Posts Tagged ‘. Posturi de transformare’

Cod Rosu: explozia unui intreruptor 110 kV

28/01/2016

SGC 2010 Variatiile bruste de temperatura suprasolicita izolatia liniilor electrice aeriene, echipamentelor electrice din statii si posturi de transformare. Rezultanta o constituie un val de incidente asociat perioadelor cu conditii meteorologice severe specifice codurilor de avertizare publica incepand cu cel galben.

Variatiile bruste de temperatura precum si temperaturile extreme atat pozitive cat si negative induc un stres termic deosebit de agresiv care in asociere cu alte fenomene meteoerologice: vant, ploaie, ninsoare, chiciura determina strapungerea si/sau conturnarea izolatiei sau in cazurile severe ruperea fizica a conductoarelor si sau a altor componente metalice ale liniilor si/sau echipamentelor statiilor si posturilor de transformare.

Costurile financiare suportate de Operatorii de Distributie si efortul uman depus de persoanele implicate in eliminarea urmarilor calamitatilor naturale asupra retelelor electrice sunt foarte mari.

Desi isi desfasoara activitatea in anonimat oamenii care lucreaza in activitatea de distributie a energiei dau dovada de un spirit civic deosebit care ii motiveaza si le sustine efortul remarcabil.

Sa vedem o fotografie a exloziei unui intruptor 110 kV dintr-o statie de transformare prelucrata dupa inregistrarea unor camere de supraveghere

Situatia initiala:

Situatia dinainte de explozie

In zona intreruptorului avariat se aflau trei persoane:

Situatia dinainte de explozie_ 3 oameni langa intreruptor

Explozia

Explozie intraruptor 110 kV

Avaria s-a soldat doar cu intreruperea distributiei energiei electrice pana la repararea avariei. Doar norocul a facut sa nu existe victime umane!

As fi vrut sa postez fisierul in format *.mp4 insa platforma WordPress nu accepa acest tip de fisier. In schimb il pot pune, la cerere, la dispozitia celor interesati pe email!

Am rezolvat problema cu ajutorul dlui Andras:

Multumesc colegilor care au avut initiativa difuzarii inregistrarilor sunt convins ca astazi inregistrarea evenimentului s-a raspandit in intreaga tara si sute poate mii de electicieni au vazut inregistrea traind emotiile unui eveniment care putea secera vieti!

 

Va recomand pe blog:

Retele de distributie a energiei electrice iarna 2016

DSCN0607

Cosmarul Gandului: penele de curent

Calamitati in retelele electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Sarbatori fara lumina

LEA versus LES inconsecvente legislative

11/09/2013

SGC 2010 Ca sa usuram lectura, pentru un spectru mai larg de utilizatori ai blogului, precizam de la inceput semnificatia abrevierilor din titlu LEA = Linie Electrica Aeriana si LES = Linie Electrica Subterana

Va semnalez o necorelare intre HGR 490/2011 si Legea energiei electrice 123/2012 in privinta solutiilor de realizare a retelelor electrice de distributie publica:

HG 490/2011 care modifica HG 525/1996 prevede la art.28:

„(3) În vederea păstrării caracterului specific al spaţiului urban din intravilanul localităţilor se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicaţii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură.
(4) Montarea echipamentelor tehnice prevăzute la alin. (3), se execută în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor şi fără afectarea circulaţiei publice.”

Legea 123/2012 prevede la art.45, alin (5):

(5)Operatorul de distribuţie are obligaţia executării lucrărilor de realizare/retehnologizare/reabilitare/modernizare a reţelelor electrice în vederea creşterii nivelului de calitate al serviciului de distribuţie a energiei electrice. În acest scop şi pentru adoptarea unor soluţii tehnice cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulaţiei publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile şi a condiţiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea reţelelor edilitare.

Legea 123/2012 prevede la art.24, alin (4) aliniatul b:

„(4)La stabilirea punctului de delimitare patrimonială a instalaţiilor operatorului de reţea şi utilizatorul acesteia se vor avea în vedere:

b)limita de proprietate asupra terenurilor, astfel încât reţelele electrice amplasate pe domeniul public să fie deţinute, de regulă, de operatorul de reţea şi să se evite cât mai mult posibil amplasarea instalaţiilor operatorului de reţea pe proprietatea utilizatorului;”

Pot exista cazuri (in fapt chiar exista) in care „Primaria” sa se rigidizeze pe aplicarea prevederilor HGR 490/2011 pe calea acesta OD este obligat sa realizeze retele electrice exclusiv in cablu. Mai departe apar probleme la amplasarea cutiilor de distributie si o posturilor de transformare. Daca domeniul public nu mai este disponibil ramane domeniul privat. Sunt si cazuri in care nici proprietarii privati nu isi doresc instalatii ale operatorului de distributie pe ternul lor. Si atunci care sunt optiunile OD? Ce este de facut?

Ramane optiunea sugerata de HGR 490/2011, coroborata cu un eventual acord al Primariei de a monta cutiile de distributie si posturile de transformare pe domeniul public in solutie subterana. Experienta de exploatare de pana acum ne arata ca aceste instalatii realizate in solutie subterana sunt puncte foarte slabe ale retelei de distributie fiind frecvente incidente soldate cu durata mare de intrerupere deteriorari de echipamente electrice si accidente umane. Sa avem in vedere doar riscul de inundare,  de infiltrare a apei si de functionare a instalatiilor intr-un mediu umed si slab ventilat

Toate neajunsurile enuntate mai sus se repercuteaza foarte neplacut asupra cetatenilor ale caror interese ar trebui sa le promoveze „Primaria cu idei fixe”.

Mai sunt si alte dezavantaje ale solutiei „toate echipamentele de distributie montate subteran”:

– durata mare de remediere defecte

– riscuri reale de defectare de catre „Dorel”

– costuri de minim 2-3 ori mai mari pentru racordarea la reteaua de distrinutie publica fata de racordarea la o retea electrica aeriana,

– repetate probleme cu obtinerea aprobarilor pentru sapaturi care lungesc timpii de interventie si maresc costurile

Activitatea OD va fi in totalitate dependenta de modul in cate Primaria intelege sa se mobilizeze pentru certificate de urbanism, avize, acorduri, autorizatii de construire pentru ca OD sa poata interveni la reteaua de cabluri si echipamente subterane. Cel care in final inregistreaza pierderi si disconfort datorat de lipsa energiei electrice ete tocmai cetateanul reprezentat de „Primaria rigida” Adeseori „Primaria rigida” este si o Primarie cu mobilizare lenta pentru eliberarea actelor necesare promovarii lucrarilor!

Solutia ar putea fi reprezentata de o aliniere a HGR 490/2011 la prevederile Legii energiei electrice 123/2012 care contine prevederi mult mai rationale.

Optiunea realizarii retelelor subterane poate fi una cu efecte benefice daca:

–  posturile de transformare si a cutiilor de distributie sa fie amplasate rational preponderent pe domeniul public astfel incat sa se integreze cat mai firesc in peisaj si sa nu incurce circulatia,

– cutiile de distributie si posturile de transfornare  sa faciliteze racordarea cat mai facila a consumatorilor,

– toate subtraversarile de drumuri fiind necesar sa se faca cu tevi/canale de trecere astfel incat sa fie si protejate mecanic si sa permita inlocuirea/repararea cablului fara ca drumul sa fie spart.

Un caz interesant il constituie o ipotetica (I?) Primarie care este inconsecvent rigidizata pe aplicarea HGR 490/2011 si alterneaza perioadele (lungi) de rigiditate cu „ferestre”  imprevizibile de permisivitate astfel incat nu stii ce sa mai intelegi!

Va recomand sa cititi pe blog articolul LEA versus LES unde amalizam optiunile in corelatie cu constrangerile rezultate din necesitatea si dificultatile OD de obtinere drepturi de uz si servitute pentru zonele de protectie si de siguranta.

Acolo unde Primaria intelege sa isi reprezinte corect si echilibrat cetatenii si unde cetatenii se raporteaza corespunzator la interesul public OD poate identifica solutii de realizare a retelelor stradale in solutie aeriana (LEA) sau subterana (LES) astfel incat reteaua de distributie publica sa corespunda necetatilor clientilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica si la care utilizatorii sa se poata racorda cu eforturi financiare cat mai mici intr-un timp cat mai scurt!

Din experienta mea cele mai multe Primarii coopereaza bine si chiar foare bine cu OD  iar cei care culeg avantajele acestor colaborari sunt cetatenii reprezentati de aceste Primarii!

Pregatesc un articol care sper sa fie interesant in care analizez problematica tipurilor de solutii in care se pot realiza retelele electrice stradale de distributie publica „LEA vs LES” din perspectiva complexa a costurilor  de infiintare, costurilor de racordare, probabilitatii de defect durata si costurile de exploatre etc.!

Legea energiei electrice validata de Curtea Constitutionala in 2008

01/05/2011

Am contatat ca problema amplasarii retelelor de distributie pe proprietatile private prezinta interes pentru multi utilizatori ai blogului va prezint decizia curtii costitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate a art 16 si 19 din legea energiei electrice 13/2007

In esenta prin Decizia 878/2008 Curtea Constitutionala spune:

„Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.”

 

DECIZIE nr. 878 din 10 iulie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 7 august 2008

 Ioan Vida – preşedinte Nicolae Cochinescu – judecător Aspazia Cojocaru – judecător Acsinte Gaspar – judecător Ion Predescu – judecător Puskas Valentin Zoltan – judecător Augustin Zegrean – judecător Ion Tiucă – procuror Claudia Miu – prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA , având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

 Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.907/212/2007, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor criticate, dreptul de servitute se exercită pe durata existenţei capacităţii energetice, fără ca în cuprinsul legii să se prevadă despăgubirea prealabilă a proprietarului terenului afectat perpetuu de lucrarea energetică de utilitate publică.

Caracterul perpetuu al aservirii terenului are semnificaţia unei exproprieri, întrucât proprietarul nu poate exercita dreptul de proprietate, astfel încât s-ar impune plata unei juste şi prealabile despăgubiri, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 44 alin. (5) din Constituţie. Judecătoria Constanţa şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

CURTEA , examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

 Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins:

 – Art. 16: „Drepturile şi obligaţiile care decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe […]

 (3) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 19 şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie. […]

 (6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5). […]

(9) Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

 – suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;

 – tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;

 – activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor.

 Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

(10) Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabileşte şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia.”;

 – Art. 19: „Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor […]

 (3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept, titularul licenţei poate:

 a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;

 b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 (4) Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.”

Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia,

 Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare, reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.

Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”. Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

 Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

 Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.

 În acelaşi sens cu cele expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei”, 1982, în care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze.

Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa, în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu

PTA cu racord in LES 20 kV

24/10/2009

SGC 2002

Monica Spropune o tema interesanta de discutie: PTA cu racord in LES 20 kV. In timp m-a preocupat si pe mine aceasta tema si am cules cateva imagini cand in drumurile male prin tara am vazut realizata aceasta solutie. Avem si schema a unor astfel de post din proiecte si din cataloage de produse din  strainatate.

Probabil ca formularea mai generala a titlului ar fi PTA cu racord in cablu. Aici ar intra si conductorul torsadat de mt si racordurile LES sau LEA realizate cu cablu universal mt.

  1. Monica S. spune:
    23/10/2009 la 22:09 modificăConform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 “Linii directoare referitoare la concepţia de dezvoltare şi modernizare/retehnologizare a reţelelor de distribuţie, în vederea respectării standardului de performanţă din Codul RED” se poate construi un post de transformare aerian in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de post.
    In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de joasa tensiune.
    Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post de transformare compact, care ar fi solutia de amplasare cea mai buna?
    1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo (asta ar presupune montarea cablului de medie tensiune pe lateral) sau
    2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100 si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele terminale, practic sub acestea sau
    3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz nu am mai avea cutia de distributie de JT sub separatorul vertical.
    Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de distributie.
    Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din punct de vedere al securitatii muncii?

    Va multumesc mult.
    Cu stima.

  2. stoianconstantin spune:
    24/10/2009 la 04:52 modificăSalut Monica,

    Am niste fotografii. Le caut si vom discuta pe 1-2 cazuri concrete.
    SGC

Va propun sa vedem cateva imagini pe care sa le comentam:

PTA cu racord in LES 20 kV fara separator de „post”

fig 1 Postul l-am vazut undeva pe langa Lugoj, in apropiere de DN spre Timisoara cred ca este vorba de un post care alimenteaza o statie de ponpe apa

DSCF0156Lugoj

fig2  detaliu de prindere cap terminal LES si de realizare a legaturii cu cadrul de sigurante. Se remarca utilizarea izolatoarelor compozite de sustinete echipate cu clema „C” . De asemenea se remarca utilizarea pentru aceasta legatura a unor conductoare preizolate. Tot conductoare preizolate se utilizeaza si pentru realizarea legaturii intre bornele trafo si bornele cadrului de sigurante

DSCF0158Lugoj

fig 3 imagine de ansamblu. A se observa positionarea CD la 90 grade lata de planul care contine transformatorul

DSCF0159Lugoj

fig 4 Avem aici un PTA cu racordul in LES 20 kV echipat cu STEPno in montaj orizontal pe varful stalpului. Acest post este undeva pe DN Rucar-Bran in jud Ag sau Bv

DSCF0350

fig 5 detaliu legaturi si pozitionare CTE, STEPno si cadru de sigurante 20 kV apentru postul din fig 4

DSCF0352

fig 6 detaliu amplasare CD . Se remarca pozitionarea CD sub transformator. Iesirile din CD si in acest caz sunt in LES 0.4 kV

DSCF0353

fig 7 racordarea laxul LEA a postului din fig 4. Remarcam pozitionarea verticala a separatorului de racord STEPno pe stalpul din axul LEA cu montarea pe acelasi stalp si a capetelor terminale ale LES 20 kV de racordare a PTA

DSCF0358

fig 8 PTA racordat cu cablu universal 20 kV fara separator de post. Ca o specificitate acest post de transformare nu are CD. Conexiunea circuitelor jt este realizata cu separatoare o.4kV de exterior realizate din MPR-uri

PTA cabl univ1

fig 9 PTA cu racord in cablu universal 20 kV echipat doar cu separator vertical fara cadru de sigurante 20 kV

PTA cu cablu univ 2

fig 1o PTA 35/0.4 kV cu racord in LES 20 kVechipat dor cu cadru de sigurante si cu legatura in bara intre cadrul de siguranta si bornele trafo.

PTA+LES 35_0.4kV Decin Cehia

Cred ca avem suficient material pentru a sustine discutia amorsata de dna Monica S.

Personal sunt pentru simplificarea cat mai accentuata a echiparii PTA. Daca totusi trebuie sa avem si un separator de post atunci as prefera ca acesta sa fie montat vertical. In acest caz CD se poate monta fie sub transformator fie pe partea opusa a stalpului sub CTE (aici avem o ipoteza de STEPno actionat cu doua manete, varianta pe care eu o sustin!).

In varianta in care CD s-ar monta sub CTE   intre stalp si CD trebuie sa avem tevile de protectie ale LES 20 kV. Trebuie sa constientizam ca in acest caz va trebui sa gestionam pozarea coloanelor pentru circuitul general respectiv pentru circuitele de linie. Sunt solutii!

Daca vorbim de separator de post actionat cu o singura maneta apare si posibilitatea de amplasre a CD in plan perpendicular cu planul care contine trafo si CTE  (in acelasi plan cu planul de montare a AME evident pe fata opusa a stalpului).

Trebuie sa remarc simplitatea solutiilor care se pot realiza utilizand cablurile mt torsadate si cablul universal 20 kV in montaj aerian.

Sa vedem si alte opinii: