LES jt cerinte tehnice


SGC 2002   

1           Generalitati

Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

·        firide de conexiuni cu LEA

·        cleme de racordare directa la LEA

·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

·        derivatii radiale

·        bucle cu alte circuite LES

·        bransamente

Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

·        circuite LES radiale

·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

  • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
    • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
    • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
    • cu izolatie şi înveliş din PVC
  • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
    • cabluri din  Al
    • cabluri din Cu în cazuri justificate

·              dupa numarul de conductoare ale cablului

o       cu 2 conductoare

o       cu 3 conductoare

o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

o       cu 5 conductoare

·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

·        dupa forma conductorului

o       conductoare multifilare

o       conductoare masive rotunde

o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

 

·        Firide de distributie si canale de cabluri

Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

·        firide de interior si de exterior,

·        firide realizate din metal sau policarbonat

·        firide incastrate in zidarie

·        firide pozate aparent pe zidarie

·        firide cu fundatie proprie

·        firide amplasate pe socluri de beton

·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

 

4           Mansoane

In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

 

5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
  • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
  • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
  • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
  • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
  • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

 

6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
  • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
  • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
  • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

 

7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

  • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o       majorari de sectiune

o       multiplicari de circuite

o       noi injectii din RED mt

o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o       limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

·       certificatul de urbanism,

·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g  modernizarea echipamentului PT

h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

10.4  Parametrii limita solicitati.

m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

16 răspunsuri to “LES jt cerinte tehnice”

  1. Incze Andras Says:

    1. Cablurile din subteran de consumator care sunt racordate la stalpi la LEA JT se pot cumva deosebi de cablurile de racordare a LEA JT la PTCZ ?

    2. In cazul LES JT pot exista cutii de sectionare sau ceva de genul cu sigurante MPR ?

  2. stoianconstantin Says:

    Eventual prin sectiune, altfel sunt aceleasi tipuri de cabluri. Ele trebuie sa fie etichetate la fiecare capat si pe traseu!
    SGC

    • Adrian Bocanete Says:

      Buna seara dle Stoian, am rugamintea la dvs daca puteti sa imi oferiti o informatie despre cat trebuie sa aibe o casa retragere fata de liniile de medie tensiune situate pe o parcela. Va multumesc anticipat

    • stoianconstantin Says:

      Uzual 5m.
      OD trebuie sa verifice fiecare caz in teren si pe documente sa se pronunte asupra conditiilor de coexistenta!
      SGC

  3. UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV « Puterea sub lupă … până la bec! Says:

    […] ca o LEA jt realizata respectand cerintele tehnice stipulate pe blog cu armaturi si cleme UNIMEC si cu cleme de legatura electrica ENSTO va fi o LEA jt care se apropie […]

  4. Romeo Says:

    Buna ziua! Va deranjez cu o intrebare. La o retea electrica noua, la subtraversarea cu LES jt a unei retele electrice aeriene de 20 kV, se monteaza 2 stalpi SE10 care vor fi prevazuti cu prize de pamant de max. 10 ohmi. Intrebarea este: este permisa montarea prizei de pamant in acelasi sant cu cablul subteran (pe lungimea lui) cu care se realizeaza subtraversarea LEA 20 kV?

  5. stoianconstantin Says:

    Salut Romeo,
    este posibil desi ar fi de preferat ca pp sa aiba alt traseu pt ca atuci cand „lucreaza” pp, mai ales in cazul unor scc si/sau descarcari atmosferice se poate incalzi si deteriora cablul
    SGC

  6. Romeo Says:

    Dar este precizat in vre-un normativ sau prescriptie daca este sau nu permisa folosirea aceluiasi sant?
    Va multumesc pentru promptitudine!

  7. Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7 « Puterea sub lupă … până la bec! Says:

    […] cerintele tehnice pentru LEA jt am propus ca circuitele de linie sa se echipeze cu intreruptoare cu In=160A care sa fie capabile sa […]

  8. Catalin78 Says:

    Buna ziua,
    Va deranjez cu o intrebare. Dintr-o statie electrica cu doua sectii de bare si cupla longitudinala 0.4 kV avand sistem de legare la pamant TN-C, se doreste alimentarea unui tablou electric situat la cca 300m. In acelasi timp, se doreste racordarea de pe fiecare sectie de bare cu cablu CYAbY 2x(3×150+70) plus inca un conductor 1×150 drept conductor de protectie(PE), cu interblocaje intre sosiri pe tabloul ce urmeaza a fi alimentat. Mentionez ca acesta din urma 1×150 este separat si se vrea a fi legat impreuna cu cel de 70 mm²(nul) al cablului mai sus mentionat pe bara PEN a statiei.Cu alte cuvinte se doreste realizarea unei conexiuni TN-C-S intr-o distributie TNC pentru fiecare sectie de bare. De asemenea plecarile spre tablou, de pe fiecare sectie sunt realizate cu intreruptoare tripolare, iar conductorul de nul, nu este protejat.Tabloul ce urmeaza a fi alimentat deserveste motoare electrice. In primul rand cred ca acel conductor 1×150(PE) nu este justificat, separarea putand fi facuta in tabloul ce urmeaza alimentat.
    Este admisa o asemenea conexiune nul+PE in distributie TN-C si intreruptoare tripolare?

    Va multumesc anticipat.
    Cu stima,
    Catalin

    • stoianconstantin Says:

      Salut Catalin,

      In principiu decizia ca de la un anumit punct schema TN_C sa devina TN-S se poate lua oriunde se considera potrivit sa se intample acest lucru. In cazul tau schema TN-S poate sa fie realizata atat in „statia 0.4 kV” cat si in TG care urmeaza sa fie alimetat din aceasta statie. Nici eu nu vad, cel putin la prima vedere, justificarea ca schema TN-S sa debuteze din „statie” vom fi obligati sa punem 300 m de conductoar PE. Cred ca s-ar putea evita aceasta cheltuiala mutand punctul de realizare a schemei TN-C la nivelul TG
      SGC

  9. Bondoc Lucia Says:

    Buna ziua,
    V-as ruga sa-mi spuneti unde pot gasi un document scris care sa faca referire la durata normata de viata a cablurilor de 0.4 kV/20 kV , armate, pozate in pamant (ex. pt. alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte ).
    HG 2139/2004 se refera la durata normala de functionare a retelelor de alim. cu e.e. cap.1.7.1.3 din catalog, aceasta fiind cuprinsa intre 12-18 ani, dar aceasta durata este pentru introducerea in evidenta contabila a mijlocului fix si plata amortismentelor.
    Cu stima,
    Lucia Bondoc

    • Incze Andras Says:

      Cabluri cu armarea metalica ca strat exterior sau cabluri care contin si armare, dar stratul exterior este izolatia din plastic ?

    • stoianconstantin Says:

      Salut Lucia,
      Nu cred ca vei gasi un astfel de normativ. Exerienta ne spune ca durata de viata astepatata pentru un cablu depasete 40 ani probabil ca, cel putin in cazul LES jt cu izolatie uscata vom avea cabluri in stare foarte buna si dupa 60 de ani.
      Sunt multe variabile ale problemei: calitatea intriseca a LES, calitatea executiei, solicitari electrice/mecanice ulterioare, tip sol etc Toate aceste variabile influenteaza durata de viata.
      SGC

  10. Cîmpan Radu Says:

    Buna ziua,
    Va deranjez cu o intrebare.
    Am un LES MT si traversez un pod de 200 m, in pat metalic, suspendat de structura de beton a podului. Intrebarea mea este: de cat sa fie prizele de pamant de la capetele patului si daca conteaza lungimea patului.
    Va multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Salut Radu,
      Presupun ca vorbim de o zona cu circulatie frecventa, Iti propun sa luam cazul cel mai restrictiv si sa prevezi pp de 1.25 ohmi. Sper sa te ajute si solul altfel sub 4 okmi ar fi OK.
      Scopul este sa avem tensiuni de pas si de atingere nepericuloase. Evident ca o sa faci si o verificare in documentatie.
      Unde e podul asta? Ar trebui sa discuti cu proiectantul podului sa vezi daca sunt accesibile puncte de legatura cu armatura podului si eventual sa soliciti masurarea rezistentei de dispersie a respectivelor pp naturale ale podului. In felul acesta vei avea imaginea unei pp echivalente a pp a podului ale carui armaturi se presupuneca au multe zone de contact cu solul.
      SGC

Lasă un comentariu