Posts Tagged ‘supratensiuni atmosferice’

Supratensiuni atmosferice si cele 1000 de cuvinte asociate pozei

29/07/2017

 

Probabil ca s-a dovedit ca uneori, cel putin, „gandim in sloganuri„!.

O poza face cat 1000 de cuvinte!” suna bine, convingator , usor de folosit, #am_mobil, #pot_comunica, #pot_fi_convingator, #efort_minim, #cool, #mite_odihnita.

Am chiar, sa zicem, un cunoscut care a ridicat la nivel de arta utilizarea sloganului „o poza face cat 1000 de cuvinte!”. Are evident mobil, poate solicita de la colaboratorii lui poze si stie sa le distribuie pe „What_ever!”. Daca ti-a transmis poza poti considera ca si-a facut datoria intr-un mod „operativ, convingator si profesional” pt ca evident stiu si copii ca „o poza face cat 1000 de cuvinte!”

Daca insisti sa ceri explicatii constati primesti explicatii bizare care arareori rezista la o confruntare cu realitatea!

Adevarul este ca rareori o fotografi reuseste sa surprinda sugestiv o stare de fapt si sa fie atat de sugestiva incat sa nu necesite explicatii suplimentare. Suntem diferiti, vedem lumea din unghiuri diferite si de cele mai multe ori daca privim aceeasi magine intelegem lucruri diferite.

NB: prietenul vizat, va citi mesajul nu pentru ca el cauta activ noi surse de informare profesionala dar are la randul sau prieteni care se documenteaza si care vor comenta!

Mi-am propus sa vin in sprijinul celor interesati de subiectul protectiilor la supratensiuni atmosferice si sa comentez o imagine utlizata in cateva articole legate de supratensiunile de origine atmosferica:

Schema protectii STA 2

Schita arata modul in care o lovitura directa in paratraznetul unei cladiri propaga supratensiuni atat in cladirea respectiva dar si in cladirile invecinate si cum descracarea se produce la nivelul instalatiei electrice/receptoarelor electrice dinspre sistemul de pegare la pamant spre conductoarele active.

Remarcam ca lovituara de traznet este creditata cu un curent de 100 kA. Curent mare: 100000 A! Este insotit si de o incalzire importanta a cailor de scurgere la pamant parcurse. Stim ca incalzirea este proportionala cu patratul curentului deci vorbim de cantitati mari de energie termica, dar asta e legat de riscul de incendii, care nu ne intereseaza acum.

Acest curent de descarcare parcurge toate caile prin care se poate scurge la pamant. In primul rand se duce la pamant prin priza de pamant proprie a paratraznetului care a captat lovitura de traznet dar si pe alte cai legate galvanic cu priza de pamant „lovita” de ex prin echipotentiere: conducte de apa, gaz, canalizare, etc

Astfel unda de supratensiunie si curentul asociat ajung in cladirile invecinate.

Remarcam ca nu doar legaturile de echipotentiere mentionate mai sus permit ca unda de supratensiune si parte din curentul de descarcare sa ajunga in cladirile invecinate. Retelele de utilitati cu parti metalice, conductoare de energie electrica, aflate in zona de influenta a prizei/ a unor prize de pamant vor / pot asigura cai pe propagare a undei de supratensiune spre cladirile invecinate si pot fi parcurse de o parte din curentul de traznet.

Priza de pamant parcursa de curentul de traznet are un poatential ridicat. In zona electrozilor prizei de pamant au loc o serie de descarcari din aproape-in-aproape astfel incat ne putem imagina un fenomen (3D) spatial descarcari „o bila de foc” insotite de multe canale mici de descarcare. In zona respectivei/respectivelor prize de pamant apare o distributie de potentiale de la potentialul (foarte mare al) conductorului principal de descarcare lovit de traznet pana la potentialul „zero” (de referinta) al pamantului situat la distante mari de priza de pamant in discutie.

Orice obiect conductor se afla in apropiere de priza de pamant ajuge, urmare a circulatiei curentului de descarcare, sa „obtina” un potential diferit de zero, uneori un potential foarte mare, pe care il tranmite mai departe catre alte cladiri / instalatii fiind si el insotit la randul sau de parte din curentul de descarcare.

In partea din dreapta a figurii vedem ce se poate intampla in interiorul unei cladiri. Datorita potentialului mare la care ajunge instalatia de legare la pamant apar descarcari (strapungeri ale izolatiei) intre elementele legate la pamant (ex carcase, conductoare de nul de lucru si de protectie) si partie active ale receptoarelor electrice. De aici unda de supratensiune se propaga uneori in amonte spre reteaua de alimentare cu energie a cladirii, alteori spre alte receptoare electrice „in cautarea” unor noi punte de descrcare la pamant a energiei (curentului) de traznet.

Tot procesul acesta descris, „cu incetinitorul”, mai sus este foate rapid. „Scapa cine poate!” Supratensiunea de origine atmosferica „valorifica” / se propaga pe elemente conductoare ale constructiilor, ale retelelor de utilitate si /sau ale instalatiilor electrice , strapunge izolatii ale aparatelor electice „in cautarea” unor noi puncte de descarcare la pamant.

In afara de modaliatatea descrisa mai sus de descarcare a unei de supratensiune asociata unui traznet trebuie sa ne reamintin si de calea de propagare prin inductie. Curentul de descacare este insotit de un camp electromengnetic de intensitate mare care se propaga in mediul inconjurator (trece prin, aer, ziduri etc)si care induce tensiuni in orice element metalic, conductor de energie electrica, pe care il intersecteaza. Din acest moment se reia scenariul prin care unda de supratensiune „cauta” o cale de descarcare la pamant.

Cel mai adesea efectele termice & mecanice ale trecerii curentului de traznet lasa urme!

Spectaculos, nu!? Traznetele, supratensiunile de origine atmosferica asociate, sunt fenomene naturale complexe impotriva carora omul a invatat sa se protejeze cu sisteme mai mult sau mai putin sofisticate. Atunci cand aceste sisteme sunt bine concepute/dimensionate probabilitatea ca daunele sa fie limitate este una buna.

O corecta intelegere a fenomenului ne permite si o buna intelegere a efectelor acestuia respectiv o intelegere a optiunilor pe care le avem pentru gestionarea riscurilor care au un pronuntat caracter propabilistic!

De fiecare data raspunderea pentru pagubele create revine proprietarului / utilizatorului cladirii  / instalatiei  / receptoarelor afectare de o lovitura de traznet neexistand in legislatie un temei pentru „pasarea” raspunderii spre o terta parte decat prin incheierea unei polite de asigurare.

Receptoarele electrice scoase din priza pe timpul furtunilor mai greu pot fi deteriorate de supratensiuni! E o cale de protectie pe care uneori nu suntem dispusi sa o utilizam si care evident presupune sa fim acasa, sa fim vigielenti , etc (complicat si asta!). Cel mai bine ar fi ca „jocul probabilitatilor” sa ne fie favorabil!

Puteri citi pe blog articole cu tematica similara care va pot ajuta sa intelegeri mai multe aspecte legate de supratensiuni:

Stoian Constantin

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

 

 

Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

23/07/2017

 

Ne plac lucrurile simple pe care sa la putem cataloga si controla. De asemenea ne place sa nu ne incarcam mintea cu date, informatii, reguli legate de accesul la reteaua de distributie, de proiectarea si realizarea corecta a instalatiei interioare, de compatibiliattea electromagnetica, etc (etc-ul este descurajant de consistent!)

Un alt lucru este cert am vrea ca ori de cate ori ni se deterioreaza receptoarele electrice sa fie altcineva „de vina” si sa isi asume despagubirea / inlocuirea si asta repede si fara comentarii!

Din pacate viata nu este asa de simpla! Supratensiunile atmosferice nu respecta intoadeauna regulile imaginate de oameni! Nu exista nimeni care sa ne poarte de grija sau sa repare in locul nostru stricaciunile ramase in urma unei/unor supratensiuni de origine atmosferica.

Toate sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice se bazeaza pe ipoteze simplificatoare privind, frecventa loviturilor de traznet, intensitatea lor, existenta „zonelor protejate”, numarul de canale de descarcare etc.

Ori de cate ori supratensiunile respecta parametrii cu care au fost creditate si daca instalatiile / receptoarele sunt protejate corespunzator atunci putem vorbi de un deznodamant fericit. Pagubele vor fi minime!

Exista insa foarte multe cazuri in care loviturile de traznet nu respecta regulile si supratensiunile  asociate depasesc cu mult valorile de dimensionare ale echipamentelor de protectie. In aceste cazuri chiar si sistemele de protectie la supratensiuni atmosferice sofisticate si corect realizate sunt depasite si receptoarele protejate sunt distruse.

Pentru a intelege  fenomenul trebuie sa explicam cum apar supratensiunile de origine atmosferica. Traznetul reprezinte o descarcare puternica intre puncte/zone intre care se acumuleaza o diferenta foarte mare de potential care depaseste adeseori sute de kV.

Trazentul poate avea loc intre nori respectiv intre nori si sol. Putem avea lovituri de traznet in camp liber, in apropierea reteleor electrice care adesea strabat zeci de km intre localitati. Putem avea lovituri de traznet in interiorul unor localitati, direct in cladiri,  direct in diferite retele de utilitati: telefonie, energie electrica, apa, gaz, canalizare sau in apropierea acestora. Putem avea lovituri de traznet in paratraznete sau in apropierea acestora.

O constanta a traznetelor o constituie canalele de descarcare. In canalele de descarcare ia nastere un curent deosebit de mare prin care trece energia traznetului. Acest curent de descarcare este insotit de un camp elegtromagnetic in jurul canalului de descarcare si care se propaga pe distante foarte mari.

Oriunde campul electromagnetic asociat loviturilor de traznet intalneste elemente conductoare: receptoare electrice, instalatii interioare, retele electrice de diverse tensiuni si roluri in sitemul energetic, conducte de utilitati: apa, gaz, canalizare etc, induce supratensiuni de origine atmosferica.

Fulgere 1

Un caz paradoxal il constituie paratraznetele. Adesea se uita, sau nu se cunoaste, care este adevarata lor menire respectiv nu li se asociaza nici o masura de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice.

Pratraznetul este menit sa protejeze cladirile, depozitele, sau alt fel de suprafete / construictii tehnologice considerate importante. Protectia consta in asigurarea unui ansamblu de conductoare prin care curentul asociat  loviturii de traznet preluata de paratraznet sa se scurga la pamant.

In cazul paratraznetului canalul de descarcare este asigurat de conductoarele care leaga paratraznetul de priza de pamant. Si acest curent de descarcare are asociat un camp electromagnetic puternic care induce tensiuni periculoase in toate elementele conductoare cu care se intersecteaza penetrand toate mediile inclusiv zidurile constructiilor si se propaga pe distante mari.

Fulgere 2

Paratraznetul asigura protectia cladirii impotriva loviturilor de traznet care altfel ar putea sa o distruga de exemplu prin incendiere. Paratraznetul nu asigura implicit si protectia la supratensiuni atmosferice!! Sa ne gandim la un depozit de furaje sau la un depozit de produse petroliere este clar ca nu ne dorim o lovitura directa de traznet caz in care apelam la protectia impotriva traznetelor!

Daca cladirea protejata prin partraznet adaposteste receptoare electrice atunci trebuie sa prevedem in asociere cu paratraznetul setul complet de masuri tehnice de protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica!

Trebuie sa precizam ca existenta unui paratraznet reduce probabilitatea unei lovituri de traznet direct in obiectivul protejat fara insa sa poata garanta ca obiectivul protejat nu va fi lovit direct de un traznet!

In pozele incluse in articol an cautat sa va prezint cateva exemple de traznete care „nu respecta regulile” avand asociate mai multe canale de descarcare producandu-se atat intre nori cat si intre nori si pamant, lovind direct o retea de 110 kV desi acesta este protejata printr-un paratraznet orizontal (conductor de garda).

Internetul abunda de poze spectaculoase ale unor traznete care de cele mai multe ori „nu respecta regulile”

Regulile la care ma refer sunt: intensitate relativ mica a descarcarii, un singur canal de descarcare, propagare pe caile deja protejate la supratensiuni atmosferice, inducerea de tensiuni de traznet in limita tensiunilor de tinere la care au fost dimensionate protectiile sau receptoarele electrice.

In imaginea de mai sus aveti principalele tipuri de fovituri de traznet si  cai de propagare a supratensiunilor asociate.

Scopul acestui articol este de constientizare a riscurilor aparitiei supratensiunilor atmosferice si asupra  limitelor sistemelor de protectie la supratensiuni de origine atmosferica.

O realitate in Romania o constituie in fapt inexistenta cvasigeneralizata a protectiilor la supratensiuni de origine atmosferica in instalatiile interioare. Poate gresesc dar apreciez ca peste 95% din instalatiile interioare nu sunt protejate la supratensiuni atmosferice.

Foate multe supratensiuni care se propaga pe retele electrice se si „sting” pe retelele de distributie protejand instalatiile consumatorilor racordate la aceste retele. In cazul retelelor electrice aeriene tensiunea de tinere limitata la supratensiuni a izolatiei asigura cai de descarcare a energiei traznetului in lungul retelei. Pe timpul furtunilor cu descarcari electrice sunt de notorietate penele de curent de cele mai multe ori de scurta durata.

Cu tot disconfortul creat de intreruperea alimentarii cu energie electrica putem avea o mica bucurie daca ne gandin ca in fapt reteaua de distributie ne-a protejat impotriva supratensiunilor  atmosferice!

Majoritatea acestor intreruperi in alimentarea cu energie electrica se datoreaza supratensiunilor atmosferice care se induc in retelele electrice si care determina conturnarea izolatiei insotita de curenti de descarcare pe care protectiile ii „vad” ca si curenti de scurtcircuit. Dupa descarcarea undei de supratensiune rigiditatea dielectrica a izolatiei se restabileste si linia respectiva (de 20 kV sau 110 kV) poate fi repusa sub tensiune prin manevre sau printr-o automatizare (reanclasare automata rapida) reluandu-se alimentarea normala cu energie electrica a consumatorilor.

In statiile de transformare respectiv la intrarea in posturile de transformare aeriene si ocazional pe traseul liniilor electrice aeriene (LEA) 20 kV sunt montate descarcatoare cu coarne sau mai nou cu oxid de zinc care au menirea sa protejeze acipamentele scumpe din statiile si posturile de transformare asigurand puncte suplimentare, celor mentionate mai sus, de descarcare la pamant a supratensiunilor atmosferice.

In cazul retelelor electrice aeriene stradale de joasa tensiune acestea au o capacitate intrinseca ridicata de protectie la supratensiuni atmosferice prin tensiunea de tinere redusa la supratensiuni astfel incat de cele mai multe ori nu este necesara montarea unor protectii suplimentare. Conturnarea/strapungerea izolatiei retelei stradale asigura calea de scurgere spre pamant a undei de supratensiune limitand pagubele.

Tinand cont ca in cazul retelelor electrice aeriene stradale de distributie publica, noi sau modernizate, se trece pe scara tot mai larga la realizarea retelelor electrice cu conductoare torsadate se monteaza de regula la primii stalpi de iesire in posturile de transformare protectii la supratensiuni atmosferice constand in descarcatoare cu oxizi de zinc. Aceste descracatoare  au in principal scopul de evitare a cazurilor de strapungere a izolatiei conductoarelor torsadate intrucat sunt distrugeri ireversibile a caror reparare dureaza mai mult perturband alimentarea cu energie electrica a consumatorilor pe durate mai mari.

Retele de distributie in cablu au un grad de autoprotectie sportit la supratensiuni insa de fiecare data acesta „autoprotectie” este insotita de strapungeri locale ale izolatiei cablului care presupun reparatii prin indepartarea zonei avariate si inlocuirea portiunii defecte cu cablu nou care se mansoneaza cu capetele „sanatoase” ale cablului existent.

Schema protectii STA 1

Contrar perceptiei comune cele mai multe supratensiuni nu ajung in instalatia interioara dinspre reteaua electrica de distributie ci prin inductie urmare a loviturilor indirecte de traznet care se produc in vecinatatea localitatii, pe teritoriul localitatii, in paratraznete sau intre nori.

Din punctul meu de vedere ar trebui promovate mai intens necesitatea protectiei instalatiilor interioare la supratensiuni atmosferice dar si la supratensiuni de frecventa industriala. Pe langa actiuni de informare a opiniei publice sau chiar de educare prin sistemul primar de invatamant eforturile ar trebui dublate de reglementari dedicate instalatiilor interioare care reglementari in acest moment sunt destul de vagi si permisive.

Schema protectii STA 2

Subiectul compatibilitatii electromangnetice a instalatiilor interioare si a receptoarelor electrice din cladiri cu retelele de distributie publica este unul de complexitate ridicata. Va recomand sa cititi pe blog si alte articole care trateaza diferite aspecte ale competibilitatii electromangentice si in special ale protectiilor la supratensiuni.

Stoian Constantin

Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

– Supratensiunile atmosferice o prezentare agreabila pentru aprofundarea subiectului

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Impact of Floating Neutral in Power Distribution

Informatia salveaza vieti!

Delimitarea raspunderii!

 

 

Supratensiunile atmosferice in viziunea lui Klaxxi

18/05/2011

Klaxxy

Klaxxi ne ofera un interesant articol legat de supratensiunile care pot aparea in instalatiile electrice:

Klaxxy, supratensiuni in instalatiile electrice

Mie mi-a placut articolul. Sper ca va fi bine apreciat si de Dv!

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni atmosferice

12/01/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

In imaginea urmatoare avem schema electrica a BMPM asa cunm este ea data in anexa 3 a specificatiei tehnice ST3/2003, revizia 3, editata de SC Electrica Bucuresti. Am inclus in imagine si un text cu informatiile esentiale legate de functia BMP de protectie la supratensiuni de frecventa industriala

schema electrica a BMPM

In conformitate cu ST3/2003 BMPM trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor functii:

  • racordarea instalatiei de utilizare aconsumatorului la instalatia de alimentare cu energie electrica
  • masurarea energiei electrice active (avem aici o limitare care nu erea neaparat necesara si care in conditiile agentilor economici si chiar al unor gospodarii casnice aduce pierderi OD prin scaparea de sub control a energiei reactive, problema are o solutie tehnica care vine din partea contoarelor alectrice monofazate electronice care la un gabarit compatibil cu spatiul din BMPM asigura si posibititatea masurarii energieie reactive).
  • protectia la suprasarcina, scurtcircuit si la curenti diferentiali reziduali a coloanei generale de alimentare cu energie electrica a consumatorului
  • protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa a circuitelor si echipamentelor montate in cutia BMPM , aflate in mod normal sub tensiune
  • posibilitatea realimentarii de catre consumator in cazul actionarii protectiilor la un curent de defect in sinstalatiile acestuia
  • posibilitatea citirii contorului sau, daca este cazul, intreruparii alimantarii cu energie electrica de catre furnizor, independent de prezenta consumatorului (asta este valabil doar daca BMP este pus la limita de proprietate cu acces la BMP din exteriorul poprietatii)
  • protectia impotriva sustragerilor de energie electrica si a deteriorerii echipamentului prin actiunea unor persoane rau intentionate sau neavizate (si nu prea insistente !!)

Acestea sunt cerintele. Despre protectia diferentiala am discutat. In acest articol doresc sa ne oprim asupra cerintei din ST3/2003 privind protectia la supratensiuni de frecventa industriala.

Pentru a lucra ordonat este necesar sa prezentam capitolul 2.2.2.2 din ST3/2003 referitoare la cerintele impuse modulului voltmetric cauia i se mai spune si DPST:

  • poate sa fie incorporat in intreruptor de bransament sau ca modul separat
  • sa aiba buton de reset/test
  • tensiunea nominala de izolare 660 V ca
  • sa nu functioneze la varfuri de tensiune de 300 V, 50 ms, datorate supratensiunilor de comutatie
  • sa functioneze la o tensiune de alimentare Ua: 50…400 V cu un timp de declansare ≤ 0.2s (secunde) si anume:
    • sa functioneze la o tensiune de 270 V ± 10 V
    • sa functioneze la o tensiune de retur pe nul da 50 V ± 5 V
    • sa functioneze la inversarea fazei cu nulul de lucru
    • sa functioneze la intreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau in situatia unei prize auxiliare necorespunzatoare
  • in toate situatii le in care modulul voltmetrica a lucrat (a comandat ) si a determinat declansarea disjunctorului, functionarea (DPST) va fi semnalizata optic prin stegulet mecanic sau LED
  • dispozitivele de protectie care se monteaza in amonte de contactele (de retea ale) intreruptorului, vor fi prevazute cu protectii la defectele interne
  • in cazul in care se utilizeaza schema TN (cea mai des intalnita in retelele stradale) modulul voltmetric necesita o priza auxiliara de impamantare ( Rpa, priza tehnologica) prin care circula un curent < 5A si care se va executa respectand urmatoarele cerinte
    • legatura intre priza si modulul voltmetric se va face printrun conductor de Cu multifilar cu sectiunea minima de 2.5 mmp
    • iesirea conductorului din BMP se va face printro presetupa
    • conductorul va fi protejat cu tub PVC intre BMP si priza
    • legatura la priza se admite sa se execute si prin surub (STAS 12604/4 si STAS 12604/5)
    • valoarea prizei auxiliare de impamantare va fi specificata de producatoul modulului voltmetric
    • producatorul va livra priza auxiliara de impamantare, odata cu BMPM
  • tensiunea maxima admisa pe priza tehnologica auxiliara, in regim normal sau la intreruperea nulului sa nu fie mai mare de 50 V
  • se interzice suntarea contactelor intreruptorului prin legarea gresita a modulului Voltmetric

Sa presupunem ca BMPM realizeaza toate conditiile impuse de ST3/2003. In aceste conditii atata timp cat modulul DPST este supus la supratensiuni mai mici de 660 V el isi face misiunea ori de cate ori la bornele BMPM apare o tensiune >270 V comanda deconectarea intreruptorului din BMPM si receptoarele electrice alimentate din acest BMPM vor fi protejate.

Analizand prevederile standardului care reglementeaza parametrii de calitate ai energiei electrice SR EN 50160/1998 in retelele electrice pot aparea supratensiuni atmosferice si/sau de comutatie de pana la 6 kV.  Constatam ca imunitatea DSPT la supratensiuni este limitata la cca 10% din nivelul supratensiunilor atmostefice si/asu de conutatie din retelele electrice. Prin urmare DSPT isi face misiunea pana la primele descarcari electrice in apropierea retelei electrice stradale cand DSPT se defecteaza.

Dovada acestei stari de fapt o constituie mmile de DSPT-uri anulate si/sau defecte din BMPM-urile aflate in exploatare. Dupa parerea mea cel putin 40% din DSPT-urile montate in BMP-uri sunt defecte si/sau anulate.

De fiecare data se repeta scenariul:

  • declansari repatate ale BMP = disconfort si pierderi pentru clientii OD ,
  • reclamare deranjament,
  • deplasare tura de servire operativa (SO) = costuri neperformante pentru OD + imobilizare tura SO = coada de asteptare pentru alte interventii SO la care stau constructorii si/sau clientii OD = insatisfactii, disconfort si pierderi
  • anulare DPST, daca prin exceptie tura SO are la dispozitie un DPST nou atunci il va inlocui pe cel vechi si ciclul se va relua la prima ploaie cand in sfarsit DSPT va fi anulat.

Prin urmare blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni devine o afirmatie suparator de adevarata. Solutia problemei este simpla. Modificarea ST3/2003 prin introducerea cerintei ca DPST sa aiba o imunitate electromagnetica la supratensiuni atmosferice si/sau de comutatie cel putin egala cu a intreruptorului din BMPM. in aceste conditii DSPT nu va mai fi punctul slab al BMPM iar acesta isi va face timp indelungat functia de protectia la supratensiunile de frecventa industriala care insotesc ruperile de conductoare de nul din retelele stradale.

In conditiile in care ST3 se va modifica in sensul celor enuntate mai sus este de asteptat ca pretul acestuia sa creasca dar vom avea protectia dorita iar OD si clientii lor vor fi feriti de multe neplaceri si pagube!

Probabil ca daca se va face o analiza la OD se va constata o paradoxala crestere, an de an, a numarului de deranjamente desi se fac tot mai multe modernizari si se monteaza tot mai multe BMPM-uri.  Paradoxul se explica prin incompatibilitatea unor instalatii interioare cu protectia diferentiala din BMPM dar si prin imunitatea redusa a DPST la supratensiuni atmosferice si de comutatie.

Dupa cum s-a demonstrat mai sus de calitatea BMP depinde atat rentabilitatea OD cat si  calitatea seviciului de distributie. Sunt necesare decizii urgente privitoare la soarta DPST. Una din aceste decizii poate fi chiar renuntarea la acest modul voltmetric si implicit la priza de pamant auxiliara si la functiile BMP legate de acest modul voltmetric. Va rezulta un BMP cu mai putine functii dar mult mai fiabil si evident ceva mai ieftin (!!). Ramane ca OD si clientii lor sa-si gestioneze fiecare cum poate consecintele intreruperilor de nul atunci cand ele se vor produce!