intro anvelopa.
      SGC

  53. ilesadriana Says:

    Buna ziua,

    Daca ma puteti ajuta cu un modei de Instructiune Proprie pentru PTA pe un stalp echipat cu separator vertical sau orizontal,cadru de sigurante,CD 1-4 si Paip .Toate aceste echipamente sunt pe acelasi stalp tip SE 8.

  54. ilesadriana Says:

    Buna seara
    Scuze pentru intrebarea incompleta,este vorba despre protectia muncii.
    Multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Da, nu numai pt intrebarea incompleta dar si pentru faptul ca ezitati sa utilizati butonul „raspunde” asa cum v-am rugat mai sus!
      Probabil ca despre aderarea la Win-4-All inca nu v-ati pus problema sa onorati invitatia!
      Eu totusi va raspund: va recomand sa gasiti vechile norme nationale de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice N65/2002. Va trebui sa va extrageti prevederile aplicabile pe cazul Dv.
      Succes!
      SGC

  55. Simion Florin Says:

    Buna ziua,
    Am nevoie de consultanata premergatoare avizului de racordare PTA 40 KVA. Urmeaza sa primesc zilele acestea avizul tehnic de racordare insa nu inainte de a decide in proprietatea cui o sa ramana acest PTA (a societatii comerciale sau ENEL).
    Pentru a lua aceasta decizie doresc sa cunoasc avantajele si/sau dezavantazele cazului in care voi ceda (asa cum ma sfatuiesc cei de la ENEL) PTA-ul la ENEL.
    Astept urgent datele de contact ale unui consultant care sa cunoasca in detaliu algoritmul de calcul al consumului lunar de energie din medie tensiune insa cu masura la joasa tensiune cat si pierderile si toate celellalte costuri catre ENEL sau terti.
    Multumesc,
    Florin Simion

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,
      pana se anunta consultantul va punctez cateva particularitati ale celor doua optiuni:

      a) delimitare la o.4 kV:
      – masura se amplaseaza in punctul de delimitare, nu se mai calculeaza pierderi in trafo
      – veti plati ee la tarif de joasa tensiune (jt) evident ca acesta este cel mai mare tarif
      – daca veti opta pentru un furnizor de pe piata libera atunci la c/v ee se va adauga tariful de distributie jt, mt
      – deocamdata furnizorii independenti nu prea se inghesuie sa accepte consumatori la jt sau nu prea le ofera tarife foarte convenabile
      – OD raspune de intretinere reparatie si la nevoie modernizarea PTA si aracordului
      – in acesta varianta pretentiile legate de avize acorduri respectiv conventii de drept de uz si servitute sunt in forma cea mai riguroasa
      – racordul 20 kV si postul de transformare vor fi in proprietatea OD
      – OD va putea autoriza, in anumite conditii, si racordarea altor consumatori din acest PT
      b) delimitare la 20 kV cu masura la 0,4 kV
      – instalatiile raman in patrimoniul DV
      – veti plati pierderile in transformator si ee reactiva necesara functionarii transformatorului
      – tariful de medie tensiune (mt) este cu cca 30% mai mic dacat cel la jt
      – aveti sanse mai mari de a contracta ee de la furnizorii care activeaza pe piata libera si implicit accesul la tarife mai mici
      – veti plati doar tariful de distributie la mt
      – va priveste costul lucrailor de mentenata, reparatii si transformatoare
      – va trebui sa va contactati si servicii specializate de exploatare sau sa aveti cel putin un electrician autorizat care sa va asigure aceste servicii
      c) pentru calcularea pierderilor si/sau pentru calculul unor costuri cu ee este necesar sa furnizati o curba de sarcina
      – empiric: daca PT este subancarcat pierderile vor avea o pondere suparatoare, daca incarcarea medie se apropie de 80-90% pierderile in trafo au o pondere redusa va aflati in zona de optim
      Succes!
      SGC

  56. Simion Florin Says:

    Stimate d-nule Stoian,
    Va multumesc pentru informatiile utile venite din partea unui specialist.
    Dupa un mini-studiu facut am decis varianta (a), varianta in care cedez PTA-ul (cu mare regret 😦 furnizorului de energie electrica.
    Probabil ca incarcarea pe acel transformator va fi mica asa incat pierderile impreuna cu mentenanta si service-ul va anula diferenta de pret JT/MT. Un alt motiv este acela ca, ori de cate ori as intervenii la acel PTA, trebuie sa cer furnizorului/distribuitorului de energie actionarea separatorului, operatie care costa si consuma 2-3 zile.
    In aceasta faza caut 3-4 constructori de la care sa primesc oferta de proiectare si executie dupa ce o sa le trimit o copie dupa avizul tehnic de racordare si fisa de solutie.
    In continuare am nevoie de consultanta in ceea ce priveste alegerea contructorului cat si al componentelor si, in masura in care doriti, se poate face un contract (cu plata) – astept decizia d-voastra pe email.

    Cu consideratie,
    Florin Simion

  57. Valentina Bahrim Says:

    Buna dimineata,
    Va rog sa-mi spuneti daca exista proiect tip, indrumar de proiectare, instructiune tehnica sau fisa tehnologica, pentru proiectarea si realizarea de posturi de transformare aeriene pe doi stalpi de 400 si 630 kVA . Eu am cautat dar nu am gasit si as avea nevoie de asa ceva .
    Va multumesc,
    Valentina Bahrim

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,
      Exista insa trebuie cautate eventual la OD. Sunt cele initiale de prin anii 1970 poate chiar mai vechi. Altfel nu ar prea trebui sa fie probleme la o reproiectare!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      M-am uitat prin catalogul si nomenclatorul ICEMENERG 2008-2009 pe care am in format electronic (scanat) si nu am gasit nimic explicit, insa catalogul nu contine proiectele tip.
      PTA pe 2 stalpi ce am vazut era vechi, cu stalpi din beton speciali cu console laterale orizontale din beton pentru podet si cu o consola din beton gen grinda intre cei 2 stalpi la capatul de sus al acestora pentru racordul MT si nu stiu la niciuna dintre cele vazute puterea transformatorului.

  58. Ana-Maria Says:

    Buna ziua,
    Imi puteti spune, va rog, pentru trafo 0,4/20kV, 1000 KVA si 1600 KVA care ar fi puterea activa maxima cu care se poate incarca.
    Eu am o putere activa de 1479 kW si nu stiu daca pot pune un trafo de 1600 KVA sau trebuie sa pun 2 trafo de 1000 KVA.
    Va multumesc.

  59. popescu victor valentin Says:

    buna ziua,
    imi puteti spune daca pot pune in paralel 2 trafo de 1600 si 1000?

    • stoianconstantin Says:

      Da, daca:

      – au acelasi raport de transformare
      – au aceeasi grupa de conexiuni
      – au aceleasi tensiuni relative de scurtcircuit
      – raportul puterilor este 1:1,6 => ok, fiind admis pana la 1:4

      SGC

  60. Moraru Valentin Says:

    Buna ziua.

    Va rugam sa ne sfatuiti daca se poate in legatura cu urmatoarea situatie: locuiesc intr-un bloc nou, iar distribuitorul de energie electrica nu vrea sa incheie contracte individuale cu membrii asociatiei de proprietari, deoarece
    proprietarul postului de transformare 20 / 0,4 kV existent (care este si dezvoltatorul si constructorul blocului ), post care in acest moment alimenteaza hotelul de linga bloc + blocul, nu l-a predat catre distribuitorul de energie (DE). Intrucit in contractul de vinzare-cumparare al fiecarui apartament se spune ca sintem racordati la toate utilitatile si apartamentul nu este grevat da datorii catre furnizorii de utilitati, faptul ca nu putem incheia contracte individuale cu DE il vedem ca o incalcare a contractului de catre vinzator / dezvoltator / proprietarul postului. Problema este ca nu am vrea sa ajungem la judecata, sa stam cu anii prin tribunale si poate si pe intuneric. Inca o informatie: proprietarul postului a facut un contract de comodat cu asociatia de proprietari (fara acceptul asociatiei de proprietari, asta-i alta ilegalitate, dar nu face obiectul prezentei rugaminti), in care una din obligatiile asociatiei de proprietari (comodatarul) este „sa suporte toate cheltuielile de folosinta ale racordului si postului de transformare 20/0,4 kV, precum si orice alte cheltuieli rezultate din folosirea lor”. Repet: acest post de transformare este folosit si de hotelul dezvoltatorului. Deci cu acest contract de comodat el intra in legalitate (deoarece acum el da blocului energia, iar noi, membrii asociatiei platim lumina separat catre el, ceea ce nu este legal), iar noua ne e teama ca la un moment dat DE va spune ca postul de transformare trebuie recalibrat / redimensionat / re-nu-stiu-ce si ne costa 50000 RON, sau trebuie un alt post de transformare doar pentru bloc, nu si pentru hotel si costa 100000 RON. Mai toti avem credite, de unde sa dam citeva zeci de milioane / familie pentru asa ceva? Va rugam sa ne sfatuiti ce pasi sa urmam in scopul incheierii de contracte individuale cu DE, deoarece daca stim exact ce pasi sa urmam, noi cred ca vom putea sa-l determinam pe dezvoltator sa faca asa cum spunem. In cazul in care trebuie sa denuntam contractul de comodat, ce demersuri sa facem? In cazul in care pastram contractul, ce sa schimbam prin act aditional – cheltuielile sa fie in sarcina comodantului, inclusiv pentru vicii ascunse ale postului (aproape in fiecare zi se intrerupe lumina)?
    Multumim anticipat.

    • stoianconstantin Says:

      Complicat!
      V-as sfatui sa va adresati ANRE. OD nu are parghii sa rezolve situatia creata. Proprietarul postului de transformare insa ar putea juca rolul unui operator de distributie caz in care Dv aveti conditii sa incheiati contracte cu un furnizor de ee de pe piata libera. Va trebui sa aveti prin intermediul furnizorului ales sau direct un contract cu proprietarul instalatiilor de alimentare cu ee. Tariful de distributie ar trebui sa fie aprobat de proprietarul instalatiilor de alimentare cu ee la ANRE
      SGC

  61. Moraru Valentin Says:

    Buna ziua.

    Multumim pentru raspuns.
    E complicat ce mi-ati spus, dar intre-timp au aparut informatii noi si doar putin va mai retin. Se pare ca proprietarul postului de transformare, dupa primirea avizului tehnic de racordare, nu a mai platit cei 2 miliarde si ceva pentru incheierea contractului de racordare si pentru racordarea blocului la reteaua electrica de distributie, dar as vrea sa fiu sigur 100% ca el nu a facut contract de racordare, pentru a putea sa-l actionez in instanta (ATR are, l-am vazut, acolo este si fisa de calcul a tarifului de racordare). Va rog sa-mi spuneti ce institutie sau persoana sa intreb, cine este obligat sa-mi dea aceasta informatie, deci daca blocul in care locuiesc si al carui membru in asociatia de proprietari sint, are sau nu contract de racordare cu distribuitorul de energie electrica?

    Multumim frumos.

    • stoianconstantin Says:

      Informatia se afla la OD iar DV consider ca sunteti indreptatit sa o aflati. Va sugerez sa o solicitati in scris
      SGC

  62. Claudiu Says:

    Buna ziua, as avea o intrebare daca imi permiteti: Cum aleg valoarea prizei de pamant la un PTAB 20/0.4 kV?
    IP 30 specifica: “In cazul posturilor de transformare la care se foloseste in comun instalatia de legare la pamant atat pentru partea de inalta tensiune cat si pentru partea de joasa tensiune, se va realiza o priza artificiala a carei rezistenta va fi de maxim 10 ohmi si totodata trebuie sa indeplineasca conditia ca rezistenta de dispersie rezultanta a sistemului constituit din conductorul de nul ( partea de jt) si prizele de pamant legate cu acesta sa fie mai mica de 4 ohmi.”
    In consecinta, in cazul de fata pot sa prevad o priza de pamant de cel mult 4 ohmi? sau trebuie sa tin cont de cum este tratat neutrul in reteaua de MT din apropiere? (bobina, rezistenta…)

    • stoianconstantin Says:

      este necesar sa tii cont de modul de tratare a neutrului in statia de transformare care va alimenta viitorul post de transformare
      sgc

  63. razvan Says:

    Buna ziua

    Am si eu o rugaminte – am nevoie de un transformator de 6/04kV dar pe viitor sa functioneze la 20kV.
    Intrebarea mea ar fi daca pot sa aleg un transformator de 20/0.4kV care sa functioneze la 6/0.4kV.
    Ar fi ok?
    Sau am nevoie de un transformator cu doua infasurari in primar solutie care ar fi mai scumpa?

    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Va propun sa inchiriati un trafo 6/0,4 kV si atunci cand va fi cazul sa va achizitionati trafo pentru solutia finala 20/0.4 kV. Pentru inchiriere ati putea apela de exemplu la OD din zona Dv
      Este necesar ca postul de transformare sa aiba tensiunea nominala 20 kV si sa il utilizati temporar la 6 kV. Un transformator cu 3 infasurari 20/6/0.4 kV este o solutie posibila dar poate fi evitata cheltuirea inutila a unor bani!

      Transformatoarele 20/0,4 si respectiv 6/0.4 kV nu pot fi utilizate unul in locul celuilalt!

      Succes!
      SGC

  64. Cernean Gabriel Says:

    Buna seara.
    Am si eu o intrebare.
    Pentru o statie de transformare 20kV/0,4 kV unde am trei linii de intrare, cu AAR in cascada pentru cele trei linii si un transformator de 2000kVA cu izolatie uscata la energizarea pentru prima data a postului de transformare mai este necesara proba de mers in gol de 72 de ore?
    Eu asa stiu ca este dar nu gasesc nici o norma care sa imi specifice in clar acest aspect.
    As dori, daca se poate, o mana de ajutor.
    Multumesc.
    Cu respect
    Gabi Cernean

    • stoianconstantin Says:

      Da este in practica curenta acesta proba. In principiu ritualul de PIF ar trebui regasit si in cartea tehnica a transformatorului, De asemenea cerinta ar trebui s afie in clauzele de acordare a garantiei Daca exista devine obligatorie indiferent de alte posibile reglementari.
      E posibil ca in cartea th sa gasiti alte termene/prevederi. Aceste atrebuie respectate. In lipsa unor prevederi in cartea th a trafo se aplica reglementarile generale de PIF.
      In PE 116/94 NORMATIV DE ÎNCERCĂRI ŞI MĂSURĂTORI LA ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII ELECTRICE la art 1.3.1 se prevede: „Pentru transformatoarele de putere uscate sau cu lichide neinflamabile, precum şi pentru cele etanşe, încercările, măsurătorile şi verificările se execută în conformitate cu instrucţiunile furnizorului”
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Proba de 72 ore mers in gol se executa inainte sau dupa ce au fost racordati la post consumatorii ?

    • stoianconstantin Says:

      Daca nu conteaza! Fiind functionare in gol!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Din punctul de vedere al probei nu, insa in cazul in care vorbim despre un PT modernizat si refacut din temelii la care era nevoie de preluarea consumatorilor pe perioada lucrarii sau daca avem un PT nou in cadrul unei lucrari INT cu regruparea consumatorilor si proba de 72 ore mers in gol se efectueaza dupa ce consumatorii au fost racordati deja definitiv la PT, acestia raman fara ee pe durata probei ?

    • stoianconstantin Says:

      Sunt cazuri si cazuri! Fiecare caz cu solutia lui. Evident ca in situatiile uzuale nu este necesara proba si nici o tragedie deosebita nu este daca se arde un trafo de mica putere care oricum au o rata de defectare la PIF extrem de mica. Ajung masurator PRAM dupa 2-3 ore de la punere pe pozitie in cazul transformatoarelor cu ulei.

      Daca vb de trafo de mare putere foarte scumpe atunci lucrurile se schimba semnificativ

      SGC

    • Incze Andras Says:

      Multumesc ! Da, din transformatoarele de mare putere de obicei sunt minim 2 per instalatie, deci acolo deja din start altfel se pune problema.

  65. loredananita Says:

    Buna ziua.
    Numele meu este Loredana si am nevoie de ajutorul dumneavoastra.

    Am avizat pentru ENEL Distributie Slobozia un proiect de alimentare cu energie electrica statie de epurare in localitatea Ciulnita. Am avut ca si completare la documentatie breviar de calcul pentru justificarea puterii transformatorului, in soluta de alimentare fiind vorba de un racord aerian cu plecare in linie electrica subterana de medie tensiune si post de transformare de 50KVA.

    Pentru aceste calcule as avea nevoie, daca puteti, sa-mi puneti la dispozitie Instructiunea RE-Ip 51/2-93 care inlocuieste PE 145/85 sau un exemplu de calcul.(email:loredana.nita@amiras.ro)
    Multumesc mult.

  66. Ciprian Suciu Says:

    Buna ziua,

    va rog sa ma ajutati cu un raspuns la urmatoarea speta:

    Avem un teren situat in afara localitatii (satului) dar cu categorie intravilan, curti constructii, traversat de o linie de medie tensiune. Pe acest teren este amplasat si un stalp care sustine reteaua de medie tensiune.
    Dimensiuni teren: lungime 300m, latime 100m
    Linia de medie tensiune traverseaza terenul cam la 100 m distanta de unul din capetele terenului, pe lungimea acestuia, stalpul fiind amplasat in interiorul terenului, cam la jumatatea latimii acestuia (50m fata de cele 2 laturi de 300m lungime)
    A fost facuta si o dezmembrare a terenului in 2 loturi, din care un lot de dimensiuni 3×3 m destinat amplasarii stalpului pentru sustinerea retelei de medie tensiune, lot pentru care s-au acordat drepturi de superficie, acces, trecere cu piciorul, etc in favoarea Enel Muntenia, (La ridicarea topo s-a depistat faptul ca stalpul este amplasat in afara lotului de 9 mp dezmembrat special pt a fi amplasat stalpul :))) asta e…)
    Pe amplasamentul respectiv se doreste realizarea unei investitii a carei operare necesita o putere instalata de 200 kw, curent joasa tensiune mono si trifazic.

    Am dori realizarea si amplasarea postului de transformare pe terenul propriu si nu aerian pe stalp. Este posibil acest lucru?
    Care este solutia de racordare recomandata de dvs?
    Ce tip de post de transformare este recomandat a se realiza in acest caz?

    Va multumesc anticipat pentru ajutor!

    • razvan Says:

      Buna ziua.Postul de transformare in anvelopa de beton suprateran trebuie sa respecte cerintele furnizorului de energie,Enel Muntenia.Sunt doua variante:post de transformare cf DG2061 sau cf DK5600.Trebuie clarificat al cui e terenul pe care se va monta acest post.

    • stoianconstantin Says:

      Despre ce localitate vorbim?

      Da este posibil. In fapt este solutia care este din ce in ce mai raspandita. Dv va trebui sa decideti daca mentineti in gestiune postul si racordul de 20 kV caz in care veti avea un tarif de medie tensiune (mai mic) dar veti suporta pierderile in transformator.

      Daca nu doriti sa ramana postul in gestiunea DV veti plati tariful de racoradre care include costurile cu realizarea postului. In acest caz veti avea tarif de joasa tensiune ceva mai mare dar nu va intereseaza costurile ulterioare de mentenanta/reparatii si nici pierderile in transformator.

      Gasiti detalii in articolele legate de avizul tehnic de racordare (ATR)

      SGC

    • Ciprian Suciu Says:

      Buna ziua, multumesc pentru raspunsuri!
      Este vorba de localitatea Balanu, Comuna Stanesti, Jud. Giurgiu.
      Postul trafo dorim sa il amplasam pe terenul proprietate al beneficiarului investitiei, in apropierea stalpului care sustine reteaua electrica de medie tensiune.
      Dorim sa mentinem in proprietate si gestiune intregul post trafo daca este posibil intrucat investitia este parte a unei finantari cu fonduri UE si evident ne dorim sa recuperam cat mai mult din investititia realizata.
      Avem posibilitatea sa mentinem in proprietate si gestiune intreagul ansamblu sau doar o parte a acestuia?
      Daca nu, ce componente ale racordului / postului trafo vor ramane in proprietatea Enel?
      Cine decide care din cele doua variantele: post de transformare cf DG2061 sau cf DK5600 va fi adoptata?
      Care vor fi componentele postului trafo si ce dimensiuni va avea anvelopa de beton?
      Ma puteti ajuta cu o estimare a costurilor investitiei?
      Ce pasi ar trebui sa urmam ca sa obtinem avizul de amplasament, solutia tehnica de racordare si avizul de racordare?
      Va multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Da este posibil sa pastrati in proprietate toate instalatiile de racordare. Nu sunt familiarizat cu posturile standardizate de OD (operatorul de distributie) din zona Dv, nu stiu cat de lung va fi racordul de 20 kV una peste alta probabil ca va veti incadra sub 200.000 lei cel putin racordul 20 kV si postul de transformare care va trebui sa fie de minim 250 kVA. Cu certitudine veti primi de la OD cel mai bune recomandari, solutii, evaluari si la nevoie explicatii referitoare la solutia d eracordare si la prevederile legale care le justifica optiunile.

      Legat se avize de amplasament si racordare trebuie doar sa le solicitati la OD si veti primi toate indrumarile necesare!

      In toate demersurile Dv este important sa aveti acte de proprietate si/sau de inchiriere a terenului respectiv certificat de urbanism (CU) si autorizatie de construire (AC) pentru obiectivul Dv d einvestitii si ulterioar conditii pt CU si CA pentru instalatiile de alimentare cu ee

      Succes!

      SGC

    • Ciprian Suciu Says:

      Multumesc mult pentru informatii!

  67. Claudiu Says:

    Buna ziua, am o nelamurire cu privire la priza pe pamant.
    La o aplicatie am de alimentat o hala industriala .
    Hala este alimentata printr-un PTab 20/0.4 kV 400 kVA.
    Postul de transformare este situat in apropierea halei, undeva la 15 metri distanta, la care s-a prevazut o priza de pamant circulara de 4 Ohmi.
    Hala industriala are centura de impamantare, la care s-a adaugat o priza liniara cu valoare totala de maxim 4 Ohmi.
    Intrebarea mea este daca priza postului de transformare se va uni cu priza de pamant a halei industriale?
    Reteaua va fi de tip TN-C
    Multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Prizele de pamant se pot uni, le face bine la rezistenta de dispersie rezultanta. Totusi daca priza de pamant a halei este legata si de paratraznete atunci daca este comuna cu cea a instalatiilor electrice Rezistenta de dispersie trebuie sa fie sub 1 ohm. Valoarea de 1 ohm este una mica, in unele cazuri destul de greu de atins!
      TN-C nu are neaparat legatura cu modul in care sunt realizate prizele de pamant ci cum le utilizam. TN-C este o optiune. Totusi TN-S sau TN-C-S va da optiuni superioare de protectie impotriva electrocutarii.
      Succes!
      SGC

  68. Claudiu Says:

    Ok, va multumesc.
    Priza de pamant a halei nu va fi legata de paratrasnet si nu cred ca voi uni cele doua prize atata timp cat am atins valori mult sub cele limita.
    Unirea lor mi’ar ingreuna munca, ar trebui sa prelungesc priza halei iar pe traseul ei m’ar impiedica si un canal tehnic ce se va construi.
    Va multumesc de raspuns.
    Cu stima

  69. Narcis Says:

    Buna ziua!

    Doresc sa dezvolt o afacere de productie pentru care am nevoie de 115kw electric. Pentru aceasta am nevoie de pt pentru ca nu ma pot conecta la jt. In vecinatate am LEA 6kv. Pentru a acoperi consumul de ee m.am gandit la o microcentrala CHP de 30 kwe pe baza de biomasa (… sper sa se puna in aplicare lg 122/2015 cat de curand), avand nevoie si de agent termic, e numai bine.
    Tinand cont de faptul ca ziua consum mai mult decat produc iar noaptea produc si nu am consum:
    pot folosi un singur pt in acelasi timp ridicator si coborator de tensiune sau imi trebuie doua pt (unul pentru consum si unul pentru generator)?

    Va multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Va junge un post de transformare. Chiar este recomnadat ca centrala sa debiteze pe aceeasi bara 0.4 kV la care sunt racordati si consumatorii. In acest fel veti valorifica cel mai bine ee produsa atunci cand o consumati direct.
      Succes!
      SGC

    • Narcis Says:

      Va multumesc mult!

  70. stan valentin Says:

    buna ziua, doresc sa realizez un mini parc fotovolotaic cu o putere instalata de cca 150kw. pe o latura a terenului pe care vreau sa dezvolt acest proiect, este situata o line de curent 20kV.
    imi puteti spune, pentru referinta la cat s-ar ridica costurile totale pentru racordarea parcului la aceasta linie? Care ar fii echipamentele necesare pentru realizarea racordului, imi puteti indica niste furnizorii?
    linia apartine electrica muntenia nord.
    astept cu interes raspunsul dvs

    • stoianconstantin Says:

      Daca vorbim de posibilitatea de a monta un post de transformare aerian cu un racord 2o kV scurt atunci probabil ca veti rezolva problema cu cca 80-100 mii lei.

      Daca este ok pt Dvs pot sa dau maine adresa Dvs de email unei unitati de constructii montaj. Totusi este putin prematur. Ar trebui mai intai sa obtineti avizul tehnic de racordare de la OD din zona. Veti avea solutia tehnica si o prima oferta financiara.

      Va trebui sa tineti cont ca racordarea centrelelor electrice fotovoltaice (CEF) la retelele de distributie au un anumit ritual care presupune o documentatie de punere in functiune ceva mai deosebita si niste probe care trebuie facute pt a demonstra OD ca CEF indeplineste conditiile stabilite de ANRE in Ord 30/2013 de racodare CEF la retelele electrice de distributie publica.

      Ideal ar fi ca negocierea DVS cu unitatea de constructii montaj sa aiba in vedere rezultatul final: punerea in functiune a CEF.

      De asemenea trebuie sa tienti cont ca eventualele certificate verzi si/sau valorificare de ee prin vanzare presupun demersuri pe care DVs trebuie sa le faceti si care presupun si niste costuri si mai ales alergatura!

      Succes!
      SGC

  71. Chirita Marius Says:

    Are cineva sau poate sa-mi dea si mie un link indrumarul 1RE-Ip 3-91, il caut de ceva timp si nu stiu unde sa-l mai caut

    • Chirita Marius Says:

      1RE – Ip -91 Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public stradal – de acesta am nevoie, mai exact ma intereseaza, la o retea noua de iluminat, cum se amplaseaza pe stalp si la ce cote, am o „disputa” cu un coleg de breasla si nu stiu cum sa mai modific proiectul.

    • stoianconstantin Says:

      Aveti normativul 1 RE Ip3-91!
      Succes!
      SGC

  72. Sorin Galbinas Says:

    As avea o intrebare:

    In cazul in care trebuie sa amplific un PCZ 6/0,4 kV de la 400 kVA la 1000 kV, pe langa problemele legate de gabarit si de inlocuirea barelor de MT, am o prolbema legata de inexistenta unei cuve de retentie ulei (tranformatorul este clasic cu conservator).

    Este obligatoriu construirea unei asemenea cuve ? si cat de mare trebuie facuta ?

    • stoianconstantin Says:

      Cred ca ati putea sa va uitati pe un catalod de PTAb sau sa vizitati in tern un PTAb. Dupa acesta documentare preliminara ar trebui sa aveti raspuns la problema care va preocupa.
      SGC

  73. Gabriel Says:

    Buna ziua,

    doresc sa dezvolt o activitate de productie pentru care am nevoie de un PT de 250 kw kVA care sunt procedurile ?

    Trebuie sa mi-l achizitionez singur , cu toate costurile aferente sau se asigura tot echipamentul de catre distribuitorul de retea ?

    Care este adevarul ?
    Multumesc !

    • stoianconstantin Says:

      Va rog cititi articolele ref la avizul tehnic de racordare.
      Sunt convins ca va veti lamuri!
      Mai vb daca raman probleme de clarificat.
      SGC

    • Cartoful Says:

      Costurile le veti suporta in totalitate dumneavoastra. Impreuna cu operatorul de distributie decideti in grija cui va ramane postul de transformare.

  74. Pop Adrian Says:

    Buna seara, am observat la anumite hale ca se practica si instalarea postului de transformare in fata/spatele halii pe beton incercuit cu un gard de protectie.

    In ce conditii se poate cere instalarea intr-o asa cusca si nu pe o anvelopa speciala.

    Multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Solutia poate fi adoptata in conditiile in care solutia este sigura in raport cu activitatile desfasurate in zona exterioara PT respectiv proprietarul poate asigura respectarea disciplinei de exploatare care sa previna expunerea personalului la riscuri.
      Pot fi solutii in cazul unor posturi de tip organizare de santier care functioneaza o perioada limitata de timp
      In mod evident este din pdv th si SSM o solutie inferioara celei cu anvelopa de beton/metalica. In unele cazuri simplitarea si costurile pot inclina balanta spre solutia cu PT la sol.
      Rareori OD incurajeaza acesta solutie
      SGC

  75. Iacob Says:

    Buna ziua
    doresc sa devzolt o afacere care necesita un consum de aproximativ 300-400 Kw (este vorba despre vreo 200 consumatori care consuma fiecare intre 1 si 1,5 Kw si functioneaza 24 din 24.
    Ma intereseaza o firma care sa execute acest proiect pana la final (cu avize,aprobari etc). Nu am cunostinte in domeniu si de aceea apelez la cineva autorizat care sa faca „la cheie” instalarea acestui post de transformare.
    Locatia este in Jud Ilfov,Localitatea Gruiu si stalpii de curent de medie tensiune trec chiar prin curtea mea.
    Cred ca ar fi cel mai bine daca s-ar putea pune transformatorul chiar pe stalp. Daca nu se poate ,atunci exista spatiu si ptr o constructie pe teren.
    Multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Va recomand sa contactati operatorul de distributie (OD) din zona. Stiu ca sunt organizati sa va acorde servicii complete. Eventual pentru a fi sigur ca lucrurile se vor derula intr-o maniera predictibila, convenabila Dvs puteti incepe actiunea cu o discutie la nivelul conducerii OD.

      Pentru discutie probabil ca v-or fi utile acte de proprietate, schita amplasmentului, autorizatii de construire, informatii despre receptoarele pe care doriti sa le alimentati cu energie.

      Mai vb daca apreciati ca este necesar!
      SGC

  76. Anton Catalin Says:

    Buna ziua,

    Dedesubtul biroului nostru se afla un transformator care apartine Electrica, intr-un bloc de locuinte P+8, amplasat la parter; Problema este ca, in special vara, toata caldura emanata de transformator incalzeste placa dintre nivele si astfel incinta noastra are incalzire in pardoseala atunci cand nu este necesar, aerul conditionat functionand aproape non-stop pentru a reusi sa ne desfasuram activitatea;
    De asemenea, exista perioade in care ne electrizam static excesiv, curentandu-ne ori de cate ori ne atingem intre noi ori atingem obiecte metalice si aparate legate la impamantare – usi, calorifere, imprimante, calculatoare;

    Vedeti vreo rezolvare? Daca da, cum?

    Multumim anticipat pentru raspuns!

    • stoianconstantin Says:

      Probabil ca ar trebui sa intrati in discutie cu Operatorul de Distributie.
      Legat de electrizare cred ca poate fi pusa in legatura mai degraba cu tipul de pardoseala / mocheta.
      Personal nu m-am confruntat cu o situatie similara cu a DVS!
      SGC

  77. Anton Catalin Says:

    Multumesc pentru raspunsul rapid si la obiect;
    Electrizarea este un fenomen foarte suparator si agasant, mai ales in anumite perioade: astfel, ajunsesem sa nu ne mai strangem mana unul-altuia la un moment dat, datorita descarcarilor frecvente si puternice care apareau la fiecare contact. Mai greu era cu usa de la birou (termopan cu rama Al), pe care trebuia sa o atingem, si cu o imprimanta mare-plotter;
    Prizele sunt in ordine, am verificat impamantarile, banuind ca ele sunt motivul; E singurul birou in care se intampla (am stat si in altele pe de nivel, toate cu acelasi parchet, atat eu cat si colegii si n-am avut probleme), iar singura legatura pare sa fie doar transformatorul de dedesubt;
    Multumim inca odata, sanatate!

  78. Alexandru Negrescu Says:

    Buna seara Dl.Stoian,

    caut sa achiztionez un PTAB de până în 160 kVA cu partea de 10kv in magistrala (in tranzit). Ati putea va rog sa ma directionati catre una-doua firme specializate pe comercializarea unor astfel de echipamente? Sau sa le dati adresa mea de email. Va raman profund indatorat. Multumesc anticipat.

    • stoianconstantin Says:

      Puteti incerca la PEROM Bacau, ElectroSistem Baia Mare sau ENERGOBIT Cluj gasiti date de contact pe net.
      Succes!
      SGC

  79. Alexandru A Says:

    seara buna, va deranjez cu o intrebare, imi scapa ceva si as vrea sa inteleg. daca avem un singur producator de energie electrica racordat in CD-ul postului si energia produsa de acesta este mai mare decat cea consumata de consumatorii racordati in CD. Ce se intampla cu surplusul de energie electrica ? Pleaca in reteaua de medie tensiune (parcurgând in sens invers transformatorul) ?
    cu alte cuvinte, rolul unui transformator (coborator/ridicator) e dat strict de circulatia de puteri sau in functie de rolul acestuia se modifica si din punct de vedere constructiv ?
    va multumesc mult

    • stoianconstantin Says:

      Prin transformator poate circula energie in ambele directii (evident nu simultan!) „rolul lui de coborator/ridicator” este dat de sensul in care circula energia la un moment dat fara alte modificari constructive.
      SGC

  80. Leontin Says:

    Buna ziua,

    Ma puteti ajuta cu un plan de masuri in caz de incendiu la un Post de transformare in anvelopa?

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Nu am un astfel de plan!
      Daca aveti o structura cadru cred ca personalizarea nu ar fi foarte dificila!
      Daca reusiti sa editati un draft dau un pdv pt definitivare
      SGC

  81. andrei constantin Says:

    va rog să î-mi comunicați care este distanța minimă de amplasare aunui PTA față de limita de proprietate. Doresc șă amplasez un astfel de echipament în incinta socității și nu am găsit reglomentări în acest caz. Va mulțumesc anticipat.

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata,

      Problema este tratata in Ordinul ANRE 49/2007 pe care il gasiti pe site ANRE: Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice art 17,

      Pe blog gasiti „10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259” un ordin care trateaza acelasi subiect ca si Ord 49/2017 care referitor la zonele de protectie si de siguranta contine aceleasi reglementari. Il puteti accesa la articolul Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012

      Zona de protectie si de siguranta a unui PTA are raza de 20 m in jurul PTA-ului. In interiorul zonei de protectie si de siguranta se pot desfasura diferite activitati si chiar realiza in anunite conditii constructii. Distanta mimima ar fi de 10 m fata de anumite constructii cu anumita rezistenat la foc. La limita conf art 31 al normei tehnice se poate face un studiu de risc care poate stabili eventuale distante de apropiere mai mici (plecand de la cei 20 m!).

      Daca zona de protectie si de siguranta cu raza de 20 m intersecteaza proprietati private este necesar sa aveti acordul respectivilor proprietari.

      Este in regula faptul ca va documentati insa va recomand ca decizia sa o luati impreuna cu operatorul de distributie (caruia trebuie sa ii solicitati aviz de amplasament si aviz de racordare (pe blog sau pe site ANRE gasiti reglementarile fiecaruia din cele doua tipuri de avize) si respectiv sa va asigurati colaborarea cu un proiectant autorizat ANRE.

      Succes!
      Toate cele bune!
      SGC

  82. Dan Stana Says:

    Buna ziua,

    Am cumparat anul trecut un teren fara constructii, intravilan, in comuna Drajna, jud. Prahova si intentionez sa-mi construiesc pe el o locuinta. Am cerificatul de urbanism si in cateva luni voi avea si autorizatia de constructie.
    Pe deasupra terenului trece o linie trifazata de 20 kv si un stalp al acestei linii este amplasat de terenul meu.

    1-ce imi datoreaza Electrica in aceasta situatie si cum imi pot obtine drepturile (daca exista)?

    2-as dori sa instalez pe teren un transformator trifazat 20kv/0,4 kv de 16 kva pentru alimentarea locuintei, alimentat de la linia de 20 kv care trece pe terenul meu.
    Un vecin este si el interesat sa obtina energie trifazata pentru locuinta sa si este dispus sa contribuie la acoperirea costurilor. In acest caz cred ca este necesar un transformator trifazat de 25kva sau 40 kva.
    -ce trebuie sa fac pentru asta ?
    -care ar fi costul total in variantele 16, 25 si 40 kva daca transformatorul este proprietatea mea (sau a mea si a vecinului) si ce alte lucruri ar trebui sa iau in considerare in acest caz.
    -este rezonabil sa cer Electrica sa instaleze acest transformator ca o compensatie pentru faptul ca linia lor de 20 kv trece pe proprietate me, iar eu sa achit doar costul energiei consumate ?
    3-ce acte normative se aplica in cazul meu si cum le pot procura ?

    Orice alte comentarii sunt bine venite.

    Cu multumiri,

    Dan Stana

    • stoianconstantin Says:

      Cautati pe blog articole legate de avizele de racordare si de amplasament. Veti gasi studii de caz si link-uri la legislatie.
      Operatorul de distributie nu va datoreaza nimic! Daca este necesar Dvs va trebui sa finantati eliberarea amplasamentului.
      Mai vb!
      SGC

  83. gabriel Says:

    Buna ziua,
    Doresc sa amplasez pe planul terenului un bloc in vederea obtinerii certificatului de urbanism, insa am un post de transformare suspendat, iar cei de la enel mi-au zis verbal sa ma distantez 21 de metri fata de el, insa cei de la primarie mi au zis 5 metri, la fel si constructorul ANRE, ma puteti ajuta cu un sfat?
    Nu vreau sa se piarda timp cu avizele negative si tot asa, iar postul lor sa il platesc eu nu doresc.
    Multumesc,

    • stoianconstantin Says:

      Va sugerez sa studiati articolul referitor la avizul de amplasament si ordinele ANRE 25/2016 respectiv 49/2007 pe care le gasiti pe blog sau pe site ANRE.
      Mai vb daca veti mai avea nelamuriri.
      Succes!
      SGC

  84. alin teodor Says:

    Buna ziua,
    Care este rolul unei celule de servicii interne in cadrul unui post de transformare urban?

    • Incze Andras Says:

      Posturile de transformare urbane de obicei nu au celule de SI.
      Celula de SI se foloseste pentru alimentarea consumatorilor proprii din post (daca exista) : armare intreruptoare, actionare intreruptoare si separatoare motorizate, alimentare redresor de curent continuu care furnizeaza tensiunea operativa pentru circuitele secundare (protectii, automatizari, teleconducere, telemasura), chiar si iluminatul intern.

  85. Horatiu Pacurar Says:

    Buna ziua
    Ma poate ajuta cineva cu o verificare contra cost la o instalare a unui contoar Schneider + Reductori 1500/5 tot de la Schneider?
    Horatiu Pacurar – 0737201092
    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Slabe sperante, dar se cheama ca ati incercat!
      Sa imi spuneti cand sa sterg nr de tel!
      SGC

  86. Razvan Says:

    Buna ziua.
    Am de realizat un proiect cu denumirea Proiectarea unui post de transformare in anvelopa de beton, suprateran, 36/0,4kV, 400kVA cu actionare din interior in doua compartimente.
    Postul de transformare va fi echipat cu un grup de celule monobloc cu izolatia in SF6, L+L+T, echipate cu separator de sarcina, transformator de putere 400kVA 30/0,4kV, tablou joasa tensiune 400V echipat cu intrerupator 630A.
    Ma puteti ajuta cu niste distante fata de perete, tavan, usi, ale echipamentelor ce se monteaza in postul de transformare pentru o dimensiune cat mai corecta a postului de transformare ce se va monta pe sol, la o altitudine mai mica de 1000m?
    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Sunt tipizate! Descarcati un catalog de PTAb de la producatorii din tara si va veti lamuri
      SGC

    • Razvan Says:

      nu prea am gasit….avand in vedere teniunea de 36kV …… in Romania nu prea exista
      nu exista un normativ dat de ANRE?

    • stoianconstantin Says:

      N-am fost atent la nivelul de tensiune dar chiar si asa. Cu certitudine exista in lume produsul acesta si nu trebuie Dvs sa faceti proiectare de „utilaj”. Cu certitudine un proiect clasic de retele n-ar ajunge.
      Va recomand cu convingere sa largiti aria de cautare pentru PTAb-ul Dvs.
      Toate cele bune!
      SGC

  87. Razvan Says:

    Buna ziua.

    ma poate ajuta cineva cu miste dimensiuni de gabarit a unei cladiri unde doresc sa montez trei celule de 35kV.
    Grupul de celule are urmatoarele dimensiuni:

    3000x2400x2308mm(lungimexadancime x inaltime)

    Ce distanta trebuie sa respect fata de pereti, tavan , usi pentru a nu avea probleme la PIF si pentru dimensionarea corecta a anvelopei de beton unde vreau sa montez aceste trei celule.
    Celulele sunt de la ABB tip ZS2.

    Multumesc.

    • Incze Andras Says:

      Nu scrie nimic in documentatia aferenta celulelor respective ?

      Daca este vorba doar de strapungeri, pentru distantele minime se poate folosi eventual aproximarea de 1cm/1000V cu coeficienti de siguranta. As cauta documentatie pentru o instalatie de 20 kV in anvelopa pentru a avea idee asupra distantelor.

      Celulele ar trebui sa fie izolate corespunzator, am vazut anvelopa de 20 kV unde celulele erau aproape la perete cat si la tavan.

      Puteti intreba si la producatorii de anvelope compacte ce recomanda, Electrosistem Baia Mare, Energobit de exemplu.

  88. Laura Contea Says:

    Buna ziua !
    Daca doresc sa schimb bransamentul pe trifazic , iar cei de la distributie Muntenia nu imi pot oferi cu certitudine 25kW , va rog sa imi spuneti ce solutii tehnice as putea avea . Daca este necesar un post de transformare si de ce tip ar trebui sa fie , etc ?! Multumesc !

    • Incze Andras Says:

      Buna seara

      Va rog sa oferiti mai multe detalii, despre ce tip de consumator este vorba, de ce vreti sa schimbati bransamentul pe trifazic si ce consumatori ar trebui alimentati cu acest bransament nou ?

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,
      Nu exista: nu pot ca optiune pentru OD! Eventual vi se poate raspunde ca sunt necesare lucrari de intarire retea de distributie (RED) in amonte de punctul de racordare si sa va informeze asupra termenului in care se poate realiza acesta lucrare.

      Termenul depinde de bugetul alocat acestei categorii de lucrari putand varia de la cateva luni la 1-2 ani. Multe lucrari se rezolva in anul curent (in cazul nostru fiind in luna noiembrie cu certitudine trebuie sa vorbim de 2019)

      Trebuie sa realizati ca fiecare OD are peste 1,2 milioane de clienti si ca nevoile de sporuri de putere si/sau noi racordari care au asociate necesitati de intarire RED pot fi uneori simultan, mari. Bugetele anuale sunt limitate si de aici o lista de lucrari in asteptarea finantarii care se intinde pe mai multe luni sau chiar 1-2 ani.

      Totusi OD va va indica un spor de putere de care veti putea beneficia imediat ca puneti in functiune bransamentul trifazat. E de retinut ca rareori puterile maxime simultan absorbite solucitate de utilizatori se si ating practic!

      Termenul in care OD trebuie sa asigure intarirea RED incepe din momentul in care Dvs veti achita tariful de racordare.

      Succes,
      SGC

  89. Mada Says:

    Buna seara,
    Locuiesc intr-un bloc de locuinte la etajul 1, iar la parter se afla o statie Trafo de 20 kV.

    Am cerut celor de la OD sa o mute, deoarece produce zgomot si imi este teama sa nu explodeze acel transformator. Camera in care este aplasata statie este in proprietatea celor de la OD. Acestea mi-au zis ca il muta pe cheltuiala solicitantului dar costurile sunt de ordinul zecilor de mii. Transformatorul respectiv alimenteaa o zona intreaga din oras.

    Va rog sa-mi ziceti daca exista riscul sa explodeze acel transformator, daca sunt expusa radiatiilor emise de campul magnetic si ce pot face pentru al muta.
    Va multumesc,

    • stoianconstantin Says:

      Solutia de post de transformare 20/0.4 kV inglobat in blocurile de locuinte era una tip inainte de 1989. Probabil ca cca 30-40% din posturile de transformare din zonele urbane sunt in blocuri. La nivelul tarii probabil ca sunt cateva mii bune! Nu am auzit sa fi existat cazuri de explozii.

      Si astazi se poate practica insa este mai comod sa se foloseasca solutia mai moderna de amplasare a posturilor de transformare in anvelopa de beton sau metal. In situatiile in care sunt probleme cu spatiul disponibil inafara constructiilor atunci PT se ampalseaza in interiorul acestora chiar si „astazi”.

      Radiatiile electromagnetice din locuinta DVs, si in general din locuinte, produse de receptoarele casnice si telefonia mobila sunt mult mai mari decat cele dintr-un post de transformare! Nu exista temei pentru ingrijorari.

      Da, acestea sunt reglementarile referitoare la reamplasarea „capacitatilor energetice” de distributie a energiei electrice (retele si/sau posturi de transformare) daca reamplasarile sunt posibile tehnic ele trebuie finantate de solicitant.

    • Incze Andras Says:

      As fi totusi curios ce valori ai intensitatii de camp s-ar masura pentru componentele electrice si magnetice in interiorul si exteriorul unui post de transformare.

  90. Mada Says:

    Va multumesc pentru informatie!
    Sunt mai linistita.

    O seara buna!

  91. Mada Says:

    O sa fac masuratori cu o societatea autorizata, pentru linistea mea si o sa va comunic cand am un rezultat.
    O seara buna!

    • stoianconstantin Says:

      Echipamentele din interiorul postului sunt capsulate cu carcasele legate la pamant. Ecranarea este eficienta astfel incat campul electromangentic masurat chiar in interiorul postului este redus. Se rezuma la cel produs de 2-3 m de bara neizolata 0.4 kV care exista „la vedere”!

      In exterior intensitatea campului electromagdentic scade semnificativ fiind invers proportionala cu distanta fata de sursa. Asta fara sa tinem cont de existenta unui al doilea nivel de carcasare asigurat de armatura de fier incastrata in betonul din care sunt executati peretii si tavanul postului de transformare.

      Campul electromagnetic este mult sub limitele daunatoare sanatatii chiar si in statiile exterioare de inalta tensiune.

      Asteptam cu interes rezultatele masuratorilor! Pana la urma niste masuratori profesionale va pot reda linistea.

      Toate cele bune!
      SGC

    • Mada Says:

      Va multumesc pentru informatii le pretioase, chiar mi-ati fost de folos. Dupa ce voi face si masuratorile si voi avea un rezultat o sa postez aici.
      Chiar va multumesc pentru ca sunt mai linistita!
      O seara buna!

    • Incze Andras Says:

      Multumesc !

      Pentru Dv ar fi de ajuns masuratorile facute in apartament, pe mine m-ar fi interesat care este campul din interior comparat cu cel din exterior insa in interiorul apartamentului si in cazul masuratorilor exterioare din jurul postului trebuie tinut cont si de faptul ca ce se masoara acolo poate fi rezultatul mai multor campuri electromagnetice care se interfereaza in punctul unde se masoara intensitatea campurilor.

    • Mada Says:

      Bună seară,
      Revin cu următoarele vești,

      Am făcut adresa la ANRE sa verifice pe cei care au transformatorul și dacă acesta este în parametri normali și ce credeți ca s a întâmplat.

      Am avut surpriza plăcută sa mă trezesc cu cei de la Distribuție ca au venit sa schimbe transformatorul pentru ca era vechi și trebuia sa dea răspuns celor de la ANRE. Iar pe data de 06.11.2018 îmi trimiteau adresa ca totul este sub control și nu am de ce sa mi fac griji.

      Deci ăsta înseamnă ca erau în culpă, pentru ca altfel nu l ar fi schimbat așa de repede.

      Am intrat și în camera în care era transformatorul nou și au încercat sa mi arate Cum funcționează câmpul electromagnetic.

      Pot spune ca sunt împăcată și va mulțumesc pentru toate sfaturile documentate pe care mi le ați oferit!

      O seara buna sa aveți!

    • stoianconstantin Says:

      Ma bucur ca sunteti multumita!

      Toate cele bune!
      SGC

  92. Mirea Says:

    Rog sa-mi transmiteti ce documente trebuie sa insoteasca un transformator 20/0,4 kv , 63 kva , achizitionat direct de la constructor , pentru a nu avea probleme la racordarea la lea 20 kv, distribuitorul de energie

  93. Mirea Says:

    ma informez pentru ca doresc sa cumpar direct de la furnizor echipamentele pentru un post aerian 20/0,4 kv( transformator , separator , sigurante)

    • stoianconstantin Says:

      Nu sunt sigur ca intelegem la fel expresia „direct de la furnizor”!

      Referitor la transformator trebuie sa stabiliti cu respectivii daca este unul nou sau „second hand”.

      Daca este nou va trebuie factura, aviz de expeditie, buletin de calitate de fabrica, certificat de garantie si buletin PRAM intocmit in urma masuratorilor de la fata locului dupa montare.

      Daca este vechi v-ar trebui factura pe care veti plati dar si copie a facturii cu care a fost cumparat acest transformator, un buletin de incercare PRAM (aici depinde de pretentiile Dvs, disponiobilitatea la risc si disponibilitatea vanzatorului poate fi un simplu buletin emis la fata locului pe niste masuratori sumare poate fi un buletin de terta parte facut de preferinta intr-un atelier, bun ar fi si un bulatin de fabrica pentru referinte daca exista la trafo vechi s-ar putea sa nu nai existe, bun ar fi si un livret de utilaj cu locatiile pe unde s-a miscat trensformatorul si cu reviziile reparatiile suferite (e posibil sa nu existe documentul!).

      Pentru ambele tipuri de transformatoare ar trebui sa existe placuta de identificare originala.

      Daca este trafo vechi, seria de pe placuta de identificare trebuie sa corespunda cu cele stantate pe cuva si capac.

      Pentru trafo vechi puteti in prealabil face o verificare a seriei la OD sa va asigurati ca transformatorul nu apartine OD respectiv ati putea afla chiar istoricul acestui transfornator daca OD are acesta evidenta.

      Succes!
      SGC

  94. Mihail Says:

    Buna ziua,

    Va deranjez cu o intrebare legata de pretul de montare a unui trafo de 250 KVA, aerian, pe stilp de beton
    .
    Aud foarte des niste sume foarte mari pentru montarea unui trafo, de obicei intre 100.000 – 200.000 de lei. Problema e ca nu inteleg din ce sint compuse aceste sume, de unde si intrebarea: mi-ati putea spune din ce se compune pretul final al montarii unui trafo?

    Cazul meu: am deja transformatorul de 250KVA cumparat, am si stalpul de beton + clemele din varful stalpului cu maneta de racordare + cutia de distributie. Mai mentionez ca postul trafo va fi montat la 10m de reteua LEA de 20KV, deci sint foarte aproape de retea. Ce trebuie sa mai cumpar si ce trebuie sa mai platesc tinand cont ca deja am unele componente?

    Nu stiu daca are vreo importanta, dar operatorul de distributie din zona mea este EON Moldova.

    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      In acest moment, daca ati fi parcurs toate etapele legale deja ati fi avut, cel putin, ATR (avizul tehnic de racordare) si o oferta financiara din partea OD (operator de distributie). In aceste conditi deja ati fi avut referinte fata de care sa analizati costurile/ofertele constructoarilor

      Daca ati fi comandat si proiectul tehnic ati fi avut un deviz detaliat pe componente: manopera, materiale, utilaje, autospeciale, transport etc.

      Sub o forma sau alta trebuie sa treceti si prin proiectare. Aveti doua optiuni: proiectare separata de executie (varianta mai sigura pt cei care nu au experienta si cunostinte prea multe despre domeniul retelelor electrice) si respectiv proiectare + executie negociata intr-un singur contract.

      Achizitionand singur materialele exista riscul sa faceti greseli.

      V-as recomanda sa va opriti cu cumparatul si sa va asigurati sprijinul unor specialisti.

      Daca doriti sa continuati calea pe care ati urmat-o pana acum cel putin cereti cateva oferte la pachet, detaliate de proiectare + executie si din comparatia lor veti avea raspunsurile cautate.

      Probabil ca cu totul costurile va pot duce undeva spre 80000 lei. Conjunctural ele pot fi mai mici sau chiar mai mari!

      Succes!
      SGC

    • Mihail Says:

      Va multumesc pentru raspuns!
      O ultima intrebare legata de ultima parte a mesajului D-tra: „cu totul” insemnand inclusiv transformatorul+stalpul? In acest caz eu trebuie sa scad pretul transformatorului si stilpului.

    • stoianconstantin Says:

      Da, daca ce ati achizitionat Dvs este ok si va gasiti constructorul care sa accepte punerea la dispozitie a materialelor achizitionate de Dvs.
      Este o abordare foarte atipica!
      SGC

    • Mihail Says:

      Multumesc mult !

  95. CRISTIAN Says:

    Buna ziua!
    Va rog ajutati-ma cu o informatie, la ce distanta minima de PTA 63 kVA se poate construi si daca se poate micsora distanta minima prin ziduri construite sau alceva. Constructia va fi grad 3 la incendiu. Dar nu imi dati linkuri ca poate nu inteleg ceva.

    Va multumesc frumos!

    • Incze Andras Says:

      Buna ziua, tensiunea de 60 kV din cate stiu nu este un nivel de tensiune standardizat la noi, problemele de aceasta speta se rezolva printr-un studiu de coexistenta necesar la avizul de amplasament al gestionarului instalatiei electrice in cauza.
      Ideea zonei sau perimetrului de protectie este asigurarea conditiilor de siguranta atat pentru functionarea instalatiei cat si pentru coexistenta sigura cu vecinatatile. Trebuie tinut cont de mai multi factori, amplasarea constructiei in raport cu linia electrica de racord al postului de transformare, regimul de inaltime al constructiei propuse, natura activitatilor aferente folosirii constructiei, perspectivele dezvoltarii in viitor, etc. V-as recomanda sa cititi si articolul de pe blog privind zonele de protectie si avizul de amplasament pentru a avea o imagine mai clara asupra spetei.

    • stoianconstantin Says:

      Am corectat eu! Cu probabilitate ridicata este vb de un PTA 20/0.4 kV, 63 kVA

  96. Lucaci Sergiu Says:

    Buna ziua, incerc sa gasesc delimitarile unui PTAB fata de constructiile vecine dar nu inteleg tabelul de la pag. 23 din documentul Anexa_Ordin_ANRE_239_2019, link: https://www.anre.ro/download.php?f=fqZ%2Fiqg%3D&t=vdeyut7dlcecrLbbvbY%3D. Oare ma puteti ajuta va rog?

    Context: SDEE Transilvania Nord, Sucursala Oradea a primit autorizatie de la primaria Sanmartin, Bihor, sa construiasca un PTAB la distanta zero fata de proprietatea mea, pe partea frontului stradal. Deci nu voi avea access la 4m din lungimea frontului stradal al proprietatii mele. Oare este legal ca acesta sa fie construit fara acordul meu?

    Va multumesc anticipat,
    Sergiu Lucaci

    • stoianconstantin Says:

      Tabelul se refera la PTA-uri (posturi de transformare aeriene!)

      Pt Dvs, pt un PTAb (post de transformare in anvelopa de beton) este aplicabil art 20 (1) litera c pt zona de protectie si (2) lit c pt zona de siguranta

      Pt ca si in zona mea de activitate riveranii domeniului public nu sunt consultati de Primarii atunci cand autorizeaza amplasarea de echipamente de distributie pe domeniul public (daca acestea nu afecteaza proprietatile prin zonele de protectie si de siguranta) imi imaginez ca au dreptul sa dispuna de domeniul public asa cum un privat are dreptul sa dispuna, in conditiile legii, de terenul lui.

      Nu stiu sa va sfatuiesc mai mult!

    • Lucaci Sergiu Says:

      Multumesc pentru raspuns. Doar 2 puncte:

      1. Inteleg ca e domeniul public, dar e legitim sa imi fie blocat o parte a frontului stradal de un transformator?
      2. Sa inteleg ca distantarea legitima ar fi 1.5m pe lateral, daca exista usi sau geamuri cu ventilatie si 3m de la intrarea principala. Corect?

    • stoianconstantin Says:

      V-am indicat reglementarea punctual. Ce este scris acolo este „corect” fara sa fie nevoie de confirmarea mea. Problema cu frontul stradal este problema Primariei.
      In opinia mea niciun riveran al domeniului public nu poate sa pretinda sa „stapanesca sine-die” respectiva vecinatate si sa o aiba neconditionat la dispozite. De cele mai multe ori asa se intampla insa acest „drept” nu poate fi garantat.
      Probabil ca un avocat va poate da mai multe sfaturi.

    • Lucaci Sergiu Says:

      Multumesc pentru raspuns.

      Am intrebat al doilea punct pentru ca mi se pare ambigua reglementarea in privinta asta, voiam o confirmare daca am inteles corect sau nu.

      Numai bine!

  97. cristiandiaconescu60 Says:

    Buna seara,
    Sper ca mesajul meu sa va gaseasca sanatosi, cu gust si miros.
    Am nevoie pentru reamenajarea unui PCZ, de planurile de situatie pentru constructie. Incaperea de la etaj, incaperea de la parter, precum si un plan de situatie in care sa se vada si platforma transformatorului.E vorba de vechile cladiri ale statiilor de pompare.
    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Spectaculos mesajul cu „gust si miros”, :))
      Sa speram ca vede si cine trebuie mesajul Dvs si primiti planurile solicitate!
      Toate cele bune!
      SGC

  98. Dragos Dumitru Says:

    Buna ziua,

    Detin in proprietate intr-o locatie izolata un post trafo de 100 kVA cu racordare din LEA 20 kV care deserveste exclusiv locuinta mea. Supradimensionarea postului s-a datorat indisponibilitatii la momentul instalarii in 2008 a altuia de putere mai mica. In tot acest timp au fost platite pierderi in transformator, energie reactiva, etc. Acum doresc inlocuirea acestuia cu unul de 25 kVA. Imi puteti spune va rog care este procedura pentru acest lucru, daca mai e nevoie de memorii, avize si alte chestiuni birocratice si cum si cine va realiza lucrarea.
    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Va trebuie un nou ATR pt reducerea puterii trafo si probabil implicit a P_max_simultan absorbita.
      Aveti nevoie, la sch trafo de sigurante FEN 20 kV noi, adecvate si de refacut/de adaptat protectiile in cutia de distributie a postului. Toate acestea necesita cel putin o comanda de revizie care va genera niste documente din care sa rezulte redimensionarile protectiilor, montarea trafo nou si atestarea parametrilor acestuia care sa permita punerea sub tensiune.
      Succes!

  99. Dragos Dumitru Says:

    Multumesc pentru raspuns. O sa incep demersurile si va tin la curent.

  100. Catalina Rotaru Says:

    Buna ziua, puteti sa imi spuneti va rog ce conditii/ standarde trebuiesc indeplinite pentru ca un PTZ sa fie amplasat la parterul blocului de locuinte, sub unul din dormitoarele si sub baia apartamentului in care locuiesc? Emite continuu zgomot si vibratii de nedescris, probabil si radiatii electromagnetice…. Daca ati putea sa ma indrumati ce actiuni ar trebui sa fac pentru a determina reamplasarea acestuia in afara cladirii? Multumesc mult

    • stoianconstantin Says:

      Este o solutie tipizata care la niv tarii este utilizata in cca 2000 de cazuri pe parcursul ultimilor 60 de ani!

      E drept ca majoritatea posturilor de care vorbim sunt realizate in perioada 1960-1990 aste mai ales pentru ca in ultima perioada s-a extins utilizarea posturilor modulare in anvelope de beton/metal

      Foarte greu veti putea obtine reamplasarea postului asta da nu doriti Dvs sa faceti acesta investitie.

      Totusi intrand in discutie cu Operatorul de Distributie al zonei puteti obtine o diminuare a nivelului de zgomot daca se confirma ca acesta este unul mare. Am intalnit cazuri in care sesizarile vecinilor Postului au fost intemeiate, s-a identificat echipamentul care producea respectivele vibratii si a fost inlocuit.

      Legat de nivelul radiatiilor de regula la masuratori rezulta ca este cca 10% din limita nepericuloasa, permisa.

      Daca alegeti calea instantelor de judecata trebuie sa va asteptati la o durata destul de mare a procesului si la un sir de expertize tehnice care trebuie platite. Daca alegeti acesta cale as fi interesat sa postati din cand in cand stadiul in care ati ajuns cu litigiul.

      Recunosc ca pana acum nu am cunostinta sa fi exitat un proces pe speta de care vorbim si care sa se fi soldat cu evacuarea PTCZ din bloc

      Toate cele bune!
      SGC

  101. Catalina Rotaru Says:

    Va multumesc mult pentru informatii. Voi incerca sa gasesc o solutie si daca ma impotmolesc, va voi scrie din nou cu siguranta.
    Va doresc sa aveti un Paste Fericit si multa sanatate!

  102. Razvan sasu Says:

    Buna ziua.
    Am de realizat un proiect cu denumirea Proiectarea unui post de transformare in anvelopa de beton, suprateran, 36/0,4kV, 400kVA/630kVA, altitudine 2000m, clima tropicala , Burundi, Africa cu actionare din interior in doua compartimente.
    Postul de transformare va fi echipat cu un grup de celule monobloc cu izolatia in SF6, L+L+T, echipate cu separator de sarcina, transformator de putere 400kVA 30/0,4kV, tablou joasa tensiune 400V echipat cu intrerupator 630A.
    Ma puteti ajuta cu niste distante fata de perete, tavan, usi, ale echipamentelor ce se monteaza in postul de transformare pentru o dimensiune cat mai corecta a postului de transformare ce se va monta pe sol, avand in vedere ca se solicita 36kV si altitudine 2000m?
    Multumesc

    • Cristian Says:

      Imi permit un punct de vedere. Ca proiectant, primul lucru ce trebuie facut este constituirea unei bibliografii adecvata scopului proiectului. Partea a II-a ar fi studierea normativelor adunate in bibliografie si aplicarea acestora la scopul proiectului.
      Dupa ce va cristalizati solutia si detaliile, puteti sa le verificati prin consultarea unor site-uri de specialitate cum este acesta sau discutia cu fabricantii de PT in anvelope de beton sau metalice, ca de exemplu Electrotehno Bacau, Energobit etc.
      Succes!

  103. Razvan Sasu Says:

    Buna ziua.
    Rog sa mă ajutați cu niste sfaturi.

    In cadrul unui proiect, pilot, trebuie sa proiecteze un post de transformare 36kV, 30/0,4kV, altitudine maxima 2000m.

    Mă puteți ajuta cu niste normative, standarde, exemple, pentru dimensionarea corecta a anvelopei de beton/ metalica a postului de transformare, distante intre echipamente, distante intre echipamente și pereții anvelopei, uși, tavan, ce teste trebuie realizate.

    Menționez că e pentru clima tropicala, tara Burundi, Africa. Stiu ca peste 1000m altitudine sunt alte cerinte.

    Mulțumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,

      Eu stiu doar ca normativele noastre se opresc la 1000m De asemena cunosc o experinta a unora care au adus in Romania PTAb-uri facute pentru clima blanda care nu au facut fata climei din Romania. Este posibil ca si experienta noastra sa nu se potriveasca cu clima din Burundi!

      Voiam sa va recomand sa utilizati un post dimensionat pentru urnatoarea treapta de tensiune nominala dar vad ca deja aveti o cerinta pentru 36 kV 30/0.4 kV.

      V-as sugera, daca este posibil, sa vedeti tot acolo care este practica curenta. Sa solicitati oferte si caracteristici th de la furnizorii de PTAb-uri si sa incercati sa alegeti caracteristici convingatoare pt Dvs!?

      Nu stiu sa va dau alte indrumari. As improviza si nu cred ca v-ar ajuta! Imi pare rau!

      Toate cele bune!
      SGC

  104. vapevi Says:

    Se pot monta doua transformatoare pe acelas amplasament aierian construit din doi stalpi.https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2014/08/separator-de-post-in-montaj-orizontal.jpg. Un transformator de 250 KVA ce nu va mai functiona si un al doilea care va intra in functiune de 25 KVA

    • stoianconstantin Says:

      Salut Vapevi!

      Sincer n-am prea inteles ultima fraza. Desigur, ceea ce vedem in mod curent sunt configuratii uzuale, traditionale daca acceptati exprimarea. Acestea au acoperirea unor proiecte tip aprobate candva si intrate in utilizare pe scara larga. La nevoie se pot proiecta si configuratii speciale.
      SGC

  105. octavian Says:

    Buna ziua, care ar fi costurile cu aproximatie la un post de trasformare de 250 kVA din MT la JT , avand in vedere ca stalpul de MT se afla pe proprietate privata (chiar in curte cum s ar zice ), de la distributia din zona in speta CEZ inca nu am primit solutie deocamdata , acest post de transformare vreau sa l obtin in vederea unei instalatii fotovoltaice de 200kwp .Multumesc!

    • adrian Says:

      Post 250 kVA la Electrica cu stalpul la mine pe proprietate. 160,000 de ron + tva m-a ajuns pe mine la cheie. Acuma depinde ce zic iei acolo, post 2 stalpi separator medie contoru pe joasa proiect atat ma ajuns pe mine in 2021 in decembrie. M-am apucat inca nu e montat.

  106. octavian Says:

    Buna ziua, revin cu o intrebare tot legata de PT 250KVA, 20/0.4 si anume: care ar fi suma facturii de plata aproximativa lunar perceputa de OD (sau furnizor) aici nu stiu cine taxeaza, atunci cand trafo este pus sub tensiune din MT, am inteles ulterior ca se percepe o taxa fixa in functie de caracteristicele trafo, factor de putere (energie reactiva) + energie activa .
    Banuiesc ca multi dintre dvs sunteti in acesta situatie,
    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Dl Octavian,

      Cu furnizorul aveti relatia contractuala, acolo platiti ce aveti de platit.

      Operatorul de distributie, care este si operator de masura asigura, prin retele de distributie publica, ca energiea sa ajunga la toate locurile de consum.

      In calitate de operator de masura gestioneaza energia care ii intra in contur, in retelele de distributie de 110, 20, 10, 6 si 0.4 kV prin cca 1000 grupuri de masura/OD, de la producatori, de la OD vecine si din retelele de transport. Dupa cum am spus OD masoara energia la intrare in contur si o remasoara pe contoarele existente la consumatori si comunica defalcat, nominal/consumator, fiecarui furnizor cu care colaboreaza, citirile facute la fiecare consumator si corectiile de pierderi in situatiile in care punctul de masura diferea de punctul de delimitare a gestiunii.

      De notat ca vorbim de cca 1,2-1,8 milioane puncte de masura /consum / consum & producere (prosumatori) pe Op Distributie Concesionar (ODC, in textul nostru OD)

      De remarcat si proportia dintre cele cca 1000 contoare la intrare a energiei in conturul (zona de retea a unui OD) si cele cca 1,5 milioane de contoare la iesirea energiei spre consumatori. Intre cele doua seturi de contoare, la nivelul unui OD regional, sunt 3500-6000 km LEA 110 kV, 70-150 statii 110/mt kV, cca 9000-15000 PT, cca 12000-16000 km LEA/LES (linii electrice aeriene/subterane 6,10 si 20 kV) mt, cca 20000-50000 km LEA/LES (retele stradale) jt La acestea se adauga cca 3500-7000 PT (si racordurile acestora) detinute de consumatori.

      Prosumatorii in crestere accelerata (acum cca 15-25000/OD) vin sa complice semnificativ algoritmul de gestionare a energiei vehiculate in/prin retelele de distributie publica

      Functie de punctul de delimitare al gestiunii se aplica pentru energie tarif de medie tensiune (mt) sau de joasa tensiune (jt)

      In cazul tarifului de mt delimitarea gestiunii este la mt toate costurile cu mentenanta si pierderile privesc proprietarul pentru instalatiile mt din gestiunea sa. Avem in acest caz (delimitarea gestiunii la mt) doua variante de amplasare a grupului de masura:

      1) la mt caz in care contorul masoara atat energia utila cat si pierderile in trafo. Proprietarul trafo plateste ce inregistreaza contorul

      2) contorul este amplasat pe partea de jt a trafo. In acest caz contorul inregistreaza doar energia utila. OD calculeaza in baza unui algoritm aprobat de ANRE pierderile in amonte de contor in trafo si rest instalatii din gestiunea clientului. Acesta cantitate de ee se adauga la cea inregistrata de contor.

      Pierderile depind de caracteristicile trafo si respectiv de circulatia de curent/energie. Depind si de factorul de putere de sectiuni, lungimi de retele, caracteristicile trafo din gestiunea consumatorului, duratele d emers in gol, curba de sarcina etc. Cu probabilitate ridicata nu veti gasi doua situatii identice ca sa faceti comparatii!

      Mai avem o discutie legat de energia activa si energia reactiva. Pt factor de putere sub 0.9 consumatorul respectiv plateste separat si energia reactiva.

      Daca delimitarea gestiunii si pozitia contorului sunt la jt in punctul de delimitare atunci consumatorul plateste doar ce indica contorul. OD suporta din tariful de distributie toate costurile cu mentenanta si exploatarea in amonte de punctul de delimitare al gestiunii respectiv in retelel de jt si de mt.
      OD suporta in acest caz si toate pierderile care insotesc consumul de ee in amonte de locul de punctul de delimitare.

      Costul ee tarifata la mt este mai mic decat costul ee la jt. Diferenta o regasim in tariful de distributie respectiv in pierderi.

      Mai vb daca aveti neclaritati!

      Succes!
      SGC

  107. Mihai Says:

    Buna ziua,

    As avea o intrebare: cat timp dureaza in general montarea unui post TRAFO aerian ? (100 KW in cazul meu). Mentionez ca linia de 20 KV trece pe terenul meu.

    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata,
      Lucrarile propriu-zise dureaza 3-4 zile in conditiile in care utilajele (transformator, separaror, cadru de sigurante, cutie de distributie) sunt achizitionate. Fiind vorba si de betoane (fundatii) lucrarea nu se poate efectua chiar pe orice vreme.

      Ritualul preliminar poate depasi copios 90 de zile:
      1) obtinere aviz de amplasament,
      2) aviz tehnic de racordare,
      3) incheiere contract de racordare,
      4) incheiere contractare proiectare,
      5) proiectare,
      6) obtinere Certificat de Urbanism,
      7) obtinere avize/acorduri,
      8) incheiere conventie pt acordarea dreptului de acces, uz si servitute in favoarea OD inscris la Cartea funciara,
      9) obtinere autorizatie de construire pentru instalatia de racordare,
      10) contractare executie,
      11) contractare/aprovizionare utilaje, subansambluri, materiale,
      12) incheiere conventie de exploatare,
      13) intocmire program de lucrari,
      14) anuntarea intreruperii retelei de distributie publica,
      15) executie lucrare,
      16) receptie,
      17) emitere certificat de racordare,
      18) incheiere contract de furnizare.

      Sper sa nu fi omis nici o etapa relevanta. Am plecat de la premisa ca pentru obiectivul de baza exista Certificat de Urbanism/Autorizatie de construire, etc!

      Cu rabdare, implicare si perseverenta se pot parcurge toate aceste etape si va veti bucura de avantajele detinerii in proprietate a unui post de transformare 20/0.4 kV, 100 kVA.

      Desi poate pare un „circuit” exasperant de lung el este reglementat (in sensul definirii etapelor si al limitarii duratei unor pasi) in principiu de:
      1) ordinul ANRE 59/2013 (cu multe actualizari),
      2) de legea energiei 123/2012 (cu multe actualizari)
      3) si de legea 50/1991 (si ea cu foarte multe actualizari)
      In fapt numarul actelor normative care reglementeaza infiintarea unui post de transformare si racordarea lui la reteaua electrica de distributie publica este mult mai mare.

      Practica arata ca nulti oameni / agenti economici, impreuna cu operatorul de distributie si cu Autoritatile Publice Locale, reusesc sa duca la bun sfarsit intreg circuitul de racordare la RED.

      Mult succes!
      SGC

    • Mihai Says:

      Multumesc pentru detalii !

  108. Razvan Says:

    Buna ziua dl. Stoian, va deranjez cu o intrebare:

    Am un teren cu latimea de 40m, peste care trece o linie de 20 KV si as vrea sa instalez un post TRAFO. Problema e ca nu am nici un stalp pe el, ambii stalpi fiind la cativa metri de proprietatea mea, la vecini. Mai mult, vecinii sint decedati, iar urmasii lor acum fac succesiunea, insa asta va dura mult timp. Dat fiind faptul ca in viitorul apropiat nu am sanse sa obtin vreun acord de la vecini (ca sa trec cu linia pe la ei), exista vreo alta posibilitate de a instala postul TRAFO ? De exemplu, instalarea unui stalp intermediar pe terenul meu, intre cei doi de la vecini, iar de la acest stalp sa cobor linia la viitorul post TRAFO ?

    Cu stima.

    • stoianconstantin Says:

      Tehnic da. Se poate planta un stalp in xul LEA 20 kV pe care s-ar putea monta un separator vertical din care sa se plece cu un cablu spre un PTAb (Post de transformare in Anvelopa de beton).
      In unele zone de retea mai relaxate din pdv al densitatii imobiliare unii OD prefera „sa aiba” separatorul de racord pe stap plantat in apropierea axului LEA. Pt cazul din exemplul Dvs ar trebui sa plantati un stalp in axul LEA si unul la 5-6 m in lateral de axul LEA care sa fie echipat cu separatorul de racord din care sa se plece in cablul 20 kV spre PTAb
      Am revazut postarile Dvs. In mesajele anterioare vorbeati de un PTA (post de transformare aerian) In acest caz cablul 20 kV uzual nu mai este necesar insa va trebui sa gestionati obtinerea acordurile vecinilor pt zona de protectie si de siguranta agerenta PTA care este un cerc cu raza de 20 m!
      Tineti aproape de OD din zona Dvs!
      Succes!
      SGC

  109. Razvan Says:

    Multumesc pentru raspuns!

    E bine ca totusi am aceasta varianta sigura, PTAb, unde nu e nevoie de acordul vecinilor.

    Pina la urma cred ca o sa pot opta si pentru un PTA fara sa am nevoie de acordul vecinilor, din cauza ca, latimea e putin mai mare de 40m, probabil vreo 43-44m – doar un topograf poate sa-mi spuna exact- terenul e agricol, si nu e ingradit. Deci, zona de siguranta s-ar putea incadra pe terenul meu daca latimea PTA e mai mica de 3-4m.

    Multumesc inca odata,

    Razvan

Lasă un comentariu