In mediile profesionale s-a constatat generalizarea regimurilor deformante si dezechilibrate la toate nivelurile de tensiune. La nivelul retelelor de joasa tensiune aceste regimuri insumeaza efectele de la nivelele de tensiune superioara si se resimt acut in calitatea energiei electrice si in cresterea semnificativa a CPT si chiar marirea erorilor aparatelor de masura.
In acest moment nu se mai justifica utilizarea in retelele de 0,4 kV a conductoarelor de nul cu sectiune redusa fata de conductoarele de faza .
Avand in vedere dificultatile reale de majorare a sectiunii cablurilor 0,4 kV aflate in exploatare se impune ca noile instalatii sa fie construite utilizand cabluri cu conductoare de faza si nul de sectiune egala.
Este momentul ca operetorii de distributie (OD) sa analizeze oportunitatea trecerii, in cadrul lucrarilor de modernizare, la utilizarea cablurilor cu sectiuni egale pentru conductoarele de faza si nul si sa notifice proiectantii /producatorii de cablu referitor la aceasta decizie
Este necesar sa tinem cont ca in acest mod pe langa efectele benefice asupra calitatii energiei electrice se vor putea obtine si avantaje privind pretul de achizitie al cablurilor si reduceri ale timpilor de asteptare pana la onorarea comenzilor deoarece in acest moment aceste tipuri de cabluri se lanseaza in fabricatie numai dupa cumularea unor comenzi care sa depaseasca 1000 m. pentru fiecare tip de cablu.
Un alt aspect care trebuie semnalat producatorilor de cablu il constituie cresterea ponderii bransamentelor amplasate la limita de proprietate si implicit cresterea neesarului de cabluri cu 3 respectiv 5 conductoare.
In privinta LEA 0,4 kV productia de conductoare este mult mai flexibila iar trecerea pe scara larga a utilizarii unei sectiuni marite pentru conductorul de nul sau chiar trecerea la utilizarea fasciculelor torsadate cu conductoare distincte pentru nulul de lucru si nulul de protectie constituie o problema asupra careia inca mai putem sa ne documentam si care are solutii chiar si pentru instalatiile existente. In cazul trecerii la schema TNS apar oportunitati de noi protectii in CD ale PT .
Este necesar sa remarcam ca in prezent sectiunile preponderente ale TYIR utilizate la modernizari sunt de OL 50×3x70 mmp. cu tendinta de a creste la 50×3x95 mmp.
In practica o forma de manifestare a suprasarcinii conductoarelor de nul o constituie o parte din sectionarile de nul care adesea sunt insotite de deteriorari de receptoare electrocasnice. Este nefiresc sa continuam sa ignoram aceasta realitate si sa punem sectionarile numai in sarcina contactele slabe ca tocmai pe conductorul care teoretic ar trebui sa fie strabatut de curenti foarte mici.
Etichete Asineta, avarii deranjamente, Elena Udrea, energie electrice, informatii, Ion Iliescu, marketing, operatori distributie, pene de curent, politica, politica energetica, profit, reducere costuri, schimb de informatii, sectiuni egale pe nul, SEN, specialisti in energetica, Traian Basescu, viata la scurt
20/07/2008 la 10:21
as vrea sa stiu ce fel de cablu folosesc la un motor de 5 kw trifazic?cum se calculeaza?
20/07/2008 la 11:59
Salut Fabian,
De la 10 mmp in sus: 16, 25,35,50 mmp , aluminiu, functie de distanta. Cu cat lungimea cablului este mai mare cu alat sectiunea trebuie sa creasca.
I= P/(1.73*o.4* cos(fi)) = aprox 12-16 A. Daca ai informatii despre paramatrii cablului se poate merge cu calculul de dimensionare mai departe. Daca nu te orientezi cam la max 2 A/mmp deci incepi cu 10 mmp sectiune.
Dupa mine o lungime de 1000 m este deja destul de mare!
01/09/2008 la 06:08
Buna ziua!As vrea sa calculez curentul de sccurtcircuit pe o retea de joasa tensiune cu conductoare TYIR de 95mmp si nu am gasit niciunde R1L si X1L pentru aceasta sectiune.Ati putea sa ma ajutati?
01/09/2008 la 16:10
Salut Irinel,
Incearca in cataloagele producatorilor!
12/11/2008 la 17:10
va rog sa-mi dati un exemplu de clema de trecere TYIR-LES, si eventual un producator din RO? Eu pana in prezent nu am gasit.
Cu stima
12/11/2008 la 17:27
Salut Cornel,
Ma bucur ca ai asemenea preocupari. Sa largim un pic aria si sa ne dorim sa gasim macar distribuitori: ai ENSTO, TYCO, Mosdorfer Austria ( nu sunt sigur ca i-am scris corect mumele)
Daca nu gasesti distribuitorii pe site ale acestor firme imi spui si te ajut in continuare. In tara nu se produc asemenea cleme (celputin nu stiu eu). Lumea foloseste la greu CDD insa sunt chiar foarte potrivite acestui scop.
SGC
20/11/2008 la 18:40
Buna Ziua,
Va rog sa-mi spuneti cum pot sa calculez sectiunea pentru un cablu care va fi conectat de la un generator la un tablou de distributie
Generatorul are puterea de interventie 1250kVA deci (1000kW) si puterea in regim continuu 1125kVA deci(900kW), tensiunea furnizata: 380-415V la 50Hz, lungimea cablului este 35metri.
Stiu ca trebuie sa calculez curentul I=P/1.73*415*0.8
Insa intrebarea mea este cum calculez sectiunea celor 3 faze +nulul?
Se calculeaza fiecare faza separat?
Care este formula sectiunii in curent alternativ fiindca banuiesc ca e diferita de cea in curent continuu?(sectiunea =rezistivitatea * lungimea/ rezistenta)
20/11/2008 la 18:59
Inca o completare la intrebarea de mai sus…
Nu stiu exact cu ce putere sa calculez curentul.. (cu puterea de interventie sau cu puterea in regim continuu?)
Si la tensiune aceeasi problema.. (iau in calcul valoarea de 380V sau 415V)??
Va multumesc anticipat!
Cu deosebita stima,
Cristian Cohal
21/11/2008 la 03:40
Salut Cristian,
Aseara am vrut sa te ajut sa dimensionezi legatura dintre tablou si generator. Consider ca as gresi daca ti-as indica relatiile de calcul intrucat este nevoie de o analiza ceva mai complexa a problemei. Iti recomand sa apelezi la sprijinul unui electrician autorizat pentru consiliere la fata locului. Daca deja ai un aviz tehnic de racordare probabil ca ai putea sa treci direct la comandarea unui mic proiect tehnic. La un grup de 1 MW nu recomand improvizatii sau ipoteze false!
Acei 35 m s-ar putea sa te deranjeze destul de mult cand o sa ajungi sa faci dimensionarea. Probabil ca deja ai tinut cont ca daca avem 2 puncte situate de exemplu la 35 de metri intre ale este posibil ca lungimea unui cablu amplasat in conditii reale sa fie de sa zicem 50-60 de m (coturi, coborari, ocoliri etc).
Te rog sa ma intelegi ca este cel mai bun sfat pe care ti-l pot da. Probabil ca mai tarziu vei realiza ca am dreptate!
Cu stima
SGC
22/11/2008 la 18:30
Va rog sa-mi explicati daca se poate, ce factor de putere se ia in calcul la generatoarele monofazate?
Avand in vedere ca puterea lor este data in kVA, pentru aflarea puterii active trebuie sa facem produsul puterii aparente(kVA) cu factorul de putere. La cele trifazate cos fi se ia 0.8. Dar la cele monofazate ?
depinde de la caz la caz? Explicati un pic va rog chestiunea aceasta!
va multunesc!
22/11/2008 la 20:15
Salut Adrian,
In principiu factorul de putere este legat de sarcina. Depinde ce vrei sa alimentezi. De ex daca alimentezi becuri cu incandescenta poti conta pe un factor de putere aproape = 1. daca alimentezi un motor acest receptor va are un factor de putere inductiv subunitar poate in jurul valorii de 0.6-0.8 (sau chiar mai mic) functie de incarcarea cu sarcina mecanica a motorului. La sarcina nominala va avea factorul e putere inscris pe eticheta. Regulile sunt aceleasi indiferent daca vorbin de receptoare de curent alternativ trifazat sau monofazat.
SGC
14/01/2009 la 09:17
Buna ziua,
Ce se intampla daca de pe un generator trifazat se alimenteaza consumatori cu consum dezechilibrat pe faze astfel ca daca una sau doua faze sunt incarcate la 90% din puterea aparenta nominala ? Se poate deteriora generatorul? Exista o variatie de tensiune din aceasta cauza care poate fi periculoasa ? Daca da pentru cine este periculoasa aceasta variatie de tensiune?
14/01/2009 la 18:39
Salut Cristi,
Parerea mea este ca nu se intampla nimic! Regimurile dezechilibrare sunt cam generalizare in SEN. Iar daca vorbin de un grup electrogen mobil, trifazat, este OK daca alimentam din el consumatori monofazati pe o faza
SGC
06/02/2009 la 17:38
Buna ziua,
Imi fac lucrarea de diploma cu legarea la retea a unei sonde de petrol, si am nevoie sa imi calculez dimensiunea cablurilor de care am nevoie de la transformator la cele 4 motoare identice. Motoarele mele au 550kW puterea nominala si curentul nominal de 800A. Daca imi puteti spune si mie cum calculez dimensiunea cablurilor, daca exista vreo formula sau ceva, sau vreun tabel de unde sa iau dupa aceea dimensiunea cablului. Sa fiu mai concreta daca exista formule si dupa aceea sa ma uit in tabel la rezultatul meu si sa gasesc cablu. Va multumesc anticipat.
Anna
06/02/2009 la 17:54
Salut Anna,
Exista. Cauta prin problemele rezolvate cu nr>20. Sunt convins ca vei gasi ceea ce te intereseaza. Motoarele tale sunt de putere cam mare. Ceea ce inseamna ca nu vor porni prin conecatre directa (ar absorbi un curent de pormire ff mare) ci prontro metoda oarecare de pornire indirecta. In acest caz cred ca este suficient sa faci calculul in regim permanent de functionare.
Probabil ca te va interesa densitatea de curent si caderea de tensiune pt ipotezele de dimensionare.
Daca e cazul mai vorbim.
SGC
06/02/2009 la 18:25
Multumesc frumos pentru raspuns, dar am cateva nelamuriri
In primul rand vroiam sa intreb unde as putea gasi problemele de care mi-ati spus, eu am gasit acest site intamplator, incercand sa gasesc ceea ce ma intereseaza. Mai vroiam sa spun ca motoarele sunt de curent continuu si sunt legate la un transformator de tipul 20/0.66kV 2×1000KVA. Nu am cum sa anexez schema circuitului aici, ca sa arat exact despre ce e vorba. Pe mine ma intereseaza sa gasesc numai marimea cablurilor de legare la transformator a motoarelor, pentru ca stiu ca de la linia de 20kW este legata la transformator printr-un coronament orizontal cu conductor A1-01 70/12mm2.
Multumesc inca o data pentu ajutor si raspunsul rapid.
Anna
06/02/2009 la 20:08
Salut Ana,
Fie utilizezi fereastra de cautare. Fie accesezi pagina aa_autorizare electricieni unde vei gasi o lista cu atricole si link-urile necesare.
SGC
23/02/2009 la 12:05
Buna ziua,
Am o curiozitate! De ce nu se electrocuteaza pasarile atunci cand se aseaza pe conductoarele neizolate de medie si inalta tensiune?
Va multumesc!
23/02/2009 la 13:29
23/02/2009 la 18:05
Daniel tu cati ani ai ? Pasarea are contact numai cu un singur conductor. Daca ar avea contact cu 2 conductoare deja, atunci se electrocuteaza si pasarile, asta se intampla cu barza de exemplu si cu alti pasari cu gabarit marit. Ideea este sa nu ai legatura electrica cu pamantul sau cu 2 conductoare simultan sau sa ai distanta corespunzatoare fata de al 2-lea conductor ca sa nu se produca fenomenul de strapungere in cazul in care deja ai legatura electrica cu un conductor neizolat al liniei electrice. De altfel din cate stiu, parca este o tendinta in “locurile mai bune” sa evite sau sa reduca mortalitatea cauzata de electrocutare la pasari prin aplicarea unor masuri daca bine imi aduc aminte.
23/02/2009 la 19:19
Salut Daniel,
Intrebarea e buna pentru ca asigura oportunitatea unor raspunsuri utile probabil pentru mai multa lume.
Pentru ca sa apara curent electric este nevoie de diferenta de potential (de ex doua conductoare aflate la potentiale diferite cum spune Andras). Pe acest principiu se bazeaza si lucrarile la potential in instalatiile elctrice sub tensiune. De ex ai pe blog un filmulet interesant. Omul e lasat pe conductor din elicopter. Aici execua lucrari cu linia sub tensiune. Daca s-ar apropia de conductoarele vecine si/sau de pamant de ex prin intermediul unor scule atunci ar fi in pericol de electrocutare. Atata timp cat ramane la un singur potential nu i se intampla nimic.
Unele pasari mai mari cand stau pe consola deci sa zicem la un potential nul, in momentul cand se apropie de un conductor aflat sub tensiune se amorseaza arc electric care le ucide. Este o gama variata de situatii cand pasarile reusesc sa reduca distantele de izolare intre partile aflate sun tensiune la potantiale diferite si/sau intre acestea si pamant . In aceste conditii se amorseaza arc electric si mor electrocutate.
Exista o gama destul de variata de solutii tehnice care sa imunizeze LEA fata de pasari (respectiv sa asigure protectia pasarilor impotriva electrocutarilor). Aceste solutii scumpesc costul LEA cu pana la 30% (cca)
SGC
25/02/2009 la 16:23
va rog ajutati-ma intr-o problema.
Vreau sa fac un studiu de fezabilitate pt o extindere retea electrica de joasa tensiune in mediu rural:
- ce stalpi sunt indicati a se folosi (S…..)? si care sunt formulele de calcul pentru a calcula Du% si Isc?
daca se poate sa ma ajutati cu un exemplu de calcul ar fi perfect.
precizez ca reteaua existenta e retea clasica AL cu iluminat public si extinderea se va face cu cablu torsadat TYIR.
25/02/2009 la 18:48
Salut Radu,
Vezi exemple si formule in problemele rezolvate pe blog. Ar fi bine sa ai totusi acces la un program de calcul si sa citesti PE 106
Stalpii sunt de tip SC: 10001, 10002, 10005 si/sau SE: 4, 10, 11
Succes!
SGC
17/05/2009 la 10:03
Stimate Domnule Stoian Constantin,
Am o problema pe care cred ca o inteleg doar partial…..
Doresc sa va exemplific putin:
Daca am o sursa (generator de tensiune) care debiteaza 50 kVA la 400V si cu un cos fi=0.8,(P=40kW) adica voi avea un curent maxim de 72.2A !
Sarcina mea este predominant inductiva, calculata sa consume aceasta putere de 40kW, dar factorul de putere variaza de la 0.8 la 0.6 ceea ce inseamna o crestere a curentului de la 72.2 A la 96.3 A!
Scaderea factorului de putere de la 0.8 la 0.6 din cauza sarcinii, la aceeasi putere 40kW atrage o crestere a curentului acesta antrenand si o cadere de tensiune suplimentara, in circuitul consumatorilui si in acelasi timp o crestere a puterii reactive (care nu se consuma, ea fiind doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobine), si o scadere in acelasi timp a valorii puterii active (puterea consumata)!
Sigur, ca poate fi si o problema de redimensionare a cablurilor daca nu se compenseaza puterea reactiva cu o baterie de condensatoare, dar pe mine ma intereseaza un alt aspect:
Sa presupunem ca sarcina nu este compensata si functioneaza la factorul de putere cu valoarea de 0.6 o perioada limitata de timp!
Ma intereseaza de unde poate sa furnizeze generatorul curentul de 96.3 A la cos fi =0.6 daca curentul lui maxim este de 72.2 A la cos fi=0.8? (Exista o pierdere de putere activa in timp ce curentul creste? Ce valoare are?
Daca factorul scade mai jos de 0.6 curentul va fi si mai mare!
Este doar o chestiune teoretica, dar probabil ca in practica exista aceste probleme.
VA rog sa ma lamuriti un pic in aceasta problema sau daca aveti ceva documentatie pe aceasta tema puteti sa-mi trimiteti pe adresa mea de mail cristi2504@yahoo.com!
Va rog sa ma scuzati ca am scris ff mult!
Va multumesc !
17/05/2009 la 11:36
Salut Cristian,
Iti voi spune cate va lucruri sa zicem preliminare. As avea nevoie de mai multe date despre generatorul tau ca sa lamurim complet problema, daca va mai fi cazul.
Puterea aparenta a generatorului este S= 50 kVA Aceata putere aparenta se poate regasi la sarcina atat in putere activa P= S*cos fi cat si in putere reactiva Q=S* sin fi. Daca cos fi este 1 adica sarcina este pur rezistiva generatorul ar putea alimenta 50 kW cu pastrarea frecventei sa zicem la 50 hz. Daca sarcina acesta rezistiva ar creste usor atunci generatorul ar continua sa o alimenteze insa rotindu-se ceva mai incet rezultand o frecventa mai mica. Evident sarcina va depasi cei 50 kVA si este de asteptat o declansare prin protecia termica a intreruptorului generatorului.
Deoarece S=radical (P*P +Q*Q), daca cos fi mai mic de 1, adica avem si sarcina reactiva, atunci Q nu mai este nula ci creste odata cu scaderea cos fi. Pentru ca sa nu se depaseasca puterea aparenta a generatorului puterea activa cu care putem incarca generatorul va fi mai mica decat in cazul consumului pur rezistiv.
La mers in gol al generatorului nu se vorbeste de factor de putere. Daca vorbim de un generator asincron atunci el are o baterie proprie de condensatoare in principiu pentru “nevoile proprii”. probabil ca aceasta face fata la un reactiv in sarcina corespunzator unui factor de putere 0.8 . Daca sarcina are un cos fi mai mic de 0.8 atunci cred ca (!?) in acest caz reactivul existent pe circuitul generator consumator este insuficient si acest deficit va duce la o functionare anormala sau chiar la o oprire a generatotului.
Oricum e prima data cand ma confrunt cu o astfel de problema.
Daca s-ar suplimenta reactivul in circuit atunci in limita a 50 kVA masurati la bornele generatorului acesta va functiona normal.
Curentul nominal al generatorului de 50 kVA la Un= 400 V este de 72.25 A el putand avea atat componenta activa cat si reactiva functie de sarcina. S=radical(3)*U*I
Daca sarcina are factor de putere 0.8 atunci Pmax=S*cosfi=50*0,8= 40 kW si reactivul asociat Q=S*sinfi=50*0,6= 30 kVAr radical(40*40 + 30*30)=radical(2500)=50kVA
Ca sa scriu toate relatiile de baza aplicabile P=radical(3)*U*I*cos(fi) si Q=radical(3)*U*I*sin(fi)
Mai discutam, poate capacitam opinii si de la alti utilizatori ai blogului cu experienta in domeniu!
SGC
17/05/2009 la 19:19
Stimate Domnule Stoian,
Va multumesc pentru raspuns,
As dori sa mai dau cateva date despre generator:
Putere de productie: 50 kVA
Putere in regim de urgenta 55kVA
Trifazat, 50 Hz
sincron
4 poli, fără perii
Clasă de protectie IP21-23
Clasă de izolaţieH
Autoreglat
factor de putere cosfi=0.8 (la grupurile electrogene factorul de putere standard este de 0.8 care reprezinta o medie intre consumatorii rezistivi, inductivi si capacitivi).
Pe cand in reteaua primara cred ca este pe undeva la 0.92-0.93 standard daca nu ma insel.
Totusi inteleg ca la functionarea la un factor de putere mai mic(de ex 0.6) al sarcinii, in ipoteza necompensarii puterii reactive inteleg ca generatorul ce debiteaza puterea mai sus mentionata la cos fi=0.8, functioneaza anormal sau de opreste(din cauza ca probabil este supraincarcat). Poate ar trebui sa aiba o putere mai mare?
17/05/2009 la 21:33
Salut Cristian,
Daca generatorul este sincron atunci e o alta chestiune. Acest generator nu depinde deabsotia de reactiv din retea. El chiar poate functiona in regim de compensator, sursa de putere reactiva.
In rest probabil ca discutia despre limitele de incarcare cu reactiv este aplicabila si aici. Singura diferenta consta in faptul ca pentru aceasta nu are nevoie de baterie de condensatoare.
Pentru cos fi mai mic de 0,8 probabil ca este si aici necesara o baterie de condensatoare.
In reteaua publica receptoarele functioneza intr-o gama foarte larga de factori de putere. E drept ca se recomanda sa se compenseze local factorul de putere (sa se genereze prin condensatoare energie reactiva cat mai aproape de bornele receptoarelor inductive) astfel incat sa se evite circulatia de reactiv prin retele. In SEN factorul de putere dorit este de 0.92.
Revenind la cazul tau este f inportant sa stii ce fel de receptoare urmeaza sa alimentezi. Care este Pmax necesar si care este cos fi natural al ansamblului de receptoarel. Functie de aceasta informatie vei putea sabili si daca generatorul este corect dimensionat si daca ai nevoie de baterii de condensatoare la bornele receptoarelor.
Simt ca nu am lamurit complet problema astfel incat un ajutor din partea unor oameni mai informati pe acest subiect ar fi foarte binevenit!
SGC
18/05/2009 la 10:42
pentru o distanta de 15m, putere 40kVA, ce cablu mi-ar trebui? este suficient cyaby 4×16mmp?
18/05/2009 la 15:44
Salut Cristi,
Ajunge daca scriii intr-un singur loc un comentariu! Doresc sa stiu ce este in amonte de punctul de racordare!
SGC
07/07/2009 la 12:00
salut!!!!!!!!am si eu o intrebare cum as putea adica ce metode sunt de a pute opri conturul electric sa nu se mai invirta discul?exista ceva anume?am auzit ca exista un fel de bloc care il pui in priza si opreste conturul e adevarat ?datimi ceva idei va rog
07/07/2009 la 12:38
teoretic o bobina foarte serioasa care sa creeze un camp magnetic asa de mare incat sa opreasca discul. nu-ti face iluzii Andrei… furtul de energie e pe langa faptul ca e periculos, e si infractiune.
07/07/2009 la 12:42
daca-mi mai este permis un comentariu pt cristi:
calculator simplu de cabluri in functie de putere/ tensiune
http://www.servicii-electrice.ro/calculator-instalatii-electrice.html
l-am descoperit intamplator pe cand cautam programele de calcul. mi se pare o idee foarte buna!
07/07/2009 la 12:51
da dar ce sa faci daca se invirte cam repede.spunemi te rog mai multe idei cu care as pute sa opresc acest disc sau macar alta metoda .te rog frumoss.uite am eu o ideie dar nustiu daca e buna –la mijocul cablului pina a ajunge la contur sa tai putin vo 4 milimetri din noli.si sa paesc doua tablite mici de tot ca sa se uneasca inapoi apoi paesc o bucatica de plasmas mica ca sa nu ce observe acolo si intre tablite sa pun o aschie de plasmas ca sa intrerupa contactul si cind vin cei de la electricitarte so scot ca mie imi trebe ca noliu sa nu ajunga la contur.dupa parerea mea e o ideie buna tu ce yici de asta _raspundemi te rog astept…
07/07/2009 la 14:06
Salut Andrei, Velles2003,
Pur si simplu va sfatuiesc sa va abtineti de la transpunerea in practica a oricarei idei de furt de ee. Mai devreme sau mai tarziu furtul va iesi la suprafata insotit de neplaceri destul de mari.
Nu merita riscul! Oricum nu sunt dispus sa gazduiesc asemenea dezbareri.
SGC
07/07/2009 la 14:10
dami macar vun site sau ceva de unde as putea sa obtin astfel de informatii
11/08/2009 la 01:05
Legat de electrocutarea berzelor, am vazut un caz in concediu, LEA 110 kV monocircuit cu stalpi metalici si centrifugati din beton si izolatori compozit, scurtcircuit monofazat urmat de scurtcircuit trifazat, o barza moarta la baza stalpului metalic cu urme de arsura pe una dintre aripi.
La una dintre faze la capatul dinspre consola a izolatoarelor erau ceva urme la coarna si coarda de legatura parca nu avea tocmai curba “perfecta” ci parca era un pic indoita. Ideea este ca la stalpul metalic distantele erau cam mari pentru un scurtcircuit trifazat.
Scurtcircuitul trifazat dupa parerea mea (daca a avut loc) putea sa fi avut loc la unul dintre stalpii din beton sau in apropierea unui stalp de beton unde parca distantele sunt aparent mai mici, la stalpul metalic mai greu.
Ce parere aveti ?
11/08/2009 la 17:28
Salut Andras,
De unde stii ca a vut loc un scurtcircuit (scc) trifazat? Evident scc 3f se produce mai rar in L110 kV in primul rand datorita distantelor. Insa aceste distante sunt corelate cu tensiunea nominala a liniei. Daca apar obiecte intre faza sa zicem care micsoreaza distanta de izolatie se produce scc. Mai frecvente sunt cele 1f, apoi 2f si mai rar 3f.
SGC
11/08/2009 la 19:03
Cica asta apare in documentele operative, chiar si sursa se mira cum era scc 3f la stalpul metalic. Am fost cu sursa la stalpul metalic la fata locului, localnicii ziceau ca era agitatie de berze si era ceva flama.
Varianta ca scc 3f eventual ar fi fost undeva la un stalp din beton sau in imediata apropiere al unui stalp de beton numai aseara mi-a venit in minte si de asta am intrebat.
11/08/2009 la 20:03
Andras,
Nu stiu ce sa zic. Scenarii se pot face multe insa nu cerd ca au o valoare practica. Probabil ca ar mai fi nevoie de indicii suplimentarii pt a ne putem apropia de adevar. De ex un stol de berze care ar intra intre conductoare ar putea declasa un scc 3f insa probabil ca ar fi trebuit ca la sol sa fi gasit mai multe berze moarte. E posibil sa fi fost chiar carbonizate. Cine stie sunt doar scenarii.
SGC
11/10/2009 la 12:12
am auzit ca sunt un fel de blocuri care le pui in priza si se opreste conturul electric e adevarat?
11/10/2009 la 14:20
Salut Andrei,
E doar folclor!
SGC
17/10/2009 la 20:37
va rog sa-mi spuneti ce sectiune trebuie sa aiba un cablu pentru a alimenta concomitent o masina de spalat 2 kw si boilarul 1,5 kw. pot sa le alimentez separat doua circuite trase de la tablou ? care este incarcarea maxima in Kw ce se poate face pe un circuit electric de la bloc ? cat suporta contoarul ? va multumesc mult.
17/10/2009 la 20:55
Salut Nicu,
Poti conta pe un consum maxim simultan absorbit de 4 kW (5 kVA). Asta corespunde unei sigurante de bransament de 25 A.
Pt o buna selectivitate ar fi bine ca in tablou de sigurante din apartament sa ai sigurante de maxim 16A asta inseamna 3,5 kVA/circuit in interior se folosesc circuite de 4-6 mmp Cu sau 6-8 mmp Al.
Ai observat ca utilizez si unitatea de masura kVA. Avem [kW]=[KVA]*cosfi unde termenul cosfi este subunitar si este caracteristic receptorului utilizat. De obicei este trecut pe placuta aparatului.
Daca ai posibilitatea ti-as recomanda circuite separate pentu boiler si pentru masina de spalat realizate cu conductor de Cu de 6 mmp.
Daca mai sunt probleme mai discutam
Succes!
SGC
17/10/2009 la 21:15
Multumesc, foarte mult. Siguranta de 25 A poate fi diferentiala si de cati mmA ? ce marca recomandati ? daca este diferentiala poate sa decupleze usor chiar si in timpul programului de la masina ? va multumesc.
17/10/2009 la 21:55
Salut Nicu,
Desigur ca poti utiliza un disjunctor diferential este deja un intreruptor,
(superior, ca functii, sigurantei) acesta va avea In = 25 A, o curba de decasare reconad tipB si un curent diferential de 30 mA.
Ca sa beneficiezi de toate avantajele trebuie sa ai si o instalatie interioara in stare tehnica buna cu rezistenta de izolatie OK.
Diferentiala va depista defectele incipiente de izolatie oriunde apar ele la receptoare si/sau la instalatia interioara.
In exploatare nu trebuie sa uiti ca ai o protectie sensibila si ca trebuie sa iei masuri daca ai declansari.
Succes!
SGC
17/10/2009 la 22:10
Domnule inginer, din cele recomandate de Dvs, am realizat un proiect ce arata asa : pentru circuitul de boiler de 1,5Kw folosesc conductor de 6mm cu siguranta diferentiala de 10 A si curent diferentia la 30mA iar pentru masina de spalat cu o putere de 2 Kw folosesc conductor de 6 mm cu siguranta diferentiala de 16 A la 30 mA. Cred ca este bine , care este parerea Dvs. eu fiind de profesie economist ? Va multumesc foarte mult.
17/10/2009 la 22:59
OK, Nicu!
18/10/2009 la 07:53
va multumesc, dar de mine nu o sa scapati de intrebari pe viitor daca nu o sa va deranjez.
18/10/2009 la 09:41
Salut Nicu,
Esti oricand binvenit. Pe mine nu ma deranjeaza sa discut cu utilizatorii blogului, impotriva! Pretuiesc insa mult situatiile in care constat ca utilizatorii blogului intra in interactiune unii cu altii si se ajuta. E drept se intampla mai rar dar se intampla si asa.
Uneori ma gandesc ca nu intodeauna le las aceasta sansa repezindu-ma sa raspund eu la interpelari!
Apropo de lucrarea ta. Sper ca la fiecare circuit vei trage si un conductor de nul de protectie separat. Poate citesti de pe blog si articolul lecat de blocurile de masura si protectie unde se vorbeste despre cele doua conductoare nul de lucru si nul de protectie care este important sa fie mentinute separate in toata instalatia interioara si sa li se atribuie peste tot acelasi rol.
Succes!
SGC
18/10/2009 la 19:09
Domnule inginer, pentru ca veni vorba de nul aici am multe de intrebat. 1)- Nul la bloc nu am , a fost o sarma la o priza si cand am tras de ea am constatat ca este neprinsa. Am folosit conducta de apa calda de care m-am legat prin cositorire. dar , daca cineva va inlocui un teu cu unul de plastic nulul meu va fi zero. atunci am gasit in zid un otel beton de care m-am legat cu o a doua impamantare. problema care ma framanta este ca nu am aparat de masurare a rezistentei impamantarii si am recurs la o metoda personala dar nu sunt sigur ca este buna . am alimentat un calorifer de 2 kw cu faza de la priza si nulul de la impamantarea mea dupa care am masurat tensiunea canstatand ca fata de tensiunea de la priza care era de 230 v am 225 v , deci o carede de 5 v de care nu stiu daca este bine sau nu . Dvs. ce parere aveti ? ce rezistenta trebuie sa aiba o impamantare ? 2) – la casa de la tara am sudat toate armaturile de beton cu o platbanda zincata ingropata la 60 cm si cu tevi de zincate. dar in lucrarea mea am ajuns si la o impamantare a unei retele de 20 kv de la un stalp de langa gard. m-am legat si de aceasta prin sudura , dar nu stiu daca am procedat bine ,se poate descarca prin stalp o tensiune si sa-mi puna viata in pericol ? Care este parerea DVs. va multumesc.
18/10/2009 la 19:49
Salut Nicu,
Ai ceva probleme, nu gluma. Probabil unele provin din faptul ca incerci sa te descurci singur ceea ce nu este chiar foarte bine!
As vrea sa citesti articolele:
- Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?
- Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP) si
- Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni
Acum stim ce este un PEN (conductor cu functii cumulate de nul de lucru si de nul de protectie), N (nul de lucru) si PE (conductor de protectie).
Stim ca separarea PEN in N si PE se face in amonte de locul unde se monteaza un intreruptor diferential. Stim ca odata separate N si PE trebuie mentinute separate PE se poate lega la prize de pamant N ramane izolat fata de PE si fata de prizele de pamant si fata de carcasele aparatelor.
La un bransament (atat la bloc cat si la casa de la tara) ai in bransament tronsonul de PEN care iti asigura legatura cu prizele de pamant din reteaua jt. Poti lega la orice element metalic, care are legatura certa, verificata, cu pamantul, conductorul de protectie PE.
La un bloc sunt destul de complicat de realizat aceste legaturi, cel putin in apartament. Mai bine ar fi sa verifici ca PEN este legat la firida de palier la priza de pamant a blocului. Daca nu exista o pladbanda 25*4 mmp la care sa fie legat le fiecare palier PEN-ul atunci ea ar trebui sa fie realizata si ar trebui sa aiba cel mult 4 ohmi.
La casa de la tara e bine ca ai realizat un fel de centura de legare la pamant. La ea ar trebui sa legi toate conductele care intra in imobil.
Legatura cu priza de pamant a stalpului de 20 kV poate fi si buna si rea. Eu iti recomand sa ai o triza de pamant a imobilului tau independenta de cea a retelei de distributie de 20 kV.
Trebuie sa stii ca pp de imobil pentru un bransament monofazat nu este obligatorie dar daca o ai este buna si trebuie folosita. O priza de pamant ar trebui masurata din 2 in 2 ani iar odata la 10 ani ar trebui verificat gradul de corodare. Daca nu faci aceste lucruri atunci dupa un timp pp are doar rol psihologic.
Lucrurile se complica daca iti vei monta o protectie externa la loviturile de traznet.
Eu vreau sa spun aici ca o pp este un lucru serios. Se pot face improvizatii, care pot da satisfactie limitata dar trebuie sa nu te amagesti: raman improvizatii. Paradoxal esti convins ca ai nevoie de pp dar in loc sa realizezi o pp adevarata te amagesti cu improvizatii!!
Experimentul tau cu caloriferul te poate conduce la niste concluzii:
- exista legatura cu pamantul si/sau cu alte elemente legate la PEN (nu stim cat de durabila este acesta legatura si nici daca nu este intermitenta si/sau supusa demontarii/intreruperii)
- poti determina cu oarecare precizie rezistenta “pp_ vazuta dinspre calorifer” masurand curentul prin receptor, caderea de tensiune pe receptor si tensiunea in “gol” intre conductorul de faza si calorifer Rpp=(U0-Ureceptor)/I “determinarea” este doar informativa.
Mai vorbim,
SGC
18/10/2009 la 20:56
multumesc
19/10/2009 la 15:35
sper ca dnu nicu nu sta pe langa mine!
19/10/2009 la 15:52
Salut Velles2003,
Bine ai revenit pe blog!
Cei mai multi dintre noi avem vecini inventivi. Cel putin dl Nicu si-a propus sa se documenteze. Poate ca l-am convins sa apeleze totusi la un electrician autorizat.
Oricum este de admirat pentru preocuparea si vointa de a se documenta. Din replicile dlui mi-am dat seama ca a inteles despre ce este vorba si de asemenea l-am admirat pentru gama destul de larga de probleme pe care si-a propus sa si le explice.
Am salvat discutia intr-un articol pentru o mai buna vizibilitate (oricum este un artical destul de muncit dupa timpul pe care i l-am alocat) si pentru a focaliza discutiile pe care cazul le faciliteaza.
SGC
19/10/2009 la 17:20
Domnule Velles, ma subestimezi, prin ceea ce fac nu pun viata in pericol la nici un locatar din bloc. acolo unde nu sunt sigur apelez la specialisti, respectiv dl ing. Stoian. Desi sunt economist, am destule cunostiite in materie de tehnica, electricitate , mecanica, instalatii etc. Am capatat aceste cunostiinte numai datorita faptului ca nu am avut incredere in unii ” specialisti”. Ca exemplu va spun ca recent o cunostiita a apelat la un ” specialist” , pentru faptul ca siguranta de la tablou se ardea mereu. Rezolvarea genialului specialist a constat in montarea unei ” sarme ” de cupru mai groase ?! A si rezolvat cazul , nu s-a mai ars siguranta, dar a curs fum dintr-un stecher al masinii de spalat . va salut si fi-ti linistit.
21/10/2009 la 10:16
salut!! spunemi te rog mult vre o metoda de obtinere a curentului electric ..ceva ce as putea obtine macar 12 15 v daca mai mult nu e posibil
21/10/2009 la 10:20
spunemi te rog si ce fel de diode sau tranzistori pot folosi ca sa opresc motorul electric fara sa deconectez de la energia electrica?si curentul sa mearga mai departe????
21/10/2009 la 10:47
stiti ca este un bloc la televizor care transforma nustiu cite mii de volti din 220 sau 12 …e adevarat?
23/10/2009 la 14:51
va salut cu respect, Domnule inginer, pe placuta contorului electric scrie asa ceva 10 A(40 A) ce inseamna 10 si ce 40 ? ce curent maxim pot trece eu prin racordul de la tabloul general al blocului la apartament de bloc ? va multumesc .
23/10/2009 la 19:17
Salut Nicu,
Contorul suporta 40A, probabil ca bransamentul suporta si el cca 40 A insa nu cred ca ai nevoie de o protectie mai mare de 25A in firida de palier pe circuitul tau. Asta e o echipare standard. Daca ajungi sa depasesti valoarea aceasta eu cred ca ai nevoie sa soliciti un aviz tehnic de racordare pentru noua putere eventual pentru transformarea bransamentului din monofazat in bransament trifazat. Dar totusi nu cred ca va fi cazul.
Evident atat timp cat sunt accesibile, practic ai putea pune si o siguranta mai mare pe circuitul tau in firida de palier insa sunt sanse reale sa se produca in timp defectiuni.
In fapt si la blocuri, dar poate uneori in special la unele blocuri, OD se confrunta cu cresterea puterilor maxim simultan absorbite adeseori depasindu-se capacitatea de distributie a coloanelor. Redimensionarea vine destul de greu dupa ce se parcurge o perioada neplacuta de deranjamente si improvizatii insotita uneori si de deteriorari de receptoare electrice.
Ar fi mai multe de spus.
Mai vorbim.
SGC
23/10/2009 la 19:37
La firida de pe scara am o siguranta de 25 A la care nu voi umbla niciodata. Ma interesa capacitatea retelei pana la contor dar asa cum spune-ti este suficienta. Eu am o putere instalata de 5 Kw daca ar fi toti consumatorii conectati ceea ce nu este posibil. Pentru boiler si masina de spalat am circuite separate pozate pe perete in galerii de cabluri. Iar pentru restul , lumini si prize am doua circuite ale blocului. Va multumesc.
23/10/2009 la 20:04
Ok. Nicu, avand in vedere ca ai un articol dedicat ce ar fi sa discutam acolo. Cel putin subieste legate de instalatiile de la casa si bloc?
SGC
09/11/2009 la 10:05
cum se calculeaza cosfi daca se stie valoarea puterii active si reactive.Multumesc mult@
09/11/2009 la 14:22
Calculezi puterea aparenta S din formula S patrat =P patrat + Q patrat, unde P si Q este puterea activa si reactiva. Dupa aceea folosesti formula
P=S*cosfi si scoti de aici cosfi.
09/11/2009 la 17:07
Multumesc mult Dl.Incze Andras