Posts Tagged ‘Stoian Constantin’

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2013

12/04/2013

SGC 2010 Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2013:

ElectricieniProbleme 2011

ElectricieniTematica2013

ELECTROTEHNICA, MASINI SI RETELE ELECTRICE

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Anunțuri

Istorie Regulamentul de racordare la retelele electrice – proiect _ informatii actualizate 09.07.2013

30/03/2013

SGC 2010

Actualizare 1 => 09.07.2013 

Pe stie ANRE s-a publicat sinteza onservariilor si textul actualizat al proiectului de regulament si urmatorul anunt:

„Ca urmare a analizarii propunerilor si observatiilor primite la documentul de discutie Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, publicat pe site-ul ANRE in data de 29.03.2013 cu termen de primire observatii 30.04.2013, au fost elaborate urmatoarele documente:

  • Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, faza proiect, elaborat ca urmare a propunerilor si observatiilor primite, cu evidentierea modificarilor efectuate fata de documentul de discutie;
  • Sinteza propunerilor si observatiilor la documentul de discutie.
Invitam partile interesate la o intalnire ce va avea loc la sediul ANRE in data de 15.07.2013 ora 12, pentru discutarea documentelor mentionate mai sus.
Va rugam sa transmiteti o confirmare de participare la intalnire prin e-mail la adresa: cristina.pirvu@anre.ro, pana la data de 12.07.2013.”
Sinteza observatii DD-RR_publicat site
Proiect REG. RAC_modif_publicat site
Textul initial al articolului:

ANRE initiaza  actualizare a regulamentului de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public. Pe site http://www.anre.ro a fost publicat proiectul noului regulament.

Regulamentul de racoradre la retelele electrice_document de discutie

Nota de prezentare si motivare RR_1

Aveti mai jos nota de prezentare si motivare a modificarilor principale care se intentioneaza sa fie aduse Regulamentului de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public  publicata pe site ANRE. Voi insera comnetariile mele despre aceste modificari:

 

Proiectul propus reprezintă forma revizuită a Regulamentului privind racordarea Utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 90/2008.

În continutul documentului de discutie au fost operate modificări necesare armonizării acestuia cu prevederile Legii energiei electrice si a gazelor naturale Nr.123/2012 (Lege), precum si modificări rezultate din experienta de aplicare a Regulamentului în vigoare si din evolutia din ultima perioadă a numărului si tipului de cereri de racordare la retelele electrice.

Principalele completări si modificări aduse Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 90/2008, sunt:

  1.  Obligatiile operatorului de transport si de sistem, operatorilor de distributie titulari de licentă, proprietarilor de retele de distributie de a asigura racordarea utilizatorilo

S-a precizat faptul că operatorul de transport si de sistem, operatorii de distributie concesionari, precum si orice persoană care detine o retea electrică de distributie proprie amplasată pe domeniul public si care era existentă la data intrării în vigoare a Legii, au obligatia să asigure racordarea instalatiilor utilizatorilor, în conditiile prevăzute de Regulament.

Comentariu 1 SGC

In principiu este OK acesta prevedere doarece in anumite zone din neatentia/nepriceperea OD coroborata cu insistenta utilizatorilor s-a ocupat domeniul public cu retele in gestiunea utilizatorilor fiind foarte dificila asigurarea conditiilor de racordare pentru alti utilizatori.

Vor fi probleme legate de atitudinea unor proprietari de capacitati energetice si respectiv cu decontarea pierderilor si/sau intretinerea instalatiilor. In conditiile in care proprietarul capacitatii energetice cu isi aproba tarife de distributie si/sau nu isi onoreaza obligatiile de intretinere pot aparea probleme.

Un alt aspect este legat de legalitatea ocuparii anumitor amplasamente cu capacitati energetice apartinand utilizatorilor. Exista suficient de multe cazuri in care s-a mers pe minima rezistenta in ceea ce priveste avizele/acordurile si uneori chiar autorizatia de construire

Continuare text ANRE

Astfel, detinătorul unei retele de distributie ce nu este amplasată pe domeniul public are obligatia de a asigura accesul (în sensul utilizării retelei) pentru utilizatorii deja racordati, insă nu are obligatia de a racorda orice nou utilizator (o poate face, dacă doreste, în conditiile respectării prevederilor Regulamentului).

2.      Certificatul de racordare

 În avizul tehnic de racordare (ATR) sunt precizate de către operatorul de retea conditiile de racordare la reteaua electrică a unui loc de producere si/ sau de consum. Conform Regulamentului aprobat prin HG 90/2008:

  •  în cazul unui loc de producere sau de consum permanent, ATR este valabil pe perioadă nedeterminată, dacă nu se modifică datele locului de producere sau de consum ori datele utilizatorului;
  •  ATR este anexă la contractul de racordare, pe perioada realizării racordării la reteaua electrică;
  •  ulterior racordării, ATR este anexă la contractul de distributie sau transport si/sau de furnizare.

Se propun următoarele modificări: 

  • Certificarea îndeplinirii conditiilor de racordare la retea, prevăzute în avizul tehnic de racordare valabil, se realizează prin emiterea certificatului de racordare de către operatorul de retea; După:
    • punerea în functiune a instalatiei de racordare,
    • depunerea dosarului instalatiei de utilizare,
    • în cazul producătorilor, efectuarea probelor care atestă conformitatea cu conditiile tehnice de racordare prevăzute de normele tehnice,

Operatorul de retea emite certificatul de racordare, înainte de punerea sub tensiune finală a instalatiei de utilizare.

  •  Certificatul de racordare se emite gratuit de către operatorul de retea, fără să fie necesară o cerere în acest sens din partea utilizatorului.
  •  Certificatul de racordare este anexa tehnică a contractului de furnizare si/ sau de retea (distributie sau transport).
  •  Certificatul de racordare nu este emis pentru un anumit titular, ci este asociat locului de producere sau de consum.
  •  Nu este necesară actualizarea certificatului de racordare la schimbarea denumirii utilizatorului sau la schimbarea titularului locului de producere sau de consum.
  •  valabilitatea ATR încetează la emiterea certificatului de racordare pentru puterea finală aprobată prin ATR.

 

Actualizarea certificatului de racordare

 În situatia solicitării actualizării certificatului de racordare, operatorul de retea:

A)    actualizează certificatul de racordare, în cazul în care modificările intervenite la locul de producere sau de consum, care au generat solicitarea, permit continuarea utilizării retelei electrice în aceleasi conditii de racordare, fără a fi necesară indeplinirea în prealabil a unor conditii suplimentare;

B)     emite un aviz tehnic de racordare, în cazul în care cererea utilizatorului nu poate fi acceptată decât după îndeplinirea unor conditii tehnico-economice de racordare la retea suplimentare.

 Comentariu 2 SGC

In principiu ideea este corecta. Totusi se putea si fara introducerea unui nou document. Cresc costurile pentru OD pentru emiterea noului document. Iar in cazul in care apare alt utilizator OD este nevoit sa verifice daca utilizatorul precedent a respectat regulile si nu a afacut modificari ale capacitatilor energetice care au facut obiectul unui certificat de racordare. Aceste verificari sunt facute din nou pe costurile OD. In practica sunt foarte multe cazuri in care proprietarii capacitatilor energetice racordate le RED nu respecta regulile: fac modificari, racordeaza sunconsumatori nedeclarati, nu asigura intretinerea capacitatilor energetice pe care le au in proprietate!

Continuare text ANRE

3. Constituirea de garantii financiare în favoarea operatorului de retea, de către persoanele juridice, titulari de ATR pentru locuri de producere cu o putere totală aprobată pentru evacuare mai mare de 1 MW

  •  Valoarea si forma garantiei se înscriu în avizul tehnic de racordare si în contractul de racordare;
  •  garantia se constituie de către utilizator în termen de maximum 3 luni de la emiterea ATR;
  •  Operatorul de retea execută garantia constituită de utilizator, în conformitate cu prevederile contractului de racordare, în situatiile în care respectivul utilizator nu isi îndeplineste oricare din următoarele obligatii asumate prin contractul de racordare:

A)    utilizatorul nu achită tariful de racordare în conditiile si la termenele stabilite în contractul de racordare;

B)    utilizatorul nu realizează instalatia de utilizare si nu predă operatorului de retea documentatia de executie a instalatiei de utilizare, până la data prevăzută în contractul de racordare.

  •  garantia încetează la terminarea contractului de racordare sau la rezilierea acestuia, ori la încetarea valabilitătii avizului tehnic de racordare care contine valoarea si forma respectivei garantii;
  •  Sumele încasate ca urmare a executării garantiilor financiare se constituie venit din contributii financiare al operatorului de retea, ce poate fi utilizat numai pentru finantarea ori cofinantarea lucrărilor de întărire a retelelor electrice de interes public, necesare racordării producătorilor de energie electrică. Lucrările de intărire finantate în acest mod trebuie să fie cuprinse în planul de investitii al operatorului de retea, aprobat în prealabil de autoritatea competentă.

 Comentariu 3 SGC:

Interesanta idee. Sunt curios cum se va aplica! Realizez ca acesta garantie vine sa previna blocarea accesului la RED/RET in zonele cu capacitate de distributie/transport limitata dorite de mai multi utilizatori!

Continuare text ANRE

4. Suportarea costurilor generate de racordarea de noi utilizatori sau ca urmare a schimbării caracteristicilor energetice initiale ale utilizatorilor existenti, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente

 

– lucrări de modificare ori deviere a instalatiilor electrice existente ale operatorului de retea, rezultate din avizul de amplasament

  •  lucrările de modificare ori de deviere a instalatiilor electrice existente ale operatorului de retea, rezultate din avizul de amplasament se fac pe cheltuiala utilizatorului (cel care a generat modificarea);
  •  de regulă, aceste lucrări se fac de către operatorul de retea ca titular de investitie, printr-un contract încheiat cu utilizatorul (similar contractului de racordare), în conformitate cu Metodologia de emitere a avizelor de amplasament ;
  •  prin exceptie, dacă din lucrările de modificare ori de deviere a instalatiilor electrice de distributie existente rezultă capacităti energetice noi, acestea vor fi preluate de operatorul de distributie în conditiile Legii (Conform metodologiei de Preluare a capacitătilor aprobată de ANRE);
  •  Utilizatorul încheie în favoarea operatorului de retea conventii pentru exercitarea de către operatorul de retea a drepturilor de uz si de servitute asupra terenurilor afectate si suportă contravaloarea indemnizatiilor si despăgubirilor stabilite în conventii;
  •  utilizatorul care a generat mutarea are obligatia să obtină pe cheltuiala sa, în numele operatorului de retea, dreptul de proprietate sau de folosintă asupra terenurilor pe care urmează a fi amplasate instalatiile electrice deviate;
  •  s-a eliminat obligatia utilizatorului de a obtine avizele si acordurile solicitate prin certificatul de urbanism în vederea emiterii autorizatiei de construire sau de desfiintare pentru lucrarea de deviere ori de mutare, fiind instalatia operatorului de retea.

 

– lucrări de întărire a retelei electrice în amonte de punctul de racordare, pentru crearea

Conditiilor tehnice necesare racordării unui utilizator

A)    Producătorii contribuie la finantarea lucrărilor de întărire, cota de participare fiind inclusă în tariful de racordare (reglementat), stabilit conform Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare;

B)    Realizarea lucrărilor de întărire necesare pentru racordarea unui loc de consum se face de către operatorul de retea si pe cheltuiala acestuia. Dacă pentru racordarea unui loc de consum sunt necesare lucrări de întărire si operatorul de retea nu are programată investitia într-un orizont de timp acceptabil pentru utilizator, consumatorul poate finanta lucrările. În acest caz, operatorul de distributie va returna cheltuielile efectuate pentru întărirea retelei de distributie, printr-o modalitate convenită între părti (asigurându-se astfel despăgubirea clientilor pentru capacitătile energetice de distributie rezultate). În contractul de racordare se prevăd costul lucrărilor de întărire care se suportă de către utilizator si modalitatea de returnare a acestor cheltuieli de către operatorul de distributie.

Comentariu 4 SGC

Prevederea este inrobitoare pentru OD desi in anumite limite este justificata! Se va abuza de acesta prevedere. In foarte multe cazuri intreprinzatorii vor face OD parte la „aventurile lor investitionale”.

Mie mi se pare ca un investitor care are incredere in idea lui de afacere trebuie sa isi cuprinda in planul de afaceri si sumee necesare alimentarii cu ee. Daca afacerea esueaza asta e! Noua reglemetare transfera asupra OD o parte din costurile pe care ar fi trebuit sa le suporte intreprinzatorii pt ideile lor de afaceri. OD suporta si in final aceste costuri se vor reflecta in tariful de racordare si vor fi platite de toti ceilalti utilizatori ai RED.

Si asa banii de investitii sunt limitati fata de necesitatile de modernizare a RED. Noua prevedere ii va face si mai putini!

Continuare text ANRE

– lucrări pentru realizarea instalatiei de racordare = instalatia cuprinsă între punctul de racordare si punctul de delimitare:

  •  se suportă de către utilizator prin tariful de racordare ce se achită operatorului de retea.

 

5. Introducerea unei noi etape în procesul de racordare, punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare în scopul realizării probelor de punere în functiune a instalatiilor de utilizare si/ sau a receptoarelor ori a generatoarelor

  •  Punerea sub tensiune pe perioada de probe se face la solicitarea utilizatorului, cu scopul si strict pentru perioada realizării probelor de punere în functiune a instalatiilor de utilizare si a receptoarelor/ generatoarelor, conform unui program convenit între operatorul de retea si utilizator;
  •  Pentru punerea sub tensiune pe perioada de probe trebuie încheiat în prealabil contractul pentru transportul, distributia si/sau furnizarea energiei electrice, pe perioadă determinată (pentru perioada realizării probelor de punere în functiune), având ca anexă tehnică avizul tehnic de racordare;
  •  Perioada maximă pentru mentinerea sub tensiune este 24 luni;
  • Dacă probele se finalizează cu succes, operatorul de retea mentine sub tensiune respectivele instalatii până la îndeplinirea conditiilor de punere sub tensiune finală.

Comentariu 5 SGC

Poate ca reglementarea are uneori oarecare justificare insa termenul de 2 ani este foarte mare! In plus sunt destul de multe aspecte practice nedefinite care pot da nastere la situatii periculoase. Ar trebui explicata mai pe larg mitivatia necesitatii acestei reglementari

Continuare text ANRE

6. Instalarea de generatoare la un loc de consum existent

În situatia în care utilizatorul instalează generatoare la un loc de consum existent, sunt posibile 2 cazuri:

  •  racordarea generatoarelor la instalatia de utilizare existentă:
    • cu evacuarea energiei în retea, caz în care se modifică puterea aprobată si e obligatorie actualizarea certificatului de racordare;
    • dacă energia produsă nu se evacuează în retea (se consumă local sau se stochează), de regulă nu e necesară actualizarea certificatului de racordare dar trebuie actualizat dosarul instalatiei electrice de utilizare, completându-se cu schema de racordare a generatoarelor avizată de operatorul de retea; dacă operatorul de retea constată că este necesar să includă în certificatul de racordare conditii suplimentare legate de racordarea generatoarelor, poate impune conditia ca utilizatorul să solicite actualizarea certificatului de racordare.
    •  generatoarele constituie un loc de producere separat de instalatia de utilizare a locului de consum, pentru racordarea căruia se solicită emiterea unui nou ATR.

 

7. Linia directă

În conformitate cu prevederile Legii, alimentarea prin intermediul unei linii directe este conditionată de absenta unei oferte rezonabile economic si tehnic pentru accesul la reteaua electrică de interes public.

  • Pentru racordarea prin linie directă, este necesar acordul operatorului de distributie concesionar;
  •  Acordul se solicită de către viitorul utilizator;
  • Operatorul concesionar poate refuza să dea acordul numai în cazul în care prezintă utilizatorului o solutie de racordare la reteaua de interes public, printr-o instalatie diferită de o linie directă, în conditii tehnice si economice echivalente sau mai avantajoase pentru utilizator;
  •  Modul de colaborare între factorii implicati în racordarea prin linie directă, se stabileste prin reglementare specifică.

 

8. Aspecte particulare privind racordarea locuintelor individuale cu o putere solicitată mai mică de 30 kVA

  •  solutia de racordare se stabileste prin fisă de solutie;
  •  racordarea se realizează la reteaua electrică de joasă tensiune de interes public cea mai apropiată, printr-un bransament dimensionat corespunzător puterii aprobate pentru locul de consum respectiv; eventualele lucrări de întărire a retelei, necesare pentru preluarea consumului aprobat noului utilizator se realizează de către si pe cheltuiala operatorului de distributie concesionar;
  • utilizatorii cu o putere aprobată sub 30 kVA achită tariful de racordare stabilit prin ATR sau un tarif de racordare mai mic, în situatia în care utilizatorul optează pentru un anumit executant atestat cu care negociază un pret mai bun pentru realizarea instalatiei de racordare.

 

9. Aspecte particulare privind racordarea locuintelor în zone în care nu există

Retea electrică de interes public de joasă tensiune

  •  la solicitarea autoritătilor administratiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională si de urbanism, realizarea retelei de joasă tensiune se finantează de operatorul de distributie concesionar, integral sau prin coparticiparea autoritătilor publice;
  •  evaluarea conditiilor de finantare se realizează de operatorul de distributie concesionar, conform unei metodologii aprobate de ANRE;
  •  Dacă realizarea retelei este cofinantată de OD concesionar si autoritătile publice, Autoritătile publice încheie cu OD concesionar un contract de comodat având drept obiect cota detinută din reteaua realizată, pe toată durata de viată a acesteia, cu obligativitatea comodatarului de a o mentine în stare de functionare pe costurile sale;
  •  OD concesionar poate prelua cu justă despăgubire capacitătile care constituie obiectul contractului de comodat, oricând pe durata acestuia, în conditiile stabilite prin reglementările aplicabile în vigoare.
  •  În situatia înregistrării unei cereri de racordare pentru o locuintă individuală având o putere solicitată mai mică de 30 kVA, amplasată într-o zonă în care nu există retea electrică de interes public de joasă tensiune, operatorul de distributie concesionar stabileste solutia de racordare la reteaua de distributie prin fisă de solutie si emite avizul tehnic de racordare, dimensionând instalatia de racordare corespunzător puterii aprobate pentru locul de consum respectiv. Operatorul de Distributie concesionar are obligatia să comunice viitorului client casnic, în cadrul avizului tehnic de racordare, informatii cu privire la stadiul în care se află realizarea retelei de joasă tensiune din apropierea locuintei si termenul de finalizare a respectivei investitii.

10. Aspecte particulare privind racordarea la RED a ansamblurilor de blocuri de locuinte, a ansamblurilor rezidentiale formate din locuinte individuale, în situatia în care drumurile de acces din interiorul ansablului sunt proprietate privată

  •  operatorul de distributie concesionar emite aviz tehnic de racordare pentru puterea Totală necesară; punctul de delimitare se stabileste la limita de proprietate asupra terenului dezvoltatorului, în conformitate cu prevederile legale, si cu respectarea conditiei ca tensiunea punctului de delimitare să fie egală cu tensiunea punctului de racordare;
  •  instalatia de racordare se poate realiza în etape, corelat cu etapele de finalizare a locuintelor, conform solutiei de racordare prevăzute în avizul tehnic de racordare ;
  •  Dezvoltatorul are obligatia să predea în baza unor documente justificative Operatorului de distributie concesionar reteaua de distributie din interiorul ansamblului, până la bornele de iesire din contoare/limitele de proprietate ale locuintelor din ansamblu, astfel încât viitorii clienti casnici din ansamblu să poată beneficia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de serviciul universal la nivelul de calitate prevăzut în standardul de performantă referitor la serviciul public de distributie;
  • Operatorul de distributie concesionar preia reteaua de distributie cu despăgubire, in conditii de eficientă economică conform prevederilor legale; valoarea mijloacelor fixe preluate se include în baza reglementată a activelor, recunoscută de ANRE;
  • Este interzisă alimentarea clientilor casnici individuali din ansamblu utilizând instalatiile electrice realizate pentru racordarea organizării de santier necesare construirii locuintelor ; operatorul de distributie concesionar are obligatia să verifice dacă sunt respectate aceste prevederi si, în situatia în care constată incălcarea acestora, să deconecteze instalatia de racordare a organizării de santier, cu informarea imediată a autoritătii competente.

 

11. Aspecte particulare privind racordarea la RED a zonelor industriale, comerciale sau de servicii comune

  •  punctul de delimitare se stabileste la limita de proprietate asupra terenului dezvoltatorului, în calitate de utilizator si cu respectarea conditiei ca tensiunea punctului de delimitare să fie egală cu tensiunea punctului de racordare;
  • dezvoltatorul zonei realizează instalatiile din aval de punctul de delimitare si devine proprietarul unei retele de distributie de interes public;
  • reteaua de distributie din incinta zonei constituie de regulă un sistem de distributie inchis.

 

12. Aspecte particulare privind racordarea locurilor de producere la retelele electrice cu tensiunea mai mare sau egală cu 110 kV (prin statii electrice)

  •  Punctul de delimitare se stabileste în aval de bara cu tensiune inferioară din cadrul statiei electrice, în celula de linie din statie plecare către utilizator. Astfel, statia de transformare este detinută de OTS sau de OD concesionar. Statia este instalatie de racordare si utilizatorii care se racordează ulterior plătesc compensatie primului utilizator, care a suportat costurile.
  •  Similar, în situatia în care, urmare a înregistrării mai multor cereri de racordare pentru locuri de producere diferite, din studiul/ studiile de solutie rezultă o solutie de racordare comună ce prevede realizarea unei statii de transformare comune, punctele de delimitare se stabilesc astfel încât bara cu tensiune inferioară din cadrul statiei electrice să fie situată în amonte de punctul de delimitare. Statia de transformare se dimensionează pentru evacuarea puterii totale rezultate din însumarea puterilor aprobate fiecărui loc de producere. Costul pentru realizarea instalatiei de racordare comune se împarte proportional cu puterile aprobate locurilor de producere individuale. Operatorul de retea emite aviz tehnic de racordare pentru fiecare loc de producere, pentru puterea aprobată acestuia, cu prevederea solutiei de racordare stabilite prin studiul de solutie.

Stabilirea punctului de delimitare în aval de bara cu tensiune inferioară a statiei, respectiv pe plecările către locurile de producere racordate la bara statiei, prezintă următoarele avantaje:

  •  OTS sau OD concesionar emite avize tehnice de racordare pentru locurile de producere racordate la retea;
  •  OTS sau OD concesionar este operator de măsurare pentru locurile de producere;
  •  OTS sau OD concesionar asigură conducerea prin dispecer până la nivelul fiecărei centrale în parte (asigură accesul la retea).

Pentru cazurile existente:

  •  Dacă cererea de racordare a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului, dar nu s-a emis ATR, se aplică prevederile de mai sus.
  • statiile existente cu tensiunea superioară mai mare de 110 kv, care deservesc mai mult de un utilizator si nu sunt detinute de OTS, vor fi preluate de OTS prin contract de comodat. Similar, în situatia unei statii de transformare cu tensiunea superioară mai mare de 110 kV ce este detinută de unicul producător racordat, la inregistrarea unei noi cereri pentru racordarea unui loc de producere sau de cConsum pe bara cu tensiune inferioară a respectivei statii de transformare, proprietarul statiei electrice va încheia cu operatorul de transport si de sistem un contract de comodat având drept obiect statia de transformare, pe toată durata de viată a acesteia, cu obligativitatea comodatarului de a o mentine în stare de functionare pe costurile sale.

 

13. Valabilitatea avizelor tehnice de racordare

  • ATR îsi încetează valabilitatea dacă în maximum 3 luni de la emitere utilizatorul nu constituie garantia financiară prevăzută în aviz;
  • s-a prevăzut un termen mai mare pentru oferta de racordare, fără posibilitate de prelungire; ATR îsi încetează valabilitatea dacă în maximum 12 luni nu se încheie contractul de racordare.

 

14. Actualizarea avizelor tehnice de racordare

  • poate fi actualizat orice ATR valabil;
  •  avizul emis nu îsi încetează valabilitatea la aparitia unor modificări; prin actualizare, continutul avizului se corelează cu datele actuale.

 

15. Alte modificări si completări:

  • S-a eliminat studiul de solutie din lista documentatiei ce trebuie anexată cererii de racordare si s-a introdus unui termen maxim pentru operatorul de retea pentru transmiterea unei oferte de contract pentru elaborarea studiului de solutie;
  •  S-a prevăzut un termen maxim pentru operatorul de retea pentru semnarea contractului de racordare;
  • Contractele de proiectare si/ sau executie vor respecta prevederile unui ghid de continut aprobat de ANRE;
  • S-a introdus unui termen maxim pentru operatorul de retea pentru punerea sub tensiune finală a instalatiei de utilizare;
  •  Pentru operatorii de distributie s-a introdus conditia de a realiza centre proprii de relatii cu clientii, separat de centrele de relatii cu clientii ale furnizorului de ultimă optiune;
  • S-a prevăzut avizarea de către ANRE a procedurilor proprii de racordare ale operatorilor de retea, care contin prevederi referitoare la utilizatori; Avizarea permite verificarea modului de organizare a activitătii operatorilor de retea privind racordarea, în scopul îmbunătătirii acesteia si reducerii termenului de racordare.

CPT, schimbarea transformatoarelor subancarcate!

27/03/2013

SGC 2010 Reducerea CPT-ului ar trebui sa fie pentru fiecare operator de distributie un obiectiv strategic avand in vedere ca vorbim de componenta cu ponderea cea mai mare in costurile operationale. „Rotirea transformatoarelor” in posturile de transformare pentru „optimizarea incarcarii” este una din masurile la care se apeleaza destul de des.

De cele mai multe ori, in cazul transformatoarelor subincarcate, referinta sunt pierderile de mers in gol. Din acesta perspectiva este dorit pentru locatia respectiva un transformator cu o purete nominala cat mai mica pt a avea implicit o pierderi de mers in gol cat mai mici.

Alteori se adauna inca un element de „optimizare”: incarcarea maxima a noului transformator sa fie de cca 80%

Acolo unde exista, salut preocuparile pentru reducerea CPT. In materie de pierderi in transformatoare deciziile ar trebui luate comparand curbele de pierderi ale transformatoarelor in stransa legatura cu o prognoza aspra curbei de sarcina.

Atunci cand pierderile de mers in gol sunt singurul criteriu dupa care se judeca eficienta rotirii transformatoarelor decizia poate fi gresita!

In situatia in care se pune problema achizitionarii unui transformator nou pe langa curba de sarcina, pierderile de mers in gol si in sarcina in ecuatie intra si costul transformatorului.

In tabelul urmator avem puterile nominale ale transformatoarelor care dau invelitoarea de pierderi mimime pentru diverse praguri de sarcina:

S
[kVA]
Sn trafo_pierderi minime
[kVA]
20-40 100
40-50 160
50-100 250
100-170 400
170-280 630
280-1000 1000

In figura urmatoare avem curbele de pierderi pentru transformatoarele uzuale 20/0,4 kV

Curbe de pierderi tranformatoare 16-1000 kVA

Bibliografie:

Laurian Preda, Iulius Heinrich, Pavel Buhus, Dumitru Ivas, Petru Gheju, Statii si posturi electrice de transformare, Editura Tehica, Bucuresti 1988

Contantin Bala, Masini electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982

Alexandru Curelaru, Probleme de statii si retele electrice, Editura Scrisul Romanesc, Craiova 1979

Marin Bercovici, Arie A Arie, Alexandru Poeata, Editura Tehnica, Retele electrice – Calcul electric, Editura Tehnica, Bucuresti 1974

Stoian Constantin, Formulele pentru calculul parametrilor schemei electrice echivalente a transformatoarelor cu doua infasurari  www.stoianconstantin.wordpress.com, 2009

Balaurescu D, Eremia M, Imbunatatirea factorului de putere, Editura Tehnica 1985

ANRE Romania Ord 24 06PROCEDURA rev I – calcul pierderi trafo,  2006

ANRE Moldova calculul pierderilor de energie electrica activa şi reactiva, 2007

Istorie – Informatii generale examen de autorizare electricieni Primavara 2013

26/03/2013

SGC 2010   Candidatii la examenul de autorizare este necesar sa consulte relativ des site http://www.anre.ro pentru a fi la curent cu comunicatele ANRE legate de desfasurarea examenului de autorizare in sesiunea de Primacara 2013!

Sunteti aici  : : Info interes public / Info Electricieni / Informatii generale

« inapoi

Informatii generale

 

Informatii generale

 Desfasurarea activitatii de autorizare a electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice, se realizeaza de catre ANRE in baza „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice,” denumit in continuare Regulament, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 11 /2013, Publicat in MO nr. 152 din 21 martie 2013. Gasiti Regulamentul in subsolul acestei pagini.

 A.INFORMATII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA ANRE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

A1I.Inscrierea la examen

Documentele necesare pentru inscrierea la examenul de autorizare sunt:

a) Cererea de autorizare insotita de documentele Informatii Profesionale, Detaliile privind lucrarile realizate si Pagina de informatii anexate cererii de autorizare, intocmite conform Anexei 1 punctele A, B, C si D, la prezentul Regulament; (puteti regasi modelul de cerere in subsolul acestei pagini),

b) Copie a actului de identitate,

c) Copii ale certificatelor sau diplomelor care atesta calificarea profesionala,

d) Document care atesta recunoasterea certificatelor sau diplomelor de calificare profesionala pe teritoriul României, emis in conformitate cu prevederile legale pentru persoanele fizice straine,

e) Copia integrala a carnetului de munca, care sa ateste experienta profesionala in domeniul in care se solicita autorizarea, acolo unde este cazul, şi/ sau, dupa caz, a raportului per salariat din Registrul de Evidenţa a Salariaţilor comunicat la ITM;
f) Document care atesta absolvirea unui curs de pregatire teoretica in conformitate cu obligatia precizata la Art. 25) si Art. 37) din Regulament;

g) Copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare.

 II. Pentru acceptarea la examenul de autorizare:

a) Cererea de autorizare si documentele Informatii Profesionale, Detaliile privind lucrarile realizate si Pagina de informatii sunt intocmite in conformitate cu modelul prezentat in Anexa 1 punctele A, B, C si D, la prezentul Regulament,

b) Documentatia inclusa in dosar este completa,

c) Candidatul demonstreaza ca are experienta profesionala minima in domeniul instalatiilor electrice, pentru calificarea profesionala proprie, in conformitate cu prevederile Art. 30),  Art. 31) si Art. 32) din Regulament.

Pentru detalii privind conditiile de calificare si experienta profesionala, va rugam consultati Regulamentul.

 III. Organizarea si tematica examenului de autorizare

Examenele de autorizare se organizeaza, de regula, de 2 ori/an, in sesiuni de primavara si toamna. ANRE publica cu cel puţin 10 zile lucratoare inainte de data la care incep inscrierile, Anuntul privind organizarea si desfasurarea examenului.
Tematica de examen, precum si exemple de intrebari/ probleme de examene sunt publicate pe site-ul ANRE la capitolul Legislatie/ Autorizare electricieni

IV. Inregistrarea cererilor de autorizare

Cererile de autorizare insotite de documentele precizate mai sus, se transmit catre ANRE, in perioada de inscriere (stabilita pentru fiecare sesiune, conform detaliilor din Anuntul publicat de ANRE). Inregistrarea cererii si a documentelor anexate se face:
–  fie direct de solicitanti la sediul ANRE, Demisol,  Birou unic (Registratura);
–  fie se transmit prin serviciul posta catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Str. Constantin Nacu, Nr. 3, Bucuresti, Sector 2, Cod postal 020995, ROMANIA.

In Anuntul publicat de ANRE cu ocazia organizarii fiecarei sesiuni, se mentioneaza data limita de inscriere.

 V.Plata tarifului de autorizare se face:

–  fie direct la casieria ANRE pe baza facturii intocmite de Serviciul financiar-contabilitate cu ocazia inregistrarii cererii de autorizare,
–  fie prin ordin de plata in 
contul ANRE  nr. RO24TREZ7005025XXX000284 deschis la ATCPMB, CUI 11514848. In acest caz,  Serviciul financiar – contabilitate din cadrul ANRE va emite factura fiscala, dupa verificarea existentei in extrasul de cont a sumei achitate.

–  fie prin mandat postal in contul ANRE  nr. RO24TREZ7005025XXX000284 deschis la ATCPMB, CUI 11514848. Si in acest caz,  Serviciul financiar – contabilitate din cadrul ANRE va emite factura fiscala, dupa verificarea existentei in extrasul de cont a sumei achitate. 

In toate cazurile, solicitantii trebuie sa includa in dosar o copie a chitantei/ ordinului de plata/ mandatului postal.

 Tarifele in vigoare sunt: (aprobate prin Ordinul ANRE nr. 46 /2012 , MO 885 / 27.12 2012) 

Domeniul de autorizare Tarif (lei)
Pentru oricare dintre gradele de autorizare, de tip A sau de tip B 250
Pentru oricare dintre gradele de autorizare, de tip A+B 350
Pentru emiterea unui duplicat al legitimatiei de electrician autorizat 30

NU SE PERCEPE TVA

Sumele incasate de Autoritatea competenta nu se restituie:

a)candidatului care nu se prezinta la Examenul la care a fost acceptat,

b)candidatului care nu promoveaza Examenul de autorizare,

c)candidatului care a fost acceptat pentru a sustine Examenul la un grad/ tip de autorizare diferit de cel solicitat prin cererea inregistrata la Autoritatea competenta,

d)solicitantului care nu indeplineste conditiile de participare la Examen, inclus in lista intocmita dupa transmiterea completarilor şi clarificarilor solicitate de Autoritatea competenta.

Candidatul care nu poate participa la Examenul la care a fost acceptat, poate solicita Autoritatii competente,in scris, cu cel puţin 3 zile anterior datei de desfasurare a Examenului reprogramarea participarii la Examenintr-un alt centru de examinare, in cadrul aceleiasi sesiuni sau in urmatoarea sesiune de examinare organizata de Autoritatea competenta, o singura data.

Candidatul poate solicita retragerea cererii de autorizare, pâna la data publicarii listei tuturor candidatilor (solicitantii care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), prevazuta la pct. (7) din Anexa 3-3.1.1 din prezentul Regulament.

 A2 Prelungirea valabilitatii calitatii de electrician autorizat

 Prelungirea valabilitatii calitatii de Electrician Autorizat, pentru acelasi grad/ tip de autorizare, poate fi solicitata in cadrul sesiunii in care expira valabilitatea legitimatiei detinute, emiterea legitimatiei deElectrician Autorizat urmand a fi procesata in cadrul sesiunii respective.

Documentele care se depun in cazul acestei solicitari cuprind:

a) Cererea intocmita conform modelului precizat in Anexa 1 a prezentului Regulament, din continutul careia trebuie sa rezulte experienta profesionala de lucru a solicitantului, astfel cum este definita la Art. 31) din prezentul Regulament,

b) Dovada absolvirii unui curs de pregatire teoretica, având o durata de minim 20 ore,

c) Aviz corespunzator de medicina a muncii,

d) Copia chitantei de achitare a tarifului de autorizare mentionat la pct. V, care reprezinta 50 % din tariful de autorizare corespunzator legitimatiei de electrician autorizat gradul/ tipul respectiv, detinute.

INFORMATII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA ANRE DE AUTORIZARE A VERIFICATORILOR DE PROIECTE in domeniul  instalatiilor electrice

 B1 Dosarul pe baza caruia solicitantul poate obtine calitatea de verificator de proiecte trebuie sa contina urmatoarele documente:

a) cererea intocmita conform modelului prevazut in Anexa 1 la prezentul Regulament,

b) copia legitimatiei de electrician autorizat,

c) copia diplomei de studii din care sa rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, intr-unul din domeniile de studii universitare prevazute la Art. 30) CPA 6-CPA 8.1 din prezentul Regulament,

d) dovada absolvirii unui curs de pregatire teoretica, avand o durata de minim 20 ore,

e) copia chitantei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezinta 50 % din tariful de autorizare corespunzator legitimatiei de electrician autorizat tipul A, mentionat la pct. V.

B2 Prelungirea valabilitatii calitatii de verificator de proiecte

Prelungirea valabilitatii calitatii de verificator de proiecte poate fi solicitata, de regula, impreuna cu solicitarea prelungirii valabilitatii legitimatiei de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA, in cadrul sesiunii in care expira valabilitatea acesteia. Documentele necesar a fi depuse in cazul acestei solicitari cuprind:

a) cererea intocmita conform modelului precizat in Anexa 1 a prezentului Regulament, din continutul careia trebuie sa rezulte realizarea documentatiilor de proiectare pentru lucrari in domeniul supus autorizarii, in corelare cu prevederile Art. 31) din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenta a proiectelor verificate pe perioada de detinere a calitatii de verificator de proiecte, intocmit in conformitate cu modelul prezentat in Anexa nr. 8 a Regulamentului, precum si un numar minim de 5 fise aferente fiecarei documentatii verificate din aceasta perioada, intocmite in conformitate cu prevederile legale in vigoare,

b) copia legitimatiei de electrician autorizat,

c) dovada absolvirii unui curs de pregatire teoretica, avand o durata de minim 20 ore,

d) aviz corespunzator de medicina a muncii,

e) copia chitantei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezinta 50 % din tariful de autorizare corespunzator legitimatiei de electrician autorizat tipul A, mentionat la pct. V.

INFORMATII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA ANRE DE AUTORIZARE A RESPONSABILILOR TEHNICI CU EXECUTIA in domeniul  instalatiilor electrice

C1 Dosarul pe baza caruia solicitantul poate obtine calitatea de responsabil tehnic cu executia trebuie sa contina urmatoarele documente:

a) cererea intocmita conform modelului prevazut in Anexa 1 la prezentul Regulament,

b) copia legitimatiei de electrician autorizat,

c) copia diplomei de studii din care sa rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, intr-unul din domeniile de studii universitare prevazute la Art. 30) CPA 6-CPA 8.1 din prezentul Regulament,

d) dovada absolvirii unui curs de pregatire teoretica, avand o durata de minim 20 ore,

e) copia chitantei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezinta 50 % din tariful de autorizare corespunzator legitimaţiei de electrician autorizat tipul B, mentionat la pct. V.

C2 Prelungirea valabilitatii calitatii de responsabil tehnic cu executia

Prelungirea valabilitatii calitatii de responsabil tehnic cu executia poate fi solicitata, de regula, impreuna cu solicitarea prelungirii valabilitatii legitimatiei de electrician autorizat gradul IIIB sau IVB, in cadrul sesiunii in care expira valabilitatea acesteia. Documentele necesar a fi depuse in cazul acestei solicitari cuprind:

a) cererea intocmita conform modelului precizat in Anexa 1 a prezentului Regulament, din continutul careia trebuie sa rezulte realizarea documentatiilor de proiectare pentru lucrari in domeniul supus autorizarii, in corelare cu prevederile Art. 31) din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenta a lucrarilor de instalatii electrice pe care le-a coordonat tehnic pe perioada de detinere a calitatii de responsabil tehnic cu executia, intocmit in conformitate cu modelul prezentat in Anexa nr. 9 a Regulamentului, precum şi un numar minim de 5 fise aferente fiecarei lucrari de instalatii electrice coordonate in aceasta perioada, intocmite in conformitate cu prevederile legale in vigoare,

b) copia legitimatiei de electrician autorizat,

c) dovada absolvirii unui curs de pregatire teoretica, avand o durata de minim 20 ore,

d) aviz corespunzator de medicina a muncii,

e) copia chitantei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezinta 50 % din tariful de autorizare corespunzator legitimatiei de electrician autorizat tipul B, mentionat la pct. V.

INFORMATII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA ANRE DE AUTORIZARE A EXPERTILOR TEHNICI DE CALITATE SI EXTRAJUDICIARI in domeniul  instalatiilor electrice

D1 Dosarul pe baza caruia solicitantul poate obtine calitatea de expert tehnic de calitate si extrajudiciartrebuie sa contina urmatoarele documente:

a) cererea intocmita conform modelului prevazut in Anexa 1 la prezentul Regulament,

b) copia legitimatiei de electrician autorizat,

c) copia diplomei de studii din care sa rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, intr-unul din domeniile de studii universitare prevazute la Art. 30) CPA 6-CPA 8.1 din prezentul Regulament,

d) dovada absolvirii unui curs de pregatire teoretica, avand o durata de minim 20 ore,

e) copia chitantei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezinta 50 % din tariful de autorizare corespunzator legitimaţiei de electrician autorizat tipul A+B, mentionat la pct. V.

D2 Prelungirea valabilitatii calitatii de expert tehnic de calitate si extrajudiciar

Prelungirea valabilitatii calitatii de expert tehnic de calitate si extrajudiciar poate fi solicitata, de regula, impreuna cu solicitarea prelungirii valabilitatii legitimatiei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, in cadrul sesiunii in care expira valabilitatea acesteia. Documentele necesar a fi depuse in cazul acestei solicitari cuprind:

a) cererea intocmita conform modelului precizat in Anexa 1 a prezentului Regulament, din continutul careia trebuie sa rezulte verificarile de proiecte si de lucrari de instalatii electrice pentru care a avut responsabilitati directe privind calitatea, precum si contributii la inlaturarea unor neajunsuri ivite pe parcursul derularii lucrarilor pe care le coordoneaza tehnic si de care raspund, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenta a expertizelor tehnice de calitate efectuate, intocmit in conformitate cu modelul prezentat in Anexa nr. 10 aRegulamentului, precum si un numar minim de 5 fise aferente fiecarei lucrari de expertizare din aceasta perioada, intocmite in conformitate cu prevederile legale in vigoare,

b) copia legitimatiei de electrician autorizat,

c) dovada absolvirii unui curs de pregatire teoretica, avand o durata de minim 20 ore,

d) aviz corespunzator de medicina a muncii,

e) copia chitantei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezinta 50 % din tariful de autorizare corespunzator legitimatiei de electrician autorizat tipul A+B, mentionat la pct. V.

 Informatii

Tel:021-3278137,  021-3278104

Fax: 021-3278170

 


Lista de documente utile:

Model Cerere Anexa 1-candidat doc  Tip fisier: doc
0.07 MB ( 74.50 Kb)
Descarcari: 482

Model Cerere Anexa 2-angajator doc  Tip fisier: doc
0.03 MB ( 31.50 Kb)
Descarcari: 292

Ord. 11 /2013- aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte,responsabililor tehnici cu executia,precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiiData: 22.03.2013  MO 152/21.03.2013
Abroga Ord. 90/2009

Program Examen-Primavara 2013

19/03/2013

SGC 2010

Pe site http://www.anre .ro a fost publicat programul sesiunii de  Examen-Primavara 2013 pentru autorizare/reautorizare electricieni

 

ANUNT
In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si  a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice” 

ANRE organizeaza, in perioada 1.04.2013 – 12.07.2013,  sesiunea de Primavara 2013 a examenului de autorizare a electricienilor (*)  care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN, precum si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat

Programul de organizare si desfasurare:

18 martie 2013 Publicarea anuntului
01 aprilie -05 aprilie 2013 Inscrierea candidatilor
05 aprilie 2013 (data postei) Termen final de inscriere
30 aprilie 2013 Nominalizarea centrelor
17 mai 2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
20 mai – 24 mai 2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
27 mai 2013 Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
31 mai- 23 iunie 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
27 iunie 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
05 iulie 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
12 iulie 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

Nota 1: Candidatii pot depune dosarele in perioada inscrierii si fara a face dovada absolvirii cursului de pregatire teoretica, urmand ca aceasta sa fie transmisa in perioada stabilita pentru completarea dosarelor.

Nota 2Programul de organizare si desfasurare a sesiunii de Primavara 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

(*)Nota 3 Activitatea de autorizare a persoanelor fizice in vederea obtinerii calitatii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu executia, expert tehnic de calitate si extrajudiciar in domeniul instalatiilor electrice, va demara in sesiunea de toamna 2013.

Persoanele fizice carora le expiră certificatele de atestare ca verificator de proiecte, responsabil tehnic cu executia, expert tehnic de calitate si extrajudiciar in domeniul instalatiilor electrice inainte de 30 octombrie 2013 vor solicita prelungirea acestora, in conformitate cu prevederile prezentului Regulament cu 15 zile inainte de data expirarii.

 

Regulamentul de autorizare a electricienilor aprobat prin Ordin ANRE 11/13.03.2013

19/03/2013

SGC 2010 Pe site ANRE a fost publicat ORDINUL  Nr. 11 din 13 martie 2013 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice 

Fisierul poate fi descarcat utilizand acest link: Ord 11 din13.03,2013_regulamentul de autorizare a electricienilor

ORDINUL Nr. 11 din 13 martie 2013
privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice
În temeiul prevederilor art. 96 alin. (6) Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/ 2012, precum şi al prevederilor art. 9 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/ 2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. Se aprobă Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. Titularii de licenţe şi atestate acordate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, persoanele fizice, precum şi operatorii economici care desfăşoară activităţi în sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 90/ 2009 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 8 decembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 5. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

NICULAE HAVRILEŢ

 

ANEXA

Capitolul I – Cadru legislativ

Art. 1. (1) Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/ 2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012 şi ale prevederilor art. 96 alin. (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.
(2) Activităţile de proiectare şi executare a instalaţiilor electrice se realizează de către Electricieni autorizaţi şi de către personal calificat având diplomă de studii sau certificat de calificare, după caz, în domeniul electric, în cadrul operatorilor economici sub coordonarea/ supravegherea Electricienilor autorizaţi, în condiţiile prezentului Regulament.
(3) Pentru asigurarea calităţii lucrărilor de instalaţii electrice, verificarea proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe se realizează de către verificatori de proiecte şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, iar verificarea instalaţiilor electrice se realizează de către responsabili tehnici cu execuţia, precum şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, conform prevederilor prezentului Regulament.
Capitolul II – Scop
Art. 2. (1) Prezentul Regulament stabileşte condiţiile de autorizare pentru persoanele fizice care solicită obţinerea calităţii de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, incluzând:
a) procedura de autorizare pentru un tip/ grad de autorizare, precum şi trecerea la un grad/ tip superior sau diferit, pe bază de Examen,
b) procedura de autorizare pentru verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice,
c) procedura de prelungire a valabilităţii legitimaţiilor deţinute de către electricienii autorizaţi, la acelaşi grad şi tip de autorizare, emise de Autoritatea competentă, a calităţii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia, precum şi de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, fără Examen,
d) competenţele, drepturile şi obligaţiile electricianilor autorizaţi, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice,
e) condiţiile de retragere a autorizaţiei, respectiv de aplicare a sancţiunilor persoanelor fizice autorizate.
(2) Persoanele fizice autorizate în condiţiile prezentului Regulament nu sunt exonerate de obligaţiile legale ce le revin şi nu-şi pot transfera responsabilităţile către Autoritatea competentă.
Capitolul III – Domeniul de aplicare
Art. 3. (1) Prevederile Regulamentului se aplică:
a) persoanelor fizice, române sau străine, care solicită autorizarea în vederea desfăşurării, pe teritoriul României, cu respectarea actelor normative şi normelor în vigoare aplicabile în domeniul energiei electrice, a activităţilor de proiectare, executare, verificare şi de expertizare a lucrărilor de instalaţii electrice;
b) persoanelor fizice care, în desfăşurarea activităţii de operare a instalaţiilor electrice execută lucrări de mentenanţă/ întreţinere/ reparaţii curente ale acestora, ca parte componentă a activităţii de operare, cu respectarea obligaţiilor precizate la Art. 5 alin. (1) din Regulament.
(2) În situaţia prestării de servicii transfrontaliere cu caracter ocazional/ temporar, persoanele fizice stabilite în state membre, pot realiza lucrări de proiectare/ execuţie de instalaţii electrice, în baza autorizării acordate în statul membru de origine, transmiţând către ANRE copia autorizării respective, inclusiv o traducere informală a acesteia.
Art. 4. Prevederile Regulamentului nu se aplică la autorizarea personalului care desfăşoară activităţi de proiectare şi/ sau executare de echipamente electrice ori materiale destinate utilizării lor în instalaţiile electroenergetice.
Art. 5. (1) Operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice, deţinute sub orice formă de către un operator economic, se realizează de personal având calificare profesională în domeniul instalaţiilor electrice sub coordonarea/ supravegherea electricienilor autorizaţi, având gradul de autorizare corespunzător nivelului maxim de tensiune aferent capacităţii respective.
(2) Prevederile de personal menţionate la alin. (1) sunt minimale, operatorul economic care deţine sub orice formă capacităţi energetice, poate realiza operarea instalaţiilor electrice aferente acestora şi prin servicii specializate la nivelul său în acest sens.
(3) În cazul în care operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) nu au electricieni autorizaţi angajaţi, operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice se poate realiza în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu operatori economici atestaţi de ANRE, corespunzător tipului de atestat care asigură competenţe în domeniul operării instalaţiilor electrice respective.
Art. 6. (1) În vederea asigurării calităţii proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe şi a lucrărilor de montaj, verificarea acestora se realizează de către un verificator de proiecte şi/ sau în anumite situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, de către un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ambii autorizaţi ANRE, în condiţiile prezentului Regulament.
(2) În vederea asigurării calităţii lucrărilor de instalaţii electrice, verificarea instalaţiilor electrice se realizează de către un responsabil tehnic cu execuţia şi/ sau în anumite situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, de către un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ambii autorizaţi ANRE, în condiţiile prezentului Regulament
Capitolul IV – Definiţii şi abrevieri
Art. 7. În înţelesul prezentului Regulament, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
1. Autoritate competentă – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cu sediul în Bucureşti, str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, http://www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro sau orice succesor al acesteia
2. Autorizare – Activitatea de emitere a unui act tehnic şi juridic, denumit Legitimaţie, prin care se acordă unei persoane fizice dreptul de a desfăşura în condiţiile legii activităţi de proiectare, inclusiv de a oferi asistenţa tehnică la executarea lucrărilor, verificare şi/ sau de executare, respectiv de a coordona execuţia lucrărilor de instalaţii electrice.
3. Conducerea executării unei instalaţii electrice – Activitatea de coordonare organizatorică şi tehnică, de urmărire şi control, de către un Electrician autorizat, a executării unei instalaţii electrice, cu respectarea proiectelor şi a tuturor normelor în vigoare; este o componentă a activităţii de executare a instalaţiei
4. Direcţia generală – Direcţia generală Acces la Reţea şi Autorizare în domeniul energiei electrice, din cadrul Autorităţii competente.
5. Direcţia de specialitate – Direcţia Autorizare în domeniul energiei electrice, din cadrul Autorităţii competente.
6. Electrician autorizat – Persoana fizică, titulară a unei Legitimaţii emise de Autoritatea competentă, autorizată în condiţiile prezentului Regulament pentru a desfăşura, conform competenţelor acordate, activităţi de proiectare/ executare şi verificare a instalaţiilor electrice.
7. Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice – persoana fizică responsabilă pentru desfăşurarea unei activităţi complexe (care cuprinde, după caz, verificări suplimentare, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări necesare) pentru cunoaşterea stării tehnice a unei instalaţii electrice sau care stabileşte modul în care un proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.
8. Operarea/ Exploatarea instalaţiilor electrice aferente unor capacităţi energetice – Supravegherea permanentă a funcţionării instalaţiilor electrice, pregătirea şi coordonarea manevrelor, inclusiv mentenanţa acestora, realizarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit într-o instalaţie electrică, în vederea funcţionării sigure şi economice a acesteia, cu respectarea reglementărilor tehnice, de securitate şi sănătate în muncă şi în domeniul protecţiei mediului, stabilite prin legislaţia în vigoare.
9. Instalaţie electrică – Ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, de regulă amplasate într-un spaţiu comun şi operate de aceeaşi formaţie; sunt incluse partea electrică a centralelor electrice, reţelele electrice şi instalaţiile electrice de utilizare; instalaţia electrică face parte din SEN sau dintr-un sistem electroenergetic izolat.
10. Instalaţie electrică de utilizare a energiei electrice – Ansamblul de instalaţii electrice care aparţin unui client final şi sunt situate în aval faţă de punctul de delimitare de cele aferente reţelei electrice aparţinând unui operator de reţea a energiei electrice; instalaţia electrică de utilizare creează condiţiile de alimentare cu energie electrică a receptoarelor.
11. Instalaţie electrică interioară – Instalaţie electrică de joasă tensiune pentru prize şi iluminat aferentă unei construcţii, realizată în interiorul acesteia.
12. Instalaţie electrică tehnologică – Instalaţie electrică realizată în aer liber sau în interiorul unei construcţii şi destinată unei activităţi tehnologice
13. Întreprindere familială – Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, înregistrată conform prevederilor legale, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.
14. Întreprindere individuală – Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică, înregistrată conform prevederilor legale.
15. Mentenanţă – Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra structurilor, instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor aflate în operare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate.
16. Ministerul de resort – Entitatea juridică responsabilă cu elaborarea strategiei energetice naţionale şi a politicii energetice.
17. Operator economic din domeniul energiei electrice – orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie, furnizare ori cumpărare de energie electrică şi care are atribuţii comerciale, tehnice şi/sau de întreţinere legate de aceste activităţi, dar nu include clienţii finali.
18. Operator economic atestat – Persoană juridică, titular al unui Atestat valabil, acordat de către Autoritatea competentă.
19. Persoană fizică autorizată – Persoana fizică autorizată pentru desfăşurarea de activităţi economice, înregistrată conform prevederilor legale, care desfăşoară orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă.
20. Responsabil tehnic cu execuţia – Persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu implementarea sistemului de calitate în realizarea instalaţiilor electrice, care se asigură de respectarea cerinţelor de personal calificat şi de echipamente specifice, care să dea garanţia respectării exigenţelor de calitate stabilite în prevederile legale şi de documentaţia aferentă realizării lucrărilor de montaj, verificată şi aprobată.
21. Retragere a autorizării – Anularea calităţii de Electrician autorizat/ Verificator de proiecte/ Responsabil tehnic cu execuţia/ Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, cu publicarea pe site a listei persoanelor fizice asupra cărora s-au aplicat aceste sancţiuni.
22. Serviciul de specialitate – Serviciul Atestate, din cadrul Autorităţii competente.
23. Stat membru – stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European/ Elveţia.
24. Supravegherea/ coordonarea executării unei instalaţii electrice – Activitatea organizatorică şi tehnică de urmărire, de către un Electrician autorizat, a executării unei instalaţii electrice, cu respectarea proiectelor tehnice şi a tuturor normelor în vigoare; este o componentă a activităţii de executare a instalaţiei.
25. Verificator de proiecte – Persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu verificarea conţinutului documentaţiei necesare realizării instalaţiilor electrice, în conformitate cu exigenţele cuprinse în prevederile legale, care îndeplineşte următoarele atribuţii: verificarea existenţei conţinutului-cadru a documentaţiei, pe faze de proiectare, încadrarea documentaţiei în exigenţele legale inclusiv a normelor PSI, de securitatea şi sănătate în muncă, respectarea prevederilor legale cu privire la urbanism şi sistematizare, verificarea legalităţii soluţiilor adoptate în documentaţii, verificarea conformităţii documentaţiei de execuţie a lucrărilor cu reglementările legale şi tehnice specifice.
Abrevierile utilizate sunt următoarele:
1. ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei,
2. SEN – Sistem Electroenergetic Naţional,
3. PSI – Prevenirea şi stingerea incendiilor,
4. CM – Carnet de muncă,
5. CPA – Calificare Profesională Acceptabilă,
6. COR – Clasificarea ocupaţiilor din România.
Capitolul V – Tipuri de autorizări şi competenţele persoanelor fizice autorizate care desfăşoară activităţi de proiectare, executare, verificarea, precum şi expertizarea proiectelor de instalaţii electrice şi a execuţiei acestora
Art. 8. (1) Calitatea de Electrician autorizat este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 14.
(2) Calitatea de Verificator de proiecte este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 20.
(3) Calitatea de Responsabil tehnic cu execuţia este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 21.
(4) Calitatea de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice este dovedită prin legitimaţia emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Art. 22.
Art. 9. (1) Electricienii autorizaţi pentru proiectarea/ executarea/ verificarea de instalaţii electrice, pot avea, după caz, următoarele grade de autorizare: I, II, III şi IV.
(2) Pentru fiecare dintre gradele II, III şi IV sunt definite două tipuri de autorizări:
a) autorizare de tip A, pentru proiectare de instalaţii electrice;
b) autorizare de tip B, pentru executare de instalaţii electrice.
(3) În funcţie de gradul şi tipul/ tipurile de legitimaţie de electrician autorizat, o persoană fizică poate deţine simultan şi calităţile menţionate la Art. 8 alin. (2), alin. (3) şi alin.(4) în condiţiile menţionate în prezentul Regulament .
Art. 10. Autorizaţiile enumerate la Art. 9 din Regulament, conferă, în funcţie de tip şi grad, următoarele competenţe:
a) gradul I pentru executarea unor părţi din cadrul instalaţiilor electrice, la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
b) gradul IIA, pentru proiectare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
c) gradul IIB, pentru executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
d) gradul IIIA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;
e) gradul IIIB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;
f) gradul IVA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată;
g) gradul IVB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată.
Art. 11. (1) Autorizaţia de verificator a proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe, eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 20 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe:
a) verifică documentaţia tehnică de proiectare necesară obţinerii autorizaţiei de construire;
b) verifică documentaţiile tehnice şi detaliile de realizare a montajului instalaţiilor electrice, sub formă de planşe, breviare de calcul, caiete de sarcini, memorii tehnice, necesare respectării cerinţelor impuse de normativele tehnice şi prescripţiile energetice în vigoare;
c) verifică tehnic proiectele întocmite în urma unor rapoarte de către experţi tehnici de calitate, în vederea confirmării că proiectele respectă cerinţele stabilite de lege.
(2) Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul împreună cu executantul răspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a întregului proiect şi pentru modificările efectuate fără acceptul verificatorului tehnic, dacă prin acestea se afectează calitatea lucrărilor de montaj din instalaţiile electrice.
(3) Verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament are dreptul de a verifica orice proiect de instalaţii electrice sau părţi electrice aparţinând unor proiecte complexe, atât a celor racordate/ aparţinând SEN sau unor sisteme electroenergetice izolate, de a semna şi ştampila documentele scrise şi desenate numai în condiţiile în care documentaţia supusă verificării este corespunzătoare din punct de vedere al cerinţelor din prevederile legale.
(4) În scopul evitării conflictului de interese, verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament nu poate verifica proiectele întocmite de acesta sau la a căror elaborare a participat.
Art. 12. (1) Autorizaţia de responsabil tehnic cu execuţia, eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 21 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe:
a) să aprobe execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte autorizaţi în condiţiile prezentului Regulament,
b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, inclusiv cele de control şi încercări din planul de control de calitate aferent proiectului, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente acestora,
c) să verifice respectarea cerinţelor de personal calificat şi autorizat în conformitate cu cerinţele Legii 319/ 2006 şi de echipamente specifice tipului de lucrări de instalaţii electrice executate.
(2) Responsabilii tehnici cu execuţia, autorizaţi în baza procedurii menţionate Art. 21 din Regulament au dreptul să presteze activităţile de verificare a instalaţiilor electrice pentru persoane fizice/ juridice care pot avea calitatea de investitori, beneficiari sau executanţi ai lucrărilor de instalaţii electrice.
Art. 13. (1) Autorizaţia de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice eliberată în baza procedurii menţionate la Art. 22 din Regulament, conferă titularului acesteia, următoarele competenţe, analizarea, după caz, a:
a) condiţiilor de amplasament şi de exploatare a lucrărilor de instalaţii electrice,
b) stării lucrărilor de montaj, în perioada normată de funcţionare sau în afara acesteia, care trebuie supuse expertizei tehnice de calitate,
c) documentelor care au stat la baza realizării lucrărilor de montaj în fazele de proiectare, execuţie şi exploatare,
d) prevederilor din reglementările tehnice care au stat la baza realizării lucrărilor de instalaţii electrice şi cele în vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.
(2) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice poate solicita beneficiarului, în cazuri justificate, măsurători sau verificări suplimentare care să permită evaluarea corectă a bunei funcţionări a instalaţiilor tehnologice analizate.
(3) Expertul tehnic autorizat în domeniul instalaţiilor electrice elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi economică a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, de către investitor.
(4) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice semnalează situaţiile în care, în urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă raportul de expertiză tehnică de calitate întocmit.
(5) Expertizarea tehnică de calitate a lucrărilor de instalaţii electrice este o activitate complexă care se efectuează de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari autorizaţi în domeniul instalaţiilor electrice, atunci când un act juridic sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul lucrărilor de instalaţii electrice prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:
a) rezolvarea unor situaţii care intervin la lucrările existente:
– în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţilor tehnologice;
– în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice aferente lucrărilor de montaj pentru evaluarea capacităţii acestora de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de montaj.
(6) Dacă expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice ajunge în mod justificat la concluzia că se impune luarea unor măsuri imediate pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave, precum victime omeneşti sau pagube materiale, le va aduce la cunoştinţă, în scris, proprietarilor sau administratorilor lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, investitorului, care sunt obligaţi sa le pună în aplicare.
Capitolul VI – Procedura de autorizare pentru proiectare, executare, verificare, precum şi expertizare a proiectelor de instalaţii electrice şi a execuţiei acestora
Art. 14. Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de proiectare/ executare/ verificare a instalaţiilor electrice se face:
a) pe bază de Examen, în conformitate cu prevederile Anexei 3 la prezentul Regulament, la obţinerea legitimaţiei iniţiale pentru un tip/ grad de autorizare, precum şi la trecerea la un grad/ tip superior sau diferit, sau
b) fără Examen, pe baza unui dosar întocmit în conformitate cu prevederile Art. 15, respectiv Art. 17 din Regulament.
Art. 15. (1) Direcţia generală de specialitate din cadrul Autorităţii competente poate acorda autorizarea gradul IVA, fără Examen, pe bază de referat, a inginerilor proiectanţi principali din cadrul institutelor de proiectare din domeniul energetic, care deţin sau au deţinut gradul I sau similar Nomenclatorului COR cu acesta, a profesorilor/ conferenţiarilor universitari din cadrul facultăţilor din domeniul energetic, precum şi a cercetătorilor din cadrul institutelor/ centrelor de cercetare din domeniul energetic, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc următoarele condiţii:
– Calificare profesională/ specializare în domeniul energetic,
– Vechime de minim 20 de ani în activitatea de proiectare/ cercetare de instalaţii electrice de înaltă tensiune sau în activitatea didactică, în discipline de profil, în domeniul energetic.
(2) Cererea de autorizare va fi însoţită de Curriculum Vitae şi documente (copii ale diplomelor de calificare, specializare, copia cărţii de muncă, etc) care demonstrează îndeplinirea condiţiilor precizate la alin. (1).
(3) Autoritatea competentă aprobă calitatea de electrician autorizat, personalului angajat al Autorităţii competente în direcţiile generale de reglementare în domeniul energiei electrice sau de control, sau în maxim 30 de zile de la încetarea raporturilor contractuale ale acestora cu Autoritatea competentă, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţa profesională precizate în Anexa 4 la Regulament, pentru gradul/ tipul de autorizare solicitat.
Art. 16. Documentele necesar a fi incluse în dosarul întocmit în vederea înscrierii la Examen pentru dobândirii calităţii de Electrician Autorizat, sunt:
a) Cererea de autorizare însoţită de documentele Informaţii Profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii anexate cererii de autorizare, întocmite conform Anexei 1 punctele A, B, C şi D, la prezentul Regulament;
b) Copie a actului de identitate;
c) Copii ale certificatelor sau diplomelor care atestă calificarea profesională,
d) Document care atestă recunoaşterea certificatelor sau diplomelor de calificare profesională pe teritoriul României, emis în conformitate cu prevederile legale privind persoanele fizice străine;
e) Copia integrală a carnetului de muncă, care să ateste experienţa profesională în domeniul în care se solicită autorizarea, acolo unde este cazul, şi/ sau, după caz, a raportului per salariat din Registrul de Evidenţă a Salariaţilor comunicat la ITM;
f) Document care atestă absolvirea unui curs de pregătire teoretică în conformitate cu obligaţia precizată la Art. 25 şi Art. 37 din Regulament;
g) Copia chitanţei de achitare a tarifului pentru autorizare.
Art. 17. Prelungirea valabilităţii calităţii de Electrician Autorizat, pentru acelaşi grad/ tip de autorizare, poate fi solicitată în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea legitimaţiei deţinute, emiterea legitimaţiei de Electrician Autorizat urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele care se depun în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte experienţa profesională de lucru a solicitantului, astfel cum este definită la Art. 31 din prezentul Regulament,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat gradul/ tipul respectiv, deţinute.
Art. 18. (1) Titularul de Legitimaţie, se poate înscrie la un nou Examen, la un grad/ tip superior sau diferit, caz în care va întocmi un dosar având conţinutul precizat la Art. 16 din prezentul Regulament.
(2) Candidatul care a fost declarat “Respins” la oricare dintre Examenele organizate de Autoritatea competentă, se poate înscrie la un nou Examen, înregistrând sau transmiţând prin Serviciul poştal, în vederea înregistrării, la Autoritatea competentă, un dosar cuprinzând documentele prevăzute la Art. 16 din prezentul Regulament.
Art. 19. (1) Calitatea de Electrician Autorizat este definitivă, fiind dovedită de Legitimaţia de Electrician Autorizat, numai în condiţiile valabilităţii acesteia.
(2) Legitimaţia de electrician autorizat acordată în condiţiile Regulamentului este valabilă pentru o perioadă de 5 ani de la data eliberării acesteia şi se poate prelungi în condiţiile prezentului Regulament.
(3) După expirarea duratei de valabilitate a Legitimaţiei, o legitimaţie nouă poate fi redobândită numai în urma promovării unui nou Examen pentru autorizare, în condiţiile Regulamentului.
Art. 20. (1) Autorizarea specialiştilor verificatori de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 5 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA, valabilă la data solicitării.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de verificator de proiecte trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A.
(4) După aprobarea autorizării ca verificator de proiecte, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Verificator de proiecte urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de verificator de proiecte de instalaţii electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de verificator de proiecte, conform modelului din Anexa 5 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale verificatorului de proiecte să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 11 din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de verificator de proiecte poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte realizarea documentaţiilor de proiectare pentru lucrări în domeniul supus autorizării, în corelare cu prevederile Art. 31 din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a proiectelor verificate pe perioada de deţinere a calităţii de verificator de proiecte, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 8 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei documentaţii verificate din această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Verificator de proiecte emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 11 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, precizate la Art. 10 din Regulament.
Art. 21. (1) Autorizarea specialiştilor responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de responsabil tehnic cu execuţia nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 5 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIB sau IVB, valabilă la data solicitării.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de responsabil tehnic cu execuţia trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca responsabil tehnic cu execuţia, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul B.
(4) După aprobarea autorizării ca responsabil tehnic cu execuţia, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Responsabil tehnic cu execuţia urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de responsabil tehnic cu execuţia a lucrărilor de instalaţii electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de responsabil tehnic cu execuţia, conform modelului din Anexa 6 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale responsabilului tehnic cu execuţia să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 12, lit. b) din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de responsabil tehnic cu execuţia poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIB sau IVB, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte realizarea lucrărilor de instalaţii electrice pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, în corelare cu prevederile Art. 31 din prezentul Regulament, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a lucrărilor de instalaţii electrice pe care le-a coordonat tehnic pe perioada de deţinere a calităţii de responsabil tehnic cu execuţia, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 9 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei lucrări de instalaţii electrice coordonate în această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca responsabil tehnic cu execuţia, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul B.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Responsabil tehnic cu execuţia emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 12 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, precizate la Art. 10 din Regulament.
Art. 22. (1) Autorizarea specialiştilor experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.
(2) Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice nu poate fi dobândită/ exercitată decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minim 8 ani a legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, valabilă la data solicitării. Aceşti ani pot fi cumulaţi şi cu cei de deţinere a carnetului de electrician autorizat gradul III sau IV, dobândit anterior, în baza Ordinului Ministerului Industriei şi Comerţului nr. 34/ 1999.
(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea întocmită conform modelului prevăzut în Anexa 1 la prezentul Regulament,
– copia diplomei de studii din care să rezulte calificarea de subinginer, inginer licenţiat şi inginer diplomat, într-unul din domeniile de studii universitare prevăzute la Art. 30 CPA 6-CPA 8.1,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore. Cursul se poate organiza de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu, care au obţinut aprobarea autorităţii competente privind tematica şi bibliografia de curs. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A+B.
(4) După aprobarea autorizării ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, ANRE va emite o legitimaţie netransmisibilă care atestă calitatea dobândită de solicitantul care îndeplineşte condiţiile sus-menţionate, emiterea legitimaţiei de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar urmând a fi procesată în cadrul sesiunii respective. Legitimaţia va avea înscrise datele personale de identificare ale titularului, numărul curent al acesteia, calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, precum şi durata de valabilitate a legitimaţiei. Aceste date vor fi înscrise şi pe ştampila de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, conform modelului din Anexa 7 a prezentului Regulament. Pentru ca elementele de identificare ale expertului tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4×5 cm, acesta certificând activitatea prin aplicarea ştampilei şi semnând fiecare pagină din documentaţiile precizate la Art. 13 din prezentul Regulament.
(5) Prelungirea valabilităţii calităţii de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea prelungirii valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, în cadrul sesiunii în care expiră valabilitatea acesteia. În caz contrar, titularul se va regăsi pe lista persoanelor fizice ale căror legitimaţii au expirat, aceasta fiind publicată şi actualizată periodic pe site-ul Autorităţii competente. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:
– cererea întocmită conform modelului precizat în Anexa 1 a prezentului Regulament, din conţinutul căreia trebuie să rezulte verificările de proiecte şi de lucrări de instalaţii electrice pentru care a avut responsabilităţi directe privind calitatea, precum şi contribuţii la înlăturarea unor neajunsuri ivite pe parcursul derulării lucrărilor pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, la care se vor anexa extrase din registrul de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate, întocmit în conformitate cu modelul prezentat în Anexa nr. 10 a Regulamentului, precum şi un număr minim de 5 fişe aferente fiecărei lucrări de expertizare din această perioadă, întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
– copia legitimaţiei de electrician autorizat,
– dovada absolvirii unui curs de pregătire teoretică, având o durată de minim 20 ore,
– aviz corespunzător de medicină a muncii,
– copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, care reprezintă 50 % din tariful de autorizare corespunzător legitimaţiei de electrician autorizat tipul A+B.
(6) Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
(7) Legitimaţia de Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar emisă în condiţiile prezentului Regulament conferă titularului competenţele prevăzute la Art. 13 numai la nivelul competenţelor legitimaţiei de electrician autorizat deţinute, prevăzute la Art. 10 din Regulament.
Art. 23. (1) Comisia de autorizare care are competenţele precizate la Art. 20, Art. 21 şi Art. 22 are în componenţă 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, doi experţi şi un secretar; cel puţin trei membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Şedinţele Comisiei de autorizare se programează de regulă în cele două sesiuni anuale, menţionate în Anexa 3 a prezentului Regulament.
(2) Din Comisia de autorizare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată.
(3) Membrii Comisiei de autorizare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente.
(4) Activitatea Comisiei de autorizare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.
Secţiunea 1 – Înscrierea la Examen în vederea obţinerii calităţii de Electrician Autorizat
Art. 24. (1) Etapele procesului de autorizare stabilit prin prevederile Art. 14, lit. a) sunt:
a) Înscrierea la Examenul de autorizare, denumit în continuare Examen,
b) Acceptarea de către Autoritatea competentă a cererii solicitantului de a participa la Examen în calitate de candidat, pe baza documentelor prezentate,
c) Examinarea candidaţilor, care se încadrează în procedurile ANRE,
d) Emiterea Legitimaţiei.
(2) Pentru înscrierea la Examen, solicitantul înregistrează sau transmite prin Serviciul poştal la Autoritatea competentă, un dosar cuprinzând documentele precizate la Art. 16.
Art. 25. (1) Participarea la primul Examen, indiferent de gradul şi tipul solicitat, este permisă numai după ce candidatul face dovada că a urmat un curs de pregătire teoretică în domeniul instalaţiilor electrice, având o durată de minim 20 ore.
(2) Cursul trebuie să aibă un conţinut corespunzător tematicii şi bibliografiei recomandate şi publicate pe pagina de Internet a Autorităţii competente; organizatorii cursurilor vor obţine în prealabil aprobarea Autorităţii competente privind tematica şi bibliografia acestora pentru verificarea conformităţii. Programa desfăşurării acestor cursuri trebuie publicată pe pagina de internet a respectivelor instituţii/ societăţi comerciale, acestea având obligaţia de a transmite bianual o declaraţie privind conformitatea desfăşurării acestor cursuri cu tematica şi bibliografia de curs existentă pe site-ul Autorităţii competente.
(3) Cursul va fi organizat de instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/ energetic, sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu.
Art. 26. Solicitantul achită tariful pentru autorizare fie direct la casieria Autorităţii competente, fie în contul acesteia.
Art. 27. Operatorii economici care proiectează/ execută lucrări de instalaţii electrice, pot solicita autorizarea mai multor electricieni angajaţi, transmiţând către Autoritatea competentă o solicitare conformă cu Anexa 2 la prezentul Regulament, lista solicitanţilor şi câte un dosar pentru fiecare solicitant, care să cuprindă documentaţia precizată la Art. 16.
Secţiunea 2 – Condiţii de acceptare la Examen
Art. 28. Verificarea dosarului transmis de solicitant se face de către direcţia generală de specialitate din cadrul Autorităţii competente.
Art. 29. Acceptarea la Examen se face numai în cazul în care sunt îndeplinite concomitent următoarele cerinţe:
a) Cererea de autorizare şi documentele Informaţii Profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii sunt întocmite în conformitate cu modelul prezentat în Anexa 1 punctele A, B, C şi D, la prezentul Regulament,
b) Documentaţia inclusă în dosar este completă,
c) Candidatul demonstrează că are experienţă profesională minimă în domeniul instalaţiilor electrice, pentru calificarea profesională proprie, în conformitate cu prevederile Art. 30, Art. 31 şi Art. 32.
Art. 30. Solicitantul trebuie să deţină o diplomă de calificare care să se încadreze într-una dintre următoarele Calificări Profesionale Acceptabile (CPA):
CPA1: lucrători calificaţi absolvenţi ai unor cursuri de calificare în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA2: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată de 1,5 ani, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA3: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată de 3 ani, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii,
CPA4: absolvenţi de licee cu profil energetic, electrotehnic, electromecanic, instalaţii sau industrial, având specializare de lucrător calificat energetic, electrician, electrotehnist, electromecanic sau electrician pentru construcţii,
CPA5: absolvenţi ai şcolilor tehnice post-liceale, cu diplomă în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor pentru construcţii;
CPA6: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplomă în domeniul inginerie energetică, conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/ programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea.
CPA6.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de master în specializarea electroenergetică,
CPA6.2: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de master în specializarea energetică, precum şi inginerii diplomaţi având specializarea informatizarea proceselor energetice/ informatică industrială în energetică,
CPA6.3: subingineri, ingineri licenţiaţi având diplomă în specializarea electroenergetică,
CPA7: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome într-unul dintre domeniile de studii universitare stabilite conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/ programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea: inginerie electrică/ electrotehnică, inginerie electronică şi telecomunicaţii, ingineria instalaţiilor, ingineria sistemelor:
CPA7.1: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică,
CPA7.2: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electronică şi telecomunicaţii şi una dintre specializările electronică aplicată
CPA7.3: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria instalaţiilor, specializarea instalaţii pentru construcţii
CPA7.4: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria sistemelor, specializarea automatică,
CPA7.5: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică, precum şi diplomă de master în domeniul energetic/ electric;
CPA8: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în alte domenii de studii universitare inginereşti decât cele nominalizate la CPA7, conexe domeniului energetic/ electric: inginerie minieră, inginerie de petrol şi gaze, informatică aplicată în ingineria electrică, informatică industrială, inginerie economică în domeniile electric, electronic sau energetic, electromecanică navală, sau echivalente acestora,
CPA8.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniile/ specializările nominalizate la CPA8, precum şi diplomă de master într-o specializare în domeniul energetic,
CPA9: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul tehnic, precum şi diplomă de master într-o specializare în domeniul energetic/ electric.
Art. 31. Prin Experienţă profesională în activităţile de proiectare (EPP), executare (EPEx) sau operare (EPOp), dobândită de către candidatul la autorizare, se înţelege activitatea de proiectare, executare sau operare a instalaţiilor electrice, astfel:
a) EPP: activitatea de elaborare proiecte în domeniul instalaţiilor electrice desfăşurată de către solicitant ca:
o membru, vicepreşedinte sau preşedinte al comisiilor de avizare din cadrul operatorului de reţea, titular de licenţă sau al unui institut de proiectare având compartimente de proiectare în domeniul instalaţiilor electrice,
o angajat al unui operator economic atestat,
o persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială;
b) EPEx: activitatea de executare de instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant în calitatea sa de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau în cadrul unei întreprinderi familiale, ori ca angajat al unui titular de licenţă, operator economic atestat ori al unui client final de energie electrică, industrial sau asimilat;
c) EPOp: activitatea de operare a instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant, ca angajat al unui operator economic titular de licenţă emisă de Autoritatea competentă sau a unui operator economic având calitatea de client final de energie electrică, industrial sau asimilat.
Art. 32. (1) Experienţa profesională minimă, respectiv numărul de ani în activităţi de tipul celor precizate la Art. 31 din Regulament, pentru fiecare CPA stabilite la Art. 30 din Regulament, necesară calificării la gradul şi tipurile de autorizaţie de electrician solicitată, este prezentată în Anexa 4 la prezentul Regulament.
(2) Numărul de ani de experienţă profesională poate fi luat în considerare numai după absolvirea studiilor corespunzătoare precizate la Art. 30, ca angajat pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite.
Art. 33. Candidatul care îndeplineşte condiţiile de calificare şi experienţă profesională cumulate, din punct de vedere al numărului de ani de experienţă profesională, poate fi acceptat la Examen pentru două tipuri de autorizare; în aceste cazuri, pentru obţinerea Legitimaţiei, candidatul susţine un singur Examen.
Art. 34. Trecerea la un grad de autorizare superior sau obţinerea unui alt tip de autorizare se poate face numai prin promovarea unui nou Examen.
Capitolul VII – Drepturile Electricianului autorizat
Art. 35. Electricianul Autorizat are dreptul să exercite activităţi în conformitate cu competenţele aferente gradului şi tipului de autorizare, astfel:
A. În calitate de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau ca membru al unei întreprinderi familiale:
a) Electricianul Autorizat gradul I execută şi verifică prize de pământ aferente clădirilor civile şi industriale, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru gradul I,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
b) Electricianul Autorizat gradul IIA, IIIA sau IVA proiectează instalaţii electrice interioare aferente construcţiilor civile, dacă este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă.
c) Electricianul Autorizat execută instalaţii electrice interioare, prize de pământ şi instalaţii de paratrăsnet aferente construcţiilor civile, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIB, IIIB sau IVB,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
d) Electricianul Autorizat proiectează instalaţii electrice de utilizare, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIIA sau IVA,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
e) Electricianul Autorizat execută instalaţii electrice interioare, prize de pământ şi instalaţii de paratrăsnet, aferente construcţiilor civile şi industriale, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
i. este titular al unei Legitimaţii de Electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru unul dintre gradele IIIB sau IVB,
ii. asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea/ împreună cu un alt Electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul i) de mai sus, desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală,
iii.. ambii deţin cursuri în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
B. În calitate de angajat al unui operator economic care desfăşoară activităţi în baza unor atestate emise de către Autoritatea competentă, conform prevederilor Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, astfel:
a) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIA, IIIA sau IVA proiectează/ coordonează elaborarea proiectului de către un colectiv de electricieni calificaţi/ autorizaţi, după caz,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB execută/ coordonează şi/ sau supraveghează executarea lucrărilor de către o echipă de electricieni calificaţi/ autorizaţi, după caz,
c) Electricianul Autorizat gradul I poate face parte din structura minimă de personal a operatorului economic atestat şi execută lucrări de instalaţii electrice sub coordonarea/ supravegherea Electricianului Autorizat gradul IIB, IIIB sau IVB.
C. În calitate de angajat al unui operator de reţea:
a) Electricianul Autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, execută, sub coordonarea/ supravegherea Electricianului gradul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, coordonează/ supraveghează executarea activităţilor de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective.
D. În calitate de angajat al unui operator economic având calitatea de producător ori client final de energie electrică, industrial sau asimilat:
a) Electricianul Autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat execută, sub coordonarea/ supravegherea Electricienilor Autorizaţi gradul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
b) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor electrice din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, coordonează/ supraveghează executarea lucrărilor de întreţinere/ reparaţii ale instalaţiilor electrice respective,
c) Electricianul Autorizat gradul/ tipul IIA, IIIA sau IVA coordonează/ supraveghează realizarea proiectelor de instalaţii electrice din patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, în vederea dezvoltării sau retehnologizării acestora.
Art. 36. (1) Electricienii Autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor Art. 35, lit. A), lit. B) şi lit. D) din Regulament, au dreptul să întocmească documentaţii ale instalaţiilor electrice proiectate/ executate în conformitate cu competenţele precizate şi de a le înregistra la operatorul de reţea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) La înregistrarea dosarului instalaţiei electrice la operatorul de reţea, Electricienii Autorizaţi vor prezenta operatorului de reţea o copie a Legitimaţiei de Electrician Autorizat, precum şi următoarele documente, după caz:
a) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. A): copia Certificatului de înregistrare fiscală pentru persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, emis în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 92/2006 privind Codul de procedură fiscală, republicată cu modificările şi completările ulterioare; se atribuie Codul de înregistrare fiscală, în conformitate cu Procedura aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1346/14-08-2006, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 744/31-08-2006,
b) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. B): la înregistrarea unui dosar al instalaţiei electrice proiectate/ executate de operatorul economic atestat, se vor prezenta copia atestatului emis de Autoritatea competentă şi ale unei adeverinţe emisă de operatorul economic atestat din care să rezulte că Electricianul Autorizat este angajatul său,
c) pentru situaţia reglementată prin Art. 35 lit. D): la înregistrarea unui dosar al instalaţiei de utilizare a clientului final/ producătorului de energie electrică, se va prezenta copia unei adeverinţe din care să rezulte că Electricianul Autorizat este angajatul clientului final / producătorului de energie electrică de energie electrică.
Capitolul VIII – Obligaţii ale persoanelor fizice autorizate
Art. 37. Pentru pregătirea teoretică corespunzătoare a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de proiectare/ execuţie în domeniul energiei electrice, Electricienii Autorizaţi au obligaţia de a urma, cel puţin o dată la 5 ani, un curs de pregătire teoretică organizat de un furnizor de formare profesională sau instituţie de învăţământ superior, conform prevederilor Art. 25 alin. (2) şi alin. (3).
Art. 38. Electricianul Autorizat are obligaţia de a respecta următoarele cerinţe asociate Legitimaţiei de Electrician autorizat:
a) de a cunoaşte şi respecta prevederile Regulamentului şi ale reglementărilor emise de Autoritatea competentă aplicabile activităţii sale;
b) de a executa lucrări numai în limita competenţelor acordate de gradul şi de tipul de autorizare obţinute;
c) de a executa lucrări în instalaţiile electrice numai cu obţinerea acordurilor sau avizelor legale necesare;
d) de a executa lucrări de instalaţii electrice numai pe bază de proiecte întocmite de Electricieni autorizaţi sau operatori economici atestaţi;
e) de a respecta proiectul în baza căruia execută instalaţia electrică; în cazul constatării unor neconformităţi de orice natură, Electricianul Autorizat este obligat să sesizeze proiectantul;
f) de a nu semna documentaţii de orice fel pentru lucrări pe care nu le proiectează, execută sau nu le supraveghează direct;
g) de a avea un comportament corect, etic şi profesional, în relaţia cu persoanele fizice sau cu operatorii economici cu care vine în contact în relaţia profesională;
h) în cazul în care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată, Electricianul Autorizat va oferi beneficiarului, la încheierea contractului, copii ale documentelor legale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea (Legitimaţia de Electrician autorizat, Certificatul de înregistrare fiscală); pe parcursul realizării lucrării, Electricianul Autorizat va avea în permanenţă asupra sa documentele menţionate şi le va prezenta persoanelor abilitate, la solicitarea acestora;
i) de a participa la recepţia şi la punerea în funcţiune a instalaţiei electrice de utilizare proiectată/ executată, în cazul în care i se solicită acest lucru de către beneficiarul sau operatorul de reţea la care urmează a se racorda instalaţia electrică de utilizare;
j) de a solicita operatorului de reţea punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice executate, după recepţionarea acestora şi încheierea tuturor contractelor prevăzute de lege în vederea alimentării/ furnizării energiei electrice;
k) de a nu executa lucrări, manevre sau intervenţii sub orice formă în instalaţiile operatorilor de reţea şi/ sau de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie sau transport fără contracte încheiate cu operatorul de reţea în patrimoniul căruia se află acestea;
l) de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie sau transport în alte scopuri decât cele prevăzute prin legislaţia în vigoare;
m) de a prezenta Autorităţii competente, la solicitarea acesteia, orice date şi informaţii necesare desfăşurării propriei activităţi;
n) de a permite verificările, inspecţiile şi controalele prevăzute prin reglementări sau dispuse de Autoritatea competentă;
o) de a aplica orice măsuri dispuse de Autoritatea competentă.
Art. 39. (1) Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să urmărească:
a) respectarea cotelor privitoare la condiţiile specifice de amplasament şi condiţiile de exploatare tehnologică;
b) respectarea reglementărilor tehnice în vigoare,
c) asigurarea exigenţelor de calitate, în condiţiile legii şi păstrarea confidenţialităţii cu privire la documentaţia supusă verificării.
(2) Eventualele litigii dintre Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice autorizat şi proiectant pot fi rezolvate de către un Expert tehnic de calitate în domeniul instalaţiilor electric, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părţi, iar răspunderea revine acestuia.
(3) Verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului Regulament va întocmi şi va ţine la zi un registru de evidenţă a proiectelor verificate, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 8 a Regulamentului.
Art. 40. (1) Responsabilul tehnic cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să urmărească:
a) să admită execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi;
b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de montaj, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente lucrărilor de instalaţii electrice;
c) să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectării prezentului regulament.
(2) Responsabilul tehnic cu execuţia are obligaţia să oprească execuţia lucrărilor de instalaţii electrice în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie a montajului şi să permită reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora.
(3) Responsabilul tehnic cu execuţia are obligaţia să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de instalaţii electrice pe care le coordonează tehnic şi de care răspund, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 9 a Regulamentului.
Art. 41. Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice are următoarele obligaţii:
a) să întocmească raportul de expertiză tehnică de calitate privind modul de respectare a prevederilor legale;
b) să nu extragă şi să nu transmită, pentru a fi folosite în alte scopuri, elemente ale proiectului şi detalii de execuţie verificate în cadrul expertizei tehnice de calitate şi considerate de proiectant drept de autor;
c) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate, întocmit conform modelului prezentat în Anexa nr. 10 a Regulamentului;
d) să respecte atribuţiile şi competenţele care îi revin prin OG nr. 2/ 2000 privind organizarea activităţii de expertiză judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/ 2002.
Capitolul IX – Răspunderi şi sancţiuni
Art. 42. (1) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac în condiţiile Legii.
(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi asociate cu retragerea autorizării, cu drept de prezentare la o nouă examinare, în condiţiile prevăzute la Art. 14, lit. a) din prezentul Regulament.
Art. 43. Decizia Autorităţii competente de aplicare a măsurilor precizate la Art. 42, va ţine seama de tipul şi efectele încălcării cerinţelor prevăzute de prezentul Regulament, precum şi de modul în care decizia Autorităţii competente influenţează alimentarea cu energie electrică a clientului final de energie electrică.
Art. 44. Persoana fizică autorizată sancţionată în contextul prezentului Regulament, are dreptul de a contesta, conform prevederilor legale în vigoare, sancţiunile/ măsurile aplicate de Autoritatea competentă.
Art. 45. Sancţiunile contravenţionale, precum şi măsurile aplicate de Autoritatea competentă se consemnează într-un registru de evidenţă întocmit de Autoritatea competentă şi:
a) se comunică persoanelor fizice autorizate sancţionate şi, după caz, angajatorului acestuia şi operatorului de reţea,
b) se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente; titularii de licenţe şi atestate emise de Autoritatea competentă au obligaţia să se informeze cu privire la sancţiunile aplicate de Autoritatea competentă.
Art. 46. În termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării privind aplicarea sancţiunii de retragere a autorizării, cel sancţionat va preda Legitimaţia/ Legitimaţiile la Registratura Autorităţii competente.
Capitolul X – Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 47. Tarifele pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice se stabilesc şi se actualizează anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente, publicat în Monitorul Oficial.
Art. 48. (1) În cazul în care persoanele fizice, electricieni autorizaţi, deţin certificate de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pot solicita prelungirea calităţii de verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, în condiţiile valabilităţii legitimaţiei de electrician autorizat, în cadrul sesiunilor de autorizare menţionate la Anexa 3 din prezentul Regulament.
(2) Persoanele fizice care deţin certificate de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, pot solicita prelungirea calităţii de verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, în condiţiile obţinerii legitimaţiei de electrician autorizat gradul corespunzător calităţilor enumerate anterior şi precizate în prezentul Regulament.
(3) Certificatele de atestare ca verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, precum şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, emise de către alte entităţi publice, valabile la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, îşi păstrează valabilitatea până la data expirării acestora.
(4) Prin derogare de la prevederile prezentului Regulament, calitatea de verificator de proiecte, respectiv expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice aferente construcţiilor poate fi obţinută şi prin prezentarea, ca dovadă a pregătirii teoretice în dosarul întocmit în conformitate cu prevederile Art. 20 şi Art. 22, a cursului de pregătire teoretică organizat de către facultăţile de instalaţii din cadrul Universităţilor Tehnice de Construcţii sau de către organizaţiile profesionale din cadrul acestora.
Art. 49. Operatorii de reţea au obligaţia, conform prevederilor legale în vigoare, de a asigura punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice de utilizare doar dacă documentaţiile acestora, depuse la operatorul de reţea, sunt întocmite de operatori economici atestaţi, titulari de atestate emise pentru activităţi corespunzătoare tipului de instalaţie electrică de utilizare sau de către Electricieni autorizaţi, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Art. 35 din Regulament.
Art. 50. (1) Cererea de autorizare/ prelungire a valabilităţii calităţii de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia de instalaţii electrice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar a unui solicitant, nu este procesată, în cazul în care acesta sau operatorul economic din partea căruia este înregistrată cererea are debite către Autoritatea competentă.
(2) Candidatul care nu poate participa la Examenul la care a fost acceptat, poate solicita Autorităţii competente, în scris, cu cel puţin 3 zile anterior datei de desfăşurare a Examenului reprogramarea participării la Examen într-un alt centru de examinare, în cadrul aceleiaşi sesiuni sau în următoarea sesiune de examinare organizată de Autoritatea competentă, o singură dată.
(3) Candidatul poate solicita retragerea cererii de autorizare, până la data publicării listei tuturor candidatilor (solicitanţii care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condiţiile prevăzute in Regulament pentru a participa la examen), prevăzută la pct. (7) din Anexa 3-3.1.1.
(4) Sumele încasate de Autoritatea competentă nu se restituie:
a) candidatului care nu se prezintă la Examenul la care a fost acceptat,
b) candidatului care nu promovează Examenul de autorizare,
c) candidatului care a fost acceptat pentru a susţine Examenul la un grad/ tip de autorizare diferit de cel solicitat prin cererea înregistrată la Autoritatea competentă,
d) solicitantului care nu îndeplineşte condiţiile de participare la Examen, fiind declarat neadmis inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.
Art. 51. (1) Legitimaţia/ Legitimaţiile de electrician autorizat, verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia de instalaţii electrice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice, pierdută, se declară nulă într-un ziar local, aceştia putând solicita Autorităţii competente, emiterea unui/ unor duplicat(e), după caz.
(2) Tariful de emitere a duplicatului se aprobă, anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente.
Art. 52. Legitimaţiile de Electrician autorizat emise de Autoritatea competentă în urma Examenelor organizate în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii competente nr. 25/ 2007 şi Ordinului preşedintelui Autorităţii competente nr. 90/ 2009 rămân valabile până la expirarea acestora; titularii legitimaţiilor beneficiază de drepturile şi sunt ţinuţi de obligaţiile prevăzute în prezentul Regulament.
Art. 53. Examenele programate în prima sesiune a anului 2013, se susţin după cel puţin 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament.
Art. 54. Anexele 1-10 fac parte integrantă din prezentul Regulament.

Anexa 1

Model cerere de autorizare

Această cerere va fi transmisă împreună cu paginile de Informaţii profesionale, Detalii privind lucrările realizate, precum şi copii ale documentelor prevăzute la Art. 16, Art. 20, Art. 21 şi Art. 22 din Regulament, către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, Bucureşti, Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2.

A. CERERE PENTRU INSCRIEREA LA EXAMENUL DE AUTORIZARE/ OBŢINEREA/ PRELUNGIREA VALABILITATII CALITATII, după caz a: electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice

Cod Numeric Personal:
Nume                                                                              Prenume:

 

Adresa de domiciliu:  Localitatea, Strada, nr., Bloc, Scara, Etaj, Ap., judeţ (sector), Cod poştal
                                                                                                Telefon:                             E-mail:        
Gradul şi tipul de autorizare solicitat:  
Declar pe propria răspundere că sunt de acord ca ANRE să prelucreze datele mele cu caracter personal, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de prevederile din Regulamentul de autorizare, conform cărora nu îmi vor fi returnate sumele achitate, în următoarele cazuri:

a) dacă nu mă prezint la Examen, cu excepţiile prevăzute în Regulament,

b) dacă nu promovez Examenul,

c) dacă nu îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţă profesională necesare gradului/ tipului de autorizare solicitat, fiind acceptat pentru examinare pentru alt grad sau tip de autorizare,

d)dacă nu îndeplinesc condiţiile de participare la Examen, fiind declarat neadmis, inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.

Sumele achitate îmi vor fi returnate doar dacă îmi retrag cererea de autorizare înainte de a fi analizată de ANRE, respectiv de publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanţi care îndeplinesc/ nu îndeplinesc condiţiile prevăzute in Regulament pentru a participa la examen), listă întocmită conform prevederilor pct. (7) din Anexa 3-3.1.1. din prezentul Regulament.

Notă: cererea este comună, după caz, pentru toate tipurile de autorizare/ reautorizare a persoanelor fizice

Data:

 

Semnatura

 

 

 

B. INFORMAŢII PROFESIONALE

Nume, Prenume:          __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

 

FORMARE PROFESIONALĂ

 

Forme de învăţământ absolvite

de. exemplu: şcoli profesionale/ licee/ şcoli postliceale/ institute de învăţământ superior.

Calificare profesională obţinută

(profil/ specializare)

Pagina
     
     
     
Cursuri de perfecţionare    

 

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

 

Numele Angajatorului Funcţia în care a fost angajat Perioada de angajare Pagina
       
       
       
       

                                                                             Semnătura,
C. DETALII PRIVIND LUCRARILE REALIZATE

 

                                                          Nume, Prenume:         __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

Nr. crt.

Denumirea lucrării sau

activităţii desfăşurate/ Obiective ale lucrării

Tipul lucrării/ activităţii.

Precizaţi:

P – proiectare,

Ex. – executare, Op.operare

Tensiunea (kV)

Angajator

(conform CM)

       
       
       
       
       
       

 

                                                                             Semnătura,
D. Pagină de informaţii anexată cererii de autorizare

 

                                                          Nume, Prenume:         __________________________

 

Cod numeric personal:__________________________

 

Formare profesională: se vor anexa copii ale diplomei/ diplomelor de calificare profesională, cum ar fi: curs de calificare, şcoală profesională, liceu, şcoală post-liceală, universitate, după caz, în domeniul electrotehnic/ energetic sau altele asemenea în domeniu electric.

 

Experienţă profesională: se va anexa copia carnetului de muncă şi se va completa documentul C. DETALII PRIVIND LUCRĂRILE REALIZATE.

 

Act de identitate: se va anexa copia actului de identitate.

 

Verificarea dosarului: Întrebările următoare vă ajută să vă verificaţi completitudinea dosarului dvs., înainte de a-l transmite la ANRE. Vă rugăm marcaţi fiecare căsuţă din stânga, în cazul în care răspunsul la întrebare este “Da”:

 

□   Aţi precizat în cerere toate informaţiile personale?

□   Aţi indicat în cerere corect gradul/ gradele şi tipul/ tipurile de autorizaţii solicitate?

□   Aţi inclus în dosar o copie a actului de identitate (buletin sau carte de identitate)?

□   Aţi inclus în dosar documentul de absolvire al unui curs de pregătire teoretică organizat conform prevederilor Regulamentului?

□   Aţi inclus în dosar copii ale tuturor diplomelor precizate în documentul “B. Informaţii Profesionale”?

□   Aţi inclus în dosar copia integrală a carnetului de muncă/ raportului per salariat din Registrul de Evidenţă a Salariaţilor comunicat la ITM, după caz?

□   Aţi completat documentul “C. Detaliile privind lucrările realizate”?

□   Aţi numerotat paginile dosarului dumneavoastră?

□   Aţi precizat în documentul “B. Informaţii Profesionale” numărul paginii unde se află fiecare document în dosarul dvs.?

□   Aţi inclus, după caz, copia Legitimaţiei de “Electrician autorizat” pe care o deţineţi?

□   Aţi semnat toate cele 3 documente (Cererea propriu-zisă, Informaţii Profesionale şi Detaliile privind lucrările realizate)?

 

 

Anexa 2

Model de solicitare de către un operator economic a autorizării angajaţilor cu calificare de electrician

 

Către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE

Bucureşti, Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2

 

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnatul _______________________________, în calitate de ______________________ (administrator/ director general/ etc.) al operatorului economic _________________________________________________, cu sediul social în localitatea ________________, str. _________________________, nr. ____, Bloc ___, Scara ___, Ap. ___, judeţul __________, cod poştal ____________, solicit înscrierea la examenul de autorizare a electricienilor a unora dintre angajaţii proprii.

 

Menţionez că operatorul economic pe care îl reprezint:

  • este înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. _J/_____/___________,
  • are codul fiscal (codul unic de înregistrare, CUI) ______________________ şi
  • contul nr. ______________________________________ deschis la Banca __________________ sucursala _______________________ (denumirea/ localizarea sucursalei băncii unde este deschis contul).

În scopul comunicării cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, vă aduc la cunoştinţă că pot fi contactat la sediul operatorului economic, precum şi la nr. telefon fix __________________, nr. de fax __________________, nr. telefon mobil ____________.

 

Cererea este însoţită de:

-lista solicitanţilor,

-o copie a documentului prin care s-a achitat tariful de autorizare,

-câte un dosar pentru fiecare solicitant, care cuprinde cererea de autorizare individuală şi documentaţia precizată la  Art. 16 din Regulament.

 

Semnătura + Ştampilă

Semnătură,

 


 

Anexa 3

3.1 PROCEDURA DE AUTORIZARE ELECTRICIENI

3.1.1. – Procedura de înscriere la examen

1. Examenul se organizează, de regulă, în sesiuni de autorizare, de două ori pe an: Sesiune de primăvară şi, respectiv Sesiune de toamnă.

2. Prin Decizie a preşedintelui Autorităţii competente, se pot organiza, în mod excepţional, examene şi în sesiuni extraordinare de autorizare, denumite în continuare “Extrasesiuni”.

3. Examenul constă în susţinerea unei probe scrise cu două subiecte, cu excepţia gradului I pentru care examenul constă într-o probă scrisă cu un singur subiect, aceastea având ca scop verificarea cunoştinţelor candidaţilor în domeniul pentru care se solicită autorizarea.

4. Lista cuprinzând tematica şi elementele bibliografice minimale pentru susţinerea Examenului se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente.

               5. Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea Examenului se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care încep înscrierile. Termenul final de înregistrare a cererilor de autorizare este de regulă, de 30 zile înainte de data fixată pentru începerea perioadei de desfăşurarea Examenului. Pentru buna desfăşurare a Examenului, Autoritatea competentă poate limita numărul cererilor înregistrate în fiecare Sesiune.

6. În funcţie de numărul candidaţilor şi de locul în care aceştia îşi au domiciliul sau îşi desfăşoară activitatea, Autoritatea competentă decide numărul şi localizarea, pe teritoriul ţării, a centrelor în care urmează să se organizeze Examen; anunţul privind nominalizarea centrelor în care se organizează Examen se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, de regulă,  în cel mult 15 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de înscriere la Examen.

7. De regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de perioada stabilită pentru desfăşurarea Examenului, pe pagina de Internet a Autorităţii competente, se publică listele candidaţilor, cuprinzând informaţii privind solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen, precum şi informaţii privind solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen, cu indicarea motivelor de neîndeplinire; listele precizează pentru fiecare solicitant admis la examen, centrul de examinare în care urmează să susţină Examenul.

8. Solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la Examen din cauza lipsei unor documente sau a unor neclarităţi legate de acestea, pot transmite completările sau clarificările solicitate de Autoritatea competentă, în termenul stabilit, însă nu cu mai puţin de 5 zile lucrătoare înainte de perioada de desfăşurare a Examenului.

9. Candidaţii sunt examinaţi de comisii de examinare numite prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, la propunerea direcţiei generale de specialitate. Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

– Asigurarea organizării şi desfăşurării Examenului,

– Preluarea  şi verificarea lucrărilor,

– Întocmirea şi publicarea listelor cu rezultatele Examenului,

– Emiterea Legitimaţiilor,

– Transmiterea documentelor de Examen la Autoritatea competentă pentru evidenţă şi arhivare.

10. Comisia de examinare are în componenţă 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, doi experţi şi un secretar; cel puţin trei membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Din Comisia de examinare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată. Membrii Comisiei de examinare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente. Activitatea Comisiei de examinare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.

11. Subiectele de Examen, denumite în continuare Subiecte, sunt propuse de membrii Comisiei de examinare, cu 10 zile înainte de susţinerea Examenului şi sunt aprobate de direcţia generală de specialitate.

12. Examenul  constă într-o probă scrisă în limba română, având unul sau două Subiecte: un Chestionar tip grilă, denumit în continuare Chestionar, conţinând 30 de întrebări, cu câte trei variante de răspuns pentru fiecare întrebare şi, după caz, o aplicaţie numerică, denumită în continuare Aplicaţie numerică.

Subiectul pentru gradul I, constă într-un Chestionar;

– Subiectele pentru gradul II constau într-un Chestionar şi o Aplicaţie numerică.

Subiectele pentru gradele III şi IV constau într-un Chestionar şi o Aplicaţie numerică, diferite pentru tipurile de autorizare.

13. Pentru Examen, Comisia de examinare elaborează mai multe variante de Chestionare şi de Aplicaţii numerice.

a) Chestionarul pentru gradele I şi II conţine întrebări având câte un singur răspuns corect.

b) Chestionarul pentru gradele III şi IV conţine întrebări care pot avea unul sau două răspunsuri corecte.

14. Chestionarului şi Aplicaţiei numerice li se atribuie un cod format dintr-un număr de identificare şi din indicativul corespunzător gradului de autorizare pentru care s-au întocmit.

15. După aprobare, Chestionarele şi Aplicaţiile numerice se multiplică corespunzător numărului de candidaţi înscrişi pentru susţinerea Examenului pentru fiecare grad/ tip de autorizare, după caz; documentele se introduc în plicuri, care se sigilează.

 

 

3.1.2. – Procedura de desfăşurare a Examenului

1. În data şi la ora programată, candidaţii sunt acceptaţi în sălile de Examen, pe baza listelor întocmite de serviciul de specialitate, cu următoarele precizări:

a)      acceptarea în sală se realizează, de regulă, în ordine alfabetică, în baza actului de identitate;

b)                                                                              candidaţii sunt fotografiaţi, în vederea emiterii Legitimaţiei de electrician autorizat.

2. Neîndeplinirea oricăreia dintre cerinţele menţionate la pct. 1 din partea unui candidat atrage după sine dreptul Comisiei de examinare de a-l declara absent pe acel candidat, acesta trebuind să părăsească sala de examen.

3. Fiecare candidat primeşte, în funcţie de gradul/ tipul de autorizare, după caz, următoarele documente: Chestionar, Aplicaţie numerică şi formular de înscriere a răspunsurilor la Chestionar, denumit în continuare Formular. Formularul şi Aplicaţia numerică conţin o zonă în care fiecare candidat îşi înscrie datele personale; zona se pliază, se sigilează şi se ştampilează de către membrii comisiei. Conţinutul Formularelor sunt prezentate în Anexa 3-3.1.4 şi 3.1.5 la prezentul Regulament.

4. După rezolvarea Subiectelor, candidatul predă supraveghetorului toate documentele primite; candidatul semnează pentru predarea lucrării în listele utilizate la accesul în sală.

5. Durata alocată rezolvării Subiectelor este diferită funcţie de gradul/ tipul de autorizare pentru care se organizează Examenul:

– la gradele I şi II, Examenul durează o oră,

-la gradul III, Examenul durează două ore,

-la gradul IV, Examenul durează trei ore.

6. Nu se admit asupra candidatului materiale pe care acesta le-ar putea consulta în vederea soluţionării Subiectelor de Examen, precum şi comunicarea cu exteriorul sălii de examen prin mijloace informatice sau orice alte mijloace; orice încercare de fraudă din partea unui candidat în timpul desfăşurării Examenului, se sancţionează cu eliminarea candidatului din Examen, cu înscrierea în toate documentele de Examen (Chestionar, Formular şi, după caz, Aplicaţia numerică) referitoare la acest candidat a menţiunii “Eliminat din Examen”. Eliminarea din Examen se face numai în prezenţa şi cu acordul preşedintelui sau vicepreşedintelui Comisiei de examinare.

7. Comisia de examinare procedează la verificarea lucrărilor, notând cu culoare roşie în rubrica “Rezultatul verificării” a fiecărui Formular, punctajul acordat la fiecare subiect. La notarea Chestionarului şi  Aplicaţiei numerice se aplică următoarele reguli:

a)            se acordă 1 punct în cazul în care au fost marcate numai variantele/ varianta corecte/ corectă de răspuns;

b)            se acordă 0,5 puncte în cazul în care Chestionarul este de tipul menţionat la pct. (13) lit. b) din Anexa 3-3.1.1 din Regulament şi întrebarea are două variante corecte de răspuns, iar candidatul a marcat doar una dintre acestea;

c)            se acordă 0 puncte, în cazurile contrare celor menţionate la lit. a) şi lit. b) de mai sus;

d)           notarea Aplicaţiei numerice se realizează cu un punctaj maxim este de 5 puncte stabilit după următoarele criterii:

a)                   precizarea formulelor de calcul,

b)                  înlocuirea datelor în formulele de calcul,

c)                   efectuarea calculelor,

d)                  precizarea unităţilor de măsură pentru variabilele utilizate în formulele de calcul,

e)                   stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor efectuate.

8. După verificarea tuturor lucrărilor, în prezenţa membrilor Comisiei de examinare, se procedează la desigilarea lucrărilor (desfacerea zonei din Formular şi Aplicaţia numerică pe care sunt înscrise datele personale ale fiecărui candidat) şi întocmirea listelor cu rezultatele Examenului.

9. Se consideră că au promovat Examenul candidaţii la gradul I care au obţinut minimum 24 puncte la Chestionar şi candidaţii la gradele II, III şi IV care au obţinut minimum 24 puncte la Chestionar şi minimum 3 puncte la Aplicaţia numerică.

10. În listele cu rezultatele Examenului se înscrie calificativul “Admis”, dacă s-au obţinut punctajele minime precizate la pct. (9) din Anexa 3-3.1.2 din Regulament, sau “Respins”, dacă cel puţin unul dintre punctajele obţinute este sub valoarea precizată la pct. (9) din Anexa 3-3.1.2 din Regulament.

11. Rezultatele Examenului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de către membrii Comisiei de examinare şi la care se anexează listele cu rezultatele Examenului publicate în centrul de examinare; procesul-verbal, precum şi documentele de Examen ale candidaţilor se arhivează la sediul Autorităţii competente.

12. Listele cu rezultatele Examenului se publică şi pe pagina de Internet a Autorităţii competente, în termen de maximum 15 zile de la data încheierii perioadei de desfăşurare a Examenelor.

13. Eventualele Contestaţii cu privire la desfăşurarea şi rezultatele Examenului se înregistrează la Autoritatea competentă în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor pe pagina de Internet a Autorităţii competente.

14. Reverificarea lucrărilor ale căror rezultate sunt contestate se face de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, având în componenţă alţi membrii decât cei nominalizaţi în Comisie de examinare.

15. analizarea contestaţiilor se face în cel mult 20 zile de la expirarea termenului de înregistrare a acestora; rezultatele analizei contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de toţi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi se arhivează.

 

 

3.1.3. – Emiterea Legitimaţiei de Electrician autorizat

 

                  1. Candidatul declarat “Admis” în urma Examenului dobândeşte calitatea de Electrician autorizat, atestată prin Legitimaţia eliberată de către Autoritatea competentă. Legitimaţia este nominală şi netransmisibilă; formatul Legitimaţiei este prezentat în Anexa 3-3.1.3.

2. Legitimaţiile se înregistrează, în ordinea emiterii, într-un registru electronic de evidenţă; numărul de Legitimaţie  este numărul de ordine din registru, care poate fi consultat la sediul Autorităţii competente după obţinerea unui acord din partea direcţiei generale de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

3. Legitimaţiile se emit şi se eliberează candidaţilor declaraţi “Admis”, de regulă, în ziua şi la locul de desfăşurare a Examenului.

4. Pentru fiecare candidat la Examen se vor păstra, pe durata de valabilitate a Legitimaţiei, la sediul Autorităţii competente, documentele Examenului.

 

 

 

3.2.PROCEDURA DE AUTORIZARE a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari

 

3.2.1. – Procedura de înscriere

1. Autorizarea specialiştilor verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari se organizează, de regulă, în sesiuni de autorizare, de două ori pe an: Sesiune de primăvară şi, respectiv Sesiune de toamnă.

2. Prin Decizie a preşedintelui Autorităţii competente, în mod excepţional, se pot organiza autorizări şi în sesiuni extraordinare de autorizare, denumite în continuare “Extrasesiuni”.

3. Autorizarea se poate obţine prin înregistrarea la Autoritatea competentă a unui dosar cuprinzând documentele menţionate în Regulament.

               4. Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea sesiunii de autorizare se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care încep înscrierile. Termenul final de înregistrare a cererilor de autorizare este de regulă, de 30 zile înainte de data fixată pentru începerea perioadei de desfăşurarea Examenului de autorizare a electricienilor. Pentru buna desfăşurare a Sesiunii, Autoritatea competentă poate limita numărul cererilor înregistrate în fiecare Sesiune.

5. În funcţie de numărul candidaţilor şi de locul în care aceştia îşi au domiciliul sau îşi desfăşoară activitatea, Autoritatea competentă decide numărul şi localizarea, pe teritoriul ţării, a centrelor în care urmează să se organizeze autorizarea; anunţul privind nominalizarea centrelor în care se organizează autorizarea se publică pe pagina de Internet a Autorităţii competente, de regulă,  în cel mult 15 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de înscriere. Centrele de autorizare vor fi aceleaşi cu cele de examinare.

6. De regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de perioada stabilită pentru autorizare, pe pagina de Internet a Autorităţii competente, se publică listele candidaţilor, cuprinzând informaţii privind solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi admişi, precum şi informaţii privind solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi admişi, cu indicarea motivelor de neîndeplinire; listele precizează pentru fiecare solicitant admis, centrul de autorizare în care urmează să-i fie eliberată autorizaţia.

7. Solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi autorizaţi din cauza lipsei unor documente sau a unor neclarităţi legate de acestea, pot transmite completările sau clarificările solicitate de Autoritatea competentă, în termenul stabilit, însă nu cu mai puţin de 5 zile lucrătoare înainte de perioada de desfăşurare a Examenului de autorizare a electricienilor.

               8. Analiza documentelor anexate cererii de obţinere a calităţii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar se realizează de către Serviciul de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

9. Aprobarea autorizării specialiştilor verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari se face de către o Comisie de autorizare, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, pe baza unui proces-verbal semnat de către membrii Comisiei de autorizare. Şedinţele Comisiei de autorizare se programează de regulă în cele două sesiuni anuale.

10. Listele cu specialiştii ale căror dosare au fost acceptate în vederea obţinerii calităţii solicitate se publică şi pe pagina de Internet a Autorităţii competente, în termen de maximum 15 zile de la data încheierii perioadei de desfăşurare a sesiunii.

               11. Eventualele Contestaţii cu privire la rezultatele analizei dosarelor în vederea obţinerii calităţii de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar se înregistrează la Autoritatea competentă în termen de 5 zile de la data publicării listelor menţionate la pct. 10 pe pagina de Internet a Autorităţii competente.

               12. Reverificarea dosarelor a căror analiză este contestată se face de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, având în componenţă alţi membrii decât cei nominalizaţi în Comisie de autorizare.

               13. analizarea contestaţiilor se face în cel mult 20 zile de la expirarea termenului de înregistrare a acestora; rezultatele analizei contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de toţi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi se arhivează.

 

3.2.2. – Procedura de desfăşurare a autorizării

1. În data şi la ora programată, candidaţii sunt acceptaţi în săli, pe baza listelor întocmite de serviciul de specialitate, cu următoarele precizări:

a)      acceptarea în sală se realizează, de regulă, în ordine alfabetică, în baza actului de identitate;

b)                                                                              candidaţii sunt fotografiaţi, în vederea emiterii autorizaţiei.

2. Neîndeplinirea oricăreia dintre cerinţele menţionate la pct. 1 din partea unui candidat atrage după sine dreptul Comisiei de a-l declara absent pe acel candidat, acesta trebuind să vină la sediul Autorităţii competente pentru a fi fotografiat şi a-i fi eliberată autorizaţia corespunzătoare.

 

3.2.3. – Emiterea Autorizaţiei

 

                  1. Candidatul declarat “Admis” în urma procesului verbal al Comisiei de autorizare dobândeşte calitatea de verificator de proiecte, responsabil tehnic cu execuţia şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar, atestată prin Legitimaţia eliberată de către Autoritatea competentă. Legitimaţia este nominală şi netransmisibilă; formatul Legitimaţiei este prezentat în Anexele 5, 6 şi 7.

2. Legitimaţiile se înregistrează, în ordinea emiterii, într-un registru electronic de evidenţă; numărul de Legitimaţie  este numărul de ordine din registru, care poate fi consultat la sediul Autorităţii competente după obţinerea unui acord din partea direcţiei generale de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

3. Legitimaţiile se emit şi se eliberează candidaţilor declaraţi “Admişi”, de regulă, în ziua şi la locul de desfăşurare a autorizării.

4. Pentru fiecare candidat se vor păstra, pe durata de valabilitate a Legitimaţiei, la sediul Autorităţii competente, documentele acestuia.

Anexa 4

Experienţa profesională minimă de tip EPP; EPEx sau EPOp pentru fiecare CPA

 

  I IIA IIB IIIA IIIB IVA IVB
CPA1 3 ani EPEx            
CPA2 2 ani EPEx sau EPOp            
CPA3 1 an EPEx sau EPOp            
CPA4 1 an EPEx sau EPOp   3 ani EPEx sau EPOpl        
CPA5 Fără EP 2 ani EPP 2 ani EPEx sau EPOp   4 ani EPEx instalaţii MT    
CPA6 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA6.1 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 3 ani EPP instalaţii electrice IT 3 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT
CPA6.2 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 4 ani EPP instalaţii electrice IT 4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT
CPA6.3 Fără EP Fără EP Fără EP 2 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 4 ani EPP instalaţii electrice IT 4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT
CPA7 Fără EP Fără EP Fără EP        
CPA7.1 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.2 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.3 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.4 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    
CPA7.5 Fără EP Fără EP Fără EP 3 ani EPP sau EPEx instalaţii electrice MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 4 ani EPP instalaţii electrice IT 4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT

 

CPA8 Fără EP 1 an EPP 1 an EPEx sau EPOp        
CPA 8.1 Fără EP 1 an EPP 1 an EPEx sau EPOp 4 ani EPP instalaţii electrice MT 4 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT    

 

CPA 9 Fără EP 2 an EPP 2 an EPEx sau EPOp        

 

 

 

 

 

CPT in LEA jt

12/03/2013

SGC 2010 Starea tehnica a reteleor electrice de distributie influenteaza direct nivelul pierderilor de energie electrica. Astazi am primit fotografia unui scurtcircuit permanent intr-o retea stradala o,4 kV care dovedeste legatura dintre starea tehnica si CPT .

In mod traditional OD  este mai atras de ideea pierderilor „non tehnice” care in retelele de joasa tensiune sunt relativ greu de depistat si neglijeaza aportul starii tehnice precare a retelelor electrice de distributie la cresterea CPT.

Scurtcircuit monofazat in LEA jt

Consider ca fotografia este suficient de sugestiva si ca nu mai sunt necesare alte comentarii.

In schimb va recomand sa cititi pe blog si alte articole articole care trateaza problematica scurtcircuitelor si calitatii energiei electrice  in Ljt:

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului => cazul nostru!

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

LEA versus LES

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Astept cu interes comentariile DV

Sah la Schengen!

10/03/2013

SGC 2010 Atat Romania cat si Bulgaria respecta cerintele necesare extinderii zonei de libere circulatie in Uniunea Europeana. Ambele state au cheltuit foarte mult pentru a indeplini cerintele tehnice.

Din verificari si monitorizari, se pare ca, rezulta ca ambele state mentin cerintele tehnice functionale. Cu toate acestea in Uniunea Europeana nu este constituita unanimitatea necesara extinderii / actualizarii acordului de la Schengen pentru includerea Romaniei si Bulgariei in spatiul de libera circulatie intracomunitar.

Care este motivul pentru care printr-o intelegere bilaterala Romania si Bulgaria nu isi creaza propriul spatiu de libera circulatie acordandu-si reciproc increderea pentru protejarea  granitelor externe celor doua state?

Ce ar putea merge rau intre doua state UE care indeplinesc toate exigentele UE de stabilitate economica, consecventa  in respectarea legii si de eficienta luptei impotriva coruptiei si a evaziunii fiscale necesare creerii unui spatiu de libera circulatie?

Subiectul acesta oarecum excede tematica blogului. Nu imi doresc in mod deosebit o largire a tematicii blogului dar pe de alta parte nici nu pot sa continui sa ma izolez de problemele de actualitate care framanta opinia publica din Romania si implicit si pe mine. Pana la urma sectorul energiei electrice este afectat in mod serios de aderarea Romaniei la spatiul Comunitar European. Daca acesta aderare nu evolueaza intr-un mod firesc atunci este afectat direct si sectorul energetic si deja suntem pe domeniul declarat al blogului!

Sunt curios sa cunosc opinilie Dv pe acest subiect!

Cosul de ee de pe piata reglementata 2013

26/02/2013

SGC 2010Pe site http://www.anre.ro s-a publicat un raport interesant despre cosul de ee facut de ANRE pentru piata reglementata de ee din Romania in anul 2013:

Cosul de ee pentru piata reglementata de ee din Romania pentru anul 2013

Raport ANRE februarie 2013 referitor la cosul de ee pe piata reglementata in 2013

Citeste pe blog si articolele:

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

24/02/2013

SGC 2010In data de 15.02.2013 ANRE a publicat pe site http://www.anre.ro „Raportul privind eliminarea tarifelor de energie electrică reglementate la consumatorii noncasnici care nu uzează de dreptul de eligibilitate pentru perioadele 01.11.2012 – 31.12.2012 si 01.01.2013-31.03.2013.”

Deocamdata salvez acest raport pe blog pentru ca site http://www.anre.ro deja a intrat intr-o zona mai putin accesibila publicului larg in prim plan trecand postarile mai recente: Raport ANRE referitor la analiza consecintelor eliminarii tarifelor reglementare Sept_Oct 2012

Scopul declarat al aliminarii graduale a tarifelor reglemetate pentru energie electrice conform ANRE este de a asigura:

„1. să reflecte performanta furnizorului de energie electrică pe piata concurentială;
2. să informeze consumatorul despre existenta si evolutia pietei concurentale si cu privire la performanta furnizorului care îl deserveste;
3. să reducă riscul financiar al furnizorului, având în vedere posibilitatea de actualizare trimestrială a componentei tarifare, care ar trebui să reflecte costul achizitiei energiei electrice în sistem concurential;
4. să permită implementarea graduală a preturilor concurentiale pentru fiecare tip de consumator, evitând cresteri bruste si semnificative ale preturilor la consumatorii finali de energie electrică;
5. să atenueze socurile determinate de cresterea preturilor pe piata angro de energie electrică.”

Vom analiza impreuna acest document. Evident ca deja subiectul este deschis opiniilor Dv!

Va recomand ca fie cititi/recititi si articolul: Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

O noua taxa!

20/02/2013

SGC 2010 In 18.02.2013 am participat la o sedinta interesanta la o Primarie pentru discutarea unui proiect de introducere a unei noi autorizatii: autorizatia de spargere!

Evident ca Primaria respectiva elibereaza in temeiul legii 50.1991:

  • cerificate de urbanism
  • avize prin Administratia Domeniului Public (ADP)
  • Autorizatii de construire (AC)

Primaria  are un departament pentru monitorizarea respectarii Autorizatiilor de Construire care certifica si lucrarile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile autorizate.

Problema edililor este ca au constatat ca anumite lucrari de readucere la starea initiala a domeniului public sunt executate superficial si apar, in cazul strazilor si trotuarelor, frecvente situatii in care la scurta vreme dupa finalizarea lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor afectate de diverse sapaturi acestea se degradeaza rapid rezultand gropi, denivelari sau aspect de carpeala.

Solutia edililor:

  • o noua autorizatie: autorizatie de spargere
  • titularul autorizatiei de spargere isi va asuma obligatia umplerii gropii sapate si a compactarii pamantului / materialului de umplutura
  • instituirea unui monopol al ADP asupra lucrarilor de readucere la starea initiala pe costurile titularului de autorizatie de spargere
  • obligarea titularului autorizatiei de spargere sa constituie la ADP o garantie egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pt acoperirea riscului de deterioare a strazilor/trotuarelor in urma eventualelor vicii de compactare
  • autorizatia de spargere se emite in (alte) 30 de zile de la solicitare

Participantii la acest inedit brainstorming au adus o gama destul de laga de obiectiuni/propuneri:

  • noua taxa a fost apreciata ca abuziva si fara temei legal
  • garantia egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pusa la dispozitia tocmai a executantului acestor lucrari nu poate fi asigurata din bugetele de investitii ale lucrarilor autorizate
  • in caietele de sarcini pentru licitarea executiei lucrarilor nu poate fi indicat un subcontractant
  • Primaria nu utilizeaza corespunzator parghiile oferite de legea 50/1991 si legea 10/1995 care ii confera suficiente cai de monitorizare a lucrarilor de constuctii montaj care afecteaza domeniul public in schimb este preocupata de inventarea unui unei noi autorizatii, a unei noi taxe  si a unui mod alambicat de gestionare problemei calitatii lucrarilor de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile tertilor.
  • fara costuri pentru titularul AC, Primaria poate cere includerea in programul calitatii faze determinante noi si/sau poate pretinde sa participe la verificarea si receptia unor faze determinate astfel incat sa se asigure ca toate lucrarile au fost integral si corect executate
  • Primaria nu pune conditii suficient de clare la emiterea avizelor de catre ADP in ceea ce priveste tehnologiile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile terilor si nici in ceea ce priveste probele si verificarile pe faze determinante
  • termenul de emitere a noii autorizatii de spargere de 30 de zile a fost apreciat ca total inacceptabil deoarece vine sa intarzie si mai mult lucarile deja afecatate de sistemul birocratic de eliberare a AC
  • DTAC este superficial verificat

Sunt curios sa aflu opiniile Dv despre acest subiect!

SGC

ANRE pune in discutie reactualizarea Regulamentului de atestare a agentilor ec pentru proiectare si executie lucrari in SEN

19/02/2013

SGC 2010 ANRE pune in discutie reactualizarea Regulamentului de atestare a agentilor economici pentru proiectre si executie lucrari in SEN.

Proiectul de regulament peote fi consultat pe site http://www.anre.ro utiliznd acest link sau descarcandu-l diret de pe blog: Regulament de Atestestarea Ag Ec pentru proiectre si executie lucrari in SEN-Rev4_document de discutie_19.02.2013

Propunerile trebuie facute pana la data de 05.03.2013 la adresa de email darae@anre.ro

Astept cu interes opiniile Dv asupra noilor prevederi ale acestui Regulament!

SGC

LEA 110 kV prezinta un avansat grad de uzura.

28/01/2013

SGC 2010 LEA 110 kV prezinta un grad avansat de uzura datorita vechimii foarte mari si datorita unei mentenante ineficiente. Probabil ca o analiza anilor de PIF ar scoate in evidenta faptul ca 80% din volumul LEA 110 kV are o vechime de cca 45 ani.

IMG_1903

In acesti 45 de ani de mult prea multe ori lucrarile de mentenanta n-au fost executate conform planurilor de perspectiva nici cand mentenata s-a facut dupa PE 116 nici de cand se face dupa PAM (Plan de Asigurare a Mentenantei). Niciodata n-au fost bani suficienti, niciodata n-au fost oameni suficienti. Ani de zile unii Directori de „Zona de Retea” din diferite motive  au preferat sa evite lucrarile de vopsitorii. Apoi cand le-au efectuat au vopsit stalpi cu structura metalica slabita de rugina la toate imbinarile. Imbinarile stalpilor de  montantii fundatiilor niciodata nu au fost desfacute oricat de uzate au fost si indiferent de cate ori s-au vopsit!

Montant de fundatie stalp 110 kV deformat

Acum gradul de uzura este vizibil mare iar efectele neexecutarii lucrarilor de mentenanta s-au cumulat si au devenit extrem de greu de controlat

Stalp 110 kV cu structura de rezistenta compromisa

Un numar extrem de mare de fundatii prezinta segregari ale betonului si au caciulile practic compronise:

Caciuli ale fundatiilor stalpilor 110 kV distruse_1866

Reconstructia LEA 110 kV este inca o decizie  care poate fi evitata sau cel putin amanata. Dezizii ferme privind promovarea unor lucrari eficace de reabilitare si alocarea de costuri corespunzatoare pot preveni caderi masive de stalpi metalici 110 kV si pot permite esalonarea pe 20-30 de ani a lucrarilor de reconstructie LEA 110 kV.

Exista marturii ale unor lucratori care au executat lucrari de vopsitorie in ultimii ani ca gradul de corodare al unor imbinari a ajuns la 70% din grosimea initiala. Poate exagereaza insa au fost cazuri de console care au cazut. In zonele de sectionare cornierul ajunsese sub 2 mm.

Probabil ca este momentul unor expertize profesionale ale gradului de uzura al LEA 110 kV care sa stea la baza stabilirii prioritatilor de reconstructie sau dupa caz reabilitare LEA 110 kV pe stalpi metalici.

Exista un volum semnificativ de stalpi metalici aflati in zone cu alunecari de teren. Cel mai adesea devierile ies din discutie datorita dificultatilor de obtinere a unor noi trasee pentru LEA 110 kV. Refacera fundatiilor impica ample lucrai de stabilizare si forarea unor coloane de mare adancime sau realizarea de chesoane cu dimensiuni imtresionante si costuri pe masura

Daca ne gandim la problemele pe care le ridica astazi accesul in teren pentru lucrari de amploare mare probabil ca ajungem la concluzia ca banii necesari reconstructiilor LEA 110 kV nu va  fi problema cea mai contondenta.

Sunt foarte interesat de comentariile Dv! Poate ca n-am viziune de ansamblu si s-a nimerit sa intru in contact tocmai cu cele mai uzate LEA 110 kV care pot fi nereprezentative pentru intreg volumul de LEA 110 kV

SGC

Comunicarea profesionala prin email

27/01/2013

SGC 2010  Treptat utilizarea emailului in comunicarea profesionala castiga tot mai mult teren. Sunt companii in care doar ocazional se mai lucreaza cu texte  listate pe hartie.

Emailul prezinta avantaje certe fata de alte mijloace de comunicare:

  • operativitate
  • posibilitate de a fi trimis unui numar mare de destinatari aproape simultan
  • posibilitatea de a atasa mesajelor fisiere diverse
  • posibilitatea de gestionare a mesajelor pe foldere tematice
  • posibilitatea de sortare a mesajelor dupa diferite criterii: expeditor/destinatar, subiect, data transmiterii/primirii
  • posibilitatea de arhivare si de consultare facila a arhivei
  • posibilitatea de a utiliza functii de cautare care opereaza asupra numelui expeditorului/destinatarului sau asupra subiectului
  • posibilitatea de a asocia mesajelor diferite functii auxiliare de marcare/alarmare
  • posibilitatea de utilizare a semnaturii electronice
  • posibilitatea de comunicare a perioadelor in care titularul nu este disponibil etc

Probabil ca lista avantajelor si functiilor asociate emailului este mult mai lunga.

In mod paradoxal tocmai in mediile in care utilizarea emailului ar trebui sa contribuie la eficientizarea muncii neglijenta, indiferenta si abuzul in editarea  mesajelor  respectiv frecventa transmiterii si/sau largirea nejustificata a numarului de destinatari reduc eficienta utilizarii acestui instrument.

Se spune ca o persoana este reprezentata de modul in care scrie si isi concepe mesajele. Analizele grafologice permit specialistilor sa isi faca o imagine destul de profunda asupra performantelor intelectuale si psihologice ale oamenilor. In mare parte si modul in care utilizam emailul permite cititorilor sa isi formeze o opinie despre destinatar. Cu usurinta pot fi detectate:

  • nivelul de educatie generala
  • nivelul de preformata profesionala
  • gradul de implicare in rezolvarea problemelor
  • respectul/indiferenta fata de interlocutori
  • caracteristici psihologice generale etc

Cand indiferenta si neglijenta unor colaboratori persista in ceea ce privete utilizarea emailului trebuie luate masuri. Intre altele, ca sa le menajezi sensibilitatile, poti incerca sa le transmiti un mesaj indirect scriind un articol!

Ca sa nu mai lungim vorba, pentru o comunicare eficienta prin email trebuie avute in vedere urmatoarele:

1)   Utilizarea functiei „signature” care se activeaza cu butonul „Preferences” pentru inserarea automata in fiecare mesaj transmis a cartii de vizita a expeditorului: nume prenume, functie, adresa locatie  date de contact alternative: telefon, fax si de preferat o formula de salut.

  • in acest mod se poate evita sa trimiti mesaje fara aceste informatii extrem de importante pentru destinatar. Insemnatatea cartii de vizita este critica pentru mesajele care se transmit in exteriorul companiei si este foarte imporanta pentru destinatarii interni. Destinatarului trebuie sa ii fie puse la dispozitie un minim de informatii despre expeditor astfel incat acesta sa se raporteze corect la mesajul primit si sa aiba imediat la indemana datele necesare pentru contact pentru aprofundarea comunicarii
  • formulele de politete de la sfarsitul mesajului sunt foarte importante. in unele cazuri ele fac diferenta dintre capacitarea aportului destinatarului la rezolvarea unei probleme si

2) Tehnoredactarea ingrijita a mesajului. Fiecare aplicatie de email are asociate cateva functii utile in tehnoredacatarea mesajelor astfel incat aceste mesaje sa aiba un aspect ingrijit iar pasajele si/sau chvintele cheie sa fie marcate in divesre modalitati pentru a atrage atentia cititorului. Astfel in mod uzual:

  • se poate alege fontul (formatul de scriere) si marimea caracterelor,
  • se poate alge culoare atextului,
  • pot fi marcate diverse parti ale textului prin boldare (scriere ingrosata), subliniere schibarea fontului, schimbarea dimensiunii caracterelor
  • se pot utiliza functia care numeroteaza sau marcheaza  paragrafele
  • functii de indentare (de realizare a aliniatelor la inceputul unei fraze) etc.

       Timpul investit in tehnoredactare aduce expeditorului unui mesaj mari beneficii de imagine. Un ochi experimentat poate spune cine a scris un text doar dupa aspect. Atunci cand aspectul este placut cititorul ramane cu convingerea ca este respectat si se mobilizeza suplimentar pentru a da curs mesajului primit. In oglinda cand vezi o tehnoredactare rudimentara te intrebi cate mii de mesaje mai trebuie sa scrie respectivul … (puneti Dv epitetul) pentru a reusi sa invete un minim de procedee de tehnoredactare

3) Acordarea atentiei necesare, ca pentru oricare alt text scris, modului in care este structurat mesajul. Este  jenant sa citesti un mesaj care frizeaza incoerenta sau unul in care autorul bate campii. Cu cat mesajul este transmis mai multor destinatari ca atat grija cu care este conceput si redactat trebuie sa fie mai mare.

Pentru mine este o incantare maxima sa primesc un mesaj in cascada in care un fiser este transmis din „din om in om” fara nici un comentariu. Se merge pe principu ca cel de la capatul firului vede el ce face cu fisierul respectiv!

La fel de interesant este sa primesti scanata o adresa in exteriorul companiei fara nici un comentariu  de la cel care ar trebui sa iti indice printr-o rezolutie un mod de abordare a problemei tratate in respectiva adresa! Ca sa nu mai vorbim de mesajele incoerente!

4) Corectarea greselilor de ortografie si gramaticale: un om care scrie incorect din punct de vedere gramatical si care nu este preocupat de corectarea greselilor de ortografie nu se respecta nici pe el si nici pe cei cu care comunica. Majoritatea aplicatiilor de email au functii care ofera suport automat de marcare a greselilor de ortografie. Aceste functii trebuie doar sa fie activate!

5) Inscrierea subiectului unui mesaj in spatiul rezervat acestui scop. Este foarte importanta pentru ca permite gestionarea corespunzatoare in timp a mesajului. Subiectul trebuie sa contina cuvinte cheie reprezentative pentru continutul mesajului. Uneori esenta mesajului poate fi sintetizata in spatiul alocat subiectului.

Primesc adrese de convocare la diverse intaliri, sedinte, receptii. Esenta conta in tipul intalnirii, data, ora si locul. Ei bine in multe cazuri textul este eliptic si sunt nevoit sa consum timp sa deschid un fisire asociat ca sa aflu in final ceea ce as fi putul afla direct din textul subiectului. Ca sa nu fiu obligat sa imi incarc memoria sau sa pierd timpul cu redeschiderea fisierului apelez la functia de editare si rescriu textul subiectului astfel incat sa am acces la informatia esentiala fara sa mai deschid ulterior mesajul. Nu sunt bucuros cand sunt obligat sa consum timp pentru a reedita textul subiectului mesajelor

Atunci cand un email de convocare este destinat unui mumar mare de destinatari viciile de redactare ii afereaza pe toti iar timpul consumat devine semnificativ pentru companie iar imaginea de „profesionist” a expeditorului se consolideaza cu fiecare mesaj de acest tip

6) Alegerea cu discenamant a persoanelor carora li se trimite mesajul. Emailul  trebuie sa fie trimis strict persoanelor vizate de rezolvare sau care trebuie sa fie  informate implicit de cursul unei actiuni. Altfel pe langa gandurile „bune” pe care le primeste initiatorul unui mesaj cu un numar nejustificat de mare de destinatari luati de „martori” emailul are doar rolul de a consuma inutil timpul destinatarilor care pot eventual sa inteleaga ca iar lucreaza incoerentul si dezordonatul „ala”!

7) Sunt cazuri in care este necesara utilizarea functiei „bcc” (blint carbon copy), prin care unul sau mai multi destinatari primesc mesajul si multan cu destinatarii din rubrica „to:” si cu cei din rubrica „cc” (carbon copy, spre stiinta), este necesar sa fie utilizata. Trebuie sa existe o motivatie serioasa pentru care mesajul este transmis „pe ascuns” si altor destinatari pe care expeditorul considera necesar sa ii informeze, mai degraba sa ii puna in garda cu subiectul tratat de mesajul respectiv.

O astfel de practica este usor nedelicata pentru destinatarii la „la vedere” si trebuie sa aiba o justificare rationala pentru cel care apeleaza la ea

Din partea celui care primeste un mesaj pe calea „bcc” reactia ar trebuie sa fie una diplomatica pentru a nu deconspira faptul ca a intrat in acest mod in posesia inei informatii

8) Urgente! Emitentul unui mesaj urgent trebuie sa se asigure ca destinatarul este disponibil si ca va citi in timp util mesajul.

Am intalnit o multime de mesaje marcate ca fiind urgente de care am aflat la cateva ore dupa expirerea termenului la care erau necesare anumite actiuni. Pentru siguranta un mesaj realmente urgent ar trebui sa fie urmat de un telefon de atentionare pentru a avea sanse de rezolvare in timp util.

9) Urgentele neconfirmate! Sunt jenate situatiile in care expeditorul declara o actiune urgenta, obtine reactiile scontate dar apoi deschide cu intarziere mare mesajele de raspuns.

In mod normal nu numai ca trebuie sa fii „pe faza” si sa periei raspunsurile solicitate in regim de urgenta dar este elegant sa si multumesti pentru raspunsul primit in timp util!

10) Mesajele cu fisiere atasate de mari dimensiuni. Sunt situatii in care trebuie sa transmiti si astfel de mesaje. Daca fiserele depasesc totusi 5Mb ar trebui utilizat un serviciu de transmitere fisiere de exemplu cel disponibil pe www.transfer.ro . In mesaj in acesta situatie se poate inlude, alaturi de textul mesajului, si link-ul de acces la fisierele atasate.

11) Orele de transmitere a mesajelor in mod normal ar trebui sa se limiteze la programul de lucru sau cel putin sa vizeze actiuni ale destinatarilor in timpul programului de lucru. Mesajele date cu „doua minute”  inaintea/dupa terminarea programului si/sai inainte de inceperea week-end-ului sunt cinice!

Faci asta odata, de doua ori dar daca iti faci un obieci nu este corect. Ai un program flexibil (dezordonat). Nu esti capabil sa iti organizezi timpul si sa iti rezolvi problemele in timpul serviciului. E problema ta. Incapacitatea si indisciplina ta nu trebuie sa se reflecte asupra colaboratorilor. E problema ta ca lucrezi noaptea. Nu ai nevoie sa ai martori. Oricum un mesaj dat seara tarziu nu are sanse sa fie rezolvat. Scrie mesajul dat transmiteti-l tie iar dimineata in cateva secunde il poti trimite civilizat colaboratorilor

Trebuie sa constienti ca toti avem prioritati, toti ar trebui sa avem acest canal de comunicatie deschis. Totusi spatiul disponibil pentru un cont de email este cel mai adesea limitat. Blocarea emailului unui partener cu un mesaj de dimensiuni mari poate sa ii creieze acestuia numeroase probleme. Cele evidente sunt legate de pierderea altor mesaje care apar dupa blocarea spatiului dedicat emailurilor.

O practica gresita din pdv al managementului spatiului  este acceea de a da replici insotite de fisere de mari dimensiuni atasate. Daca mesajul vizeaza mai  multi oameni cresc sansele de aproduce cuiva neplaceti gratuite

Probabil ca ar mai fi cateva idei utile pentru o folosire civilizata si eficienta a emailului legate de:

  • frecventa mesajelor pe o anunita tema,
  • tonul mesajelor,
  • out of office – o functie foarte utila
  • orele de transmitere,
  • marimea fisierelor atasate etc 

Sunt convins ca aceste aspecte si multe altele vor fi scoase in evidenta in comentariile Dv  sau dupa caz voi reveni ulterior pentru dezvoltarea acestor idei!

Despre platforma de socializare LinkedIn

07/01/2013

SGC 2010Platforma de socializare LinkedIn este destinata persoanelor active care doresc sa isi largeasca aria contactelor sociale care le pot fi utile in cariera, sa se dezvolte din pdv profesional citind aricole noi sau intrand in dezbateri cu alti specialisti. In aceslai timp utilizatorii LinkedIn se pot promova creindu-si situatii favorabile pentru a evolua in cariera putand lua cunostinta de oferte interesante de noi job-uri

Inscrierea si gazdiurea profilului profesional este gratuita. LinkedIn ofera mai multe modalitati pentru a cunoaste noi profesionisti sau companii din domeniile de interes ale fiecarui membru.

LinkedIn ofera contra cost mai multe servicii de cautare job-uri, persoane sau companii respectiv de gazduire mesaje promotionale.

Utilizand inspirat facilitatile de comunicare oferite de LinkedIn pot fi postate si gratuit o gama destul de larga de mesaje promotionale care prin link-urile pe care le contin pot conduce persoanele interesate catre paginile web unde li se poate prezenta pe larg o oferta. LinkedIn face publica activitatea membrilor si pe aceasta cale mesajele, articolele etc sunt aduse in atentia unui numar mare de persoane.

Print screen profil SGC pe LinkedIn_1

LinkedIn permite membrilor sa creeze grupuri tematice care pot polariza oameni interesati de aprofundarea subiectului pus in discutie. Pot fi capacitate in acest fel idei si informatii utile tuturor participantilor la dezbateri. LinkedIn ofera cai eficiente de popularizare a grupurilor si ale dezbaterilor.

O functie interesanta a LinkedIn este cea care permite conexiuni cu activitatea membrilor pe alte platforme de socializare respectiv cuarticolele/dezbaterile initiate pe  blogurile personale.

Print screen profil SGC pe LinkedIn_2

Utilizarea platformei LinkedIn este destul de simpla astfel incat dupa o familiarizare preliminara facilitatile LinkedIn pot fi rand pe rand descoperite si utilizate pentru dezvoltarea profilului individual, pentru largirea bazei de contacte si functie de scopul urmarit pentru promovarea proprie sau pentru acces la persoane, companii sau informatii de specialitate cautate.

LinkedIn pastreaza mai multe canale de comunicare cu utilizatorii platformei oferindu-le posibilitatea acestora sa contribuie cu idei si cerinte la imbunatatirea functiilor aferite de platforma LinkedIn.

Va invit sa vizitati profilul meu pe LinkedIn si  sa experimetati alaturi de mine facilitatile oferite de platforma de socializare LinkedIn . Blogul si LinkedIn ne pot permite sa ne cunostem mai bine si sa diversificam colaborarea!

Evident ca voi dori ca aspectele legate de problematica blogului sa continuam sa le dezbatem pe blog pentru ca acesta sa se poata imbogati cu o gama cat mai larga de cazuri si probleme analizate astfel incat sa poata deveni din ce in ce mai util persoanelor interesate de problemele legate de consumul de energie electrica, functionarea sistemului electroenergetic national, accesul la retea, tehnologii noi utilizate in activitatea de distributie a energiei electrice si un in ultimul rand de pregatirea examenelor de autorizare!

Cu prietenie,

SGC

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

06/01/2013

SGC 2010

De 4 luni agentii economici platesc deja o componenta de 15% din cantitatea energie electrice (ee) consumata cu un pret rezultat din achizitia directa de catre furnizorii impliciti de pe piata concurentiala. De la 01.01.2013 acesta componenta va fi de 30%!

Treptat acesta componenta de piata concurentiala (CPC) din pretul energiei va creste si in plus vor intra in programul de eliminare a tarifelor reglementate la energia electrica si consumatorii casnici.

In cazul agentilor economici la 31.12.2013 tarifele ee reglementate de ANRE vor disparea. Toti agentii economici incepand cu 01.01.2014 isi vor contracta ee de pe piata concurentiala.

Pana in septembrie 2012 agentii economici aveau „dreptul de eligibilitate al furnizorului de ee” sau puteau opta pentru tarife reglementate negociate  de ANRE cu furnizorii impliciti ai fiecarei zone. Sunt 5 furnizori impliciti care opereaza prin sucursale in cele 8 zone de furnizare a ee existente pe teritoriul Romaniei.

In cazul consumatorilor casnici programul de eliminare a tarifelor reglementate se va desfasura pe o perioada de 4,5 ani mai precis 53 de luni incepand cu 01.07.2013 pana la 31.12.2017.

In perioada 01.07.2013-31.12.2017 de doua ori pe an in Iulie si in Ianuarie cota de piata concurentiala (CPC) din pretul ee va creste cu cate 10%. In ritmul de 20% pe an, consumatorii casnici se vor apropia de statutul de consumatori pe piata concurentiala unde au dreputul sa isi negocieze pretul ee si sa isi schimbe furnizorul de ee.

Datorita numarului mare de consumatori casnici partea cu negocierea nu va fi spectaculoasa insa acestia, teoretic, vor putea sa solicite oferte de la oricare din furnizorii de ee electrica existenti la momentul respectivi pe piata de energie electrica din Romania si care accepta sa aiba in portofoliul lor consumatori casnici si in final pot opta pentru schimbarea furnizorului de ee.

In mod real drepturile de negociere a pretului ee si de schimbare a furnizorului de ee nu sunt atributele cele mai importante ale liberalizarii totale a pietei ee. Cel mai important aspect este cel al schimbarii mecanismelor de formare a pretului energiei electrice.

In continuare statul va avea parghii de influentare a pretului ee prin sistemul de accize si impozite respectiv prin controlul tarifelor pentru activitatile cu caracter de monopol natural care sunt si ele reflectare in costul ee platit de consumatorul final:

  • tariful de transport ee,
  • tariful pentru serviciul de sistem (dispecerizare),
  • tariful pentru operatorul pietei centralizare (bursa ee)
  • tariful de distributia ee si nu in ultimul rand,
  • taxe diverse platite de operatorii licentiati (furnizare, transport, servicii de sistem, servicii de piata de ee, distributie) pentru functionarea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE)

Calendarul detaliat al eliminarii tarifelor de ee reglementate este dat in tabelul urmator:

Nr crt

Data

Procentul de achizitie ee din piata concurentiala pt consumatori:

noncasnici
(ag economici)

casnici

1

01.09.2012

15

0

2

01.01.2013

30

0

3

01.04.2013

45

0

4

01.07.2013

65

10

5

01.09.2013

85

10

6

01.01.2014

100

20

7

01.07.2014

100

30

8

01.01.2015

100

40

9

01.07.2015

100

50

10

01.01.2016

100

60

11

01.07.2016

100

70

12

01.01.2017

100

80

13

01.07.2017

100

90

14

31.12.2017

100

100

Acest calendar de eliminare a tarifelor reglementate de pe piata eeare la baza un memoramdum aprobat in 13.03.2012 de Guvernul Romaniei in baza unor obligatii asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. calendarul in forma prezentata mai sus a fost publicat pe site www.anre.ro fiind inclus intr-un raport de monitorizare pentru periada 01.09.2012-31.12.2012

2012 in review

30/12/2012

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

About 55,000 tourists visit Liechtenstein every year. This blog was viewed about 290,000 times in 2012. If it were Liechtenstein, it would take about 5 years for that many people to see it. Your blog had more visits than a small country in Europe!

Click aici pentru a vedea raportul complet.

Solutiile problemelor 41-49 Toamna 2012

14/10/2012

 In fiserul atasat gasiti solutiile problemelor 41-49 Toamna 2012. Rezolvarile au atasate scheme explicative pentru o mai usoara intelegere a solutiilor.

Solutiile problemelor 41-49 Toamna 2012_SGC_blog_ed1

Succes natural!

SGC

Solutiie problemelor 21_40 Toamna 2012

09/10/2012

 In fiserul atasat aveti rezolvarea problemelor 21_40 din tematica examenului de autorizare electricieni Toamna 2012. Pentru ca rezolvarile sa fie mai usor de urmarit am introdus si cate o mica schema care reflecta situatia de analizat: Solutiile problemelor 21_40 Toamna 2012_SGC_blog

Succes natural!

Rezolvarea problemelor 41,42,44, 45_Toamna 2012

06/10/2012

 Valorific rezolvari din sesiunile anterioare la care am folosit editorul de text al Wordpres e rapid dar este insotit de mari constrangeri pe care le-am depasit cum am putut!

In masura in care timpul imi va permite voi reveni asupra formei de prezentare si asupra gruparii problemelor!

41_2012 O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos j = 1) R = 20 W, situat la o distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră r = 1/32 W mm2/m Să se determine:a) tensiunea la bornele receptorului;b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.
a) Rconductor linie monofazata=Rcond=2*r*L/s=2*(1/32)*192/6=2Ω
I=U/(Rcond+R)=220(2+20)=10 A; DU = Rcond*I=2*10=20 V;
Uborne receptor =Utablou-DU=220-20=200V ☺
b) Wreceptor=Uborne*I*cos j *t=200*10*1*(30/60)=1000 Wh=1 kWh ☺
c) DWdisipata in conductoare prin efect Joule-Lentz=Rcond*I2*t= 2*102*(30/60)=100 Wh= 0.1 kWh ☺
42_2012 Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară de 50 W. Tensiunea la plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se determine:a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funţionează 10 ore/zi;b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
a) Uborne = U – DU = 230-23 = 207 VI = 207/50 = 4,14 AW reflector=Uborne*I*nzile_luna*t=207*4.14*30*10=257094 Wh=257,094 kWh ☺
b) Wpierderi =DU*I*nzile_luna*t=23*4,14*30*10 = 28 566 Wh = 28,566 kWh ☺
43_2012 O linie electrică aeriană monofazată dintr-o fermă alimentează la capătul ei lămpi incandescente la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea ei este de 16 mm2; r = 1/32 W mm2/m. Să se calculeze:a) procentul de pierdere de tensiune pe linie;b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
a) Plampi=Uborne lampi*I I=Wlampi/Uborne lampi=3300/220=15A Rconductor linie monofazata=Rcond=2*r*L/s=2*(1/32)*200/16=0.78 W
DU = Rcond*I=0.78*15=11.7 V ☺
b) Wlampi=Plampi*t=3300*(30/60)=1650Wh=1.65 kWh ☺
44_2012 Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze:a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
a) Uborne = Utablou – DU = 220-0.05*220=220-11=209V
I=Preceptor/Uborne= 3135/209=15A
Rconductor linie monofazata=Rcond=DU /I=11/15=0.73Ω☺
Rreceptor= Uborne/I=209/15=13.9 A ☺
b) W=Preceptor*t=3135*(10/60)=522.5 Wh=0.5225 kWh ☺
45_2012 Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kw, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos j = 0,8, randamentul h = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, r = 1/34 W mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului < 10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δN=6 A/mm2, în regim de pornire δp=20 A/mm2.
Pnominala motor=Pn=Putila la arborele masinii=h * Pelectrica absorbita=h*Pabs; Pabs=Pn/h= radical(3)* Un *In*cosjnIn=Pn/(h*radical(3) * Un * cosjn)=7000/(0.9* radical(3)*380*0.8)=14.77A
Ipornire=6*In=6*1.77=88.62A In conformitate cu normativul I7/2000 anexa 6 rand 8 conductorul de Al de 2,5 mm ² poate fi utilizat pentru realizarea circuitelor de forta trifazate din interiorul cladirilor -se verifica pierderile de tens., densit. de curent si se face calculul de incalzire:
a) Verificarea conductorului de alimentare din pdv al caderii maxim admisibile de tensiune si din pdv al incalzirii maxime in regimul de functionare de durataa1) DU = radical(3)*In*r*(L/s)*cosjn= radical(3)*14.77 *(1/34)*(20/2,5)*0,8=5.4V
DU%=5.4*100/380=1.42 % < DUmax adm bransamente alimentate din reteaua stradala jt=5% conductorul indeplineste cerinta de cadere de tensiune maxim admisibila ☺
a2) In conformitate cu art 4.8 din I7/2002 Imax adm pentru 3 conductoare Al izolate cu PVC montate in tub = 15AIabsorbit motor =14.77A<Imax adm =15A pe cale de consecinta conductorul indeplineste cerinta de incalzire maxim admisibila ☺
b) Verificarea conductorului de alimentare din pdv al caderii maxim admisibile de tensiune si din pdv al densitatii de curent maxim admisibile in regimul de pornire b1) Ipornire=6*In DUpornire = 6*DUregim de funct de durata=6*5.4=32.4 V DUpornire %=6*1.42=8.52% < 10% (val maxim admisibila conform enunt problema) conductorul indeplineste cerinta de cadere de tensiune maxim admisibila in regim de pornire a motorului ☺
b2) In conformitate cu art 5.1.17 din I7/2002 densitatea maxim admisibila pentru conductoarele de aluminiu in regimul de pornire al motoarelor este de 20 A/mm2densitate curent pornite=Ipornire/s=6*14.77/2.5=35.448A/mm2>20A/mm2 conductorul nu indeplineste cerinta de sectiune maxim amisibila in regim de pornire ☺

o Pentru s=4mm2 avem densitatea de curent 22.155A/mm2>20A/mm2 nici aceasta sectiune nu indeplineste cerinta de sectiune maxim amisibila in regim de pornireo Pentru s=6mm2 avem densitatea de curent 14.77A/mm2,20A/mm2 indeplineste cerinta de sectiune maxim amisibila in regim de pornire Se va impune sectiunea minima de 6mm2 pentru conductorul de alimentare a strungului

Raspunsuri la intrebarile de Electrotehnica sesiunea Toamna 2012

04/10/2012

Am reusit sa raspund la toate intrebarile de Electrotehnica pentru examenul de autorizare electricieni Toamana 2012

Fisierul: “Raspunsuri  ELECTROTEHNICA_Toamna 2012_SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Suplimentar va supun atentiei un set de raspunsuri la intrebari care sunt formulate cu referire la scheme electrice si/sau aceste scheme se gasesc la variantele de raspuns. Ele nu se regasesc in lista de intrebari din electrotehnica publicata pe site ANRE pentru acesta sesiune dar nici in alti ani acest tip de intrebari nu s-a regasit pe site ANRE insa s-au regasit pe foile de examen. Nu strica sa va familiarizati cu ele. Sunt doar 12 astfel de intrebari!

Fisierul: “Raspunsuri ELECTROTEHNICA intrebari cu desene asociate_SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Pentru a intra in posesia fisierelor ajuge sa formulati o solicitare in fereastra de comentariu. Va voi trimite prin email fisierul in cursul aceleiasi zile. In acest mod urmaresc sa constientizez cati utilizatori ai blogului sunt intradevar interesati de pregatirea examenului utilizand materialele publicate pe blog.

Daca identificati corectii necesare va rog sa le sustineti cu argumente si cu trimitere concreta la literatura de specialitate .

Din articolele recente va recomand:

 

Succes natural!

Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele

03/10/2012

 Am reusit sa raspund la toate intrebarile de Legislatie pentru examenul de autorizare electricieni Toamana 2012

Fisierul: “Raspunsuri Legislatie – cumulat I_IVA+B_Toamna 2012 SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Pentru a intra in posesia fisierului ajuge sa formulati o solicitare in fereastra de comentariu. Va voi trimite prin email fisierul in cursul aceleiasi zile. In acest mod urmaresc sa constientizez cati utilizatori ai blogului sunt intradevar interesati de pregatirea examenului utilizand materialele publicate pe blog.

Daca documentati corectii va rog sa le sustineti cu argumente si cu trimitere la norma legala si articolele care va sustin optiunile. Referinte la intrebare se va face utilizand toate nr crt din dreptul ei nr/nr/nr

Bilant intrebari Toamna 2012;

  1. gradul III +IV A+B = 273 intrebari
  2. gradul II A+B           = 279 intrebari
  3. gradul I (A+B)          = 266 intrebari

Aveti in figura de mai jos un extras din fisier. Avem normele identificate iar raspunsurile sunt justificate cu trimitere la articolele din aceste norme. Cu un click pe figura o puteti vedea clar!

Din articolele recente va recomand:

 
Daca timpul va permite poate reusiti sa aderati la platforma de marketing  Win-4-All pe care eu o sustin utilizand link-ul din fereastra de comentarii

Succes natural!

Raspunsuri la intrebarile din NormeTehnice sesiunea ANRE Toamna 2012 ed_n-8

21/09/2012

 Aveti un prim draft al raspunsurile la Normele tehnice sesiunea Toamna 2012 cu mentiunea ca sunt 8 intrebari la care inca nu am indicat norma si articolul care justifica alegerea facuta. Voi actualiza in timp informatiile

Veti vedea in fisierul atasat ca am cumulat intrebarile tuturor gradelor mentinand posibilitatea de a regasi lista de intrebari personalizata pentru fiecare grad.

Multumesc dlor Luminariu Bogdan si Baitoiu Bogdan pentru sprijinul acordat in acesta sesiune.

Fisierul: „Raspunsuri Norme tehnice cumulat I-IV_A+B Toamna 2012_SGC_var n-8”  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Pentru a intra in posesia fisierului ajuge sa formulati o solicitare in fereastra de comentariu. Va voi trimite prin email fisierul in cursul aceleiasi zile. In acest mod urmaresc sa constientizez cati utilizatori ai blogului sunt intradevar interesati de pregatirea examenului utilizand materialele publicate pe blog.

Apreciez ajutorul Dv pentru definitivarea raspunsurilor si la ultimele 8 intrebari. Exista in fisier si o rubrica de observatii unde scot in evidenta numite probleme legate de unele intrebari. Eventual putem dezbate si aceste observatii

Bilant intrebari Toamna 2012;

  1. gradul III A+IV A = 506 intrebari
  2. gradul III B+IV B = 408 intrebari
  3. gradul II A+B = 176 intrebari
  4. gradul I (A+B) = 137 intrebari

Aveti in figura de mai jos un extras din fisier. Avem normele identificate iar raspunsurile sunt justificate cu trimitere la articolele din aceste norme. Cu un click pe figura o puteti vedea clar!

Remarc cu placere ca s-au eliminat din tematica majoritatea reglemetarilor  abrogate. A mai ramas din acesta categorie doar PE 155/1992.

Exista in tematica 3 normative cu statut „incert” PE 022_85 (27 de ani vechime), PE 101  (26 de ani vechime), si PE 102 (26 de ani vechime) care reflecta mai mult vizunea oranduirii socialiste asupra standardizarii. Multe prevederi sunt caduce nemaipotrivindu-se contextului legislativ actual si liberalizarii deciziei tehnice la nivelul operatorilor SEN.

Pentru acestea normative n-au fost suficienti 23 de ani de capitalism pentru a fi reinoite! Altfel ele sunt importante de vreme ce s-au calificat pentru bibliografia examenelor de autorizare a electricienilor.

Se lupta acum un OD cu PE 101 dar se pare ca normativul „rezista”!

Va recomand sa cititi pe blog:

 

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012

21/09/2012

Aveti atasate subiectele descarcate de pe site www.anre.ro  la data de 20.09.2012 Este important sa consultati site ANRE deoarece este posibil sa se faca actualizari.

Am retinut ca s-au facut actualizari ale intrebarilor din legislatie fata de sesiunea anterioara si am constatat ca sunt diferente unele semnificative altele doar „de forma” fata de setul de raspunsuri existent publicat pe blog pentru sesieunile anterioare.

Am fost si eu la „cursul obligatoriu„, am si cumparat o carte cu raspunsuri editata in 2011. Si fata de lista de intrebari din acesta carte sunt diferente fata de intrebarile publicate pe site ANRE pentru sesiunea Toamna 2012. Un aspect important la cartea cumparata este faptul ca nu se indica norma din care s-a formulat respectiva intrebare cum nici ANRE nu indica norma/legislatia din care s-a formulat fiecare intrebare.

Una peste alta  „cursul obligatoriuajuta putin mai ales la pregatirea psihologica pentru ca evident in 3 zile in pas alert nu prea se pot retine multe informatii iar la final ramai tot singur sa te pregatesti „in timpul liber”!

Eventual daca chiar ai niste intrebari sunt sanse mari ca lectorul sa te poata lamuri ceea ce poate fi important.

Din punctul meu de vedere neprecizarea normei/legislatiei din care s-a formulat fiecare intrebare  nu este de natura sa faciliteze studiul. Determina doar un consum inutil de timp pentru cei care pregatesc examenul!

Am constatat ca s-a marit destul de mult numarul intrebarilor! Apreciez ca si acesta masura este discutabila ca si obligativitatea cursului pe o tematica de cca 3000 de pagini de legi si norme tehnice.

In concluzie m-am hotarat sa revad raspunsurile si sa public, daca este posibil setul complet de raspunsuri actualizate. Sper sa si reusesc sa o fac in timp util pentru cei care pregatesc acesta sesiune. Accept cu placere ajutor si voi marca explicit ajutorul primit!

Mentinem standardul initial: identificam pentru fiecare intrebare legea/norma si facem trimitere la articolul care justifica optiunea de raspuns!

Va prezint cateva tipuri de modificari, unele „interesante” altele necesare:

  1. In loc de „LEA” s-a trecut explicit „linie electrica aeriana” !
  2. In loc de „J.T.” si uneori chiar in loc de „j.t.” s-a trecut explicit „joasa tensiune”!
  3. S-au reasezat cuvintele din textul unor intrebari sensul si raspunsurile ramanand nemodificate!
  4. La cateva intrebari s-a inceput cu indicarea normei. Ceva de genul : „Conform PE 134/95 (Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiuni peste 1 kV)”+ textul intrebarii vechi!
  5. Actualizarile au scos in evidenta si un numar destul de mare de intrebari initial gresit formulate. Cu aceste actualizari sunt de acord. In speta este vorba de intrebari care ar fi trebuit sa contina in text si nivelul de tensiune la care se refera. Doar asociarea „text eliptic initial” cu variantele de raspunsuri oferite permite cititorului sa „banuiasca” nivelul tensiunii
  6. Un alt set de intrebari dovedit gresite sunt cale care se refereau la articole unde se exprima o „regula cu exceptii”. Sensul initial al intrebarii viza doar „regula” . Variantele de raspuns contineau si regula dar si exceptiile => confuzii si respectiv => favorizarea inutila a unor greseli generate de o intrebare prost formulata. Ex text vechi: „se admite instalarea„…, text nou: „se admite conditionat„… variantele de raspunsuri oferite ramanand identice!
  7. a fost eliminat din tematie PE 116/94. E posibil sa se fi eliminat mai de mult. Eu abia acum am observat acest lucru

01_ElectricieniTematica examan de autorizare _Aug2012

02_ElectricieniProbleme 2011_Toamna 2012

03_Subiecte ELECTROTEHNICA_Toamna 2012

04_Subiecte_Norme tehnice_IIIA-IVA_Toamna 2012

05_Subiecte_NORME TEHNICE_ III B si IV B_Toamna 2012

06_Subiecte_NORME TEHNICE_ IIA+B_Toamna 2012

07_Subiecte_NORME TEHNICE_ IA+B_Toamna 2012

08_Subiecte – Legislatie_III A+IV A_Toamna 2012

09_Subiecte – Legislatie_ III B+IV B_Toamna 2012

10_Subiecte – Legislatie_ II A+B_Toamna 2012

11_Subiecte – Legislatie_I A+B_Toamna 2012

Succes natural!

SGC

Bibliografia sesiunii ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012 (include link-uri pt descarcare normative)

20/09/2012

 Aveti mai jos bibliografia recomnadata de ANRE pentru sesiunea de examene pentru autorizarea electricienilor din Toamna 2012.

In primul fisier aveti tematica descarcata de pe site www.anre.ro

Am numerotat fisierele utilizand nr de ordine din tematica. Deocamdata lipseste din lista PE 022

O sursa importanta de bibliografie o constituie site ANRE de unde se poate descarca legislatia specifica domeniului, codurile tehnice, normele tehnice energetice si alte ordine emise de ANRE. E de retinut ca sunt relativ frecvente situatiile in care ordinele desi se gasesc mentionate pe site ANRE nu au atasate si fisierele cu continutul promis. Din acesta perspectiva va recomnad sa va salvati informatiile de interes atunci cand le gasiti postate pe site ANRE pentru ca ulterior puteti avea surpriza ca nu le mai gasiti postate!

Normativele tehnice ce au indicativ PE (prescripţie energetică), tiparite, se pot procura de la Editura ICEMENERG, Oficiul de Documentare în Energetică ODE, Bd. Energeticienilor 8, sector 3, telefon 021-346.27.69. 021-346.27.04.

Normativul I7/2011 poate fi procurat de la  SC Monitorul Oficial RA, Centrul pentru relaţii cu publicul, Şos. Panduri nr. 1, Bloc P33, sector 5, Bucureşti, telefon 021-4010070 (program de lucru cu publicul L-V 8-16).

01_ElectricieniTematica_Aug2012

02_Legea Energiei 123_2012

03_HGR 1007_2004 RFEE

04_HGR 90_2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public

05.1_Codul tehnic al retelei electrice de transport – revizia 1

05.2_ Regulament de programare a unitatilor de productie dispecerizabile_ COD RET pII

06_Standard performanta Transport ee

07_Cod RED_Ord 128_2008

08_Standard de performanta DISTRIBUTIE a EE

09_Cod Masura EE_21_06_02

10_Ord 04 07 ZoneProtMO0259

11_Ord 90 09_Regulament Autorizare Electricieni_MO0847

12_Ord 24 07 Reg Atestestare Agenti Economici_MO0604

13_Ord 129_2008 solutii de racordare

14_Ord 38_2007_Solutionare neintelegeri intre operatori SEN

15_I7-2011

16_NTE 001_Ord 02 03 P109 alegere izolatie si protectiea la STA

17_NTE 0030400 PE-104

18.1_ NTE 005_PE013_calcul siguranta in functionare

18.2_NTE 005_ Anexa2

18.3_NTE 005_ANEXA 3

18.4_NTE 005_Instructiuni aplicare 1-2

18.5_NTE 005_Instructiuni aplicare 3-4

18.6_NTE 005_Instructiuni aplicare 5-7

19_NTE006_curent scc retele sub 1kV_PE134-2

20_NTE 007 _LES_Ord 38_2008l

21_PE 022-3_87 Prescriptii generale de proiectare retele electrice (prin amabilitatea dlui Incze Andras!)

22_ PE 101-1985

23_PE 102 proiectare inst de conexiuni si distrib jt

24_PE 103-92 verif rez mecanica instalatii la curent de scc

25_PE106_Constructia LEA jt

26_PE 120 pag 1-48

27_PE 132_2003august_proiectarea RED

28_PE 134_95 calcul scc in instalatii peste 1 kV

29_NTE 401_2003_PE135_Sectiune Econ

30_PE 155 executare bransamente

Succes natural!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 5

30/08/2012

Actualizare 5:

Stalpi Metalici Zabreliti echipati cu coronament cu izolatie elastica => fise tehnice complete pentru 12 tipuri de SMZ cu inaltimi de 9m, 10m si respetiv de 12m => SMZ – Echipat cu CIE

Actualizare 4:

Fise tehnice complete 28 tipuri de Stalpi Metalici Zabreliti UNIMEC

UNIMEC, a omologat impreuna cu SC Electrica SA stalpii metalici zabreliti (SMZ) pentru LEA mt

Codul produsului este format astfel: SMZ 9-500  unde:

  S  -stalp

  M – metalic
  Z–  zabrelit
  9 metri – inaltimea stalpului deasupra solului
  500 daN – forta nominala portanta la varful stalpului
Stalpii metalici zabreliti se executa intr-o gama dimensionala suficient de larga pentru a satisface necesitatile curente de momente capabile pentru realizarea LEA si PTA:
Prim amabilitatea dlui Director Vasile Gheorhe va pot facilita accesul la un set de fise tehnice relevante referitoare la clasa de stalpi metalici SMZ produsi de UNIMEC.
Urmeaza sa detaliez in articol anumite aspecte din aceste din aceste fise tehnice:
SMZ cu LEATorsadat dc legatura-de-sustinere-aliniament
SMZ cu LEATorsadat dc legatura-de-intindere-aliniament
SMZ cu LEATorsadat dc legatura de-sustinere-colt
SMZ cu LEATorsadat dc legatura terminala
 
Legat de montarea stalpilor bulonati va prezint atasat fisele de montaj. Fiecare componenta este poansonata. In fisa de montaj sunt indicate clar pozitiile ocupate de fiecare parte componenta a stalpului.
fisa de montaj: SMZ 9-1400-1
fisa de montaj: SMZ 9-2300-1
fisa de montaj: SMZ 9-2800-1
In fisierul atasat avem informatii tehnice de detaliu privind stalpii metalici zabreliti.
fisa stalpi metalici zabreliti 20KV
In figura urmatoare va prezint imaginea de anzamblu a unui ZMZ.
De remarcat tronsonul de baza care se incastreaza in beton pentru realizarea fundatiei stalpului. Solutia adoptata de fabricant simplifica mult realizarea fundatiei necesare unui SMZ:
Imagini cu LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt  realizata recent cu  Stalpi Metalici Zabreliti produsi de UNIMEC
    Structura este realizata in procedeul bulonat pentru a permite un transport compact.
Precizia de executie si siguranta la montaj este asigurata de utilaje CNC.
Se asigura protectie anticoroziva prin zincare termica sau pulverizare termica.
Stalpii metalici zabreliti produsi de UMIMEC pot fi utilizati ai pentru realizarea PTA-urilor respectiv pentru amplasarea de echipamente de comutatie in LEA 20 kV:
Stalpii metalici zabreliti au fost omologati in colaborare cu SC Electrica Bucuresti care a emis in acest sens un atestat Electrica pentru comercializare. Calitatea si rigoarea executiei recomanda stalpii pentru utilizare in toata tara si reprezinta un produs UNIMEC competitiv pe pietele externe.
Consider important sa remarcam cateva avantaje ale LEA mt realizate cu stalpi metalici zabreliti:
  • usurarea transportului la borna a pachetelor care contin componentele SMZ
  • posibilitatea de asamblare in teren accidentat din zonele de munte
  • aspect placut
  • gama larga de momente capabile 4500- 25200 daN*m
  • coronamente adaptabile profilului LEA
  • utilizabili pentru toata gama de conductoare. de la conductorul neizolat pana la cablul universal 20 kV
  • distanta redusa intre montantii stalpului de la 0,4 m pama la 1m
  • procedee moderne, eficiente si ecologice de protectie impotriva coroziunii care pot asigura durate de exploatare de pana la 80 de ani
  • posibilitatea uzinarii unor caracteristici atipice gabarit si/sau moment capabil
  • stalpii permit montarea intregii game de armaturi existente necesare realizarii LEA mt si jt inclusiv a placutelor cu inscriptii de identificare respectiv de electrosecuritate
  • imbinarea se poate realiza in santier cu suruburi si/sau prin sudare astfel incat rezolva inclusiv aspectele de protectie la tentativele de vandalizare.
  • SMZ aste superior stalpilor de beton respectiv stalpilor de lemn in ceea ca priveste conditiile de securitate pentru lucrul la inaltime. SMZ permite atat urcarea/coborarea electricienilor in conditii sporite de securitate cat si executarea operatiilor tehnologice la inaltime de construire LEA sau de mentenanta

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

28/07/2012

Retelele mt cel mai adesea sunt retele strans buclate. Posibilitatile de buclare asigura o flexibilitate de reconfigurare necesara pentru a asigura realimentarea consumatorilor in caz de incidente sau de retrageri programate din exploatare.

Buclarea se poate realiza prin separatoare sau prin intreruptoare. Daca aparatul de comutatie prin care se realizeaza bucalarea are capacitatea necesara de rupere si/sau tensiunea la bornele sale permite actionarea in sarcina pe circuite fazate acestea se pot actiona inchide/deschide (conecta/deconecta) fara perturbarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.

Inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie prin care se bucleaza doua circuite nefazate determina producerea unui scurtcircuit polifazat net care se soldeaza cu declansarea prin protetii a ambelor circuite buclate si eventual cu distrugerea aparatului de comutatie respectiv.

Doua circuite fazate asigura implicit si pastrarea sensului de rotire a motoarelor indiferent de configuratia RED realizata prin aparatele de comutatie. In figura 2 in ipoteza in care LEA 1 ai LEA 2 sunt fazate, daca se preia prin separatorul de buclare LEA 2 din statia A prin LEA1 in tronsonul dintre SS si statia B motoarele vor continua sa se invarta in acelasi sens.

Daca LEA nu sunt fazate atunci realizarea schemei din figura 2 se poate face numai cu trecerea consumului de pe LEA 2 prin zero iar motoarele pe LEA 2 isi vor pastra sau nu sensul de rotire depinzand de pozitia relativa a fazelor celor doua LEA, labornele separatorului de buclare cand acesta este deschis, la schema normala (cea din figura 1)

In tabelul 1 avem sistetizate cazurile posibile din perspectiva fazajelor si a sensului de rotire a motoarelor

In figura 4 avem o situatie simpla, frecvent intalnita de buclare a 6 linii mt. Adeseori in practica intalnim situatii mult mai complexe de circuite mt strans buclate.

Pentru verificarea fazejelor trebuie realizata secvential schema din figura 5. Se ia drept refeinta staia A si se verifica fazajul in statiile B, C, D si E

Ori de cate ori este posibil fazarea se realizeaza in statiile de transformare schimband ordinea capetelor ternibale ale cablurilor din celulele de linie.

In situatia din figura 4 este posibila realizarea fazajelor doar prin schimbarea ordinii capetelor terminale in celulele de linie.

Daca plecand de la configuratia din figura 4 amplasam doua noi separatoare de bucla Sb6 si Sb7 obtinem configuratia din figura 6.

In acest caz verificarea fazajelor nu se mai poate face intr-o singura etapa. Se realizeaza o configuratie similara celei din figura 5 mentinand descise noile separatoare de bucla Sb6 si Sb7. Ulterior realizam si configuratia din figura 8 ca sa verificam si fazajele prin cu Sb6 si Sb7 inchise.

Daca constatam ca fazajul Liniei 1 cu lina 5  verificat in statia B nu corespunde deja nu mai putem schimba pozitia capetelor terminale ale cablului din celula LEA 5 din statia B deoarece an strica fazajele verificate/realizate pe configuratia din figura 7. In acest caz trebuie sa stabilim pozitia relativa a fazelor la bornele Sb6 in situatia in care acesta este deschis. Ulterior trebuie sa schimbam ordinea conductoarelor la bornele Sb6.

Daca putem utiliza un fazmetru si sa verificam cu el corespondenta fazelor direct la bornele separatorului Sb6 atunci lucrurile sunt simple aflam imediat cum trebuie repozitionate conductoarele la bornele separatorului astfel incat sa realizam fazajul

Daca acest lucru nu este posibil atunci asigurand retragerile necesare din exploatare si masurile de electrosecuritate trebuie sa identificam in statia E corespondenta bornelor separatorului Sb6 cu capetele terminale ale cablului din celula LEA 5 din Statia E utilizand megohmetrul.

In tabelul 3 avem etapele identificarii fazelor la bornele unui aparat de comutatie prin care se realizeaza buclarea a doua circuite LEA mt atunci cand nu se poate utiliza fazmetru pentru determinari directe

Dupa ce am aflat positia relativa a fazelor R, S,T la bornele unui separator de bucla deschis, utilizand informatiile din tabelele 1 respectiv 2 stabilim si situatia sensului in care se vor roti motoarele daca se va apela la reconfigurarea RED prin inchiderea respectivului separator de bucla.

Actionand ordonat, facand verificari directe ale fazajului pe diverse configuratii RED dublate de prelucrari logice ale rezultatelor putem tine evidenta fazajelor si sensurilor in zona respectiva de retea.

In cazul ideal trebuie sa urmarim ca toate liniile care se bucleaza sa fie fazate. Daca acest obiectiv nu este atins trbuie sa stim care linii nu sunt fazate pe anumite aparate de comutatie prin acre se pot bloca respectiv situatia sensurilor.

In cazul in care realizarea fazajului pe circuitele mt presupune modificarea sensului de rotire a motoarelor  pe un anumit tronson de RED mt acest lucru presupune siasumarea obligatiei de schimbare a pozitiei fazelor la bornele Ljt in cutiile de distributie ale PT acolo unde exista bransamente trifazate.

Se poarta CLAMI colorate!

13/05/2012

La inceputul anului 2009, UNIMEC  a anuntat existenta a 1.000.000 de CLAMI in instalatiile mt si jt din Romania. Probabil ca acum numarul de CLAMI montate in retelele electrice de distributie a crescut este mult mai mare.

Utilizarea CLAMI s-a generalizat pentru ca permite realizarea LEA fara sectionarea conductorului pe tronsoane lungi de retea.

De regula racordurile mt noi pot fi realizate fara sectionarea conductorului. Eliminarea unui numar mare de legaturi electrice ale conductorului a permis reducerea semnificativa incidentelor/deranjamentelor datorate contactelor electrice slabe in clemele de legatura electrice.

Este timpul sa dam CLAMI noi valente functionale!

Necesitatea imbunatatirii indicatorilor de continuitate si a nivelului de tensiune impune tot mai des solutia de multiplicare a circuitelor jt. In aceste conditii la iesirea din posturile de transformare frecvent avem tronsoane de LEA jt cu 3-4 circuite.

Identificarea corecta a circuitelor este foarte importanta in primul rand din ratiuni de electrosecuritate. SC ELCOPREST SRL suplimentar masurilor obijnuite de inscriptionare LEA, a realizat o lucrare de modernizare LEA jt la care, pe tronsoanele cu circuite multiple, a procedat la vopsirea CLAMI.

In postul de transformare circuitele, pe langa inscriptionarea clasica a denumirii, au marcat pe intreruptoare o bulina colorata care corespunde culorii in care sunt vospite CLAMI aferente fiecarui circuit.

Desigur este de urmarit comportarea in timp a stratului de vopsea aplicat in conditii de santier respectiv de analizat ce solutii exista pentru o acoperire care sa asigure o buna comportare in timp.

Din pdv al impactului vizual mie mi-a placut cum arata si cred ca este o solutie care merita atentia specialistilor.

Astept cu interes opiniile Dv referitoare la acesta solutie de marcare circuite LEA jt.

CLAMI colorate ar putea fi folosite cu succes si la mt. De exemplu s-ar putea adopta o culoare care sa fie folosita exclusiv la realizarea racordurilor mt din gestiunea tertilor. In practica decelarea instalatiilor  tertilor de cele ale operatorului de distributie este importanta.

Probleme rezolvate Dobos Anica: 38,39, 46, 47, 49, 50, 51

16/04/2012

 Dna Dobos Anica pune la dispozitia celor interesati rezolvarea problemelor:  38, 39, 46, 47, 49, 50, 51

Am adoptat varianta de postare in format jpg din lipsa de timp, sper insa ca va veti descurca!

Multumesc dnei Dobos Anica pentru consecventa cu care reuseste sa vina in ajutorul celor care se pregatesc pentru examen!

Procedura privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice in vecinatate de limita zonei de activitate a unor operatori de distributie

28/03/2012

 Va semanalez publicarea pe site www.anre.ro a unei noi proceduri care reglementeaza racordarea noilor utilizatori la retelele publice de distributie a energiei electrice situate in zonele in care se invecineaza doi operatori de distributie titulari ai licentelor de distributie a ee pe arii geografice invecinate.

In opinia mea procedure incurajeaza variantele cu rapoarte cost/performata favorabile noilor utilizatori chiar daca prin acesta se realizeaza o interferenta intre zonele licentiate operatorilor de distributie:

Procedura de racordare la RED situata la limita dintre doi OD licentiati

Tudor Chirila transmite un mesaj puternic tinerei generatii!

26/02/2012

 Tudor Chirila a scris pe blogul sau un emotionant articol „Scrisoare catre liceeni”. Prin acest articol Tudor Chirila probeaza un civizm admirabil.

„Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa. ”

Citeste intreg articolul pe blogul lui Tudor Chirila 

Stalp de intindere/terminal SCI 3513 / SCT 3533

24/02/2012

Prin efortul lui Andras si cu ajutorul profesionist al dlui Inginer Gyarmathy Gabor avem informatia cautata de Radu Cîmpan.

S-a dovedit inca o data ca daca Andras isi propune sa rezolve o problema cu certitudine o va rezolva!

 

Buna ziua,
Va deranjez cu o mica problema ce am intampinat-o in identificarea unui stalp. Am atasat cateva poze cu tipul de stalp in cauza, si va rog daca se poate si aveti timp sa imi ziceti ce tip de stalp este, eventual sa imi comunicati unde sa caut caracteristicile lui.
Mentionez ca am cautat in mai multe carti si nu am gasit nimic. Tot ce stiu despre stalp este faptul ca se foloseste pentru retele de MT.
Va multumesc anticipat
Radu Cîmpan

Aici este link-ul de transfer.ro unde (inca! o sa) gasiti pozele:
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-656257c1a595dce8.zip

Poți vedea toate comentariile acestui post aici:
https://stoianconstantin.wordpress.com/2008/12/07/lea-mt-cerinte-tehnice/#comments

Buna ziua

Trimit atasat informatiile primite  de la Dl Inginer Gyarmathy Gabor despre acel stalp. Va
rog sa le trimiteti mai departe la persoana care le-a solicitat.

Andras

Cautam lectori pt cursuri pentru pregatirea examenului ANRE !

07/02/2012

Stoia Ioan spune: 06/02/2012 la 12:17 |

Buna ziua, d-le Stoian,

Va scriu din partea Scolii de Maistri si Tehnicieni FPIP Viitor, organizatie agreata, printre altele, organizeze cursurile de pregatire ANRE.

Doresc ca prin intermediul blogului dvs. sa facem publica intentia noastra de a angaja lectori care au disponibilitatea sa sustina aceste cursuri in toata tara.

Va multumesc!.

Alocarea certificatelor verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile

27/01/2012

 Aveti atasat OK-ul Comisiei Europene pentru intentia Romaniei de a acorda certificate verzi pentru stimularea productiei de ee din surse regenerabile:

Decizia Comisiei Europene ref acordarea de certificate verzi CE_RES_RO2011

Probabil ca acum mecanismul  de stimulare va functiona foarte bine!

SGC

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

21/01/2012


Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

Pagina

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

1.2. Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL

8

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1. Condiţii climat –   meteorologice

8

1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate

12

1.3. Gruparea încărcărilor .

20

1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate

20

1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

20

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

21

1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului

24

1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul

25

1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului

26

1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului

26

1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei

35

1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei

35

1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.

36

2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare ..

37

2.2. Deschiderea critică .

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.

45

3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate

58

3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .

58

3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate

59

3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4. Stâlpi.

69

4.1. Ipoteze de calcul .

69

4.2. Regim normal de   funcţionare

70

4.3. Regim de avarie

73

5. Fundaţii .

74

III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT

75

1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).

75

2. Calculul deschideri   nominale (An).

79

3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …

84

4. Calculul unghiului de colţ   (2).

86

5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7. Verificarea la avarie a stâlpului

101

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .

103

1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu

2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

103 110

3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate

116

4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

117

5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat

120

6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii

123

7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

124

8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..

128

9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.

130

10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.

131

11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.

135

12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă

141

13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare

142

14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

143

15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi

144

16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă

144

17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport

144

18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber

144

19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane

145

20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale

146

21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi

147

22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.

148

V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ

154

1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene

154

2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme

172

VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT

179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI 473
1.1. Domeniul de aplicare. 473
1.2. Organizarea şantierului 473
1.3. Pregătirea lucrării 474
1.4. Executarea lucrărilor 474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice 474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor 475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR 475
2.1. Cabluri torsadate 475
2.2. Armături 475
2.3. Stâlpi 477
2.4. Fundaţii 477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR 477
3.1. Generalităţi 477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată 477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei 477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate 478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare 480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului 480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate …….. 482
3.4. Fundaţii turnate 483
3.4.1. Trasarea gropilor 484
3.4.2. Săparea gropilor 485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea 486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului 489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ……… 493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă. 494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros 495
3.5. Fundaţii burate 496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor 499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE 501
4.1. Generalităţi 501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei 501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat 503
4.4. Depozitarea stâlpilor 503
4.5. Transportul stâlpilor 503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR 505
5.1. Pregătirea stâlpilor 505
5.2. Echiparea stâlpilor 510
5.3. Plantarea stâlpilor 511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua 511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul. 512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor 517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor 517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor 518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii 519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor 519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE . 522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate 522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic 523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros. 525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată 525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate … 527
6.6. Capete terminale 533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi …. 534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate. 543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 546
Bibliografie   … 548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător 549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător 559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV.. 571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale 641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT.. 683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului 697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale. 699

Bibliografie
NTE 003/04/00 Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.

 

PE 105/1993 Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990 Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005 Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007 Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88 Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010 Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85 Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson Universal Cable Handbook

Subiecte pt examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site www.anre.ro s-aau publicat subiectele pentru examenul de autorizare electricieni sesiunea Primavara 2012:

Electrotehnica Primavara 2012

Legislatie Gradele III si IV Primavara 2012

Legislatie Gradul I Primavara 2012

Legislatie Gradul II Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III A si IV A Primavara 2012

Norme Tehnice Gradele III B si IV B Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul I Primavara 2012

Norme Tehnice Gradul II Primavara 2012

ElectricieniProbleme 2011 valabile si in sesiunea Primavara 2012

Pe blog sunt publicate raspunsuri la subiectele sesiunii Primavara 2009. Va sugerez sa le utilizati cu discernamant asigurandu-va ca textul intrebarii nu s-a schimbat si straduindu-va sa convingeti de corectitudinea raspunsului.

Aveti trimitere la bibliografia din tematica si la  articolele din bibliografie care justifica optiunea facuta.

Consider ca  este necesar sa studiati in prealabil normele tehnice si legislatia mentionata in bibliografie pentru o buna pregatire a examenului.

Aveti la dispozitie o pagina cu linkuri utile: aa_autorizare electricieni

Uneori citirea comentariilor va va da raspunsul asupra unor intrebari frecvente care vin in mintea celor care dau prima data piept cu examenul. Cu probabilitate destul de mare deja raspunsul este dat.

Cel mai des cred ca am fost intrebat unde trebuie sa se opreasca cu invatatul subiectelor de electrotehnica respectiv cu rezolvarea problemelor pentru gradul II si uneori chiar pentru gradul II. Inteleg ca daca ajungi in criza de timp iti vin si astfel de idei. E o solutie disperata. Raspunsul este legat de domeniul de autorizare specific fiecarei grupe iar linia de demarcatie si-o stabileste fiecare dupa pricepere si modul in care este dispus sa accepte riscurile!

Nu incurajez aceste practici dar viata e complexa iar oamenii in paralel cu pregatirea examenului mai au multe alte lucruri de facut care din pacate nu pot fi puse in asteptare …!

Dupa examen va puteti impartasi opiniile pe pagina: Opinii proaspete despre examenul de autorizare Este foarte important feedbak-ul Dv atat pentru cei care urmeaza sa intre in examenul din sesiunea curenta dar poate mai ales pentru sesiunile urmatoare pentru ca vor afla de la Dv opinii despre utilitatea materialelor publicate pe blog pentru pregatirea examenului si respectiv cum decurge un examen!

Dealungul timpului utilizatorii materialele postate pe blog pentru pregatirea examenului au fost studiate de mii de persoane dealungul a numeroase sesiuni.

Am avut si numeroase contributii ale utilizatorilor blogului pentru corectarea unor inexactitati. Am efectuat corectiile si am cautat sa scot in evidenta, cat mai bine, contributia fiecarei persoane la imbunatatirea meterialelor publicate pe blog.

Astept cu placere si din partea Dv opinii si sugestii pentru imbunatatirea materialelor publicate pe blog.

Daca timpul va permite si doriti sa publicati articole pe blog legate de examenul de autorizare sau in general legate de tematica blogului aveti tot sprijinul meu!

Dupa examen sunteti oricand bineveniti pe blog unde va puteti pune in valoare experienta si cunostintele dand raspunsuri / indumandu-i pe cei care au nevoie de ajutor. Pe anumite sectiuni va pot lasa sa va gestionati singuri domeniul.

Colaborarea este facilitata de posibilitatea de a primi automat pe email intrebarile la articolele care va intereseaza. Exista functia „follow up”, usor de activat, care va anunta ori de cate ori apar articole noi respectiv „un buton” pentru a primi comentarii pe sectiunile de interes. Sunt aproape 1000 de persoane care utilizeaza aceste functii.

Constientizez ca am, cu utilizatorii care au activata functia „follow”,  o extraordinara cale de comunicare!

Va doresc succes natural!

SGC

Tematica examenului de autorizare electricieni Primavara 2012

20/01/2012

 Pe site:  www.anre.ro s-a publica:t Tematica de autorizare electricieni Primavara 2012.

Este necear sa consultati site ANRE cu frecventa marita pentru a avea acces in timp util la eventualele informatii utile, noi referitoare la examenul de autoritate.

Va doresc succes!

SGC

Anclansarea Automata a Rezervei pentru un spital

10/01/2012

Va supun atentie un articol interesant referitor la aplicatii practice ale AAR

Dl Ing Iancu Nicolae a studiat mult automatele programabile care permit realizarea unor scheme complexe de AAR. Poate fi contactat prin intermediul blogului pentru consultanta.

 Aspecte specifice anclanşării automate a rezervei (AAR)  pentru alimentarea cu energie electrică a unui spital

POPESCU DANIEL – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU  NICOLAE  – Facultatea de Instalaţii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract

The article treats the problem of automatic operate of  a reserve electricity  power supply to a hospital (AAR),  for uninterrupted supply of electricity to major consumers and has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system for a hospital.

It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the continuity of supply of electricity.

The article propose a concrete solution to achieve an automated system forAARto a hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific programming techniques.

Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare rapidă a con­sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimen­tare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [1,2]. Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.

Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată [5].

Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi consumatori vitali.

Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.

Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de importanţa consumatorilor.

Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură  continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.

În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:

– în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;

– în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în funcţionare este un factor vital;

– în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală din reţea pe o rezervă care poate să fie o altă reţea sau un grup electrogenerator.

Soluţia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui funcţie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât timp cât sursa normală nu este disponibilă.

Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF. Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:

  • asigură      trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp      reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin      receptoarele;
  • asigura      protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
  • nu      permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim      tranzitoriu;
  • indică      starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
  • acţio­nează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
  • au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV,      pentru asi­gurarea deionizării spaţiului în care sa produs arcul electric      în cazul unui scurtcircuit;
  • nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.

În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acţionează AAR pe o schemă electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr. Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenţa tensiunii pe bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Dispariţia tensiunii electrice pe una din bare sau pe ambele bare, determină o instalaţie AAR sau ambele instalaţii AAR să acţioneze asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul transformatorului Tr.

Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:

–          cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă întreruptoarele automate);

–          cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).

Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaţii despre starea dispozitivelor de protecţie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului circuitului de ali­mentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi, conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele IA.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaţii AAR [6] ce alimentează barele staţiei C prin linia principală L1, din staţia A şi linia de rezervă L2 din staţia B.

            Semnificaţiile notaţiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1…Q4 – întreruptoare, BD – bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare la acţionare, K3 – releu intermediar.

În funcţionarea normală alimentarea staţiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1 fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acţionat, datorită contactelor 14-16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de la staţia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate de la barele staţiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt acţionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acţionat şi contactul său este închis.

Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea staţiei prin linia de rezervă L2.

Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1,sau dacă tensiunea la barele staţiei C scade sub o valoarea admisibilă.

La dispariţia sau scăderea tensiunii la barele staţiei C, releele minimale de tensiune F1 şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staţiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital

Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenţa unei a treia surse de alimentare, pentru situaţii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua  alimentare considerată de rezervă nu este
funcţională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcţie de puterea sa poate prelua numai o anumită parte din consumul total.

Soluţia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu energie electrica prezentată în figura 3.

Rapiditatea funcţionării AAR depinde de timpii de reacţie proprii întreruptoarelor Q1a, Q1b, Q2b amplasaţi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de funcţionare ai grupului electrogennerator.

Funcţionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în continuare.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 abarelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de rezervă), ţinând cont de condiţia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenţa tensiunii la sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.

Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcţionare. În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcţionează la parametrii normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.

În situaţia în care parametrii de funcţionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiţii: deschiderea cuplei Q0a şi intrarea în regim normal de funcţionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu ajutorul releului F1.3.).

Pentru funcţionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.

Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil, folosind tehnici specifice de programare [7,8].

Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu automat programabil pentru un spital sunt următoarele:

–          se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenţial pentru comanda instalaţiei AAR sub forma GRAFCET sau reţea Petri;

–          se codifică etapele sau locaţiile în cod distributiv;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru biţii de stare;

–          se stabilesc ecuaţiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);

–          se scrie programul de lucru al automatului programabil;

–          se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.

4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de anclanşare automată a rezervei

Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanţă.

Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaţii practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.

Comanda configuraţiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat programabil şi cu interfaţă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităţi privind cerinţele de funcţionare ale sistemului în functie de cerinţele impuse.

Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu automate programabile sunt următoarele:

–          reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare realizării AAR;

–          reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;

–          creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;

–          automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** Dicţionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-rezervei-aar.html

[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.

[4]  Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.

[5] *** https://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor

[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.

[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie digitală.

[8] Popescu, D., Automate programabile. Construcţie, funcţionare, programare şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.

Graficul de desfasurare a sesiunii de autorizare a electricienilor Primavara 2012

10/01/2012

 S-a publicat pe site www.anre.ro graficul de desfasurare a examenului de autorizare a electricienilor

Este de asteptat ca in zilele urmatoare sa se publice si tematica. Este important pentru candidati sa consulte zilnic site www.anre.ro pentru a accesa informatiile necesare direct de la sursa!

 

Va doresc mult succes!

Stoian Constantin

 

 

Calculul ee in cazul defectarii grupului de masurare

28/12/2011

 Va supun atentiei o problema de aplicare a articolului 25 din PROCEDURA pentru calculul energiei electrice care se facturează în situaţia defectării grupului de măsurare Aprobată cu Ordinul Preşedintelui ANRE Nr. 18/2005

Procedura_CALCULUL_energiei la defectare grup de masura

COSTIN spune: 07/12/2011 la 22:48 | Răspunde   modifică

Prin prezenta va supun atentiei urmatoarea situatie, referitoare la aplicarea dispozitiilor procedurii pentru calculul  energiei   electrice  care  se facturează în situaţia defectării grupului   de   măsurare Cod ANRE: 18.1.324.0.00.26/04/05.

Un agent economic, pentru un loc de consum, are punctul de delimitare al instalatiilor proprii de cele ale furnizorului, la tensiunea  de  20 kV si i se aplica tariful A33 cu durata medie de utilizare a puterii maxime, la medie tensiune

Va rog sa precizati daca in situatia defectarii grupului de masurare (si aplicarii dispozitiilor Ordinului 18/2005), tariful ce trebuie utilizat pentru determinarea c/valorii consumului de energie electrica, va fi cel monom simplu Dmt (corespunzator tensiunii punctului de delimitare  la 20 kV) , sau va fi de tip Djt  monom simplu la joasa tensiune. Conform Procedurii, tariful D este aplicabil in baza dispozitiilor O18/2005 art 19 : (În situaţiile prevăzute  la art. 12, respectiv art. 14, se determină doar cantităţile de energie neînregistrată sau energie înregistrată eronat, nu se determină puterile.) Fac precizarea ca intr-un raport de expertiza judiciara, pentru locul de consum, s-a determinat c/valoarea energiei electrice de regularizare, utilizand tariful monom simplu pentru joasa tensiune, invocand dispozitiile art 25 din acelas ordin 18/2005:

Tariful aplicat la recalcularea cantităţii de energie electrică activă în condiţiile procedurii  ( din O18/2005), va fi întotdeauna tariful monom simplu (D) pentru agenţii economici, respectiv tariful CD pentru consumatorii casnici Va rog sa precizati daca formularea „respectiv tariful CD pentru consumatorii casnici”, dupa prima parte a articolului precizat mai sus, creeaza confuzia ca nivelul tensiunii consumatorilor casnici ( la joasa tensiune), se extinde si la agentii economici, sau articolul trebuie inteles in sensul ca: in cazul de defectare a grupului de masurare fara vina consumatorul, furnizorul va aplica tariful Djt indiferent de tensiunea punctului de delimitare a instalatiilor furnizorului de cele ale consumatorului Dupa cum se stie, consumatorii casnici nu pot utiliza tensiunea de Mt sau Ht , iar Tariful Dj este tariful de referinta pentru celelalte tarife aplicabile pentru vanzarea energiei electrice la joasa tensiune, si este mai mare decat tariful D Mt sau DHt, la care consumatorii pot avea Punctele de delimitare

Aplicarea unui tarif la alt nivel de tensiune ( mai scazuta) decat cea a punctului de delimitare, conduce la realizarea de catre furnizor de beneficii fara just temei . In raport cu cele precizate mai sus, va rugam sa-mi comunicati daca ( in cazul prezentat),  aplicarea tarifului Djt pentru determinarea  c/valorii facturii  de regularizare este legala.

  • stoianconstantin spune: 07/12/2011 la 22:58   modifică
  • Salut Costin,Tarifarea ee nu este pasiunea mea! Sincer nu am timp sa ma apuc sa restudiez procedura de calcul a ee in conditiile defectari punctului de masuraTotusi in asteptarea unui pdv mai avizat fac doua precizari: – exista consumatori casmici facturati la mt (detin in proprietate posturi de transformare !) – indiferent unde se masoara ee facturarea trebuie facuta la nivelul la care se afle punctul de delimitare al gestiunii indiferent daca contorul functioneaza sau s-a defectat si ee trebuie recalculata

    Daca mai vb te rog sa utilizezi butonul “raspunde” de langa numele tau pt a mentine discutia grupata. La momentul potrivit poate salvez aceasta dezbatere intr-un articol dedicat care sa aiba o vizibilitate mai buna.

    Poate iti  faci timp sa aderi la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.

    SGC

  • Costin spune: 09/12/2011 la 22:19   modifică
  • Va salut cu deosebit respect si aleasa consideratieVa felicit pentru operativitatea si competenta deosebita cu care ne informatiNu am stiut ca avem si consumatori casnici care au punctul de delimitare la medie tensiune. In aceasta situatie, redactarea articolului 25 nu mai creaza nici-o confuzie, rezultand ca tariful ce trebuie aplicat pentru determinarea c- valorii consumului de energie electrica pentru un loc de consum, este dictat de nivelul tensiunii punctului de delimitare a instalatiilor, indiferent daca grupul de masurarea energiei electrice este functional sau nu.

    Intrucat va trebui sa prezint in instanta un punct de vedere autorizat si in scris, am inaintat la ANRE aceeasi intrebare si astept raspunsul.

    Daca doriti va pot transmite solicitarea mea in format PDF pentru dezbatere.

    Chiar daca nu va pasioneaza problemele de facturare , am sa va transmit raspunsul ANRE-ului

    Va multumesc pentru amabilitate si pentru punctul de vedere transmis.

     

  • stoianconstantin spune: 09/12/2011 la 22:28   modifică
  • Salut Costin,
  •   Sunt interesat atat de interpelarea pe care ati adresat-o ANRE-ului cat si de raspunsul pe care il veti primi. Probabil ca voi deschide un articol cu speta ta ca sa o putem urmari.
  • Va rog utilizati butonul raspunde de langa numele tau. fac manevre prea complicate sa grupez, ofline, discutiile!
  • SGC
  • Floricel spune: 11/12/2011 la 10:06   modificăUn .de vederePROCEDURĂ pentru calculul energiei electrice care se facturează în situaţia defectării grupului de măsurare Aprobată cu Ordinul Preşedintelui ANRE Nr. 18/2005 ( Cod ANRE: 18.1.324.0.00.26/04/05 )Art. 25 Tariful aplicat la recalcularea cantităţii de energie electrică activă în condiţiile procedurii va fi întotdeauna tariful monom simplu (D) pentru agenţii economici, respectiv tariful CD pentru consumatorii casnici.

    Nu este nimic de interpretat!

    Articolul este foarte clar redactat, fără ambiguităţi: în condiţile procedurii, se aplică în oricare din situaţii!

  • stoianconstantin spune: 11/12/2011 la 14:24   modificăSalut Floricel,Multumesc pentru comentariu daca am fost eu suficient de atent este primul Dv comentariu postat blog!Am recitit si eu procedura aferenta aprobata prin ordinul 18/2005 si sunt in masura sa fac urmatoarele precizari la tema pusa in discutie de Costin:

    1) art 25 din Preocedura pentru calculul  energiei  electrice  care  se facturează în situaţia defectării grupului  de  măsurare (Ordinul ANRE 18/2005) este intradevar clar. Partile au la dispozitie tarifele D (pt agenti economici) si tarifele CD (pentru consumatorii casnici) pentru calculul valorii ee recalculate

    2) conform Ordinelor ANRE 134/2008 si 102/2009 de aprobare a tarifelor reglementate ale ee aplicabile consumatorilor casnici si agentilor economici avem tarife CDjt si CDmt pentru consumatorii casnici respectiv tarife Djt, Dmt si Dht pentru agentii economici

    3) contorul (grupul de masura) poate sa fie montat in punctul de delimitare a gestiunii sau intr-un punct diferit de punctul de delimitare a gestiunii. In primul caz ee inregistrata (dupa caz recalculata) se utilizeaza direct in facturare. In cazul al doilea energia masurata (recalculata) se corecteaza (+/-) cu pierderile dintre punctul de delimitare a gestiunii si locul unde se masoara ee. In acest caz se aplica Ordinul ANRE 11/2007 si procedura asociata  de determinare a corectiilor cantitatilor de energie electrica in cazul in care punctul de masurare difera de punctul de decontare

    4) Pentru ee determinata dupa aplicarea Ordinelor ANRE 18/2005 si 11/2007 tarifarea se face conform art 25 din Ord 18/2007 aplicand tariful D (pt ag economici) si tariful CD (pt consumatorii casnici) corespunzatoare nivelului tensiunii asociat punctului de delimitare a gestiuni

    Daca mai vb va rog sa utilizati butonul “raspunde” de langa numele initiatorului unei dezbatei (in cazul nostru “Costin”) pt a mentine discutia grupata.

    Poate va  faceti timp sa aderati la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.

    Cu stima, SGC

  • Costin spune: 12/12/2011 la 15:49   modifică
  • Va multumesc pentru punctele de vedere exprimate, atat Dumneavoastra Domnule ing Stoian, cat si Domnului Floricel .
  •  Precizez ca in conformitate cu ATR si Contractul de fee, punctul de delimitare a instalatiilor furnizorului de cele ele consumatorului pentru locul de consum in cauza, este la 20 kV, iar grupul de masura este montat la 0.4 kV. Pana la aparitia defectarii grupului de masura, s-a aplicat tarful de mt
  • Cred ca trebuie pus in discutie si enuntul art 19 din O18/2005 , care dispune : „În situaţiile prevăzute la art. 12, respectiv art. 14( deci de defectare a grupurilor de masura ), se determină doar cantităţile de energie neînregistrată sau energie înregistrată eronat, nu se determină puterile „ Din dispozitiile art 19 rezulta ca pentru recalcularea consumului de ee pe perioada de defectare a grupului de masura, se va aplica tariful monom simplu, dar nici in acest articol nu se precizeaza ca se va aplica tariful monom simplu tip D corespunzator punctului de delimitarea gestiunilor instalatiilor Apreciez ca formularea articolelor 19 si 25 din O18/2005 fara precizarea celor trei nivele de tensiune (jt,mt,ht) pentru agentii economici si cele doua (jt, mt) pentru consumatorii casnici, a condus la aplicarea gresita a disp art 25
  • Personal, in spiritul disp art 25, consider ca in cauza trebuia sa se aplice tariful D corespunzator tensiunii punctului de delimitare precizat in ATR si in contractul de furnizarea energie electrice ( la mt) , schimbarea tarifului neavand nici-o justificare.
  • In raport de omisiunile precizate mai sus, apreciez ca s- a creat posibilitatea de interpretare a dispozitiilor art 25 Consider necesar ca enuntul articolelor 19 si 25 trebuie revizuite si completate , in asa fel incat acestea sa corespunda atat in spirit cat si in litera, pentru a nu lasa loc de interpretare gersita
  • Daca mai sunt si alte puncte de vedere , le astept cu interes
  • chivudan@yahoo.com spune: 28/12/2011 la 18:30   modifică
  • Stimate Domnule Ing StoianRedau mai jos raspunsul ANRE (care mi-a fost transmis prin adresa 54255/22/12/2011) , referitor la interpretarea corecta a art 25 din Ord 18/2005:” tariful aplicat la recalcularea cantitatii de nergie electrica activa (in conditiile procedurii aprobate prin Ord 18/2005), va fi intodeauna tariful monom simplu (D) pentru agenti economici, respectiv tariful CD pentru consumatorii casnici

    Raspuns ANRE: “” Astfel , pentru egentii economici se aplica tariful monom simplu D – corespunzator nivelului de tensiune din punctul de delimitare, iar pentru consumatorii casnici se aplica tariful CD – medie tensiune / joasa tensiune, dupa caz“”.

    Faptul ca punctul de vedere prezentat de dumneavoastra, coincide cu cel prezentat de ANRE, dovedeste competenta deosebita cu care ati justificat aplicarea corecta a disp art 25 din Ord 18/2005, mai cu seama ca aceasta speta nu era in preocuparile Dumneavoastra , drept pentru care va apreciez in mod deosebit.

    Chiar daca dispozitiile art 25 par clare, lipsa precizarilor referitoare la nivelul tensiunii punctului de delimitare al gestiunii instalatiilor, a condus la o interpretare gresita a dispozitiilor acestui articol.

    Precizez ca in cauza, atat furnizorul cat si expertul au dat aceeasi intrepretare eronata a dispozitiilor art 25 ( nu au tinut seama de nivelul tensiunii punctului de delimitare a gestiunii lor instalatiilor )

    Va multumesc foarte mult pentru seriozitatea cu care ati tratat problema pusa in dezbatere

    Va doresc ca anul 2012 sa fie  un an plin de realizari si bucurii, sa aveti o sanatate deplina si mult noroc!

    LA MULTI ANI!

    Cu deosebit respect si aleasa consideratie

    COSTIN

  • stoianconstantin spune: 28/12/2011 la 20:58   modificăSalut Costin,Ma bucur ca ati postat lamuririle primite de la ANRE.Recomand celor care au urmarit acest subiect sa citeasca si articolul: factura de energie electrica poate fi redusa semnificativ

    Existenta unei game largi de tarife creaza premise ca relatiile corecte dintre Furnizor si Consumatorul de ee sa fie relatii de parteneriat. Un elemnet esential al tarifarii ee este legat de tensiunea punctului de delimitare a gestiunii. Este firesc ca acest punct de delimitare sa conteze si in cazurile de recalculare a ee ca urmare a defectarii grupurilor de masura.

    Ati procedat corect consultand ANRE. Eu am avut mai multe experiente in acest sens si am constatat ca ANRE si respecta rolul si raspunde cu operativitate interpelarilor care ii sunt adresate. Mai mult decat atat o parte din spetele identificate in urma analizei interpelarilor sunt utilizate la actualizarea reglementarilor astfel incat sa se elimine ambiguitatile

    La multi ani, cu sanatate si energie!

    SGC

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  „Power struggle” , „Tree power” , „Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , „Tree Pruning”, „Overhead Lines Clearance”, „Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” – Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Gradele de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice

09/12/2011

 Am extras pentru Dv Anexa 5.3 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7/2011 pentru a avea la indemna regulile de simbolizare a gradelor de protectie ale carcaselor si echipamentelor electrice:

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

07/12/2011

Continut actualizat 12.12.2016

Calitatea energiei electrice este o problema deoasebit de complexa cu ramificatii in toate sferele economico-sociale ale unei tari/regiuni. Calitatea energiei electrice este o consecinta a unui complex impresionant de factori intre care amintim:

  • reglementari tehnice,
  • reglementari asiguratorii privind coridoarele de siguranta ale retelelor electrice
  • nivel tehnologic al receptoarelor electrice simultan racordate la retele,
  • nivel de educatie energetica a utilizatorilor,
  • reglementari privind compatibilitatea electromagnetica,
  • grad de dotare cu aparatura si structura ei pe generatii tehnologice,
  • structura zonala a sistemului electroenergetic,
  • factori geografici si meteorologici,
  • nivel de trai, grad de dotare cu sisteme de protectie etc.,etc.

            In mediile profesionale internationale se afirma si se demonstreaza un adevar aparent paradoxal:calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori (vezi si SREN 50160 anexa A).

            Greu de crezut, nu? Ar fi mai comod sa existe un inamic comun: distribuitorul /furnizorul de energie electrica. Pentru a facilita intelegerea acestei ”stranii” realitati va oferim doua exemple plastice:

            Fie reteaua electrica similara unei sali de asteptare. Atata timp cat sala  este inchisa publicului se mentine curatenia, atmosfera este respirabila. Odata cu accesul publicului lucrurile se schimba zona devine neancapatoare, atmosfera se incarca, creste concentratia virusilor apar diverse riscuri.

            Prin urmare odata cu aparitia sarcinii mediul respectiv capata alti parametri. De la un anumit  nivel al sarcinii mediul devine toxic. Care sunt masurile pe care le poate lua proprietarul salii? Care sunt masurile pe care le pot lua utilizatorii salii? Probabil si unii si altii pot lua niste masuri dar care nu pot restabili conditiile existente inaintea deschiderii salii pentru public.

            Un al doilea exemplu este cel al retelelor de calculatoare. Aproape toti stim cat de valoroase pot fi informatiile cat de importante sunt accesul nerestrictionat oriunde in lume si viteza schimbului de informatii. In acelasi timp stim cate pericole ne pandesc din momentul in care am accesat internetul. Uneori este mai comod sa nu ne implicam in cunoasterea pericolelor si sa ignoram masurile de siguranta desi sunt situatii in care pagubele accesului pe internet pot depasi copios beneficiile.

            Asemeni retelelor de calculatoare in care diversii utilizatori debiteaza virusi si alti factori poluanti in retelele electrice calitatea energiei electrice este o consecinta a influientei reciproce pe care o genereaza interactiunea dintre diversele receptoare racordate la retea si a proceselor fizice asociate circulatiei de curent.

            Niciodata oriunde in lume nu se vor impaca calculatoarele, televizoarele, etc. cu aparatele de sudura racordate la aceeasi retea, cu morile de uroaie, cu betonierele, cu scurtcircuitele produse de crengile arborilor, cu tentativele de furt, cu vandalismele.

Cele de mai sus sunt o realitate obiectiva totusi ele nu exonereaza OD de la responsabilitati. Una din sarcinile OD este de a monitoriza calitatea energiei lectrice din Ljt si de a lua masuri corective astfel incat nivelul calitatii ee sa fie readus in limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice (ANRE)

In Romania calitatea ee in retelele electrice de distributie publice este reglementata prin Ordinul ANRE 11/2016 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice care abroga  Ordinul ANRE nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice .

Deoarece elementele de intrare in dimensionarea unei retele stradale sunt determinate pe baze statistice  exista situatii in care dinamica si specificul consumului pe o retea stradala se pot schimba sau pot sa nu corespunda cu datele statistice avute in vedere la dimensionare. In aceste situatii este posibil ca paramentrii calitatii ee de la un moment dat sa nu (mai) corespunda prevederilor legale.

Un alt aspect obiectiv il constituie evolutia in timp a gradului de dotare cu aparatura electrocasnica a gospodariilor. Creste coeficientul de simultaneitate (mai multe receptoare electrice in stare de functionare simultana la un moment dat), creste puterea absorbita de fiecare gospodarie. Toate acestea conduc la incarcarea circuitelor stradale (Ljt, linie de joasa tensiune) si implicit la cresterea caderii de tensiune pe conductoarele Ljt. Consecinta acestui fapt o constituie scaderea generala a nivelului tensiunii in Ljt uneori sub limitele acceptate de standardul de performanta. In acesta situatie unele receptoare electrice se autoprotejeaza deconectandu-se de la circuitele de alimentare cu ee sau functioneaza in regimuri neperformante.

Exista o corelatie intre dimensionarea Ljt si nivelul de calitate a ee avut in vedere la dimensionarea receptoarelor electrice

Inainte de a ne defini poazitia asupra problematicii calitetii ee in Ljt ptrebuie sa avem si o imagine de ansamblu: suma banilor necesari unei compatibilitati intre Ljt si receptoarele electrice ar putea fi privita ca o constanta. Sursa acestor bani o constituie fonduri atrase de la beneficiari: plata costului receptoarelor electrice si plata energiei electrice (care include si tariful de distributie).

Simplist ar trebui sa ne gandim ce preferam sa platim putin pentru receptoarele electrice sau sa platim putin pentru energia electrica consumata. Raspunsul este greu de dat. Problema este puternic influentata de nivelul tehnologic atins de materialele si tehnologiile utilizate la realizarea/reabilitarea  retelelor stradale respectiv de interesele si performantele producatorilor de echipamente electrice. In plus in ecuatia balantei costurilor trebuie tinut cont de o serie intreaga de aspecte sociale.

ANRE decide unde se stabileste echilibrul. Producatorii de echipamente electrice ar trebui sa se informeze asupra reglementarilor de compatibilitate electromagnetiga din retelele stradale de distributia ee din tarile in care intentioneaza sa isi vanda produsele. In cazul internationalizarii retelelor de productie si de distributie adeseori amanuntele legate de necesitatea de a asigura compatibilitatea dintre cerintele de calitate a ee necesare pentru buna functionare a receptoarelor electrice si posibilitatile retelelor stradale sunt adesea ignorate. Asta in cazul bunei credinte a participantilor la actele de comert!

Acesta „lupta” a costuilor penntru asigurarea compatibilitatii electromegnetice a facilitat aparitia unor solutii tehnice care asigura armonizarea necesitatilor si a posibilitatilor:

– echipamente de protectie inclusiv la supratensiuni atmosferice si de comutatie

– stabilizatoare de tensiune

– redresoare & invertoare cu fara baterii de acumulatoare incorporate (UPS-suri sau surse neintreruptibile)

Producatorii acestor echipamente si bazeaza afacerea tocmai de discrepantele dintre necesitatile de calitate a receptoarelor electrice si posibilitatile reteleor de distributie. Clientul final obtine avantaje care se concretizeaza in marirea duretei de viata a echipamentelor electrice ceea ce se traduce pana la urma in avantaje financiare si in spor de confort.

Mecanismele de finatare in retelele de distributie publica si incertitudinile de prognozare a asarcinii  pun Operatorii de distributie in situatia de a actiona mai degraba corectiv decat preventiv in problemele legate de calitatea ee. In permanenta vor exista Ljt in asteptarea constituirii fondurilor de investitii pentru marirea capacitatii de distributie.

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

23/11/2011

Am placerea sa va prezint un articol interesant scris de dl Ing Eugen Rades

Benchmarking-ul intern, o metoda de crestere a performantei si competivitatii firmei

“Dacă continui sa faci ceea ce faci, vei continua sa primesti ceea ce primeşti.” John M. Capozzi

“Creativitatea nu înseamnă să găseşti un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai găsit.” James Russell Lowell

“Eficienţa înseamnă să faci mai bine ceea ce se face deja.” Peter F. Drucker

1. INTRODUCERE

Menţinerea unei firme pe piată este data de competitivitatea ei în raport cu firmele concurente. Modelul Porter prezentat în fig.1, identifică cinci forţe care contribuie la competitivitatea unei firme:

1. posibilitatea intrării de noi competitori pe piaţă ( dată de dificultatea/uşurinţa cu care se poate intra cu succes in domeniul de activitate al firmei noastre ) ;

2. riscul apariţiei unor produse de substituţie care să înlocuiască produsele firmei noastre ;

3. puterea de negociere a furnizorilor firmei dată de numărul şi structura acestora;

4. puterea de negociere a clienţilor care se pot asocia şi pot impune condiţii firmelor furnizoare;

5. competiţia internă între firmele care acţionează în acelaşi domeniu.

Din analiza modelului Porter al forţelor competiţiei rezultă că în a fi competitiv pe piaţă înseamnă mai mult decât a produce produse competitive, înseamnă un bun management al firmei, o bună relaţionare cu clienţii şi furnizorii, o viziune fundamentată asupra tendinţelor pieţii şi competiţiei, o bună gestiune a resurselor informaţionale.

Există metode de evaluare prin care se determină poziţia firmei şi a produselor noastre în raport cu cele ale firmelor concurente şi care permit identificarea punctelor slabe şi a punctelor forte. Important pentru creşterea competitivităţii este să se determine ce stă în spatele acestor clasamente, care sunt mecanismele, practicile care determină aceste performanţe .

Acest lucru se obţine prin benchmarking.

2. BENCHMARKING. DEFINIŢII. TIPOLOGIE

Există mai multe definiţii date benchmarking-ului:

“Creşterea performanţelor proprii învăţând din ceea ce fac bine alţii. “

“ Benchmarking-ul reprezintă comparaţia cu alte organizaţii şi asimilarea lecţiei rezultate din această comparaţie.”

“Benchmarking-ul reprezintă un proces continuu de raportare a produselor , serviciilor şi practicilor firmei noastre la cele ale celor mai buni competitori, recunoscuţi ca lideri în domeniu.

“ Se observă că elementele principale ale acestor definiţii le constituie capacitatea de învăţare şi asimilare în cadrul firmei a celor mai bune practici ca resurse importante pentru creşterea performanţei şi competitivităţii.

Benchmarking-ul răspunde la intrebări de tipul:

Cum funcţionează/acţionează organizaţia noastră?

Cum funcţionează/acţionează organizaţiile performante?

Ce modificăm/adoptăm în organizaţia noastră, de ce modificăm/adoptăm şi cum facem aceste schimbări ?

Se ajunge astfel la o bună înţelegere a funcţionării organizaţiei noastre şi a organizaţiilor analizate, generându-se motivaţia şi obiectivele schimbării precum şi planul necesar pentru atingerea acestor obiective.

În funcţie de scopul benchmarking-ului şi de domeniul supus analizei putem face următoarea clasificare :

1. Benchmarking intern – Comparaţia se face între unităţi sau compartimente ale aceleiaşi firme. Este recomandabil în special firmelor cu structură teritorială care permite fiecărei unităţi teritoriale o dezvoltare specifică.

2. Benchmarking competitiv – Comparaţia se face cu principalii competitori din domeniul de activitate al firmei.

3. Benchmarking extern – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face în special pentru a a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica ce anume se poate asimila la nivelul organizaţiei noastre.

4. Benchmarking funcţional (sau generic) – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din alte domenii de activitate. Analiza se face în special pentru a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica practici ce pot fi asimilate la nivelul organizaţiei noastre.

5. Benchmarking de proces – Comparaţia se face pentru a îmbunătăţi operaţii sau procese critice cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face pe baza harţilor de proces pentru facilitarea comparaţiei şi analizei.

6. Benchmarking internaţional – Comparaţia se face cu firme situate în alte ţări, în special când informaţiile necesare nu sunt disponibile pe plan intern sau când se doreşte ca firma să fie competitivă şi pe plan internaţional.

Tipul de benchmarking ce va fi ales va depinde de :

  •  obiectivele firmei ;
  •  de mediul competiţional în care acţionează :
  •  de nivelul de dezvoltare şi evoluţie al firmei;
  • de stadiul de evoluţie al mediului economic.

3. ETAPELE PROCESULUI DE BENCHMARKING

Benchmarking-ul reprezintă un proces care necesită parcurgerea a cinci etape (vezi fig.2) :

a) Etapa de planificare

În această etapă se stabilesc :

  • obiectivele evaluării, ce anume se evaluează şi cum pot fi valorificate rezultatele evaluării ;
  •  se stabilesc modelele de referinţă utilizate pentru analiză şi evaluare ;
  •  se stabilesc datele ce vor fi colectate şi modalităţile de colectare.

 b) Etapa de analiză

Etapa de analiză implică o bună cunoaştere şi înţelegere a proceselor şi practicilor din firma noastră şi din firmele supuse procesului de benchmarking.

În această etapă prin analiza datelor obţinute trebuie să se răspundă la următoarele întrebări:

  • Sunt organizaţiile analizate mai bune decât noi ?
  •  De ce sunt ele mai bune ?
  •  Cu cât sunt ele mai bune ?
  •  Care sunt cele mai bune practici care sunt utilizate în prezent sau care pot fi anticipate ?
  •  Cum pot fi aceste practici adoptate/încorporate în organizaţia noastră?

Etapa de analiză este foarte importantă pentru că determină modul în care se va acţiona în viitor pentru creşterea performanţei şi competitivităţii firmei.

c) Etapa de implementare a rezultatelor la nivelul firmei În etapa de implementare se adaptează rezultatele obţinute la condiţiile specifice firmei astfel încât să poată fi asimilate şi utilizate.

În această etapă :

  •  se clarifică câştigurile în competitivitate induse de adoptarea noilor practici şi se obţine acceptul managementului pentru implementarea acestora;
  • se realizează planul de acţiune pentru implementarea schimbărilor ;
  •  se comunică obiectivele şi planul de acţiune la toate nivelele implicate pentru a obţine susţinerea necesară realizării schimbărilor rezultate în urma evaluării de benchmarking .

d) Etapa de acţiune

În această etapă sunt materializate măsurile cuprinse în planul de acţiune. Esenţială în această etapă este monitorizarea procesului de implementare, a modului în care sistemul răspunde şi se adaptează schimbărilor.

În cazul în care apar discrepanţe între rezultatele obţinute şi cele planificate obiectivele şi planul de acţiune pot fi “recalibrate” astfel încât să corespundă capacităţii de schimbare a organizaţiei.

e) Etapa de maturitate

Etapa de maturitate se atinge atinge atunci când noile practici sunt asimilate la nivel de practică curentă şi de cultură organizaţională. Este etapa în care organizaţia a trecut la un alt nivel de competitivitate , benchmarkingul devenind o practică curentă , specifică unei organizaţii flexibile şi adaptive, capabilă să “ înveţe “ continuu.

 

5.ASPECTE SPECIFICE FIRMELOR ROMANESTI

Procesul de benchmarking prezentat anterior reprezintă o acţiune care porneşte din interiorul firmei către mediul competiţional. Firmele capabile să iniţieze şi să valorifice procesul de benchmarking :

  • au bine definite hărţile de proces ;
  •  au un grad de maturitate al practicilor care le permit corecţii, adaptări sau integrări ale unor practici noi în sistemul de practici curente ;
  • au o orientare spre performanţă ;
  •  au un management al informaţiei funcţional ;
  • au o bună cunoaştere a mediului în care acţionează.

Din nefericire o mare parte din firmele româneşti nu îndeplinesc aceste condiţii având carenţe importante în ceea ce priveşte managementul informaţiei şi asumarea schimbării la nivel de cultură organizaţională.

Conform definiţiei date de Peter Drucker informaţia este acea dată care este integrată într-un ansamblu şi căreia i se atribuie un scop. Transformarea datelor în informaţii necesită atât o viziune managerială care să definească ansamblul informaţional şi scopul acestui ansamblu cât şi personal specializat care să fie capabil să definească şi să obţină datele corespunzătoare scopului ansamblului.

Datele în firmele româneşti au fost utilizate mai mult pentru controlul proceselor decât pentru informare, diagnosticare şi identificarea unor alternative de dezvoltare. Din acest motiv benchmarkingul intern reprezintă o etapă necesară pentru dezvoltarea capabilităţii de autoevaluare şi de valorificare a informaţiei.

 6. Benchmarkingul intern o metodă de creştere a competitivităţii

Benchmarkingul poate conduce prin adoptarea unor practici verificate la salturi în performanţa şi competitivitatea firmei. După cum am arătat succesul benchmarking-ului este obţinut de firmele cu un anumit grad de maturitate existând şi riscul de a eşua în intenţia firmelor de a adopta practici performante ale altor firme.

În aplicarea benchmarking-ului există riscuri date de:

  •  alegerea greşită a modelelor de referinţă ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate domeniului de activitate al firmei ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate capabilităţilor interne ale firmei ;
  • acordarea unei importanţe mari indicatorilor cantitativi fără înţelegerea motivelor fundamentale care conduc la performanţă ;
  •  dificultăţile întâmpinate în implementarea “ celei mai bune practici “ a altcuiva în propria firmă.

Benchmarking-ul intern evită aceste riscuri deoarece :

  • schimbările rezultate sunt de mai mică amploare astfel încât sunt mai bine asumate şi tolerate ;
  • accesul la informaţie este mai facil ;
  •  comunicarea internă şi cooperarea este uşor de obţinut.

În plus practica benchmarking-ului intern are un rol formativ pentru personalul firmei asigurându-i în timp capabilitatea de a integra cu succes practicile performante identificate în cadrul altor firme.

Ţinând seama de carenţele firmelor din Romania procesul de benchmarking poate fi abordat şi în sens invers :

  1.  Acumulare informaţii
  2.  Selectare şi sistematizare informaţii
  3.  Analiză informaţii
  4.  Construirea de modele de organizare sau identificare de practici
  5.  Evaluare rezultate
  6.  Implementare

Dat fiind sărăcia de informaţii interne , firmele îşi pot construi benchmarking-ul intern pe modele constituite pe observarea mediului intern şi extern şi pe evaluarea discrepanţei dintre :

Modelele astfel create contribuie la creşterea competitivităţii nu atât prin adoptarea de noi practici cât pe o mai bună valorificare a potenţialului intern al firmei (uman,tehnic,informaţional, etc.)

Modelele de referinţă pot fi construite pe baza diferenţei dintre :

  • performanţele unităţilor teritoriale ;
  •  practicile interne şi dotarea tehnică care este disponibilă ;
  •  dotarea tehnică internă şi nivelul tehnologic al momentului ;
  • nivelul de pregătire al personalului şi necesarul de pregătire impus de nivelul tehnologic
  •  aşteptările managementului şi performanţa personalului ;
  • aşteptările personalului şi performanţa managementului ;
  •  aşteptările clienţilor şi modul în care acestea sunt satisfăcute ;
  • competitivitatea firmei şi costurile la care se asigură această competitivitate ;
  • performanţa firmei şi exigenţele impuse de mediul extern (calitate, mediu, responsabilitate socială,etc.) ;
  •  performanţa creativă a personalului şi capacitatea de valorificare/recompensare a acestui potenţial de creativitate.

Etapele de evoluţie prin benchmarking intern sunt prezentate în fig. 3 şi prezintă salturile induse de utilizarea benchmarking-ului intern de la practica curentă la un optim imediat caracterizat de uniformizarea bunelor practici identificate în interiorul firmei urmat de optimul posibil dat de performanţa obţinută prin eliminarea diferenţelor evidenţiate anterior.

Idealul se obţine prin asimilarea celor mai bune practici ale liderilor limitate numai de resursele la care firma poate avea acces. Idealul este o problemă de evoluţie şi exprimă capabilitatea firmei de a integra şi valorifica cele mai bune practici, capabilitate care reprezintă prin ea însăşi o performanţă remarcabilă.

Pentru efectuarea benchmarking-ului intern firmele trebuie aibă o nouă abordare asupra managementului informaţiei care se constituie într-o resursă importantă de dezvoltare.

Aceasta cu cât există la nivelul firmelor o mare cantitate de informaţie insuficient valorificată :

  •  informaţia obţinută în urma audit-urile interne care trebuie să-şi extindă aria de acoperire informaţională ;
  •  informaţia obţinută prin consultarea salariaţilor ;
  •  informaţia ce poate fi obţinută prin crearea de canale de comunicare cu salariatii astfel încât sa poată fi evidenţiate disfuncţionalităţi sau identificate oportunităţi/bune practici .

Benchmarking-ul intern reprezintă cea mai simplă modalitate prin care aceste resurse informaţionale pot fi valorificate.

 7. Concluzii

Această metodă reprezintă un instrument important în mâna managerilor,care pot astfel să mărească competitivitatea firmei în condiţiile în care :

  • informaţia reprezintă o resursă esenţială pentru asigurarea performanţei firmei ;
  •  o tendinţă în management (în special în cadrul firmelor mari) o constituie acompanierea planificării strategice de asigurarea capabilităţii firmei de a valorifica rapid şi eficient oportunităţile şi de a face faţă riscurilor/şocurilor economice ; această condiţie poate fi îndeplinită numai de către firmele adaptabile şi flexibile.
  • adaptabilitatea şi flexibilitatea firmei este asigurată în primul rând de calitatea resurselor umane şi mai puţin de componenta tehnică ;
  •  firmele pot obţine salturi calitative fără mari costuri, prin adoptarea unor noi principii de funcţionare şi prin formarea unei noi culturi organizaţionale.

Benchmarking-ul intern reprezintă astfel un pas necesar către performanţă atât prin caracterul său formativ ( prin crearea de mecanisme şi practici noi şi prin formarea de noi atitudini şi mentalităţi ) cât şi prin câstigurile concrete în competitivitate.

Firmele care vor practica benchmarking-ul se vor putea adapta la schimbare şi o vor putea utiliza în beneficiul lor pentru că :

 „Atunci când bate vântul schimbării, unii ridică ziduri, alţii construiesc mori de vânt.” Proverb chinezesc

Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi

04/11/2011

Aveti link-ul prin care puteti accesa textul Ordinului 42/20.10.2011 de aprobare a Regulament de acreditare a producatorilor de ee SRE pt aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi: Ord 42 11_RegAcredProdEsreV_MO0770

Regulamentul a fost descarcat de pe site www.anre.ro si afost publicat in MO 770/01.11.2011

Regulament pentru emitere certificate verzi

04/11/2011

utilizand link-ul urmator puteti accesa textul regulamentului pentru emiterea certificatelor verzi aprobat prin Ordinul ANRE 43/20.10.2011:

Bransament monofazat sau trifazat?

23/10/2011

Actualizat: 17.05.2016

Va propun sa vedem cum arata la 15.05.2016,  dinamica accesarilor acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

a_dinamica accesarilor 1

a_dinamica accesarilor 2

Extrapoland accesarile primelor 4 luni din acest an, pentru anul 2016, anticipam cca 21000 de accesari!

Multi utilizatori ai blogului sunt preocupati sa inteleaga care este diferenta dintre un bransament monofazat si unul trifazat si care optiune ar fi mai buna pentru locuinta /spatiul lor de productie.

Daca avem sau intentionam sa achizitionam receptoare electrice trifazate atunci exista o singura optiune: bransamentul trifazat!

Daca avem doar receptoare electrice monofazate atunci se mentin cele doua optiuni: monofazat  sau trifazat .

Daca puterea maxima solicitata este sub 11 KVA (Ordinul ANRE 102/2015 art 7(1)a) bransamentul va fi monofazat.

Pentru puteri peste 11 kVA, din necesitatea de a echilibra incarcarea fazelor retelei stradale se impun bransamentele trifazate.

In situatia in care avem un bransament trifazat din care trebuie sa racordam consumatori monofazati trebuie stiut ca Puterea maxima simultan absorbita trebuie repartizata cat mai echilibrat pe cele 3 faze ale retelei. Sa dam  un exemplu de incompatibilitate:

Pmax simultam absorbita solicitata si avizata de operatorul de distributie pentru un bransament trifazat = 12 kVA. Pe fiecare faza pot fi racordati consumatori monofazati care insumeaza Pmax absorbit monofazat = 4 kVA ( 12kVA/3 = 4 kVA).

In aceste conditii daca am avea un receptor monofazat de 5 kVA de exemplu o centrala electrica monofazata nu vom reusi sa o alimentam din/cu bransamentul nostru!

Voi utiliza notatiile 1f = monofazat si 3f = trifazat

Prin urmare trebuie sa tinem cont ca trebuie sa avem respectate relatiile:

P max avizat 3f > sau = P max abs  de receptoarele 3f + Pmax abs 1f_faza R + Pmax abs 1f_faza S + Pmax abs 1f _faza T

respectand si condita ca pe fiecare faza  sa avem (clik pe formula pentru a fi deschisa intr-o pagina noua):

ralatie intre puterile absorbite trifazat si monofazat

In tabelul urmator analizam, pentru exemplificare, cateva cazuri (clik pe tabel pentru vizualizare mai clara):

tabel exemple 3fvs1f si combinatii
Costul unui bransament trifazat este mai mare decat costul unui bransament monofazat orientativ (repet doar orientativ) un bransament trifazat poate costa cca 3500 lei (uneori mai mult!) iar un bransament monofazat cca 2000 lei (uneori mai putin!).

Instalatia electrica interioara alimetata de un bransament trifazat este si ea mai scumpa decat o instalatie monofazata poate de regula raportul nu este chiar 3:1 (dar poate fi uneori chiar mai mare!).

Atunci cand se cere estimarea costului unui bransament trebuie sa stim solutia:

– bransament subteran sau aerian cu/fara stalp(i) intermediar(i) de bransament

– lungimea bransamentului, sectiunea conductorului

– cu amplasarea blocului de masura si protectie BMP M(monofazat) sau BMPT (trifazat) la limita de proprietate sau pe cladire

– sunt importante si informatiile despre retea daca exista, sectiune, tip: 1f sau 3f, incarcare, lungime fata de postul de transformare. Uneori daca reteaua are atinse limitele de capacitate de distributie si/sau limitele care se pot asigura conditiile de electrosecuritate acesta retea nu este disponibila pentru noi racordari (asta cel putin pe termen scurt!)!

Actualizare 07.04.2014 => studiu de caz centrala electrica fotovoltaica (1f) pentru productie de energie electrice vs bransament trifazat

Azi am intalnit un caz foarte interesant. Pe un bransament trifazat un cetatean si-a montat o centrala monofazata de 7 kW. A declarat ca nu este interesat de surplusul de ee debitat in reteaua stradala. A decis sa imparta consumul casei pe doua faze iar pe cea de-a treia a montat centrala electrica fotovoltaica.

Dupa cateva luni a inceput sa se planga ca nu i-a scazut deloc factura de energie electrica desi panoul centralei ii arata ca acesta a produs relativ multa ee!

V-ati prins! Cazul este impresionant! La omul acesta productia nu se intalnea cu consumul in propria s-a gospodarie. Daca totusi s-ar fi intalnit prin optiunea de centrala monofazata pe bransament trifazat s-ar fi intalnit numai pe consumul unei faze desi puterea produsa este mai mare decat puterea absorbita de bransamentul trifazat pe sensul de consum!

Daca lucrurile nu va sunt clare mai vorbim!

Actualizare 27.09.2014 => studiu de caz dimensionarea unui bransament trifazat

Am avut o discutie interesanta cu dna Alina C. pe care s-a concretizat intr-un studiu de caz privind repartizarea consumului pe faze si dimensionarea puterii maxime simultan absorbite de dimensionare a unui bransament:

Alina C. Says:

Buna ziua, scuzati daca e o intrebare stupida, doar acum incep sa ma documentez…

Am cumparat o casa de 160 mp pe care am vrea sa o incalzim electric.

Ni s-a spus ca avem nevoie de o centrala electrica de minim 18kw.

Ce putere ar trebui sa cerem pentru bransament la trifazat?

Doamna de la ghiseu (Electrica) spunea ca ar fi suficient 10kW… exista vreo diferenta de costuri la bransament care depind de aceasta putere?

  • stoianconstantin Says:
    Intrebarea este OK! Chiar va felicit ca v-ati pus problema verificarii unei informatii “ciudate” pe care ati primit-o de la OD Trebuie sa stabiliti daca centrala este monofazata sau trifazata. Daca centrala ar fi monofazata atunci avem o problema pentru ca exista o limitare la 11 kW la care se dau, de regula, solutii monofazate. Prin urmare puteti solicita/veti fi indrumata sa solicitati 18*3 = 46 kW trifazat. In acesta situatie pe o faza veti alimenta centrala monofazata si restul consumatorilor ii puteti repartiza pe celelalte faze aveti rezervati cate 18 kW consum monofazat pe fiecare din celelalte doua faze, arhisuficient chiar si pentru case super dotate cu electrocasnice! Daca centrala ar fi trifazata atunci pe fiecare faza centrala va consuma cate 6 kW/faza acum trebuie sa apreciati ce consumatori monofazati aveti si daca vreti sa ii repartizati pe una, doua sau trei faze.Luam pe rand cazurile plecand de la ideea ca v-ar trebui in total alti 6 kW putere maxim simultan absorbita pentru consumatorii monofazati:– repartizam consumatorii monofazati pe o singura faza atunci vom solicita 36 kW trifazat urmand ca pe faza cea mai incarcata (sa o denumim faza R) sa avem 12kW (6kW absorbiti de centrala pe o faza + 6 kW pentru consumatorii monofazati concentrati toti pe o singura faza), pe faza S vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) si respectiv pe faza T vom avea 6kW (absorbiti de centralai) rezulta un consum dezechilibrat. De mentionat ca pe fiecare din cele doua faze mai putin incarcate aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insumand cate 6 kW pe fiecare! Faza care da puterea ceruta pentru bransamentul trifazat este faza cea mai incarcata (12 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 12 kW*3 = 36 kW– repartizam consumatorii monofazati pe doua faze atunci vom solicita 27 kW trifazat urmand pe faza  R sa avem 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)), pe faza S vom avea  tot 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)) si respectiv pe faza T vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) rezulta tot un consum dezechilibrat dar mai prietenos cu reteaua stradala decat in cazul anterior. De mentionat ca faza mai putin incarcata aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insunamd 3 kW! Fazele care dau puterea ceruta pentru bransamentul trifazat sunt fazele cele mai incarcate (9 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 9kW*3 = 27 kW– repartizam consumatorii monofazati pe fiecare din cele trei faze ale bransamentului trifazat atunci vom solicita 24 kW trifazat urmand sa incarcam fiecare din cele 3 faze cu cate 8 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 2 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (o treime din consumatorii monofazati ai casei)), vom avea un consum echilibrat la sarcina maxima. Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 8kW*3 = 27 kWAti observat ca in sistemul trifazat identificam faza cea mai incarcata si inmultim puterea acestei faze cu 3 si obtinem puterea trifazata de dimensionare a bransamentului si a protectiilor. Cand se face dimensionarea se dimensioneaza “simetric” pe fiecare faza luand de referinta faza cea mai incarcata.Daca optam pentru echilibrarea consumului putem observa ca “ne descurcam” si cu o putere de dimensionare a bransamentului mai redusa si ca vom folosi intreaga capacitate de distributie a bransamentului pe fiecare faza asta inseaman ca vom face economie. E drept ca in casa o instalatie trifazata s-ar putea sa coste ceva mai mult dacat una monofazata.Daca mergeti foarte strict pe dimensionare trebuie sa aveti grija ca niciodata sa nu alimentati din oricare faza in cazul nostru mai mult de 2 kW consum monofazat in timp ce functioneaza centrala pentru ca ne alegem cu o declansare prin suprasarcina a protectiilor!Ar mai fi o varianta! Cereti un bransament trifazat de 18 kW dedicat pentru centrala si unul monofazat pentru consumatorii monofazati ai casei uzual dimensionat pentru 5-6 kW putere maxima simultan absorbita. In cazul acesta ati putea de exemplu sa cereti si tarife diferite pentru cele doua contoare si sa obtineti avantaje importante adecvand tariful fiecarui tip de consum! Este posibil ca acesta sa fie varianta de cost investitional mim si sa ofere avantaje financiare semnificative in exploatare prin facilitarea adegvarii tarifelor pe tip de consum.

    Cred ca cele de mai sus explica de ce e nevoie de electricieni pe lume!

    Doamna de la ghiseu in mod sigur nu este electrician!

  • Alina C. Says:
    Va multumesc pentru raspunsul prompt si clar.

Intr-adevar, centrala este trifazata, si vom mai avea boilerul termoelectric si plita tot trifazate…

Am inteles in sfarsit cum se impart consumatorii pe cele 3 faze.

Aveti dreptate, chiar este nevoie de electricieni pe lume!

Va multumec inca o data!

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Asupra unui model hidraulic al relatiilor economice

10/09/2011

In sfarsit globalizarea a avut succes.

S-a  terminat cu productia bazata pe dure confruntari comerciale.

A castigat cel mai  bun!

Avem o singur agent economic cu anvergura mondiala care are acces la toate  resursele naturale si care la momentul analizei toata populatia globului are un dublu rol: salariat si consumator.

Sub presiunea reducerii costurilor piata s-a  contractat la strictul necesar pentru supravietuire.

Programele sociale au avut succes si au ramas fara  obiect: veniturile s-au egalizat.

Consumatorii au aderat la „comportamentul  mediu de consum” astfel incat misiunea Companiei s-a simplificat: produce in  mod unitar pentru proprii ei salariati. Omenirea traieste epoca de aur a optimizarilor  si a planificarii

Totusi Compania nu renunta la ideea de profit!
Circuitul economic este simplu: Compania plateste salarii si in schimbul  produselor primeste o suma egala cu salariile platite plus cota de profit  decisa de administratori. Functionarea Companiei ar putea fi redata prin modelul hidraulic din figura urmatoare:

Sursa de profit o constituie „economiile  initiale” existente pe piata (la consumatorii-salariati) la adoptarea acestui nou model economic.

Se poate observa ca sursa de profit a  companiei scade cu fiecare ciclu economic. Se poate anticipa ca la un moment
dat dupa mai multe cicluri economice „economiile initiale” existente pe piata se termina si Compania va reusi sa colecteze toti acesti bani de pe piata. Singurii bani ramasi pe piata  sunt salariile platite de Companie.

Pana la momentul epuizarii complete a „economiilor initiale” anumitor indivizi li se vor epuia cu mult inainte economiile. Prin  urmare acesti oameni nu vor mai reusi sa isi cumpere toate produsele/serviciile necesare.

Incepe o perioada de disconfort care pentru  Companie se traduce cu reducerea vanzarilor ceea ce presupune un management mai  atent al stocurilor si redefinirea volumului productiei iar pentru  salariat/consumator   inseamna debutul unei perioade de frustrari care dupa catva  timp pot avea urmari tragice.

Pentru ca Societatea are un sistem de valori  democratice foarte evoluat a gandit un sistem de accizare a  roductiei menit sa  ii ajute pe cei in suferinta.

Este de la sine inteles ca accizele nu se pot  ridica la nivelul „profitului” vizat de Companie pentru ca am vorbi de un  perpetuum mobile. Evident ca accizele nu pot depasi „profitul” pentru ca s-ar  pune in pericol existenta Compamiei. Prin urmare accizele vor fi mai mici decat  marja de profit.

Asta inseamna ca neajunsurile oamenilor carora  li s-au terminat economiile vor continua astfel incat ne putem astepta treptat  la scaderea performatelor sociale sau chiar la boala si in final la decese  premature datorita imposibilitatii satisfacerii nevoilor vitale.

Compania va continua sa existe supravietuind  clientilor/salariati care au avut un „start mai prost”.

Totusi sub presiunea valorior etice si  umanitare Compania nu poate sta impasibila: accelereaza programele de cercetare. Noile  automatizari compenseaza productivitatea slaba a celor care traiesc doar din  salariu si astfel Compania poate plati tuturor angajatilor salariul integral.

La un moment dat a aparut perspectiva  generalizarii automatizarii. A crescut mult productivitatea muncii, angajatii  aveau tot mai putine sarcini de serviciu. Pentru a lupta cu plictiseala la  locul de munca se duceau adevarate „batalii” pentru privilegiul de a face cele  cateva operatii manuale care mai puteau fi facute.

Compania a constatat treptat ca ar putea  obtine avantaje mai mari renuntand sa mai cheme oamenii la munca. Vestiarele,  locurile de odihna „imensele” spatii destinate circulatiei personalului puteau fi  mai rational folosite ca spatii de productie propriu-zisa. Noile spatii de  productie puteau fi facute mai compactizat cu o organizare superioara,  optimizata a fuxurilor de productie.

Oamanii isi pastrau stutul de angajati si au  continuat sa fie platiti de Companie. Cu timpul s-a constatat ca operatiunile  de plata a angajatilor constituiau un cost inutil pana la urma Compania a decis  sa transfere sarcina „relatiei cu piata” unui calculator care inregistra cereile  pietei pana la concurenta cu resurele declarate de fiecare consumator si sa  dispuna onorarea cererilor organizand livrarea produselor acolo unde era nevoie de ele.

Timpul si productivitatea a rezolvat si  problema „profitului” aproape simultan cu problema platii salariilor deja rolul  Companiei s-a transformat: pe Terra se traieste in regim de „all inclusive”.

Compania are probleme etice noi. Trebuie sa fie  atenta ce se intampla pe „piata”, ce fac oamenii. Trebuie sa gaseasca solutii sa ii determine sa faca  sport sa se mentina sanatosi fizic, sa le creeze o motivatie sa isi folosesaca  si sa isi dezvolte capacitatile intelectuale si sa isi mentina sanatatea  psihica. Este necesar si un riguros control al nasterilor astfel incat sa fie posibila  perpetuarea regimului „all inclusive”

Cineva din bordul Companiei a venit cu o idee  geniala: modificarea softului de distribuire a produselor. Nu se mai asigura  servirea la „pat”. Clientul era anuntat ca i s-a onorat comanda urmand sa i se  indice o „zona geografica” unde trebuia sa isi identifice si sa isi ridice individual  si manual produsele/coletele.

S-a simtit o revigorare a societatii: oamenii  au devetit mai activi, li s-a imbunatatit starea fizica si confortul psihic: accesul  la produse a devenit o provocare care semana cu antica vanatoare.

Incurajata de rezultate Compania si-a  diversificat modalitatile de livrare. Chiar si ambalajele produselor s-au modificat se confunda tot mai mult cu elementele naturale. Au aparut, ca din senin, unde te asteptai mai putin mini campuri cu cartofi,  gradini de zarzavaturi etc unde grupuri mici de oameni condusi de indiciile  programului de livrari isi gaseau comenzile.

In timp s-au rafinat mult instrumetele de  livrare si forma produselor acestea s-au integrat  tot mai mult in cadrul natural. Treptat  oamenii redescopera bucuriile muncii manuale si redescopera ca isi pot  recastiga dreptul la munca!

Compania continua sa existe sarcinile si  obiectivele sale ajung sa se confunnde in ochii unora cu ale unei divinitati!

In sine modelul este unul optimist.

Ce ar fi daca totusi Compania Universala n-ar fi atat de interesata de componenta sociala ci doar de productie si profit? Ce s-ar intampla cu cei fara „rezerve initiale”, cu cei batrani, cu cei bolnavi, cu cei prea tineri ca sa poata munci?

Modelul economic imaginat e departe de a fi functional, realitatea economica pe care o traim are baze strambe. Cu toate acestea nu putem sa ne blazam. Nu putem sa renuntam la a cauta calea spre mai bine!

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

18/08/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

De curand am constat primele defecte pe un cablu torsadat de medie tensiune inserat in axul unel LEA. Postez cateva fotografii deocamdata necomentate doar pentru a le avea la dispozitie pentru mai tarziu

Eu inca sunt optimist cu toate acestea trebuie sa fim constienti ca nici aceasta solutie tehnica nu este infailibila. Mai ales pentru ca este o tehnologie noua executia trebuie sa fie atent efectuata fara presupuneri si fara improvizatii. Desi lucram de multi ani cu cablurile cu izolatie uscata inca  nu avem experienta cu cablu torsadat de medie tensiune.

Poate ca nu toate pozele sunt lafel de relevante desi m-am straduit sa surprind anumite aspecte care pot fi importante in analiza cauzelor posibile ale incidentului.

foto 1

foto 2

foto 3

foto 4

foto 5

foto 6

foto 7

foto 8

foto 9

foto 10

foto 11

foto 12

foto 13

foto 14

UE sanctioneaza exesul de autorizari si bariere din servicii

14/08/2011

 

Uniunea Europeana confirma ca serviciile au o pondere de peste 70% din PIB-ul statelor membre.

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului se urmareste eliminarea discriminarilor si a execului de autoritate din partea autoritatilor nationale ale statelor membre. Astfel se dispune:

  • reducerea numarului de autorizatii atestari necesare desfasurarii serviciilor
  • deschiderea pietelor nationale pentru agentii economici proveniti din statele UE
  • eliminarea autorizarilor individuale repetate

Inspectia de Stat in Constructii prin Ordinul 154/2010 confirmat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului 1496/2011 a dispus ca autorizatiile dirigintilor de santier odata emise sa aiba valabilitate permanenta fiind conditionate doar de respectarea de catre persoana autorizata a legislatiei si a deontologiei profesionale!

Aveti mai jos textul integral al :

Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) prima și a treia teză și articolul 55,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [2],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [3],

întrucât:

(1) Comunitatea Europeană are ca obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai strânse între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este esențial să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.

(2) Pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă. În prezent, numeroase bariere în cadrul pieței interne îi împiedică pe prestatorii de servicii, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să își extindă activitățile dincolo de frontierele naționale și să profite de toate avantajele pieței interne. Această situație scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană. O piață liberă care obligă statele membre să elimine restricțiile în calea circulației transfrontaliere a serviciilor, crescând totodată transparența și asigurând o mai bună informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege și servicii de calitate mai bună, la prețuri mai mici.

(3) Raportul Comisiei privind „Starea pieței interne a serviciilor” a realizat un inventar al unui număr mare de bariere care împiedică sau încetinesc dezvoltarea serviciilor între statele membre, în special a celor oferite de IMM-uri, care predomină în sfera serviciilor. În raport se concluzionează că, la zece ani după ce piața internă a fost considerată realizată, există încă un decalaj major între viziunea unei economii integrate a Uniunii Europene și realitatea trăită de cetățenii și prestatorii de servicii europeni. Barierele afectează o gamă largă de activități de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului și prezintă un număr de trăsături comune, inclusiv faptul că acestea rezultă deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridică cu privire la activitățile transfrontaliere și din lipsa de încredere reciprocă între statele membre.

(4) Întrucât serviciile constituie motorul creșterii economice și reprezintă 70 % din PIB și din locurile de muncă în majoritatea statelor membre, această fragmentare a pieței interne are un impact negativ asupra întregii economii europene, și în special asupra competitivității IMM-urilor și circulației lucrătorilor și restricționează accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la prețuri competitive. Este important să se sublinieze că sectorul serviciilor este un sector-cheie în ceea ce privește locurile de muncă pentru femei, în special, și că acestea, prin urmare, ar beneficia într-o mare măsură de noile oportunități oferite de realizarea pieței interne a serviciilor. Parlamentul European și Consiliul au subliniat că eliminarea barierelor juridice în calea realizării unei adevărate piețe interne este prioritară pentru atingerea obiectivului stabilit de Consiliul European de la Lisabona din 23– 24 martie 2000, de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială și de a ajunge la o creștere economică durabilă, astfel încât Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume până în anul 2010, însoțită de o ameliorare cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. Înlăturarea acestor bariere, asigurând totodată un model social european avansat, este o condiție de bază pentru depășirea dificultăților întâlnite în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și pentru relansarea economiei europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile. În consecință, este necesară realizarea unei piețe interne a serviciilor, păstrându-se un echilibru corespunzător între deschiderea pieței și protecția serviciilor publice, a drepturilor sociale și a drepturilor consumatorilor.

(5) În consecință, este necesar să fie eliminate barierele din calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și barierele din calea liberei circulații a serviciilor între statele membre și să li se garanteze beneficiarilor și prestatorilor securitatea juridică necesară exercitării efective a acestor două libertăți fundamentale prevăzute de tratat. Întrucât barierele din calea pieței interne a serviciilor afectează atât operatorii care doresc să se stabilească în alte state membre, cât și pe cei care prestează un serviciu într-un alt stat membru fără a fi stabiliți acolo, este necesar ca prestatorii să aibă posibilitatea să își dezvolte activitățile de servicii în cadrul pieței interne, fie prin stabilirea într-un stat membru, fie utilizând libera circulație a serviciilor. Prestatorii ar trebui să poată alege între cele două libertăți în funcție de strategia lor de dezvoltare în fiecare stat membru.

(6) Aceste bariere nu pot fi eliminate numai prin aplicarea directă a articolelor 43 și 49 din tratat, întrucât, pe de o parte, soluționarea lor caz cu caz prin proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statului membru în cauză ar fi, în special după extindere, extrem de complicate pentru instituțiile naționale și comunitare și, pe de altă parte, ridicarea mai multor bariere necesită o coordonare prealabilă a sistemelor juridice naționale, inclusiv instituirea cooperării administrative. Astfel cum a fost recunoscut de către Parlamentul European și Consiliu, un instrument legislativ comunitar face posibilă obținerea unei autentice piețe interne pentru servicii.

(7) Prezenta directivă stabilește un cadru juridic general de care beneficiază o mare varietate de servicii, luând în considerare trăsăturile specifice ale fiecărui tip de activitate sau ale fiecărei profesii și sistemul acestora de reglementare. Acest cadru se bazează pe o abordare dinamică și selectivă care constă în eliminarea cu prioritate a barierelor care pot fi eliminate rapid, iar în privința celorlalte, lansarea unui proces de evaluare, consultare și armonizare complementară a unor aspecte specifice, ceea ce va permite modernizarea progresivă și coordonată a sistemelor naționale de reglementare pentru activitățile de servicii, care este esențială pentru realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor până în anul 2010. Este necesar să se prevadă o combinație echilibrată de măsuri care să includă armonizarea focalizată, cooperarea administrativă, dispoziția privind libertatea de a presta servicii și încurajarea elaborării unor coduri de conduită cu privire la anumite aspecte. Această coordonare a regimurilor legislative naționale ar trebui să asigure un grad înalt de integrare juridică comunitară și un nivel înalt de protecție a obiectivelor de interes general, în special protecția consumatorilor, care este vitală pentru stabilirea încrederii între statele membre. Prezenta directivă ia, de asemenea, în considerare alte obiective de interes general, inclusiv protecția mediului, siguranța publică și sănătatea publică, precum și necesitatea de a se conforma legislației muncii.

(8) Dispozițiile prezentei directive referitoare la libertatea de stabilire și la libera circulație a serviciilor ar trebui aplicate doar în măsura în care activitățile respective sunt deschise concurenței, astfel încât statele membre să nu fie obligate să liberalizeze serviciile de interes economic general sau să privatizeze organismele publice care furnizează astfel de servicii, și nici să desființeze monopolurile existente pentru alte activități sau anumite servicii de distribuție.

(9) Prezenta directivă se aplică numai cerințelor care afectează accesul sau exercitarea unei activități de servicii. În consecință, aceasta nu se aplică unor cerințe precum normele de circulație rutieră, normele privind amenajarea sau dezvoltarea teritoriului, amenajarea urbană și rurală, standarde privind construcțiile, precum și sancțiuni administrative impuse pentru nerespectarea acestor norme care nu reglementează sau nu afectează în mod specific activitatea de servicii, dar trebuie să fie respectate de către prestatori în desfășurarea activității lor economice, în același mod în care sunt respectate de către persoane acționând cu titlu privat.

(10) Prezenta directivă nu se referă la criteriile care reglementează accesul la fondurile publice pentru anumiți prestatori. Aceste criterii le includ, în special, pe cele care stabilesc condițiile în care prestatorii au dreptul să primească fonduri publice, inclusiv condițiile contractuale specifice, și în special standardele de calitate care trebuie îndeplinite ca o condiție pentru primirea fondurilor publice, de exemplu pentru serviciile sociale.

(11) Prezenta directivă nu aduce atingere măsurilor luate de statele membre în conformitate cu dreptul comunitar pentru protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice și a pluralismului în mass-media, inclusiv finanțarea acestora. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să aplice normele și principiile lor fundamentale în ceea ce privește libertatea presei și libertatea de exprimare. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre care interzice discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate sau pe motivele menționate la articolul 13 din tratat.

(12) Prezenta directivă are ca scop crearea unui cadru juridic care să asigure libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor între statele membre și nu armonizează și nici nu aduce atingere dreptului penal. Cu toate acestea, statele membre nu ar trebui să aibă posibilitatea să restricționeze libertatea de a presta servicii aplicând dispoziții ale dreptului penal care afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea unei astfel de activități și care au ca efect eludarea normelor prevăzute de prezenta directivă.

(13) Este de asemenea important ca prezenta directivă să respecte în totalitate inițiativele Comunității, bazate pe articolul 137 din tratat, în vederea atingerii obiectivelor din articolul 136 din tratat referitoare la promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.

(14) Prezenta directivă nu afectează condițiile de angajare, inclusiv perioadele maxime de muncă și perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, precum și sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația comunitară; aceasta nu afectează nici relațiile între partenerii sociali, inclusiv dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective, dreptul la grevă și la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și cu practicile naționale care respectă legislația comunitară, și nu se aplică nici serviciilor prestate de agențiile de ocupare temporară a forței de muncă. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre referitoare la securitatea socială.

(15) Prezenta directivă respectă exercitarea drepturilor fundamentale aplicabile în statele membre și astfel cum sunt recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și explicațiile însoțitoare, reconciliindu-le cu libertățile fundamentale menționate la articolele 43 și 49 din tratat. Aceste drepturi fundamentale includ dreptul la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și practicile naționale care respectă dreptul comunitar.

(16) Prezenta directivă vizează doar prestatorii stabiliți într-un stat membru și nu reglementează aspecte externe. Aceasta nu vizează negocierile din cadrul organizațiilor internaționale cu privire la comerțul cu servicii, în special în cadrul Acordului general privind comerțul cu servicii (GATS).

(17) Prezenta directivă reglementează numai serviciile furnizate în schimbul unei contrapartide economice. Serviciile de interes general nu intră în domeniul de aplicare a definiției de la articolul 50 din tratat și, în consecință, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Serviciile de interes economic general sunt servicii care sunt furnizate în contrapartida unei remunerații și, în consecință, intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Cu toate acestea, unele servicii de interes economic general, cum ar fi cele din domeniul transportului, sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, iar alte servicii de interes economic general, de exemplu cele din domeniul serviciilor poștale, fac obiectul unei derogări de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă. Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor de interes economic general și nu se aplică schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele comunitare privind concurența. Prezenta directivă nu se referă la măsurile ulterioare Cărții albe a Comisiei cu privire la serviciile de interes general.

(18) Serviciile financiare ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, deoarece aceste activități sunt reglementate prin legislație comunitară specifică având ca obiectiv, ca și prezenta directivă, realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor. În consecință, această excludere ar trebui să vizeze toate serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări, inclusiv reasigurări, pensii ocupaționale sau personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță în sectorul investițiilor, inclusiv serviciile menționate în anexa I la directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit [4].

(19) Ținând cont de adoptarea în 2002 a unui pachet de instrumente legislative referitoare la rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum și la resursele și serviciile asociate, care a stabilit un cadru de reglementare care facilitează accesul la aceste activități din cadrul pieței interne, în special prin eliminarea celor mai multe regimuri de autorizare individuală, este necesar să se excludă aspectele vizate de acele instrumente din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(20) Excluderea din domeniul de aplicare a prezentei directive a aspectelor legate de serviciile de comunicații electronice reglementate prin Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) [5], Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) [6], Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) [7], Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) [8] și Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) [9], ar trebui aplicată nu numai în ceea ce privește aspectele vizate în mod specific în aceste directive, ci și în ceea ce privește aspectele pentru care directivele oferă în mod explicit statelor membre posibilitatea de a adopta anumite măsuri la nivel național.

(21) Serviciile de transport, inclusiv transportul urban, taxiurile și ambulanțele, precum și serviciile portuare, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(22) Excluderea serviciilor de îngrijire a sănătății din domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să includă serviciile de îngrijire a sănătății și serviciile farmaceutice prestate pacienților de către profesioniști în domeniul îngrijirii sănătății în vederea evaluării, menținerii sau restabilirii/redobândirii stării de sănătate a acestora în cazul în care aceste activități sunt rezervate unei profesii reglementate în domeniul sănătății în statul membru în care se prestează serviciile.

(23) Prezenta directivă nu afectează rambursarea serviciilor de îngrijire a sănătății prestate într-un stat membru altul decât statul de reședință al beneficiarului serviciilor. Această problemă a fost abordată de către Curtea de Justiție cu mai multe ocazii și Curtea a recunoscut drepturile pacienților. Este important ca această problemă să fie abordată în cadrul unui alt instrument juridic comunitar, pentru o mai mare securitate juridică și pentru mai multă claritate, în măsura în care această problemă nu este deja abordată în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității [10].

(24) Serviciile audiovizuale, indiferent de modul lor de transmisie, inclusiv în cinematografe, ar trebui, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice ajutoarelor oferite de statele membre în sectorul audiovizual, care sunt reglementate de normele comunitare în ceea ce privește concurența.

(25) Activitățile de jocuri, inclusiv loterie și pariuri, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, având în vedere natura specifică a acestor activități, care antrenează punerea în practică de către statele membre a unor politici referitoare la ordinea publică și protecția consumatorilor.

(26) Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării articolului 45 din tratat.

(27) Nu ar trebui să intre sub incidența prezentei directive acele servicii sociale în sectorul locuințelor, al îngrijirii copiilor și al ajutorului acordat familiilor și persoanelor aflate în stare de nevoie, care sunt prestate de către stat la nivel național, regional sau local prin prestatori mandatați de către stat sau prin asociații de caritate recunoscute de către stat ca având drept obiectiv acordarea de sprijin pentru persoanele care se află permanent sau temporar într-o stare de nevoie din cauza venitului lor familial insuficient sau a lipsei totale sau parțiale de independență și care riscă să fie marginalizate. Aceste servicii sunt esențiale pentru a garanta dreptul fundamental la demnitate și integritate umană și sunt o manifestare a principiilor coeziunii sociale și solidarității și nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă.

(28) Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor sociale sau schema de ajutoare legată de acestea. Aceasta nu afectează nici criteriile sau condițiile stabilite de statele membre pentru a asigura că serviciile sociale îndeplinesc în mod efectiv o funcție în beneficiul interesului public și al coeziunii sociale. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze principiul serviciului universal în serviciile sociale ale statelor membre.

(29) Ținând seama de faptul că tratatul prevede o bază juridică specifică pentru aspecte legate de fiscalitate și de instrumentele comunitare deja adoptate în acest domeniu, este necesar să se excludă sectorul fiscalității din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(30) Există deja un volum considerabil de legislație comunitară în domeniul activităților de servicii. Prezenta directivă are ca bază acquis-ul comunitar și, prin urmare, îl completează. Au fost identificate conflicte între prezenta directivă și alte instrumente comunitare și acestea sunt abordate de către prezenta directivă, inclusiv prin intermediul derogărilor. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă o normă pentru orice caz rezidual sau excepțional de conflict între o dispoziție a prezentei directive și o dispoziție a unui alt instrument comunitar. Existența unui astfel de conflict ar trebui determinată în conformitate cu normele din tratat privind dreptul la stabilire și libera circulație a serviciilor.

(31) Prezenta directivă este compatibilă cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale [11] și nu o afectează. Aceasta vizează alte aspecte decât cele legate de calificările profesionale, de exemplu asigurările de răspundere profesională, comunicațiile comerciale, activitățile multidisciplinare și simplificarea administrativă. În ceea ce privește prestarea temporară de servicii transfrontaliere, o derogare de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă asigură că titlul II cu privire la libertatea de a presta servicii din Directiva 2005/36/CE nu este afectată. În consecință, nici una dintre măsurile aplicabile în temeiul directivei menționate în statul membru în care se prestează serviciul nu este afectată de dispoziția referitoare la libertatea de a presta servicii.

(32) Prezenta directivă este compatibilă cu legislația comunitară cu privire la protecția consumatorului, în speță Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) [12] și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) [13].

(33) Serviciile reglementate de prezenta directivă vizează o gamă largă de activități într-o continuă schimbare, inclusiv servicii oferite întreprinderilor, cum ar fi servicii de consultanță managerială, certificare și testare, administrarea incintelor, inclusiv întreținerea birourilor, servicii de publicitate, servicii de recrutare și serviciile prestate de agenții comerciali. Serviciile reglementate cuprind și servicii prestate atât întreprinderilor cât și consumatorilor, cum ar fi consiliere juridică sau fiscală, servicii imobiliare, cum ar fi agențiile imobiliare, serviciile de construcții, inclusiv serviciile prestate de arhitecți, distribuție, organizare de târguri comerciale, servicii de închirieri de automobile și agenții de voiaj. Sunt, de asemenea, reglementate și serviciile prestate consumatorilor, cum ar fi serviciile turistice, inclusiv ghizi turistici, servicii recreative, centre sportive și parcuri de distracții și, în măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei, serviciile la domiciliu, cum ar fi ajutorul acordat persoanelor în vârstă. Aceste activități ar putea implica servicii care necesită proximitatea prestatorului față de beneficiar, servicii care necesită deplasarea beneficiarului sau a prestatorului și servicii care pot fi prestate la distanță, inclusiv prin internet.

(34) Conform jurisprudenței Curții de Justiție, pentru a determina dacă anumite activități, în special cele care sunt finanțate de autoritățile publice sau sunt prestate de către organisme publice, constituie un „serviciu”, trebuie evaluat fiecare caz în parte, ținând cont de toate caracteristicile serviciilor, în special modul în care sunt prestate, organizate și finanțate în statul membru în cauză. Curtea de Justiție a estimat că elementul caracteristic esențial al remunerației constă în faptul că aceasta constituie echivalentul economic al serviciilor în cauză și că această caracteristică este absentă în cazul activităților care sunt efectuate fără un echivalent economic de către stat sau în numele statului, în cadrul misiunilor acestuia în domeniul social, cultural, educațional și judiciar, cum ar fi cursuri oferite în cadrul sistemului național de educație sau gestionarea regimurilor naționale de securitate socială care nu sunt implicate în activități de natură economică. Plata unei taxe de către beneficiari pentru a contribui la cheltuielile de funcționare ale unui sistem, de exemplu o taxă de studii sau de înscriere plătită de către studenți nu constituie în sine o remunerație, deoarece serviciul este în esență finanțat din fonduri publice. În consecință, aceste activități nu sunt cuprinse în definiția serviciului de la articolul 50 din tratat și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(35) Activitățile sportive fără scop lucrativ practicate de amatori au o importanță socială considerabilă. Acestea au, deseori, exclusiv obiective sociale sau recreaționale. Astfel, acestea ar putea să nu constituie activități economice în sensul legislației comunitare și nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(36) Conceptul de „prestator” ar trebui să desemneze orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau persoană juridică aflată în exercițiul unei activități de servicii într-un stat membru, prevalându-se de libertatea de stabilire sau de libera circulație a serviciilor. Conceptul de prestator nu ar trebui să fie limitat la prestarea de servicii transfrontaliere în cadrul liberei circulații a serviciilor, ci ar trebui să vizeze, de asemenea, cazurile în care un operator se stabilește într-un stat membru cu scopul de a-și dezvolta activitățile de servicii în acel stat membru. Pe de altă parte, conceptul de prestator nu ar trebui să includă și cazul sucursalelor societăților din țări terțe într-un stat membru, deoarece, în temeiul articolului 48 din tratat, de libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor pot beneficia numai societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care au sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Comunității. Conceptul de „beneficiar” ar trebui să cuprindă, de asemenea, resortisanți ai unor țări terțe care beneficiază deja de drepturi acordate prin acte comunitare, cum ar fi Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [14], Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și Regulamentului (CEE) nr. 574/72 la resortisanții unor țări terțe care nu fac obiectul dispozițiilor respective exclusiv pe motive de cetățenie [15] și Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora [16]. În plus, statele membre pot extinde conceptul de beneficiar la alți cetățeni ai unor țări terțe care se află pe teritoriul lor.

(37) Locul de stabilire al unui prestator ar trebui să fie determinat în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, potrivit căreia conceptul de stabilire implică exercitarea efectivă a unei activități economice printr-o instalare stabilă și pe o perioadă nedeterminată. Această cerință poate fi îndeplinită de asemenea în cazul în care o societate este constituită pentru o perioadă determinată sau în cazul în care aceasta închiriază clădirea sau instalația prin intermediul căreia își desfășoară activitatea. Aceasta mai poate fi îndeplinită în cazul în care un stat membru acordă autorizații doar în ceea ce privește anumite servicii, pentru o perioadă limitată. Nu este necesar ca stabilirea să aibă forma unei filiale, sucursale, sau agenții; aceasta poate consta într-un birou administrat de personalul propriu al prestatorului sau de către o persoană independentă, dar mandatată să acționeze în mod permanent pentru întreprindere, la fel ca în cazul unei agenții. În conformitate cu această definiție, care implică desfășurarea efectivă a unei activități economice la locul de stabilire al prestatorului, o simplă cutie poștală nu constituie stabilire. În cazul în care un prestator are mai multe locuri de stabilire, este important să se stabilească locul de stabilire de unde se prestează serviciul vizat. În cazul în care este dificil să se stabilească din care dintre diferitele locuri de stabilire este prestat un serviciu, locul de stabilire este locul unde se află centrul activităților pentru acel serviciu.

(38) Conceptul de „persoană juridică” în conformitate cu dispozițiile din tratat referitoare la stabilire le dă operatorilor libertatea de a alege forma juridică pe care ei o consideră potrivită pentru a-și desfășura activitatea. În consecință, „persoană juridică”, în sensul din tratat, înseamnă toate entitățile constituite în temeiul dreptului unui stat membru sau reglementate de acesta, indiferent de forma lor juridică.

(39) Conceptul de „regim de autorizare” ar trebui să cuprindă, printre altele, procedurile administrative pentru acordarea autorizațiilor, licențelor, aprobărilor sau concesiunilor și, de asemenea, obligația, pentru a putea exercita activitatea, de a fi înscris ca membru al unei profesii sau într-un registru, într-un rol sau o bază de date, de a fi numit în mod oficial pe lângă un organism sau de a obține un certificat profesional care atestă apartenența la o profesie. Autorizația poate fi acordată nu numai printr-o decizie formală, ci și printr-o decizie implicită, rezultând, de exemplu, din lipsa unui răspuns al autorității competente sau din faptul că persoana interesată trebuie să aștepte confirmarea primirii unei declarații pentru a începe activitatea în cauză sau pentru ca aceasta din urmă să fie legală.

(40) Conceptul de „motive imperative de interes general” la care se face referire în anumite dispoziții din prezenta directivă a fost elaborat de către Curtea de Justiție în jurisprudența sa în legătură cu articolele 43 și 49 din tratat și ar putea evolua în continuare. Noțiunea, astfel cum este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție, cuprinde cel puțin următoarele justificări: ordinea publică; siguranța publică și sănătatea publică, în sensul articolelor 46 și 55 din tratat; menținerea ordinii sociale; obiective de politică socială; protecția beneficiarilor de servicii; protecția consumatorilor; protecția lucrătorilor, inclusiv protecția socială a lucrătorilor; bunăstarea animalelor; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; combaterea fraudelor; prevenirea concurenței neloiale; protecția mediului și a mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului; protecția creditorilor; protecția unei bune administrări a justiției; siguranța rutieră; protecția proprietății intelectuale; obiective de politică culturală, inclusiv apărarea libertății de exprimare a diferitelor componente, în special valorile sociale, culturale, religioase și filosofice ale societății; nevoia de a asigura un nivel înalt de educație; menținerea pluralismului presei și promovarea limbii naționale; conservarea patrimoniului istoric și artistic național; și politica veterinară.

(41) Conceptul de „ordine publică”, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție, cuprinde protecția împotriva unei amenințări reale și suficient de grave la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății și poate include, în special, aspecte legate de demnitatea umană, protecția minorilor și a adulților vulnerabili și bunăstarea animalelor. În mod similar, conceptul de siguranță publică include aspecte legate de siguranța publică.

(42) Normele referitoare la procedurile administrative nu ar trebui să aibă ca scop armonizarea procedurilor administrative, ci eliminarea regimurilor de autorizare, procedurilor și formalităților excesiv de greoaie care aduc atingere libertății de stabilire și creării de noi întreprinderi de servicii.

(43) Una dintre dificultățile fundamentale cu care se confruntă în special IMM-urile în accesul la activitățile de servicii și în exercitarea acestora este complexitatea, durata și insecuritatea juridică a procedurilor administrative. Din acest motiv, după exemplul unor inițiative de modernizare în ceea ce privește bunele practici administrative la nivel comunitar sau național, este necesar să se stabilească principii de simplificare administrativă, în special prin limitarea obligației autorizării în prealabil la cazurile în care acest lucru este indispensabil și introducerea principiului autorizării tacite de către autoritățile competente după expirarea unui anumit termen. Astfel de acțiuni de modernizare, asigurând cerințele cu privire la transparență și actualizarea informației referitoare la operatori, sunt întreprinse cu scopul de a elimina întârzierile, costurile și efectele disuasive care decurg, de exemplu, din demersurile inutile și excesiv de complexe și greoaie, duplicarea procedurilor, birocrația în prezentarea documentelor, utilizarea arbitrară a competențelor de către autoritățile competente, termene nedeterminate sau excesiv de lungi până la transmiterea unui răspuns, durata limitată a validității autorizațiilor acordate și taxele și sancțiunile disproporționate. Astfel de practici au efecte disuasive deosebit de semnificative asupra prestatorilor care doresc să își dezvolte activitățile în alte state membre și necesită o modernizare coordonată în cadrul unei piețe interne extinse de douăzeci și cinci de state membre.

(44) Statele membre ar trebui să introducă, după caz, formulare armonizate la nivel comunitar, stabilite de către Comisie, care vor fi folosite ca echivalent pentru certificate, atestate sau orice alt document referitor la stabilire.

(45) Pentru a examina nevoia de simplificare a procedurilor și formalităților, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în special, să ia în considerare necesitatea, numărul, riscul de duplicare, costul, claritatea și accesibilitatea, precum și termenele și dificultățile practice pe care acestea le pot genera pentru prestatorul în cauză.

(46) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora în cadrul pieței interne este necesar să se stabilească un obiectiv, comun tuturor statelor membre, de simplificare administrativă și să se stabilească dispoziții cu privire, printre altele, la dreptul la informare, procedurile prin mijloace electronice și stabilirea unui cadru pentru regimurile de autorizare. Alte măsuri adoptate la nivel național în vederea atingerii acestui obiectiv ar putea include reducerea numărului procedurilor și a formalităților aplicabile activităților de servicii și reducerea acestor proceduri și formalități la cele indispensabile pentru atingerea unui obiectiv de interes general și care nu se suprapun în ceea ce privește conținutul sau scopul.

(47) În scopul simplificării administrative, nu ar trebui să fie impuse în mod general cerințe de formă, cum ar fi prezentarea documentelor originale, a unor copii certificate pentru conformitate sau traduceri certificate, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, cum ar fi protecția lucrătorilor, sănătatea publică, protecția mediului sau protecția consumatorilor. Este de asemenea necesar să se asigure că o autorizație permite, în general, accesul la o activitate de servicii pe întreg teritoriul național, sau exercitarea acesteia, în afara cazului în care o nouă autorizație pentru fiecare unitate, de exemplu fiecare nou hipermarket, sau o autorizație limitată la o anumită parte a teritoriului național este justificată în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general.

(48) În vederea simplificării în continuare a procedurilor administrative, este necesar să se asigure că fiecare prestator are un singur interlocutor prin intermediul căruia poate îndeplini toate procedurile și formalitățile (denumit în continuare „ghișeu unic”). Numărul de ghișee unice dintr-un stat membru poate varia în funcție de competențele regionale sau locale sau în funcție de activitățile în cauză. Crearea ghișeelor unice nu ar trebui să afecteze repartizarea atribuțiilor între autoritățile competente din cadrul fiecărui sistem național. În cazul în care există mai multe autorități competente la nivel regional sau local, una dintre acestea poate asigura rolul de ghișeu unic și coordonator. Ghișeele unice pot fi stabilite nu numai de către autoritățile administrative, ci și de către camerele de comerț sau de industrie, sau de către organizațiile profesionale sau organisme private cărora un stat membru decide să le încredințeze această funcție. Ghișeele unice au un rol important în asigurarea asistenței către prestatori, ca autoritate cu competențe directe în eliberarea documentelor necesare pentru a dobândi acces la o activitate de servicii, sau ca intermediar între prestator și autoritățile cu competențe directe.

(49) Taxa care ar putea fi percepută de către ghișeele unice ar trebui să fie proporțională cu costul procedurilor și formalităților pe care acestea le îndeplinesc. Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să încredințeze ghișeelor unice sarcina colectării altor taxe administrative, cum ar fi taxele instanțelor de control.

(50) Este necesar ca prestatorii și beneficiarii serviciilor să aibă acces rapid la anumite tipuri de informații. Fiecare stat membru ar trebui să determine, în cadrul prezentei directive, modul în care prestatorilor și beneficiarilor le este furnizată informația. În special obligația statelor membre de a se asigura că informațiile relevante sunt ușor accesibile pentru prestatori și beneficiari și că pot fi accesate de către public fără ca acesta să întâmpine obstacole poate fi îndeplinită făcând aceste informații accesibile printr-un site internet. Orice informație ar trebui să fie furnizată într-un mod clar, fără ambiguități.

(51) Informațiile furnizate prestatorilor și beneficiarilor de servicii ar trebui să includă, în special, informații privind procedurile și formalitățile, coordonatele autorităților competente, condițiile de acces la registrele publice și baze de date, precum și informații cu privire la căile de atac disponibile și coordonatele asociațiilor și organizațiilor de la care prestatorii și beneficiarii pot primi asistență practică. Obligația autorităților competente de a asigura asistență prestatorilor și beneficiarilor nu ar trebui să includă consiliere juridică în cazuri individuale. Cu toate acestea, ar trebui furnizate informații generale referitoare la modul în care cerințele sunt în general interpretate sau aplicate. Aspecte precum răspunderea în cazul furnizării de informații eronate sau înșelătoare ar trebui să aparțină competenței statelor membre.

(52) Stabilirea, în viitorul apropiat, a unor mijloace electronice de îndeplinire a procedurilor și formalităților este indispensabilă pentru simplificarea administrativă în domeniul activităților de servicii în beneficiul prestatorilor, al beneficiarilor și al autorităților competente. Îndeplinirea acestei obligații de rezultat poate cere modificarea legislației naționale și a altor norme aplicabile serviciilor. Această obligație nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă alte mijloace, pe lângă cele electronice, de a îndeplini aceste proceduri și formalități. Faptul că trebuie să existe posibilitatea îndeplinirii acestor proceduri și formalități de la distanță necesită, în special, ca statele membre să se asigure că acestea pot fi îndeplinite dincolo de frontiere. Obligația de rezultat nu cuprinde proceduri sau formalități care prin natura lor nu pot fi realizate la distanță. În plus, acest lucru nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(53) În vederea acordării unei licențe pentru anumite activități de servicii, autoritatea competentă poate cere un interviu cu solicitantul, pentru a evalua integritatea personală și aptitudinile solicitantului în vederea îndeplinirii serviciului în cauză. În astfel de cazuri, este posibil ca realizarea formalităților prin mijloace electronice să nu fie adecvată.

(54) Accesul la o activitate de servicii ar trebui să fie supus autorizării de către autoritățile competente doar în cazul în care decizia respectivă îndeplinește criteriile de nediscriminare, necesitate și proporționalitate. Aceasta înseamnă, în special, faptul că regimurile de autorizare ar trebui să fie permise numai în cazul în care un control a posteriori nu ar fi eficient din cauza imposibilității constatării a posteriori a deficiențelor serviciilor în cauză, ținându-se seama în mod corespunzător de riscurile și pericolele care ar putea apărea în lipsa unui control a priori. Cu toate acestea, dispozițiile prevăzute de prezenta directivă în acest scop nu pot justifica regimurile de autorizare care sunt interzise de alte instrumente comunitare, cum ar fi Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice [17], sau Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) [18]. Rezultatele procesului evaluării reciproce va face posibilă determinarea, la nivel comunitar, a tipurilor de activități pentru care regimurile de autorizare ar trebui eliminate.

(55) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile după ce acestea au fost eliberate, în cazul în care condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

(56) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția sănătății animale, protecția mediului urban constituie motive imperative de interes general. Astfel de motive imperative ar putea justifica aplicarea regimurilor de autorizare și alte restricții. Cu toate acestea, nici un astfel de regim de autorizare sau restricție nu ar trebui să fie discriminatoriu pe motiv de cetățenie sau naționalitate. În plus, principiile necesității și proporționalității ar trebui să fie întotdeauna respectate.

(57) Dispozițiile prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare ar trebui să se aplice în cazurile în care accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de către operatori necesită o decizie din partea unei autorități competente. Aceasta nu privește deciziile autorităților competente de a crea o entitate publică sau privată pentru prestarea unui anumit serviciu și nici încheierea de contracte de către autoritățile competente pentru prestarea unui anumit serviciu reglementat de normele privind achizițiile publice, având în vedere că prezenta directivă nu are ca obiect normele privind achizițiile publice.

(58) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, este important să se evalueze și să se prezinte un raport asupra regimurilor de autorizare și justificarea acestora. Această obligație de prezentare a unui raport vizează doar existența regimurilor de autorizare și nu criteriile și condițiile de acordare a unei autorizații.

(59) Autorizația ar trebui, în general, să ofere prestatorului acces la activitatea de servicii sau să exercite această activitate pe întreg teritoriul național, cu excepția cazului în care o limită teritorială este justificată printr-un motiv imperativ de interes general. De exemplu, protecția mediului ar putea justifica cerința de a obține o autorizație individuală pentru fiecare instalație de pe teritoriul național. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze competențele regionale sau locale de a acorda autorizații în cadrul statelor membre.

(60) Prezenta directivă și, în special, dispozițiile cu privire la regimurile de autorizare și domeniul de aplicare teritorial al unei autorizații nu ar trebui să aducă atingere repartizării competențelor regionale și locale în cadrul statelor membre, inclusiv autonomiei regionale și locale și utilizării limbilor oficiale.

(61) Dispoziția referitoare la nesuprapunerea condițiilor pentru acordarea unei autorizații nu ar trebui să împiedice statele membre să își aplice propriile condiții prevăzute în regimul de autorizare. Aceasta ar trebui să impună doar ca autoritățile competente, atunci când stabilesc dacă aceste condiții au fost îndeplinite de către solicitant, să ia în considerare condițiile echivalente care sunt deja îndeplinite de către solicitant într-un alt stat membru. Prezenta dispoziție nu ar trebui să impună aplicarea condițiilor de acordare a unei autorizații prevăzute de regimul de autorizare al unui alt stat membru.

(62) În cazul în care numărul de autorizații disponibile pentru o activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau de capacitate tehnică, ar trebui adoptată o procedură de selecție dintre mai mulți potențiali candidați, cu scopul dezvoltării prin libera concurență a calității și condițiilor prestării de servicii disponibile pentru utilizatori. O astfel de procedură ar trebui să ofere garanții de transparență și imparțialitate, iar autorizația astfel acordată nu ar trebui să aibă o durată excesivă, nu ar trebui să poată fi reînnoită în mod automat sau să îi confere alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat recent. În special, durata autorizației acordate ar trebui stabilită în așa fel încât să nu restricționeze sau să limiteze concurența dincolo de ceea ce este necesar pentru ca prestatorul să își poată amortiza costurile de investiții și să realizeze un profit echitabil din capitalul investit. Prezenta dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să limiteze numărul autorizațiilor din alte motive decât cele legate de cantitatea redusă de resurse naturale sau capacitatea tehnică redusă. Aceste autorizații ar trebui, în orice caz, să se acorde respectând celelalte dispoziții ale prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare.

(63) În lipsa unor dispoziții diferite, în cazul în care nu se primește un răspuns într-un anumit termen, o autorizație ar trebui să se considere acordată. Cu toate acestea, se pot stabili dispoziții diferite cu privire la anumite activități în cazul în care acest lucru este justificat în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei părți terțe. Astfel de dispoziții pot include norme naționale în conformitate cu care, în absența unui răspuns din partea autorității competente, cererea se consideră respinsă, această respingere putând face obiectul unei acțiuni în fața instanțelor judecătorești.

(64) Pentru a stabili o adevărată piață internă a serviciilor, este necesar să se elimine orice restricții privind libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor care figurează încă în legislațiile anumitor state membre și care sunt incompatibile cu articolele 43 și, respectiv, 49 din tratat. Restricțiile care trebuie interzise afectează în special piața internă a serviciilor și trebuie eliminate în mod sistematic în cel mai scurt timp.

(65) Libertatea de stabilire implică, în special, principiul egalității de tratament, care interzice nu doar discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate, ci și orice discriminare indirectă bazată pe alte criterii, care poate duce la aceleași rezultate. Astfel, accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia într-un stat membru ca activitate principală sau secundară nu ar trebui să se supună unor criterii cum ar fi locul de stabilire, de reședință, de domiciliu sau al prestării principale a activității de servicii. Totuși, aceste criterii nu ar trebui să includă cerințe conform cărora un prestator sau unul dintre angajații acestuia sau un reprezentant trebuie să fie prezent la exercitarea activității, atunci când un motiv imperativ de interes general justifică acest lucru. În plus, un stat membru nu ar trebui să limiteze capacitatea juridică sau capacitatea societăților constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru pe teritoriul căruia se află sediul principal al acestora, de a sta în justiție. În plus, un stat membru nu ar trebui să poată conferi avantaje prestatorilor care au o legătură specială cu un context socio-economic național sau local; acesta nu ar trebui să aibă posibilitatea să limiteze, pe criterii legate de locul de stabilire, libertatea prestatorului de a dobândi, exploata sau înstrăina drepturi și bunuri sau de a avea acces la diferite forme de credit sau de cazare, în măsura în care aceste posibilități sunt utile pentru accesul la activitatea sa sau pentru exercitarea efectivă a acesteia.

(66) Accesul la o activitate sau exercitarea unei activități de servicii pe teritoriul unui stat membru nu ar trebui să facă obiectul unui test economic. Interzicerea testelor economice ca precondiție a acordării autorizației ar trebui să vizeze testele economice în sine, și nu cerințele care sunt justificate în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, cum ar fi protecția mediului urban, politica socială sau sănătatea publică. Interdicția nu ar trebui să afecteze exercitarea competențelor autorităților responsabile de aplicarea dreptului concurenței.

(67) În ceea ce privește garanțiile financiare sau asigurările, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca garanțiile financiare solicitate sau asigurările să fie obținute de la o instituție financiară stabilită în statul membru în cauză.

(68) În ceea ce privește înregistrarea prealabilă, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca prestatorul să fie înregistrat înainte de stabilire pentru o perioadă dată într-un registru ținut în statul membru respectiv.

(69) În vederea coordonării procesului de modernizare a reglementărilor naționale astfel încât să fie în conformitate cu cerințele pieței interne, este necesar să se evalueze anumite cerințe naționale nediscriminatorii, care prin natura lor ar putea restricționa în mod semnificativ sau ar putea chiar împiedica accesul la o activitate sau exercitarea acesteia în temeiul libertății de stabilire. Acest proces de evaluare ar trebui limitat la compatibilitatea acestor cerințe cu criteriile deja stabilite de către Curtea de Justiție în ceea ce privește libertatea de stabilire. Nu ar trebui să vizeze aplicarea dreptului comunitar în materie de concurență. În cazul în care aceste cerințe sunt discriminatorii și nu sunt justificate în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, sau în cazul în care sunt disproporționate, acestea trebuie eliminate sau modificate. Rezultatele acestei evaluări vor fi diferite în funcție de natura activității și a interesului general în cauză. În special, astfel de cerințe ar putea fi justificate în totalitate atunci când urmăresc obiective de politică socială.

(70) În scopul prezentei directive și fără a aduce atingere articolului 16 din tratat, serviciile pot fi considerate servicii de interes economic general numai în cazul în care sunt prestate în cadrul aplicării unei misiuni speciale în interes public încredințată prestatorului de către statul membru în cauză. Această misiune ar trebui atribuită prin unul sau mai multe acte, a căror formă este determinată de către statul membru în cauză și ar trebui să precizeze natura specifică a misiunii atribuite.

(71) Procesul de evaluare reciprocă prevăzut de prezenta directivă nu ar trebui să afecteze libertatea statelor membre de a stabili în legislația proprie un nivel înalt de protecție a interesului general, în special în ceea ce privește obiectivele de politică socială. În plus, este necesar ca procesul de evaluare reciprocă să ia pe deplin în considerare specificitatea serviciilor de interes economic general și a misiunilor speciale încredințate acestora. Aceasta poate justifica anumite restricții asupra libertății de stabilire, în special în cazul în care aceste restricții urmăresc protecția sănătății publice și obiective de politică socială și îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 15 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). De exemplu, în ceea ce privește obligația de a adopta o formă juridică specifică pentru a exercita anumite servicii în domeniul social, Curtea de Justiție a recunoscut deja că poate fi justificată impunerea cerinței ca prestatorul să nu urmărească un scop lucrativ.

(72) Serviciilor de interes economic general li se încredințează misiuni legate de coeziunea socială și teritorială. Îndeplinirea acestor misiuni nu ar trebui împiedicată prin procesul de evaluare prevăzut de această directivă. Cerințele care sunt necesare pentru îndeplinirea unor astfel de misiuni nu ar trebui să fi afectate de acest proces; în același timp, este necesar ca restricțiile nejustificate privind libertatea de stabilire să fie remediate.

(73) Cerințele care trebuie examinate includ normele naționale care, din alte motive decât cele legate de calificările profesionale, rezervă accesul la anumite activități anumitor prestatori. Aceste cerințe includ, de asemenea, și obligația ca un prestator să adopte o anumită formă juridică, în special să fie persoană juridică, o societate de persoane, o entitate fără scop lucrativ sau o societate deținută exclusiv de către persoane fizice și cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți, în special obligația de a deține o sumă minimă de capital pentru anumite activități de servicii sau de a avea o anumită calificare pentru a deține acțiuni sau pentru a administra anumite societăți. Evaluarea compatibilității tarifelor fixe minime și/sau maxime cu libertatea de stabilire vizează doar tarifele impuse de autoritățile competente pentru prestarea anumitor servicii, însă nu vizează, de exemplu, regulile generale de stabilire a prețurilor, cum ar fi prețurile de închiriere a imobilelor.

(74) Procesul de evaluare reciprocă implică faptul că, în perioada de transpunere, statele membre trebuie în primul rând să examineze legislația proprie pentru a stabili dacă oricare dintre cerințele menționate mai sus există în sistemele lor juridice. Până la sfârșitul perioadei de transpunere, statele membre ar trebui să întocmească un raport privind rezultatelor examinării. Fiecare raport se transmite celorlalte state membre și părților interesate. Statele membre își vor prezenta observațiile cu privire la aceste rapoarte în termen de șase luni. În termen de un an de la data transpunerii prezentei directive, Comisia ar trebui să întocmească un raport de sinteză, însoțit, după caz, de propuneri de noi inițiative. În cazul în care este necesar, Comisia, în cooperare cu statele membre, le-ar putea asista în elaborarea unei metode comune.

(75) Faptul că prezenta directivă stabilește un număr de cerințe pe care statele membre trebuie să le elimine sau să le evalueze în perioada de transpunere nu aduce atingere recursului la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva unui stat membru care nu și-a îndeplinit obligațiile care decurg din articolele 43 sau 49 din tratat.

(76) Prezenta directivă nu vizează aplicarea articolelor 28-30 din tratat cu privire la libera circulație a mărfurilor. Restricțiile interzise în temeiul dispoziției cu privire la libertatea de a presta servicii vizează cerințele aplicabile accesului la activitățile de servicii sau exercitării acestora, nu și cerințele aplicabile mărfurilor ca atare.

(77) În cazul în care un operator se deplasează într-un alt stat membru pentru a exercita acolo o activitate de servicii, ar trebui să se facă o distincție între situațiile reglementate prin libertatea de stabilire și cele reglementate, datorită naturii temporare a activităților în cauză, prin libera circulație a serviciilor. În ceea ce privește diferența dintre libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, elementul-cheie este acela de a ști dacă operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciul în cauză. În cazul în care operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciile, acesta ar trebui să intre în domeniul de aplicare a libertății de stabilire. În cazul în care, dimpotrivă, operatorul nu este stabilit în statul membru în care se prestează serviciul, activitățile sale ar trebui reglementate prin libera circulație a serviciilor. Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că natura temporară a activităților în cauză ar trebui apreciată nu numai în funcție de durata prestării serviciului, ci și în funcție de frecvența, periodicitatea și continuitatea acestuia. Caracterul temporar al activității nu ar trebui să însemne că prestatorul nu se poate dota cu o anumită infrastructură în statul membru în care se prestează serviciul, cum ar fi un birou sau un cabinet, în măsura în care această infrastructură este necesară în scopul prestării serviciului în cauză.

(78) Pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a liberei circulații a serviciilor și faptul că beneficiarii și prestatorii pot beneficia de servicii sau pot presta servicii pe întreg teritoriul Comunității fără a ține seama de frontiere, este necesar să se precizeze în ce măsură cerințele statelor membre în care se prestează serviciul pot fi impuse. Este imperativ să se prevadă ca dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii să nu împiedice statul membru în care se prestează serviciul să își impună, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 alineatul (1) literele (a)-(c), cerințele specifice din motive care țin de ordinea publică și de siguranța publică sau pentru protecția sănătății publice sau a mediului.

(79) Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că statele membre își păstrează dreptul de a lua măsuri pentru a-i împiedica pe prestatori să profite în mod abuziv de principiile pieței interne. Abuzurile efectuate de prestatori ar trebui stabilite de la caz la caz.

(80) Este necesar să se garanteze că prestatorii au posibilitatea de a lua cu ei echipamentul care face parte integrantă din prestarea serviciului atunci când se deplasează în alt stat membru cu scopul de a presta servicii. Este important, în special, să se evite cazurile în care serviciile nu au putut fi prestate fără echipament sau situațiile în care prestatorii suportă costuri suplimentare, de exemplu prin închirierea sau achiziționarea de echipamente diferite de cele pe care le folosesc în mod obișnuit sau printr-o deviere semnificativă de la modalitatea obișnuită de desfășurare a activității.

(81) Conceptul de echipament nu include obiecte materiale care sunt furnizate clientului sau care devin parte dintr-un obiect material ca urmare a activității de servicii, cum ar fi materialele de construcții sau piese de schimb, sau obiecte care sunt consumate sau lăsate la fața locului în cursul prestării serviciului, de exemplu combustibili, explozivi, focuri de artificii, pesticide, otrăvuri sau medicamente.

(82) Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice aplicarea de către un stat membru a normelor cu privire la condițiile de angajare. Normele stabilite prin acte cu putere de lege și acte administrative ar trebui, în conformitate cu tratatul, să fie justificate prin motive legate de protecția lucrătorilor și ar trebui să fie nediscriminatorii, necesare și proporționale, astfel cum sunt interpretate de către Curtea de Justiție, și ar trebui să fie în conformitate cu alte acte legislative comunitare aplicabile.

(83) Este necesar să se garanteze că dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu poate fi eliminată decât în domeniile reglementate prin derogări. Derogările sunt necesare pentru a lua în considerare nivelul de integrare a pieței interne sau anumite instrumente comunitare legate de servicii conform cărora un prestator respectă o altă lege decât cea a statului membru în care este stabilit. În afară de aceasta, în mod excepțional, măsurile luate împotriva unui anumit prestator ar trebui, de asemenea, să fie adoptate în cazuri individuale și în anumite condiții procedurale și de fond stricte. În plus, orice restricție a liberei circulații a serviciilor ar trebui permisă în mod excepțional, doar în cazul în care aceasta este în conformitate cu drepturile fundamentale care constituie parte integrantă a principiilor generale de drept înscrise în ordinea juridică comunitară.

(84) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește serviciile poștale ar trebui să vizeze atât activitățile rezervate prestatorului serviciului universal, cât și celelalte servicii poștale.

(85) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește recuperarea judiciară a creanțelor și referirea la un posibil viitor instrument de armonizare ar trebui să vizeze doar accesul la activitățile care constau, în special, în introducerea acțiunilor în instanțe judecătorești în vederea recuperării creanțelor, precum și exercitarea acestor activități.

(86) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze condițiile de muncă și de angajare care, în temeiul Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii [19] se aplică lucrătorilor detașați în vederea prestării unui serviciu pe teritoriul unui alt stat membru. În astfel de cazuri, Directiva 96/71/CE stipulează că prestatorii trebuie să respecte condițiile de angajare în anumite domenii enumerate, aplicabile în statul membru unde se prestează serviciul. Aceste condiții sunt sunt: perioade maxime de lucru și perioade minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, inclusiv pentru orele suplimentare, condițiile detașării lucrătorilor, în special protecția lucrătorilor detașați la întreprinderi cu încadrare în muncă temporară, sănătatea, siguranța și igiena muncii, măsuri de protecție în ceea ce privește condițiile de muncă și de angajare a femeilor însărcinate sau a femeilor care au născut de curând, a copiilor și a tinerilor, tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și alte dispoziții cu privire la nediscriminare. Acest lucru nu vizează doar condițiile de muncă și de angajare stabilite prin lege, ci și condițiile stabilite în convenții colective sau sentințe arbitrale care sunt în mod oficial sau de facto declarate aplicabile în sensul Directivei 96/71/CE. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să aplice condițiile de muncă și de angajare în ceea ce privește alte aspecte decât cele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE din motive de ordine publică.

(87) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze nici condițiile de muncă și de angajare în cazurile în care lucrătorul angajat în vederea prestării unui serviciu în afara frontierelor este recrutat în statul membru în care se prestează serviciul. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze dreptul statului membru în care se prestează serviciul de a determina dacă există o relație de muncă și de a stabili o distincție între lucrători care desfășoară o activitate independentă și salariați, inclusiv „falșii lucrători independenți”. În această privință, caracteristica esențială a unei relații de muncă în sensul articolului 39 din tratat ar trebui să fie faptul că o persoană prestează, pentru o anumită perioadă de timp, servicii pentru o altă persoană și sub îndrumarea acesteia, în schimbul cărora primește o remunerație. Orice activitate pe care o persoană o întreprinde în afara unei relații de subordonare trebuie calificată ca activitate independentă în sensul articolelor 43 și 49 din tratat.

(88) Dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu ar trebui să se aplice în cazurile în care, în conformitate cu dreptul comunitar, o activitate este rezervată într-un stat membru pentru o anumită profesie, de exemplu cerințele care rezervă juriștilor prestarea de servicii de consiliere juridică.

(89) Derogarea de la dispoziția privind libertatea de a presta servicii în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor luate în leasing într-un stat membru altul decât cel în care sunt folosite rezultă din jurisprudența Curții de Justiție care a recunoscut că un stat membru poate impune o astfel de obligație în conformitate cu condițiile proporționale în cazul vehiculelor utilizate pe teritoriul său. Această excludere nu include închirierile ocazionale sau temporare.

(90) Relațiile contractuale între prestator și client, precum și cele dintre angajator și salariat nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Legislația aplicabilă în ceea ce privește obligațiile contractuale sau extracontractuale ale prestatorului ar trebui să fie determinate prin normele dreptului internațional privat.

(91) Este necesar ca statele membre să aibă posibilitatea, în mod excepțional și de la caz la caz, să ia măsuri care derogă de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește un prestator stabilit într-un alt stat membru din motive legate de siguranța serviciilor. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se ia astfel de măsuri doar în absența armonizării la nivel comunitar.

(92) Restricții cu privire la libera circulație a serviciilor contrare prezentei directive pot apărea nu numai din măsuri aplicate prestatorilor, ci și din cauza mai multor bariere în utilizarea serviciilor de către beneficiari, în special consumatori. Prezenta directivă menționează, cu titlu de exemplu, anumite tipuri de restricții aplicate unui beneficiar care dorește să utilizeze un serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta include și cazuri în care beneficiarii unui serviciu au obligația să obțină autorizație de la autoritățile competente sau să facă o declarație către acestea pentru a obține un serviciu de la un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta nu vizează regimurile de autorizare generală care se aplică, de asemenea, în cazul utilizării unui serviciu oferit de un prestator stabilit în același stat membru.

(93) Conceptul de ajutor financiar oferit pentru utilizarea unui anumit serviciu nu ar trebui să se aplice schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social sau în sectorul cultural, care sunt reglementate prin norme comunitare cu privire la concurență, și nici ajutoarelor financiare generale care nu sunt legate de un anumit serviciu, de exemplu burse de studii sau împrumuturi pentru studenți.

(94) În conformitate cu normele din tratat cu privire la libera circulație a serviciilor, este interzisă discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalite a beneficiarului sau pe motivul reședinței naționale sau locale. Această discriminare ar putea lua forma unei obligații impuse doar resortisanților unui alt stat membru de a furniza documente originale, copii certificate pentru conformitate, un certificat de cetățenie sau naționalitate sau traduceri oficiale ale documentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condiții și prețuri mai avantajoase. Cu toate acestea, interzicerea cerințelor discriminatorii nu ar trebui să împiedice rezervarea avantajelor, în special în ceea ce privește tarifele, pentru anumiți beneficiari, în cazul în care această rezervare se bazează pe criterii legitime și obiective.

(95) Principiul nediscriminării în cadrul pieței interne implică faptul că accesul unui beneficiar, în special al unui consumator, la un serviciu oferit publicului nu poate fi refuzat sau restricționat prin aplicarea unui criteriu inclus în condițiile generale puse la dispoziția publicului, referitor la cetățenia sau naționalitatea beneficiarului sau la locul de reședință al acestuia. Aceasta nu implică faptul că dispoziția, în aceste condiții generale, a unor tarife și condiții diferite pentru prestarea unui serviciu ar constitui o discriminare ilegală, în cazul în care aceste tarife, prețuri și condiții sunt justificate prin motive obiective care pot varia de la o țară la alta, cum ar fi costurile suplimentare care rezultă din distanță sau caracteristicile tehnice ale prestării serviciului, sau condițiile diferite ale pieței, cum ar fi o cerere mai mare sau mai redusă în funcție de sezon, diferitele perioade de vacanță în statele membre și prețurile practicate de către diferiți concurenți sau riscurile suplimentare legate de reglementări diferite de cele din statul membru de stabilire. Aceasta nu implică nici faptul că neprestarea unui serviciu către un consumator din cauza lipsei drepturilor de proprietate intelectuală solicitate pe un anumit teritoriu ar constitui discriminare ilegală.

(96) Printre mijloacele prin care prestatorul poate face ușor accesibilă informația pe care este obligat să o furnizeze beneficiarului, este necesar să se prevadă adresa electronică, inclusiv cea a site-ului internet. În plus, obligația de a face accesibile anumite informații în documentele informative ale prestatorului care prezintă serviciile acestuia în detaliu nu ar trebui să cuprindă comunicările comerciale de natură generală, cum ar fi publicitatea, ci documente care conțin o descriere detaliată a serviciilor propuse, inclusiv documentele de pe site-ul internet.

(97) Este necesar ca prezenta directivă să prevadă anumite norme cu privire la înalta calitate a serviciilor, asigurând în special cerințe cu privire la informații și transparență. Aceste norme ar trebui să se aplice atât în cazul prestării serviciilor transfrontaliere între statele membre, cât și în cazul serviciilor prestate într-un stat membru de către un prestator stabilit în acel stat membru, fără a se impune sarcini care nu sunt necesare asupra IMM-urilor. Acestea nu ar trebui să împiedice în nici un fel statele membre să aplice, în conformitate cu prezenta directivă și cu alte acte legislative comunitare, cerințe calitative suplimentare sau diferite.

(98) Orice operator care prestează servicii care implică un risc direct și deosebit de sănătate, siguranță sau financiar pentru beneficiar sau o terță persoană, trebuie, în principiu, să aibă o asigurare corespunzătoare de răspundere profesională, sau o altă formă de garanție echivalentă sau comparabilă, ceea ce înseamnă, în special, că un astfel de operator ar trebui, în general, să aibă asigurare adecvată pentru serviciile prestate în unul sau mai multe state membre altele decât statul membru de stabilire.

(99) Asigurarea sau garanția ar trebui să fie corespunzătoare cu gradul de risc și cu natura acestuia. În consecință, ar fi necesar ca asigurarea prestatorului să aibă acoperire transfrontalieră doar dacă prestatorul respectiv oferă în mod efectiv servicii în alte state membre. Statele membre nu ar trebui să stabilească norme mai detaliate în ceea ce privește acoperirea asigurării și nici să fixeze, de exemplu, praguri minime pentru suma asigurată sau limite la excluderi de la acoperirea asigurării. Prestatorii și societățile de asigurări ar trebui să mențină flexibilitatea necesară în negocierea polițelor de asigurare adaptate în mod precis gradului de risc și naturii acestuia. În plus, nu este necesar să fie stabilită printr-o dispoziție legislativă o obligație de asigurare adecvată. Este suficient ca o obligație de asigurare să facă parte din normele privind deontologia stabilite de către ordinele profesionale. În cele din urmă, nu ar trebui să existe nici o obligație pentru societățile de asigurări de a acorda asigurări.

(100) Este necesar să se înlăture interdicțiile totale în ceea ce privește comunicările comerciale pentru profesiile reglementate, nu prin eliminarea interdicțiilor asupra conținutului unei comunicări comerciale, ci prin eliminarea acelor interdicții care, în general, interzic pentru o anumită profesie una sau mai multe forme de comunicare comercială, cum ar fi publicitatea prin unul sau mai multe mijloace de comunicare în masă. În ceea ce privește conținutul sau metodele comunicării comerciale, este necesar ca profesioniștii să fie încurajați să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar, în conformitate cu legislația comunitară.

(101) Este necesar și în interesul beneficiarilor, în special al consumatorilor, ca prestatorii să aibă posibilitatea să ofere servicii multidisciplinare și ca restricțiile în această privință să fie limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura imparțialitatea, independența și integritatea profesiilor reglementate. Aceasta nu aduce atingere restricțiilor sau interdicțiilor în ceea ce privește desfășurarea unor activități specifice în scopul asigurării independenței în cazurile în care un stat membru încredințează unui prestator o anumită sarcină, în special în domeniul dezvoltării urbane, și nu ar trebui să afecteze nici aplicarea normelor de concurență.

(102) Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări bazate pe criterii comparabile în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite și prestate beneficiarilor, este important ca informația cu privire la semnificația etichetelor de calitate și a altor mărci distinctive legate de aceste servicii să fie ușor accesibilă. Această obligație cu privire la transparență este deosebit de importantă în domenii precum turismul, în special în industria hotelieră, în care utilizarea sistemelor de clasificare este foarte răspândită. În plus, este necesar să se examineze în ce măsură standardizarea europeană ar putea facilita compatibilitatea și calitatea serviciilor. Standardele Europene sunt elaborate de către organismele europene de standardizare, Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) și Institutul European de Standarde în Telecomunicații (ETSI). După caz, Comisia, în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice [20] și a unor norme cu privire la serviciile societății informaționale, poate da un mandat pentru elaborarea unor standarde specifice europene.

(103) Pentru a rezolva potențialele probleme legate de respectarea hotărârilor judecătorești, este necesar să se prevadă ca statele membre să recunoască garanțiile echivalente depuse la instituții sau organisme, cum ar fi băncile, societățile de asigurări sau prestatori de alte servicii financiare stabiliți într-un alt stat membru.

(104) Dezvoltarea unei rețele a autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre, care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, completează cooperarea prevăzută de prezenta directivă. Aplicarea legislației cu privire la protecția consumatorilor în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește noile practici de marketing și vânzări, precum și nevoia de a elimina anumite obstacole specifice în calea cooperării în acest domeniu, necesită un grad mai mare de cooperare între statele membre. În special este necesar ca în acest sector să se garanteze că statele membre impun încetarea practicilor ilegale de către operatori pe teritoriile lor care vizează consumatori dintr-un alt stat membru.

(105) Cooperarea administrativă este esențială pentru funcționarea corectă a pieței interne a serviciilor. Lipsa de cooperare între statele membre duce la proliferarea normelor aplicabile prestatorilor sau dublarea controalelor pentru activitățile transfrontaliere și poate fi, de asemenea, folosită de către agenți economici incorecți în scopul evitării controlului sau pentru a eluda dispozițiile naționale aplicabile serviciilor. În consecință, este necesar să se prevadă obligații clare și constrângătoare din punct de vedere juridic pentru ca statele membre să coopereze în mod eficient.

(106) În sensul capitolului cu privire la cooperarea administrativă, „controlul” ar trebui să cuprindă activități precum supravegherea și stabilirea faptelor, rezolvarea problemelor, punerea în executare și aplicarea sancțiunilor, precum și activitățile ulterioare care decurg din acestea.

(107) În împrejurări normale, asistența reciprocă ar trebui să aibă loc direct între autoritățile competente. Punctelor de contact desemnate de către statele membre ar trebui să li se solicite să faciliteze acest proces doar în cazul în care se întâlnesc dificultăți, de exemplu în cazul în care se solicită asistență pentru identificarea autorității competente în cauză.

(108) Anumite obligații de asistență reciprocă ar trebui să se aplice în toate aspectele reglementate de prezenta directivă, inclusiv cele referitoare la cazurile în care un prestator se stabilește într-un alt stat membru. Alte obligații de asistență reciprocă ar trebui aplicate doar în cazul prestării de servicii transfrontaliere, în care se aplică dispoziția privind libertatea de a presta servicii. O altă serie de obligații ar trebui să se aplice în toate cazurile de prestări de servicii transfrontaliere, inclusiv în sectoarele nereglementate prin dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii. Prestarea de servicii transfrontaliere ar trebui să includă cazuri în care serviciile sunt prestate la distanță și în care beneficiarul se deplasează în statul membru de stabilire al prestatorului pentru a beneficia de servicii.

(109) În cazurile în care un prestator se mută temporar într-un stat membru altul decât statul membru de stabilire, sunt necesare dispoziții cu privire la asistența reciprocă între cele două state membre, în așa fel încât primul să poată efectua controale, inspecții și anchete la cererea statului membru de stabilire sau să efectueze astfel de controale din proprie inițiativă în cazul în care acestea sunt doar constatări factuale.

(110) Nu ar trebui să fie posibil ca statele membre să eludeze normele stabilite de prezenta directivă, inclusiv dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prin efectuarea unor controale, inspecții și investigații discriminatorii și disproporționate.

(111) Dispozițiile prezentei directive cu privire la schimbul de informații referitoare la buna reputație a prestatorilor nu ar trebui să împiedice inițiativele în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, în special în ceea ce privește schimbul de informații între autoritățile responsabile de aplicarea legii din statele membre și în ceea ce privește cazierul judiciar.

(112) Cooperarea între statele membre necesită un sistem computerizat de informații operațional pentru ca autoritățile competente să poată identifica cu ușurință interlocutorii din alte state membre și să comunice într-o manieră eficientă.

(113) Este necesar să se prevadă ca statele membre, în cooperare cu Comisia, să încurajeze părțile interesate să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar cu scopul, în special, de a promova calitatea serviciilor și luând în considerare specificul fiecărei profesii. Aceste coduri de conduită ar trebui să respecte dreptul Comunitar, în special dreptul concurenței. Acestea ar trebui să fie compatibile cu normele deontologice profesionale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic în statele membre.

(114) Statele membre ar trebui să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale. Aceste coduri de conduită ar trebui să includă, în funcție de specificul fiecărei profesii, norme pentru comunicările comerciale referitoare la profesiile reglementate, precum și norme de deontologie profesională ale profesiilor reglementate care au ca scop, în special, asigurarea independenței, imparțialității și a păstrării secretului profesional. În plus, condițiile de exercitare a activităților agenților imobiliari ar trebui incluse în astfel de coduri de conduită. Statele membre ar trebui să ia măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele, organismele și asociațiile profesionale să pună în practică la nivel național codurile de conduită adoptate la nivel comunitar.

(115) Codurile de conduită la nivel comunitar sunt adoptate pentru a stabili norme minime de conduită și completează cerințele juridice ale statelor membre. Acestea nu împiedică statele membre, în conformitate cu legislația comunitară, să ia măsuri legislative mai stricte, și nu împiedică ordinele profesionale naționale să ofere o mai mare protecție în codurile lor de conduită naționale.

(116) Deoarece obiectivele prezentei directive și anume, eliminarea barierelor în calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și în calea libertății de a presta servicii între statele membre nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, din cauza dimensiunilor acțiunii, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(117) Dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei [21].

(118) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare [22], statele membre sunt încurajate să elaboreze pentru ele și în interesul Comunității tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, corespondența dintre directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta directivă stabilește dispoziții generale pentru facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a serviciilor, menținând totodată un nivel ridicat al calității serviciilor.

(2) Prezenta directivă nu are ca obiect liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate organismelor publice sau private, și nici privatizarea organismelor publice prestatoare de servicii.

(3) Prezenta directivă nu are ca obiect eliminarea monopolurilor care prestează servicii și nici ajutoarele acordate de statele membre în baza normelor comunitare în materie de concurență.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a defini, în conformitate cu legislația comunitară, ceea ce consideră servicii de interes economic general, felul în care ar trebui să fie aceste servicii organizate și finanțate în conformitate cu normele referitoare la ajutoarele de stat sau obligațiile specifice pe care trebuie să îndeplinească acestea.

(4) Prezenta directivă nu afectează măsurile luate la nivel comunitar sau național în conformitate cu dreptul comunitar în scopul protejării sau promovării diversității culturale sau lingvistice sau a pluralismului mijloacelor de comunicare în masă.

(5) Prezenta directivă nu afectează normele de drept penal ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libertatea de a presta servicii prin aplicarea unor dispoziții de drept penal care reglementează sau afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia eludând normele prevăzute de prezenta directivă.

(6) Prezenta directivă nu afectează legislația muncii, adică nici una dintre dispozițiile legale sau contractuale cu privire la condițiile de angajare, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relațiile dintre angajatori și lucrători pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația națională, respectând legislația comunitară. Prezenta directivă nu afectează nici legislația în materie de securitate socială a statelor membre.

(7) Prezenta directivă nu afectează exercitarea drepturilor fundamentale astfel cum sunt recunoscute în statele membre și în legislația comunitară. Aceasta nu afectează nici dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale respectând legislația comunitară.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică serviciilor furnizate de prestatori stabiliți într-un stat membru.

(2) Prezenta directivă nu se aplică pentru următoarele activități:

(a) servicii neeconomice de interes general;

(b) servicii financiare, cum ar fi serviciile bancare, de credit, asigurări și reasigurări, pensii ocupaționale și personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță pentru investiții, inclusiv serviciile menționate în anexa I la Directiva 2006/48/CE;

(c) serviciile și rețelele de comunicații electronice, precum și resursele și serviciile asociate, în ceea ce privește domeniile reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE, 2002/22/CE și 2002/58/CE;

(d) serviciile în domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare care intră în domeniul de aplicare a titlului V din tratat;

(e) serviciile agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

(f) servicii de îngrijire a sănătății, fie că sunt sau nu asigurate în cadrul unor unități de îngrijire a sănătății și indiferent de modul în care sunt organizate și finanțate la nivel național sau dacă sunt de natură publică sau privată;

(g) servicii audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producție, distribuție și transmisie, precum și serviciile de radiodifuziune;

(h) activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară în jocuri de noroc, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;

(i) activități care sunt asociate exercitării autorității publice astfel cum se stabilește la articolul 45 din tratat;

(j) servicii sociale cu privire la locuințele sociale, servicii privind îngrijirea copiilor și ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate în nevoie în mod permanent sau temporar, care sunt prestate de către stat, de către prestatori mandatați de stat sau de organizații de caritate recunoscute de stat;

(k) servicii de securitate privată;

(l) servicii prestate de notari și executori judecătorești numiți de autoritățile publice.

(3) Prezenta directivă nu se aplică în domeniul impozitării.

Articolul 3

Relația cu alte dispoziții ale dreptului comunitar

(1) În cazul în care dispozițiile prezentei directive sunt în conflict cu o dispoziție a unui alt act comunitar care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispoziția celuilalt act comunitar prevalează și se aplică acestor sectoare sau profesii specifice. Acestea includ:

(a) Directiva 96/71/CE;

(b) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(c) Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune [23];

(d) Directiva 2005/36/CE.

(2) Prezenta directivă nu vizează norme ale dreptului internațional privat, în special norme care reglementează legislația aplicabilă obligațiilor contractuale și extracontractuale, inclusiv cele care garantează consumatorilor protecția oferită acestora prin normele de protecție a consumatorilor din legislația cu privire la consumatori în vigoare în statul lor membru.

(3) Statele membre aplică dispozițiile prezentei directive în conformitate cu normele din tratat cu privire la dreptul de stabilire și la libera circulație a serviciilor.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, menționată la articolul 50 din tratat;

2. „prestator” înseamnă orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru care oferă sau prestează un serviciu;

3. „beneficiar” înseamnă orice persoană fizică resortisant a unui stat membru sau care beneficiază de drepturi care îi sunt conferite prin acte comunitare, sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale sau non-profesionale utilizează sau dorește să utilizeze un serviciu;

4. „stat membru de stabilire” înseamnă statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul serviciului în cauză;

5. „stabilire” înseamnă exercitarea efectivă de către prestator a unei activități economice prevăzute la articolul 43 din tratat, pentru o perioadă nedeterminată și cu ajutorul unei infrastructuri stabile de unde activitatea de prestare de servicii este asigurată în mod efectiv;

6. „regim de autorizare” înseamnă orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul să facă demersuri pe lângă autoritatea competentă în scopul obținerii unei decizii formale sau a unei decizii implicite referitoare la accesul la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia;

7. „cerință” înseamnă orice obligație, interdicție, condiție sau limită prevăzută în actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre sau care rezultă din jurisprudență, practici administrative, normele ordinelor profesionale sau normele colective ale asociațiilor profesionale sau ale altor organizații profesionale adoptate în exercitarea autonomiei lor juridice; normele stabilite prin convenții colective negociate de către partenerii sociali nu sunt în sine considerate cerințe în sensul prezentei directive;

8. „motive imperative de interes general” înseamnă motive astfel recunoscute în jurisprudența Curții de Justiție, inclusiv următoarele motive: ordinea publică; siguranța publică; sănătate publică; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; loialitatea tranzacțiilor comerciale; combaterea fraudei; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; conservarea patrimoniului național istoric și artistic; obiective de politică socială și de politică culturală;

9. „autoritate competentă” înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce privește activitățile de servicii, în special autoritățile administrative, incluzând instanțele judecătorești acționând în această calitate, ordinele profesionale și asociațiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activitățile de servicii sau exercitarea acestora;

10. „stat membru în care se prestează serviciul” înseamnă statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

11. „profesie reglementată” înseamnă orice activitate profesională sau ansamblu de activități profesionale, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;

12. „comunicare comercială” înseamnă orice formă de comunicare făcută în scopul promovării directe sau indirecte a bunurilor, serviciilor sau imaginii unei întreprinderi, organizații sau persoane implicate într-o activitate comercială, industrială sau meșteșugărească sau care practică o profesie reglementată. Nu constituie în sine comunicări comerciale următoarele:

(a) informațiile care facilitează accesul direct la activitatea întreprinderii, organizației sau persoanei, incluzând, în special, un nume de domeniu sau o adresă electronică;

(b) comunicări legate de bunuri, servicii sau imaginea întreprinderii, organizației sau persoanei compilate într-o manieră independentă, în special atunci când sunt prestate fără a se urmări un scop financiar.

CAPITOLUL II

SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 5

Simplificarea procedurilor

(1) Statele membre examinează procedurile și formalitățile aplicabile accesului la o activitate de servicii și exercitării acesteia. În cazul în care procedurile și formalitățile examinate în temeiul prezentului alineat nu sunt suficient de simple, statele membre le simplifică.

(2) Comisia poate să stabilească formulare armonizate la nivel comunitar în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2). Aceste formulare sunt echivalente cu certificatele, atestările și orice alte documente solicitate unui prestator.

(3) În cazul în care statele membre solicită ca prestatorul sau beneficiarul să prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi că o cerință a fost îndeplinită, acestea acceptă orice document dintr-un alt stat membru întocmit într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerința respectivă este îndeplinită. Acestea nu pot solicita un document de la un alt stat membru în original, în copie certificată pentru conformitate sau traducere certificată, cu excepția cazurilor prevăzute de alte instrumente comunitare sau în cazul în care o astfel de cerință este justificată printr-un motiv imperativ de interes general, inclusiv ordinea și siguranța publică.

Primul paragraf nu afectează dreptul statelor membre de a solicita traduceri necertificate ale unor documente în una dintre limbile lor oficiale.

(4) Alineatul (3) nu se aplică documentelor menționate la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 50 din Directiva 2005/36/CE, la articolul 45 alineatul (3) și la articolele 46, 49 și 50 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii [24], la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea [25], în prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților [26], sau în a unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui alt stat [27].

Articolul 6

Ghișee unice

(1) Statele membre se asigură că este posibil ca prestatorii să îndeplinească, prin intermediul ghișeelor unice, următoarele proceduri și formalități:

(a) toate procedurile și formalitățile necesare pentru accesul la activitățile de servicii ale acestuia, în special toate declarațiile, notificările sau cererile necesare pentru obținerea autorizării de la autoritățile competente, inclusiv cererile de înscriere într-un registru, într-un rol sau într-o bază de date sau într-un ordin sau într-o asociație profesională;

(b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii.

(2) Stabilirea ghișeelor unice nu aduce atingere repartizării funcțiilor și competențelor între autorități în cadrul sistemelor naționale.

Articolul 7

Dreptul la informare

(1) Statele membre se asigură că următoarele informații sunt ușor accesibile prestatorilor și beneficiarilor prin intermediul ghișeelor unice:

(a) cerințele aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriul lor, în special acele cerințe cu privire la procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la activitățile de servicii și pentru a le exercita;

(b) coordonatele autorităților competente, necesare în vederea contactării directe a acestora, inclusiv coordonatele autorităților responsabile în materie de exercitare a activităților de servicii;

(c) mijloacele și condițiile de acces la registrele și bazele de date publice cu privire la prestatori și servicii;

(d) căile de atac care sunt în general disponibile în cazul unui litigiu între autoritățile competente și prestator sau beneficiar, sau între un prestator și un beneficiar, sau între prestatori;

(e) coordonatele asociațiilor și organizațiilor, altele decât autoritățile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obține asistență practică.

(2) Statele membre garantează prestatorilor și beneficiarilor posibilitatea de a primi, la cerere, asistență din partea autorităților competente constând în informații asupra modului în care sunt în general interpretate și aplicate cerințele menționate la alineatul (1) litera (a). După caz, această consiliere include un ghid simplu explicativ. Informațiile se furnizează într-un limbaj clar și inteligibil.

(3) Statele membre se asigură că informațiile și asistența menționate la alineatele (1) și (2) sunt furnizate într-o manieră clară și neambiguă, că sunt ușor accesibile de la distanță prin mijloace electronice și că sunt actualizate.

(4) Statele membre se asigură că ghișeele unice și autoritățile competente răspund în cel mai scurt timp oricărei cereri de informații sau asistență menționate la alineatele (1) și (2) și, în cazurile în care cererea este eronată sau nefondată, informează solicitantul în consecință în cel mai scurt termen.

(5) Statele membre și Comisia iau măsuri adiacente pentru a încuraja ghișeele unice să facă astfel încât informațiile prevăzute la prezentul articol să fie disponibile în alte limbi comunitare. Această dispoziție nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(6) Obligația autorităților competente de a asista prestatorii și beneficiarii nu impune acestor autorități să furnizeze consiliere juridică în cazuri individuale, ci vizează doar informații generale asupra modului în care cerințele sunt, în mod obișnuit, interpretate sau aplicate.

Articolul 8

Proceduri prin mijloace electronice

(1) Statele membre se asigură că toate procedurile și formalitățile cu privire la accesul la o activitate de servicii pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic competent și al autorităților competente.

(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul controlului spațiilor unde se prestează serviciul sau a echipamentului utilizat de către prestator sau în cazul examinării fizice a capacității sau a integrității personale a prestatorului sau a personalului său responsabil.

(3) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă normele de aplicare a alineatului (1) al prezentului articol cu scopul de a facilita interoperabilitatea sistemelor de informații și utilizarea procedurilor prin mijloace electronice între statele membre, luând în considerare standardele comune elaborate la nivel comunitar.

CAPITOLUL III

LIBERTATE DE STABILIRE PENTRU PRESTATORI

SECȚIUNEA 1

Autorizații

Articolul 9

Regimuri de autorizare

(1) Statele membre nu impun ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să se supună unui regim de autorizare decât în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) regimul de autorizare nu este discriminatoriu în ceea ce îl privește pe prestatorul în cauză;

(b) nevoia de un regim de autorizare se justifică printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puțin restrictivă, în special din cauză că un control a posteriori ar avea loc prea târziu pentru a fi în mod real eficient.

(2) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică regimurile lor de autorizare și motivează compatibilitatea acestora cu alineatul (1) al prezentului articol.

(3) Prezenta secțiune nu se aplică aspectelor regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte instrumente comunitare.

Articolul 10

Condiții de acordare a autorizației

(1) Regimurile de autorizare au la bază criterii care îngrădesc exercitarea competenței de apreciere a autorităților competente, pentru ca aceasta să nu fie utilizată într-o manieră arbitrară.

(2) Criteriile menționate la alineatul (1) sunt:

(a) nediscriminatorii;

(b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționale cu acel obiectiv de interes general;

(d) clare și lipsite de ambiguități;

(e) obiective;

(f) făcute publice în prealabil;

(g) transparente și accesibile.

(3) Condițiile de acordare a autorizației pentru o nouă stabilire nu trebuie să se suprapună cu cerințele și controalele echivalente sau comparabile în esență în ceea ce privește scopul lor, la care prestatorul este supus deja într-un alt stat membru sau în același stat membru. Punctele de legătură menționate la articolul 28 alineatul (2) și prestatorul sprijină autoritatea competentă prin furnizarea oricăror informații necesare cu privire la aceste cerințe.

(4) Autorizația trebuie să permită prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activități pe teritoriul național, inclusiv prin înființarea de agenții, filiale, sucursale, birouri, cu excepția cazului în care o autorizație individuală acordată fiecărei stabiliri sau o limitare a autorizației la o anumită parte a teritoriului este justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(5) Autorizația se acordă de îndată ce se stabilește, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condițiile de autorizare.

(6) Cu excepția cazului acordării unei autorizații, orice decizie a autorităților competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizații, trebuie să fie motivată corespunzător și să poată face obiectul unei căi de atac în instanțele judecătorești sau alte instanțe de atac.

(7) Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competențelor la nivel local sau regional ale autorităților din statele membre care acordă autorizații.

Articolul 11

Durata autorizației

(1) O autorizație nu este acordată unui prestator pe o durată limitată, cu excepția cazurilor următoare:

(a) autorizația se reînnoiește automat sau se supune doar îndeplinirii continue a cerințelor;

(b) numărul autorizațiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes public

sau

(c) o durată limitată de autorizare poate fi justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(2) Alineatul (1) nu vizează termenul maxim în care prestatorul trebuie să își înceapă efectiv activitatea după obținerea autorizației.

(3) Statele membre solicită unui prestator să informeze ghișeul unic competent prevăzut la articolul 6 cu privire la următoarele schimbări:

(a) constituirea de filiale ale căror activități intră în domeniul de aplicare a regimului de autorizare;

(b) schimbări ale situației acestuia, în urma cărora condițiile de acordare a autorizației nu mai sunt îndeplinite.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile atunci când condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 12

Selecția dintre mai mulți candidați

(1) În cazul în care numărul autorizațiilor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau din cauza capacității tehnice reduse, statele membre aplică o procedură de selecție potențialilor candidați care oferă garanții depline în ceea ce privește imparțialitatea și transparența, incluzând, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfășurării și încheierii procedurii.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1), autorizația se acordă pentru o durată limitată corespunzătoare și nu poate fi reînnoită automat și nici nu poate oferi alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat sau oricărei persoane care are o relație deosebită cu prestatorul în cauză.

(3) Sub rezerva alineatului (1) și a articolelor 9 și 10, statele membre pot ține cont, atunci când se stabilesc normele pentru procedura de selecție, de considerente de sănătate publică, de obiective de politică socială, de sănătatea și siguranța angajaților sau a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, de protecția mediului, de protejarea patrimoniului cultural și de alte motive imperative de interes public, în conformitate cu legislația comunitară.

Articolul 13

Proceduri de autorizare

(1) Procedurile de autorizare și formalitățile trebuie să fie clare, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv și imparțial.

(2) Procedurile și formalitățile de autorizare nu trebuie să fie disuasive și nici să complice sau să întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Acestea trebuie să fie ușor accesibile și orice taxe care pot decurge pentru solicitanți din cererea lor trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costul procedurilor de autorizare în cauză și să nu depășească costul procedurilor.

(3) Procedurile și formalitățile de autorizare trebuie să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi prelucrată în cel mai scurt termen și, în orice caz, într-un termen rezonabil fixat și făcut public în avans. Termenul se calculează începând din momentul în care toate documentele au fost furnizate. Atunci când acest lucru este justificat prin complexitatea problemei, termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o durată limitată. Prelungirea termenului, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivată în mod corespunzător și notificată solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.

(4) În lipsa unui răspuns în termenul stabilit sau în termenul prelungit în conformitate cu alineatul (3) autorizația se consideră acordată. Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru se justifică prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terțe părți.

(5) Toate cererile de autorizare fac obiectul unei confirmări de primire în cel mai scurt termen. Confirmarea de primire trebuie să precizeze următoarele:

(a) termenul menționat la alineatul (3);

(b) căile de atac disponibile;

(c) după caz, mențiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, autorizația se consideră acordată.

(6) În cazul unei cereri incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite documentele suplimentare, precum și cu privire la posibilele consecințe asupra termenului menționat la alineatul (3).

(7) În cazul în care o cerere este respinsă deoarece nu corespunde procedurilor și formalităților solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în cel mai scurt termen.

SECȚIUNEA 2

Cerințe interzise sau supuse evaluării

Articolul 14

Cerințe interzise

Statele membre nu condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de oricare din următoarele cerințe:

1. cerințe discriminatorii bazate direct sau indirect pe cetățenie, sau, în cazul societăților, pe situarea sediului social, incluzând, în special:

(a) cerința de cetățenie pentru prestator, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului;

(b) cerința ca prestatorul, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului să aibă reședința pe teritoriul respectiv;

2. interdicția de a fi stabilit în mai mult de un stat membru sau de a fi înscris în registre sau în ordine sau asociații profesionale din mai mult de un stat membru;

3. restricții la libertatea unui prestator de a alege între a se stabili cu titlu principal sau secundar, în special obligația prestatorului de a se stabili cu titlu principal pe teritoriul acestora, sau restricții la libertatea de a alege între stabilirea sub formă de agenție, de sucursală sau de filială;

4. condiții de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul este deja stabilit, cu excepția condițiilor de reciprocitate prevăzute de instrumentele comunitare în ceea ce privește energia;

5. aplicarea de la caz la caz a unui test economic care constă în supunerea acordării autorizației dovezii existenței unei nevoi economice sau a unei cereri a pieței, unei evaluări a efectelor economice potențiale sau curente a activității, sau unei evaluări a adecvării activității în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de autoritățile competente; această interdicție nu se referă la cerințele de planificare care nu vizează obiective economice, ci țin de motive imperative de interes general;

6. intervenția directă sau indirectă a operatorilor concurenți, inclusiv în cadrul organismelor consultative, în acordarea autorizațiilor sau în adoptarea altor decizii ale autorităților competente, cu excepția ordinelor și asociațiilor profesionale sau a altor organizații în calitate de autoritate competentă; această interdicție nu vizează consultarea organizațiilor precum camere de comerț sau parteneri sociali în alte aspecte decât cererile individuale de autorizare, sau o consultare a publicului larg;

7. obligația de a constitui sau participa la o garanție financiară sau de a încheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul lor. Aceasta nu aduce atingere posibilității statelor membre de a solicita asigurare sau garanții financiare în sine și nici cerințele referitoare la participarea la un fond colectiv de compensare, de exemplu pentru membrii ordinelor sau organizațiilor profesionale;

8. obligația de a fi înscris în prealabil, pentru o anumită perioadă, în registrele ținute pe teritoriul acestora sau de a fi exercitat în prealabil acea activitate pentru o anumită perioadă pe teritoriul acestora.

Articolul 15

Cerințe care trebuie evaluate

(1) Statele membre examinează dacă în cadrul sistemului lor juridic se impune oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2) și se asigură că oricare astfel de cerințe sunt compatibile cu condițiile stabilite la alineatul (3). Statele membre își adaptează actele cu putere de lege și actele administrative în așa fel încât acestea să fie compatibile cu aceste condiții.

(2) Statele membre examinează dacă sistemul lor juridic condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de oricare dintre următoarele cerințe nediscriminatorii:

(a) restricții cantitative sau teritoriale, în special sub forma limitărilor stabilite în funcție de populație sau a unei distanțe geografice minime între prestatori;

(b) obligația unui prestator de a adopta o formă juridică specifică;

(c) cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți;

(d) altele cerințe decât cele care privesc domenii reglementate de Directiva 2005/36/CE sau prevăzute în alte instrumente comunitare, care rezervă accesul la activitatea de servicii în cauză pentru anumiți prestatori în temeiul specificului activității;

(e) interdicția de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul aceluiași stat;

(f) cerințe care stabilesc un număr minim de salariați;

(g) tarife obligatorii minime și/sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul;

(h) obligația prestatorului de a oferi alte servicii specifice împreună cu serviciul său.

(3) Statele membre verifică dacă cerințele menționate la alineatul (2) îndeplinesc următoarele condiții:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie direct sau indirect discriminatorii în funcție de cetățenie sau naționalitate sau, în ceea ce privește societățile, în funcție de situarea sediului social;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit; acestea nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit și nu trebuie să fie posibilă înlocuirea acestor cerințe cu alte măsuri mai puțin restrictive care permit atingerea aceluiași rezultat.

(4) Alineatele (1), (2) și (3) se aplică legislației în domeniul serviciilor de interes economic general doar în măsura în care aplicarea acestor alineate nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată.

(5) În raportul de evaluare reciprocă prevăzut la articolul 39 alineatul (1), statele membre menționează următoarele:

(a) cerințele pe care intenționează să le mențină și motivele pentru care acestea consideră că sunt conforme cu condițiile stabilite la alineatul (3);

(b) cerințele care au fost eliminate sau simplificate.

(6) Începând cu 28 decembrie 2006, statele membre nu introduc nici o cerință nouă de tipul celor menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care cerința respectivă îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (3).

(7) Comisiei îi sunt notificate de statele membre orice noi acte cu putere de lege și acte administrative care stabilesc cerințe dintre cele menționatate la alineatul (6), împreună cu motivele legate de acele cerințe. Comisia comunică dispozițiile în cauză celorlalte state membre. Notificarea nu împiedică statele membre să adopte dispozițiile în cauză.

În termen de 3 luni de la primirea notificării, Comisia examinează compatibilitatea noilor dispoziții cu legislația comunitară și, după caz, adoptă o decizie prin care solicită statului membru în cauză să renunțe la adoptarea acestora sau să le elimine.

Notificarea unui proiect legislativ național în concordanță cu Directiva 98/34/CE îndeplinește obligația de notificare prevăzută de prezenta directivă.

CAPITOLUL IV

LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR

SECȚIUNEA 1

Libertatea de a presta servicii și derogările aferente

Articolul 16

Libertatea de a presta servicii

(1) Statele membre respectă dreptul prestatorilor de a furniza servicii într-un stat membru altul decât cel în care sunt stabiliți.

Statele membre în care este prestat serviciul asigură accesul liber la o activitate de servicii și libera exercitare a acesteia pe teritoriul lor.

Statele membre nu pot condiționa accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de îndeplinirea oricăror cerințe care nu respectă următoarele principii:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie, direct sau indirect, discriminatorii pe motiv de cetățenie sau, în ceea ce privește persoanele juridice, pe motivul privind statul membru în care sunt stabilite;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate prin motive de ordine publică, de siguranță publică, de sănătate publică sau de protecție a mediului;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

(2) Statele membre nu pot să restrângă libertatea de a presta servicii în cazul unui prestator stabilit într-un alt stat membru impunând una dintre cerințele următoare:

(a) obligația prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor;

(b) obligația prestatorului de a obține o autorizație din partea autorităților competente, inclusiv înscrierea într-un registru sau într-un ordin sau asociație profesională pe teritoriul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta directivă sau de alte instrumente comunitare;

(c) interdicția pentru prestator de a se dota cu o anumită formă sau tip de infrastructură pe teritoriul lor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatorul pentru a oferi serviciul în cauză;

(d) aplicarea unui regim contractual special între prestator și beneficiar care împiedică sau restricționează prestarea de servicii în mod independent;

(e) obligația prestatorului de a avea un document de identitate emis de către autoritățile lor competente specific pentru exercitarea unei activități de servicii;

(f) cerințele, cu excepția celor necesare pentru sănătatea și siguranța muncii, care afectează utilizarea echipamentului și materialelor care fac parte integrantă din serviciul prestat;

(g) restricții asupra libertății de a presta servicii menționate la articolul 19.

(3) Prezentele dispoziții nu împiedică statul membru în care se deplasează prestatorul să impună cerințe în ceea ce privește o activitate de servicii în cazul în care acestea sunt justificate din motive de ordine publică, siguranță publică, sănătate publică sau protecția mediului, în conformitate cu alineatul (1). De asemenea, statul membru în cauză nu este împiedicat să aplice, în conformitate cu dreptul comunitar, propriile norme în ceea ce privește condițiile de angajare, inclusiv cele stabilite în convențiile colective.

(4) Până la 28 decembrie 2011, Comisia, în urma consultării statelor membre și a partenerilor sociali la nivel comunitar, înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport asupra aplicării prezentului articol, în care se va lua în calcul necesitatea propunerii unor măsuri de armonizare privind activitățile de servicii reglementate de prezenta directivă.

Articolul 17

Derogări suplimentare de la libertatea de a presta servicii

Articolul 16 nu se aplică:

1. serviciilor de interes economic general prestate într-un alt stat membru, printre care:

(a) în sectorul poștal, serviciile reglementate prin Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului [28];

(b) în sectorul electricității, serviciile reglementate prin Directiva 2003/54/CE [29] a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice;

(c) în sectorul gazelor, serviciile reglementate prin Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale [30];

(d) serviciilor de distribuire și alimentare cu apă și serviciilor de tratare a apelor uzate;

(e) serviciilor de tratare a deșeurilor;

2. domeniilor reglementate prin Directiva 96/71/CE;

3. domeniilor reglementate prin Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [31];

4. domeniilor reglementate prin Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați [32];

5. activității de recuperare judiciară a datoriilor;

6. domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE și nici cerințelor din statul membru unde se prestează serviciul care rezervă o activitate unei anumite profesii;

7. domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

8. în ceea ce privește formalitățile administrative referitoare la libera circulație a persoanelor și reședința acestora, domeniilor reglementate prin dispozițiile Directivei 2004/38/CE care stabilește formalități administrative pe care beneficiarii trebuie să le întreprindă la autoritățile competente ale statului membru în care este furnizat serviciul;

9. în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care se deplasează într-un alt stat membru în contextul prestării unui serviciu, posibilitatea ca statele membre să solicite viză sau permis de ședere pentru resortisanți din țări terțe cărora nu li se aplică regimul de recunoaștere reciprocă prevăzut la articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune [33] sau posibilitatea de a obliga resortisanții din țările terțe de a se prezenta la autoritățile competente din statul membru în care este furnizat serviciul la momentul intrării acestora pe teritoriul său la o dată ulterioară;

10. în ceea ce privește transportul de deșeuri, domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană [34];

11. drepturilor de autor și drepturilor conexe, drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare [35] și prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date [36], precum și drepturilor de proprietate industrială;

12. actelor care, prin lege, necesită intervenția unui notar;

13. domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate [37];

14. înmatriculării vehiculelor luate în leasing într-un alt stat membru;

15. dispozițiilor privind obligațiile contractuale și extracontractuale, inclusiv forma contractelor, determinată în conformitate cu normele dreptului privat internațional.

Articolul 18

Derogări în cazuri individuale

(1) Prin derogare de la articolul 16 și doar în împrejurări excepționale, un stat membru poate să ia, împotriva unui prestator stabilit într-un alt stat membru, măsuri cu privire la siguranța serviciilor.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) pot fi adoptate doar în cazul în care se respectă procedura de asistență reciprocă stabilită la articolul 35 și sunt îndeplinite condițiile următoare:

(a) dispozițiile naționale în conformitate cu care se adoptă măsura nu au făcut obiectul armonizării comunitare în domeniul siguranței serviciilor;

(b) măsurile prevăd un nivel mai înalt de protecție a beneficiarului decât s-ar prevedea într-o măsură adoptată de statul membru de stabilire în conformitate cu dispozițiile sale naționale;

(c) statul membru de stabilire nu adoptă nici o măsură sau adoptă măsuri insuficiente în comparație cu cele menționate la articolul 35 alineatul (2);

(d) măsurile sunt proporționale.

(3) Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor stabilite în instrumentele comunitare care garantează libertatea de a presta servicii sau care permit derogări de la aceasta.

SECȚIUNEA 2

Drepturile beneficiarilor de servicii

Articolul 19

Restricții interzise

Statele membre nu pot impune unui beneficiar cerințe care restricționează utilizarea unui serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru, în special cerințele următoare:

(a) obligația de a obține autorizație de la autoritățile competente ale acestora sau de a face o declarație către acestea;

(b) limite discriminatorii în acordarea asistenței financiare pe motiv că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru sau din motive care țin de situarea locului unde se prestează serviciul.

Articolul 20

Nediscriminare

(1) Statul membru se asigură că beneficiarul nu este supus unor cerințe discriminatorii bazate pe cetățenie ori naționalitate sau pe locul de reședință ori sediul acestuia.

(2) Statele membre se asigură că condițiile generale de acces la un serviciu care sunt puse la dispoziția publicului de către prestator nu conțin condiții discriminatorii referitoare la cetățenie ori naționalitate sau locul de reședință ori sediul beneficiarului, însă fără a aduce atingere posibilității prevederii unor diferențe între condițiile de acces în cazul în care acele diferențe sunt justificate în mod direct prin criterii obiective.

Articolul 21

Asistență acordată beneficiarilor

(1) Statele membre se asigură că beneficiarii pot să obțină în statul membru în care își au reședința sau sediul social următoarele informații:

(a) informații generale cu privire la cerințele aplicabile în alte state membre în ceea ce privește accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, în special cele cu privire la protecția consumatorilor;

(b) informații generale cu privire la căile de atac disponibile în cazul unui litigiu între un prestator și un beneficiar;

(c) detaliile de contact ale asociațiilor și organizațiilor, inclusiv centrele din Rețeaua de centre europene ale consumatorilor, de la care prestatorii sau beneficiarii pot primi asistență practică.

După caz, consilierea din partea autorităților competente include un ghid simplu explicativ. Informațiile și asistența se furnizează într-o manieră clară și neambiguă, sunt ușor accesibile de la distanță, inclusiv prin mijloace electronice și sunt actualizate.

(2) Statele membre pot să încredințeze sarcina menționată la alineatul (1) ghișeelor unice sau oricărui organism, cum ar fi centrele Rețelei de centre europene ale consumatorilor, asociațiilor de consumatori sau Centrelor Euro Info.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre numele și detaliile de contact ale organismelor desemnate. Comisia le transmite tuturor statelor membre.

(3) În vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la alineatele (1) și (2), organismul sesizat de către beneficiar contactează, în cazul în care este necesar, organismul competent al statului membru în cauză. Acesta din urmă transmite informațiile solicitate în cel mai scurt termen organismului solicitant, care înaintează informațiile beneficiarului. Statele membre se asigură că aceste organisme își acordă asistență reciprocă și adoptă toate măsurile necesare pentru o cooperare eficientă. Împreună cu Comisia, statele membre stabilesc normele practice necesare în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(4) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă dispoziții de aplicare a alineatelor (1), (2) și (3) ale prezentului articol, specificând mecanismele tehnice pentru schimbul de informații între organismele diferitelor state membre și, în special, interoperabilitatea sistemelor de informații, luând în considerare standardele comune.

CAPITOUL V

CALITATEA SERVICIILOR

Articolul 22

Informații cu privire la prestatori și la serviciile acestora

(1) Statele membre se asigură că prestatorii pun următoarele informații la dispoziția beneficiarilor:

(a) numele sau denumirea prestatorului, statutul și forma sa juridică, adresa geografică unde este stabilit și date care să permită contactarea rapidă a acestuia și comunicarea directă cu acesta, după caz, prin mijloace electronice;

(b) în cazul în care prestatorul este înscris într-un registru de comerț sau un alt registru public similar, numele acelui registru și numărul de înregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente în acel registru;

(c) în cazul în care activitatea este supusă unui regim de autorizare, datele autorității competente sau ale ghișeului unic;

(d) în cazul în care prestatorul exercită o activitate care este supusă TVA, numărul de identificare menționat la articolul 22 alineatul (1) din cea de-a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare [38];

(e) în cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este înscris, titlul profesional și statul membru în care a fost acordat acest titlu;

(f) condițiile și clauzele generale, dacă există, utilizate de către prestator;

(g) clauze contractuale, dacă există, utilizate de către prestator cu privire la legislația aplicabilă contractului și/sau instanțele judecătorești competente;

(h) existența unei garanții post-vânzare neimpuse prin legislație;

(i) prețul serviciului în cazul în care prețul este stabilit în prealabil de către prestator pentru un anumit tip de serviciu;

(j) principalele caracteristici ale serviciilor în cazul în care acestea nu reies deja din context;

(k) asigurarea sau garanțiile menționate la articolul 23 alineatul (1) și, în special, detaliile de contact ale asigurătorului sau ale garantului și acoperirea teritorială.

(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1), la alegerea prestatorului:

(a) sunt comunicate de către prestator din proprie inițiativă;

(b) sunt ușor accesibile pentru beneficiar în locul prestării serviciului sau al încheierii contractului;

(c) pot fi accesate cu ușurință de către beneficiar prin mijloace electronice printr-o adresă oferită de către prestator;

(d) apar în orice documente de informare oferite beneficiarului de către prestator care alcătuiesc o descriere detaliată a serviciului prestat.

(3) Statele membre se asigură că, la cererea beneficiarului, prestatorii oferă următoarele informații suplimentare:

(a) prețul serviciului, în cazul în care acesta nu este stabilit în prealabil de către prestator, sau, dacă nu poate fi comunicat un preț exact, o metodă de calcul a prețului astfel încât acesta să poată fi verificat de către beneficiar sau un deviz suficient de detaliat;

(b) în ceea ce privește profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile în statul membru de stabilire și mijloacele prin care se poate obține accesul la acestea;

(c) informații cu privire la activitățile multidisciplinare și parteneriatele acestora care sunt legate de serviciul în cauză și cu privire la măsurile luate pentru a evita conflictele de interese. Aceste informații se includ în orice document informativ în care prestatorii oferă o descriere detaliată a serviciilor lor;

(d) orice coduri de conduită cărora le este supus prestatorul și adresele la care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice, specificând limba în care este scrisă versiunea disponibilă;

(e) în cazul în care un prestator este supus unui cod de conduită sau este membru al unei asociații profesionale sau al unui organism profesional care prevede recurgerea la mijloace extrajudiciare de soluționare a litigiilor, informații în această privință. Prestatorul trebuie să indice mijloacele de acces la informațiile detaliate cu privire la caracteristicile și condițiile de utilizare ale mijloacelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

(4) Statele membre se asigură că informațiile pe care trebuie să le ofere un prestator în conformitate cu prezentul capitol sunt puse la dispoziție sau comunicate în mod clar și neambiguu și în timp util înainte de încheierea contractului sau, în absența unui contract scris, înainte de prestarea serviciului.

(5) Cerințele de informare stabilite în prezentul capitol se adaugă cerințelor deja prevăzute de legislația comunitară și nu împiedică statele membre să impună cerințe de informare suplimentare aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriile acestora.

(6) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să precizeze conținutul informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (3) din prezentul articol în conformitate cu specificul anumitor activități și poate să precizeze normele practice de aplicare a alineatului (2) din prezentul alineat.

Articolul 23

Asigurări și garanții profesionale

(1) Statele membre pot prevedea că prestatorii ale căror servicii prezintă un risc direct și specific pentru sănătatea și siguranța beneficiarului sau a unei terțe persoane sau pentru securitatea financiară a beneficiarului încheie o asigurare de răspundere profesională corespunzătoare naturii și gradului de risc sau oferă o garanție sau un acord similar echivalent sau comparabil în esență în ceea ce privește scopul acestuia.

(2) Atunci când un prestator se stabilește pe teritoriul lor, statele membre nu pot să solicite o asigurare de răspundere profesională sau o garanție de la prestator în cazul în care acesta este deja acoperit de o garanție care este echivalentă sau comparabilă în esență în ceea ce privește scopul acesteia și acoperirea pe care o oferă în privința riscului asigurat, a sumei asigurate sau a plafonului garanției, precum și posibile excluderi de la acoperire, într-un alt stat membru în care prestatorul este deja stabilit. În cazul în care echivalența este doar parțială, statele membre pot să solicite o garanție suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu sunt deja acoperite.

În cazul în care un stat membru impune unui prestator stabilit pe teritoriul său să încheie o asigurare de răspundere profesională sau să ofere o altă garanție, statul membru respectiv acceptă ca mijloace suficiente de probă atestările de acoperire a asigurării eliberate de instituțiile de credit și asigurătorii stabiliți în alte state membre.

(3) Alineatele (1) și (2) nu afectează asigurările profesionale sau sistemele de garanții prevăzute în alte instrumente comunitare.

(4) Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), Comisia, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să stabilească o listă de servicii care prezintă caracteristicile menționate la alineatul (1) al prezentului articol. Comisia, de asemenea, în conformitate cu procedurile menționate la articolul 40 alineatul (3), poate adopta măsuri cu scopul de a modifica elementele neesențiale ale prezentei directive completând această directivă, prin stabilirea de criterii comune pentru a defini caracterul corespunzător, față de natura și gradul de risc, al asigurării sau garanțiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(5) În sensul prezentului articol:

– „risc direct și special” înseamnă un risc care decurge direct din prestarea serviciului;

– „sănătatea și siguranța” înseamnă, referitor la un beneficiar sau o terță persoană, prevenirea decesului sau a unei vătămări corporale grave;

– „securitatea financiară” înseamnă, referitor la un beneficiar prevenirea unor pierderi importante în bani sau din valoarea unui bun;

– „asigurare de răspundere profesională” înseamnă o asigurare încheiată de un prestator în vederea răspunderii potențiale față de beneficiari și, după caz, terțe părți, decurgând din prestarea serviciului.

Articolul 24

Comunicările comerciale ale profesiilor reglementate

(1) Statele membre elimină toate interdicțiile totale cu privire la comunicările comerciale ale profesiilor reglementate.

(2) Statele membre asigură că normele profesionale sunt respectate în comunicările comerciale ale profesiilor reglementate, în conformitate cu legislația comunitară referitoare, în special, la independența, demnitatea și integritatea profesiei, precum și la păstrarea secretului profesional conform specificului fiecărei profesii. Normele profesionale cu privire la comunicările comerciale trebuie să fie nediscriminatorii, justificate printr-un motiv imperativ de interes general și proporționale.

Articolul 25

Activități multidisciplinare

(1) Statele membre asigură că prestatorii nu sunt supuși unor cerințe care îi obligă să exercite o anumită activitate specifică în mod exclusiv, sau care limitează exercitarea în comun sau în parteneriate de activități diferite.

Cu toate acestea, următorii prestatori pot fi supuși unor astfel de cerințe:

(a) profesiile reglementate, în măsura în care este justificat pentru a garanta respectarea normelor care reglementează etica și conduita profesională, care variază în funcție de specificul fiecărei profesii, și în măsura în care este necesar pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora;

(b) prestatorii de servicii de certificare, acreditare, monitorizare tehnică, servicii de testare sau încercare, în măsura în care este justificat pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora.

(2) În cazul în care sunt autorizate activități multidisciplinare între prestatorii menționați la alineatul (1) literele (a) și (b), statele membre asigură următoarele:

(a) prevenirea conflictelor de interese și a incompatibilităților între anumite activități;

(b) garantarea independenței și a imparțialității cerute de anumite activități;

(c) normele care reglementează etica și conduita profesională pentru diferite activități sunt compatibile între ele, în special în ceea ce privește secretul profesional.

(3) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică ce prestatori se supun cerințelor stabilite la alineatul (1) al prezentului articol, conținutul acestor cerințe și motivele pentru care acestea le consideră justificate.

Articolul 26

Politica de calitate a serviciilor

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a-i încuraja pe prestatori să acționeze voluntar pentru a asigura calitatea prestării serviciilor, în special prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:

(a) certificare sau evaluare a activității lor de către organisme independente sau acreditate;

(b) elaborarea propriei lor carte a calității sau participarea la carte ale calității sau etichete de calitate elaborate de către organismele profesionale la nivel comunitar.

(2) Statele membre asigură că informația cu privire la semnificația anumitor etichete și criteriile după care se aplică etichetele și alte mărci ale calității referitoare la servicii pot fi accesate ușor de către prestatori și beneficiari.

(3) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele profesionale, precum și camerele de comerț, asociațiile meșteșugărești și asociațiile de consumatori de pe teritoriul lor să coopereze la nivel comunitar pentru a promova calitatea prestării serviciilor, în special prin facilitarea evaluării competenței unui prestator.

(4) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru încurajarea dezvoltării evaluărilor independente, în special de către asociațiile de consumatori, în ceea ce privește calitatea și defectele prestării serviciilor și, în special, dezvoltarea la nivel comunitar a unor încercări și testări comparative și comunicarea rezultatelor.

(5) Statele membre, în cooperare cu Comisia, încurajează dezvoltarea unor standarde europene voluntare, cu scopul de a facilita compatibilitatea între serviciile oferite de către prestatori din diferite state membre, informarea beneficiarului și calitatea serviciilor.

Articolul 27

Soluționarea litigiilor

(1) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii furnizează detalii de contact, în special o adresă poștală, un număr de fax sau adresă e-mail și un număr de telefon la care toți beneficiarii, inclusiv cei care au reședința sau sediul social într-un alt stat membru, le pot adresa o reclamație sau o solicitare de informații în legătură cu serviciul prestat. Prestatorii pun la dispoziție adresa legală în cazul în care aceasta nu este adresa obișnuită pentru corespondență.

Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii răspund reclamațiilor menționate la primul paragraf în cel mai scurt termen posibil și fac dovadă de diligență pentru a găsi o soluție satisfăcătoare.

(2) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii sunt obligați să demonstreze respectarea obligațiilor stabilite în prezenta directivă în ceea ce privește furnizarea de informații și că informațiile sunt exacte.

(3) În cazul în care se cere o garanție financiară pentru executarea unei hotărâri judecătorești, statele membre recunosc o garanție echivalentă constituită la o instituție de credit sau la un asigurător stabilit într-un alt stat membru. Astfel de instituții de credit trebuie să fie autorizate într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2006/48/CE și astfel de asigurători trebuie să fie autorizați, în conformitate, după caz, cu prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă [39] și cu Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață [40].

(4) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii care sunt supuși unui cod de conduită sau sunt membri ai unei asociații sau ai unui organism profesional care prevede recurgerea la metode extrajudiciare de soluționare a litigiilor îi informează pe beneficiari în această privință și menționează acest lucru în orice document în care sunt prezentate serviciile lor în detaliu, indicând în ce mod se poate obține accesul la informațiile detaliate asupra caracteristicilor și condițiilor de utilizare a unui astfel de mecanism.

CAPITOLUL VI

COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 28

Asistența reciprocă – obligații generale

(1) Statele membre își acordă asistență reciprocă și adoptă măsuri de cooperare eficientă pentru a asigura controlul prestatorilor și al serviciilor pe care le prestează.

(2) În sensul prezentului capitol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre și Comisiei. Comisia publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură.

(3) Cererile de informare și cererile de efectuare a unor verificări, inspecții și investigații în temeiul prezentului capitol se motivează în mod corespunzător, precizând, în primul rând, motivul cererii. Informațiile schimbate se utilizează numai în scopul pentru care au fost cerute

(4) În cazul primirii unei cereri de asistență din partea autorităților competente dintr-un alt stat membru, statele membre se asigură că prestatorii stabiliți pe teritoriul lor transmit autorităților lor competente toate informațiile necesare pentru controlul activității lor în conformitate cu legislația lor națională.

(5) În cazul unor dificultăți privind îndeplinirea unei cereri de informare sau în efectuarea de verificări, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează rapid statul membru solicitant în vederea găsirii unei soluții.

(6) Statele membre furnizează informațiile cerute de către alte state membre sau de către Comisie prin mijloace electronice și în cel mai scurt termen.

(7) Statele membre asigură că registrele în care prestatorii sunt înscriși și care pot fi consultate de către autoritățile competente pe teritoriul lor, pot fi, de asemenea, consultate în aceleași condiții de către autoritățile competente echivalente ale celorlalte state membre.

(8) Statele membre comunică Comisiei informații cu privire la cazuri în care alte state membre nu își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsurile adecvate, inclusiv procedurile prevăzute la articolul 226 din tratat, pentru a asigura că statele membre în cauză își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. Comisia informează periodic statele membre în legătură cu funcționarea dispozițiilor cu privire la asistența reciprocă.

Articolul 29

Asistența reciprocă – obligații generale pentru statul membru de stabilire

(1) În ceea ce îi privește pe prestatorii care oferă servicii într-un alt stat membru, statul membru de stabilire furnizează informații cu privire la prestatorii stabiliți pe teritoriul său, atunci când acest lucru i se solicită de către alt stat membru și, în special, confirmă că un prestator este stabilit pe teritoriul acestuia și, că potrivit informațiilor sale, nu își exercită activitățile în mod ilegal.

(2) Statul membru de stabilire efectuează verificările, inspecțiile și investigațiile cerute de un alt stat membru și îl informează pe acesta cu privire la rezultate și, după caz, cu privire la măsurile luate. În acest scop, autoritățile competente acționează în limitele competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii unui alt stat membru.

(3) În momentul în care ia cunoștință de un comportament sau de acte precise ale unui prestator stabilit pe teritoriul său, care prestează servicii în alte state membre care, potrivit informațiilor sale, ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului, statul membru de stabilire informează toate celelalte state membre și Comisia în cel mai scurt termen.

Articolul 30

Controlul de către statul membru de stabilire în cazul deplasării temporare a unui prestator într-un alt stat membru

(1) În ceea ce privește cazurile care nu intră sub incidența articolului 31 alineatul (1), statul membru de stabilire asigură că respectarea cerințelor lui este controlată în conformitate cu atribuțiile de control prevăzute în legislația sa națională, în special prin măsuri de control la locul de stabilire al prestatorului.

(2) Statul membru de stabilire nu se abține să adopte măsuri de control sau de punere în executare pe teritoriul său pe motiv că serviciul a fost prestat sau a cauzat prejudicii într-un alt stat membru.

(3) Obligația stabilită la alineatul (1) nu implică pentru statul membru de stabilire efectuarea de verificări și controale factuale pe teritoriul statului membru unde se prestează serviciul. Astfel de verificări și controale se efectuează de către autoritățile statului membru unde operează temporar prestatorul la cererea autorităților statului membru de stabilire, în conformitate cu articolul 31.

Articolul 31

Controlul de către statul membru în care se prestează serviciul în cazul deplasării temporare a prestatorului

(1) În ceea ce privește cerințele naționale care pot fi impuse în temeiul articolelor 16 și 17, statul membru în care se prestează serviciu este responsabil de controlul activității prestatorului pe teritoriul său. În conformitate cu legislația comunitară, statul membru în care se prestează serviciul:

(a) ia toate măsurile necesare pentru a asigura că prestatorul îndeplinește cerințele legate de accesul la activitatea respectivă și de exercitarea acesteia;

(b) efectuează verificări, inspecții și investigații necesare pentru controlul serviciului prestat.

(2) În ceea ce privește cerințele altele decât cele menționate la alineatul (1), în cazul în care un prestator se deplasează temporar într-un alt stat membru pentru a presta un serviciu fără a fi stabilit acolo, autoritățile competente ale statului respectiv participă la controlul prestatorului în conformitate cu alineatele (3) și (4).

(3) La cererea statului membru de stabilire, autoritățile competente ale statului membru în care se prestează serviciul efectuează toate verificările, inspecțiile și investigațiile necesare pentru a asigura un control efectiv de către statul membru de stabilire. Autoritățile competente acționează în limita competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii statului membru de stabilire.

(4) Din proprie inițiativă, autoritățile competente ale statului membru unde este prestat serviciul pot efectua verificări, inspecții și investigații la fața locului, cu condiția ca acele verificări, inspecții și investigații să nu fie discriminatorii, să nu fie motivate de faptul că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru și să fie proporționate.

Articolul 32

Mecanism de alertă

(1) În cazul în care unui stat membru i se aduc la cunoștință acte sau împrejurări grave și precise referitoare la o activitate de servicii care ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului pe teritoriul său sau pe teritoriul altor state membre, statul membru respectiv informează cu privire la aceasta statul membru de stabilire, celelalte state membre în cauză și Comisia în cel mai scurt termen.

(2) Comisia promovează și participă la instituirea unei rețele europene a autorităților din statele membre în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(3) Comisia adoptă și actualizează cu regularitate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2) norme detaliate cu privire la administrarea rețelei menționate la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 33

Informații cu privire la buna reputație a prestatorilor

(1) Statele membre comunică, la cererea unei autorități competente din alt stat membru, informații în conformitate cu legislația lor națională cu privire la acțiunile disciplinare sau administrative sau la sancțiunile penale și decizii referitoare la insolvabilitate sau bancrută frauduloasă luate de autoritățile competente împotriva unui prestator care privesc în mod direct competența prestatorului sau fiabilitatea profesională. Statul membru care comunică informațiile îl informează pe prestator în această privință.

O cerere în temeiul primului alineat trebuie să fie motivată în mod corespunzător, în special în ceea ce privește motivul cererii de informare.

(2) Sancțiunile și acțiunile referitoare la alineatul (1) se comunică doar dacă a fost luată o decizie definitivă. În ceea ce privește alte decizii executorii menționate la alineatul (1), statul membru care comunică informațiile specifică dacă o anumită decizie este definitivă sau s-a introdus o cale de atac împotriva acesteia. În acest caz statul membru în cauză ar trebui să indice data la care se așteaptă pronunțarea hotărârii asupra căii de atac.

În plus, statul membru specifică dispozițiile de drept intern în temeiul cărora prestatorul a fost condamnat sau sancționat.

(3) Punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) trebuie să respecte normele cu privire la protecția datelor cu caracter personal și drepturile garantate persoanelor condamnate sau sancționate în statele membre în cauză, inclusiv în cazul ordinelor profesionale. Orice informație publică în acest sens trebuie să fie accesibilă consumatorilor.

Articolul 34

Măsuri adiacente

(1) Comisia, în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre, luând în considerare sistemele de informații existente.

(2) Statele membre, cu asistența Comisiei, adoptă măsuri adiacente pentru facilitarea schimbului de funcționari însărcinați cu punerea în aplicare a asistenței reciproce și formarea acestor funcționari, inclusiv formarea lingvistică și în informatică.

(3) Comisia evaluează necesitatea stabilirii unui program multianual în vederea organizării schimburilor de funcționari și a formării menționate.

Articolul 35

Asistența reciprocă în cazul derogărilor individuale

(1) În cazul în care un stat membru intenționează să adopte o măsură în conformitate cu articolul 18, procedura stabilită la alineatele (2)-(6) din prezentul articol se aplică fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor prealabile și actelor îndeplinite în cadrul unei cercetări penale.

(2) Statul membru menționat la alineatul (1) solicită statului membru de stabilire să adopte măsuri împotriva prestatorului respectiv, oferind toate informațiile relevante cu privire la serviciul în cauză și la împrejurările cazului.

Statul membru de stabilire verifică în cel mai scurt termen dacă prestatorul operează în mod legal și verifică faptele care se află la originea cererii. Acesta informează statul membru solicitant în cel mai scurt termen în legătură cu măsurile adoptate sau avute în vedere sau, după caz, motivele pentru care nu a luat nici o măsură.

(3) În urma comunicării de către statul membru de stabilire după cum se prevede la al doilea paragraf din alineatul (2), statul membru solicitant adresează o notificare Comisiei și statului membru de stabilire în legătură cu intenția sa de a adopta măsuri, indicând următoarele:

(a) motivele pentru care consideră că măsurile adoptate sau avute în vedere de statul membru de stabilire sunt neadecvate;

(b) motivele pentru care consideră că măsurile pe care intenționează să le adopte îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 18.

(4) Măsurile nu pot fi adoptate decât după un termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alineatul (3).

(5) Fără a aduce atingere posibilității pentru un stat membru solicitant să adopte măsurile în cauză după expirarea termenului stabilit la alineatul (4), Comisia, în cel mai scurt termen, examinează compatibilitatea cu legislația comunitară a măsurilor notificate.

În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că măsura este incompatibilă cu legislația comunitară, aceasta adoptă o decizie, solicitând statului membru în cauză să se abțină să adopte măsurile propuse sau să suspende urgent măsurile în cauză.

(6) În caz de urgență, un stat membru care intenționează să adopte o măsură poate deroga de la alineatele (2), (3) și (4). În astfel de cazuri, măsurile se notifică în cel mai scurt termen Comisiei și statului membru de stabilire, indicând motivele pentru care statul membru consideră că există urgență.

Articolul 36

Dispoziții de aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (3), Comisia adoptă dispozițiile de aplicare care au ca obiect modificarea elementelor neesențiale din prezentul capitol completându-l prin stabilirea termenelor prevăzute la articolele 28 și 35. Comisia adoptă, de asemenea, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), normele metodologice pentru schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre și, în special, dispozițiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații.

CAPITOLUL VII

PROGRAMUL DE CONVERGENȚĂ

Articolul 37

Coduri de conduită la nivel comunitar

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja elaborarea la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale, a unor coduri de conduită care să faciliteze prestarea de servicii sau stabilirea unui prestator într-un alt stat membru, în conformitate cu legislația comunitară.

(2) Statele membre asigură ca aceste coduri de conduită menționate la alineatul (1) să fie accesibile la distanță prin mijloace electronice.

Articolul 38

Armonizare suplimentară

Comisia evaluează, până la 28 decembrie 2010, posibilitatea prezentării unor propuneri de instrumente de armonizare privind următoarele sectoare:

(a) accesul la activități de recuperare judiciară a datoriilor;

(b) servicii de securitate privată și transport de bani și obiecte de valoare.

Articolul 39

Evaluare reciprocă

(1) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei, conținând informațiile specificate în următoarele dispoziții:

(a) articolul 9 alineatul (2), cu privire la regimurile de autorizare;

(b) articolul 15 alineatul (5), cu privire la cerințele care trebuie evaluate;

(c) articolul 25 alineatul (3), cu privire la activitățile multidisciplinare.

(2) Comisia înaintează rapoartele prevăzute la alineatul (1) statelor membre, care în termen de șase luni de la primirea acestora își prezintă observațiile asupra fiecăruia dintre rapoarte. În același termen Comisia consultă părțile interesate cu privire la aceste rapoarte.

(3) Comisia prezintă rapoartele și observațiile statelor membre comitetului menționat la articolul 40 alineatul (1), care poate face observații.

(4) Având în vedere observațiile menționate la alineatele (2) și (3), Comisia, până la 28 decembrie 2010, prezintă un raport de sinteză Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri pentru inițiative suplimentare.

(5) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei cu privire la cerințele naționale a căror aplicare ar putea intra sub incidența articolului 16 alineatul (1) al treilea paragraf și a alineatului (3) prima teză, indicând motivele pentru care consideră că aplicarea acelor cerințe îndeplinește criteriile menționate la articolul 16 alineatul (1) paragraful al treilea și alineatul (3) prima teză.

Statele membre transmit apoi Comisiei orice modificări ale cerințelor lor, inclusiv cerințe noi, după cum s-a menționat mai sus, însoțite de motivele acestora.

Comisia comunică cerințele astfel transmise celorlalte state membre. Această transmitere nu împiedică adoptarea de către statele membre a dispozițiilor în cauză. Comisia furnizează o dată pe an analize și orientări cu privire la aplicarea acestor dispoziții în contextul prezentei directive.

Articolul 40

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată.

Articolul 41

Clauza de revizuire

Până la data de 28 decembrie 2011 și din trei în trei ani după acea dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport complet asupra aplicării prezentei directive. Acest raport, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4), are ca obiect în special aplicarea articolului 16. Acesta examinează, de asemenea, necesitatea unor măsuri suplimentare pentru aspectele excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Acesta este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a prezentei directive în vederea realizării pieței interne pentru servicii.

Articolul 42

Modificarea Directivei 98/27/CE

În anexa la Directiva 98/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor [41] se adaugă următorul punct:

„13. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).”

Articolul 43

Protecția datelor cu caracter personal

Implementarea și aplicarea prezentei directive și, în special, dispozițiile cu privire la control respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE și Directiva 2002/58/CE.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 44

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 28 decembrie 2009.

Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 46

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. Borrell Fontelles

Pentru Consiliu

Președintele

M. Pekkarinen

[1] JO C 221, 8.9.2005, p. 113.

[2] JO C 43, 18.2.2005, p. 18.

[3] Avizul Parlamentului European din 16 februarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 24 iulie 2006 (JO C 270 E, 7.11.2006, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 15 noiembrie 2006. Decizia Consiliului din 11 decembrie 2006.

[4] JO L 177, 30.6.2006, p. 1.

[5] JO L 108, 24.4.2002, p. 7.

[6] JO L 108, 24.4.2002, p. 21.

[7] JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

[8] JO L 108, 24.4.2002, p. 51.

[9] JO L 201, 31.7.2002, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/24/EC (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).

[10] JO L 149, 5.7.1971, p. 2. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 629/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 1).

[11] JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

[12] JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

[13] JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Directiva 2005/29/CE.

[14] JO L 16, 23.1.2004, p. 44.

[15] JO L 124, 20.5.2003, p. 1.

[16] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[17] JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[18] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[19] JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[20] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[21] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/EC (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[22] JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

[23] JO L 298, 17.10.1989, p. 23. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 202, 30.7.1997, p. 60).

[24] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2083/2005 al Comisiei (JO L 333, 20.12.2005, p. 28).

[25] JO L 77, 14.3.1998, p. 36. Directivă astfel cum a fost modificată prin Actul de aderare din 2003.

[26] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 221, 4.9.2003, p. 13).

[27] JO L 395, 30.12.1989, p. 36.

[28] JO L 15, 21.1.1998, p. 14. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[29] JO L 176, 15.7.2003, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/653/CE a Comisiei (JO L 270, 29.9.2006, p. 72).

[30] JO L 176, 15.7.2003, p. 57.

[31] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

[32] JO L 78, 26.3.1977, p. 17. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[33] JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție astfel cum a fost modificată ulima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1160/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 18).

[34] JO L 30, 6.2.1993, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).

[35] JO L 24, 27.1.1987, p. 36.

[36] JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

[37] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.

[38] JO L 145, 13.6.1977, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/18/CE (JO L 51, 22.2.2006, p. 12).

[39] JO L 228, 16.8.1973, p. 3. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 323, 9.12.2005, p. 1).

[40] JO L 345, 19.12.2002, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE.

[41] JO L 166, 11.6.1998, p. 51. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/29/CE

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2011

06/08/2011

NOU -Examen Toamna 2011

  

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 25.07.2011 – 19.12.2011,  sesiunea de Toamna 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

25 – iulie – 2011 Publicarea anuntului
22 – august 02 – septembrie -2011 Inscrierea candidatilor
02 – septembrie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
26 – septembrie-2011 Nominalizarea centrelor de examinare
14 – octombrie -2011 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul
17 – octombrie – 21 – octombrie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
24 – octombrie – 2011 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
31 – octombrie 27 – noiembrie – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
2 – decembrie – 2011 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
7 – decembrie – 2011 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
19 – decembrie – 2011 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!