Posts Tagged ‘Stoian Constantin’

Regulament pentru emitere certificate verzi

04/11/2011

utilizand link-ul urmator puteti accesa textul regulamentului pentru emiterea certificatelor verzi aprobat prin Ordinul ANRE 43/20.10.2011:

Bransament monofazat sau trifazat?

23/10/2011

Va propun sa vedem cum arata la 07.02.2015,  dinamica accesarilor acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Statistica accesari la 14.02.2015

Multi utilizatori ai blogului sunt preocupati sa inteleaga care este diferenta dintre un bransament monofazat si unul trifazat si care optiune ar fi mai buna pentru locuinta /spatiul lor de productie.

Daca avem sau intentionam sa achizitionam receptoare electrice trifazate atunci avem o singura optiune: bransamentul trifazat!

Daca avem doar receptoare electrice monofazate atunci se mentin cele doua optiuni: monofazat  sau trifazat .

Daca puterea maxima solicitata este sub 11 KVA (Ordinul ANRE 128/2008 art 9.1 a) bransamentul va fi monofazat.

Pentru puteri peste 11 kVA, din necesitatea de a echilibra incarcarea fazelor retelei stradale se impun bransamentele trifazate.

In situatia in care avem un bransament trifazat din care trebuie sa racordam consumatori monofazati trebuie stiut ca Puterea maxima simultan absorbita trebuie repartizata cat mai echilibrat pe cele 3 faze ale retelei. Sa dam  un exemplu de incompatibilitate:

Pmax simultam absorbita solicitata si avizata de operatorul de distributie pentru un bransament trifazat = 12 kVA. Pe fiecare faza pot fi racordati consumatori monofazati care insumeaza Pmax absorbit monofazat = 4 kVA ( 12kVA/3 = 4 kVA).

In aceste conditii daca am avea un receptor monofazat de 5 kVA de ex o centrala electrica monofazata nu vom reusi sa o alimentam din/cu bransamentul nostru!

Voi utiliza notatiile 1f = monofazat si 3f = trifazat

Prin urmare trebuie sa tinem cont ca trebuie sa avem respectate relatiile:

P max avizat 3f > sau = P max abs  de receptoarele 3f + Pmax abs 1f_faza R + Pmax abs 1f_faza S + Pmax abs 1f _faza T

respectand si condita ca pe fiecare faza  sa avem (clik pe formula pentru a fi deschisa intr-o pagina noua):

ralatie intre puterile absorbite trifazat si monofazat

In tabelul urmator analizam, pentru exemplificare, cateva cazuri (clik pe tabel pentru vizualizare mai clara):

tabel exemple 3fvs1f si combinatii
Costul unui bransament trifazat este mai mare decat costul unui bransament monofazat orientativ (repet doar orientativ) un bransament trifazat poate costa cca 3500 lei (uneori mai mult!) iar un bransament monofazat cca 2000 lei (uneori mai putin!).

Instalatia electrica interioara alimetata de un bransament trifazat este si ea mai scumpa decat o instalatie monofazata poate de regula raportul nu este chiar 3:1 (dar poate fi uneori chiar mai mare!).

Atunci cand se cere estimarea costului unui bransament trebuie sa stim solutia:

– bransament subteran sau aerian cu/fara stalp(i) intermediar(i) de bransament

– lungimea bransamentului, sectiunea conductorului

– cu amplasarea blocului de masura si protectie BMP M(monofazat) sau BMPT (trifazat) la limita de proprietate sau pe cladire

– sunt importante si informatiile despre retea daca exista, sectiune, tip: 1f sau 3f, incarcare, lungime fata de postul de transformare. Uneori daca reteaua are atinse limitele de capacitate de distributie si/sau limitele care se pot asigura conditiile de electrosecuritate acesta retea nu este disponibila pentru noi racordari (asta cel putin pe termen scurt!)!

Actualizare 07.04.2014

Azi am intalnit un caz foarte interesant. Pe un bransament trifazat un cetatean si-a montat o centrala monofazata de 7 kW. A declarat ca nu este interesat de surplusul de ee debitat in reteaua stradala. A decis sa imparta consumul casei pe doua faze iar pe cea de-a treia a montat centrala electrica fotovoltaica.

Dupa cateva luni a inceput sa se planga ca nu i-a scazut deloc factura de energie electrica desi panoul centralei ii arata ca acesta a produs relativ multa ee!

V-ati prins! Cazul este impresionant! La omul acesta productia nu se intalnea cu consumul in propria s-a gospodarie. Daca totusi s-ar fi intalnit prin optiunea de centrala monofazata pe bransament trifazat s-ar fi intalnit numai pe consumul unei faze desi puterea produsa este mai mare decat puterea absorbita de bransamentul trifazat pe sensul de consum!

Daca lucrurile nu va sunt clare mai vb

27.08.2014  Am avut o discutie interesanta cu dna Alina C. pe care s-a concretizat intr-un studiu de caz privind repartizarea consumului pe faze si dimensionarea puterii maxime simultan absorbite de dimensionare a unui bransament:

Alina C. Says:

Buna ziua, scuzati daca e o intrebare stupida, doar acum incep sa ma documentez…

Am cumparat o casa de 160 mp pe care am vrea sa o incalzim electric.

Ni s-a spus ca avem nevoie de o centrala electrica de minim 18kw.

Ce putere ar trebui sa cerem pentru bransament la trifazat?

Doamna de la ghiseu (Electrica) spunea ca ar fi suficient 10kW… exista vreo diferenta de costuri la bransament care depind de aceasta putere?

  • stoianconstantin Says:
    Intrebarea este OK! Chiar va felicit ca v-ati pus problema verificarii unei informatii “ciudate” pe care ati primit-o de la OD Trebuie sa stabiliti daca centrala este monofazata sau trifazata. Daca centrala ar fi monofazata atunci avem o problema pentru ca exista o limitare la 11 kW la care se dau, de regula, solutii monofazate. Prin urmare puteti solicita/veti fi indrumata sa solicitati 18*3 = 46 kW trifazat. In acesta situatie pe o faza veti alimenta centrala monofazata si restul consumatorilor ii puteti repartiza pe celelalte faze aveti rezervati cate 18 kW consum monofazat pe fiecare din celelalte doua faze, arhisuficient chiar si pentru case super dotate cu electrocasnice! Daca centrala ar fi trifazata atunci pe fiecare faza centrala va consuma cate 6 kW/faza acum trebuie sa apreciati ce consumatori monofazati aveti si daca vreti sa ii repartizati pe una, doua sau trei faze.Luam pe rand cazurile plecand de la ideea ca v-ar trebui in total alti 6 kW putere maxim simultan absorbita pentru consumatorii monofazati:

    – repartizam consumatorii monofazati pe o singura faza atunci vom solicita 36 kW trifazat urmand ca pe faza cea mai incarcata (sa o denumim faza R) sa avem 12kW (6kW absorbiti de centrala pe o faza + 6 kW pentru consumatorii monofazati concentrati toti pe o singura faza), pe faza S vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) si respectiv pe faza T vom avea 6kW (absorbiti de centralai) rezulta un consum dezechilibrat. De mentionat ca pe fiecare din cele doua faze mai putin incarcate aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insumand cate 6 kW pe fiecare! Faza care da puterea ceruta pentru bransamentul trifazat este faza cea mai incarcata (12 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 12 kW*3 = 36 kW

    – repartizam consumatorii monofazati pe doua faze atunci vom solicita 27 kW trifazat urmand pe faza  R sa avem 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)), pe faza S vom avea  tot 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)) si respectiv pe faza T vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) rezulta tot un consum dezechilibrat dar mai prietenos cu reteaua stradala decat in cazul anterior. De mentionat ca faza mai putin incarcata aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insunamd 3 kW! Fazele care dau puterea ceruta pentru bransamentul trifazat sunt fazele cele mai incarcate (9 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 9kW*3 = 27 kW

    – repartizam consumatorii monofazati pe fiecare din cele trei faze ale bransamentului trifazat atunci vom solicita 24 kW trifazat urmand sa incarcam fiecare din cele 3 faze cu cate 8 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 2 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (o treime din consumatorii monofazati ai casei)), vom avea un consum echilibrat la sarcina maxima. Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 8kW*3 = 27 kW

    Ati observat ca in sistemul trifazat identificam faza cea mai incarcata si inmultim puterea acestei faze cu 3 si obtinem puterea trifazata de dimensionare a bransamentului si a protectiilor. Cand se face dimensionarea se dimensioneaza “simetric” pe fiecare faza luand de referinta faza cea mai incarcata.

    Daca optam pentru echilibrarea consumului putem observa ca “ne descurcam” si cu o putere de dimensionare a bransamentului mai redusa si ca vom folosi intreaga capacitate de distributie a bransamentului pe fiecare faza asta inseaman ca vom face economie. E drept ca in casa o instalatie trifazata s-ar putea sa coste ceva mai mult dacat una monofazata.

    Daca mergeti foarte strict pe dimensionare trebuie sa aveti grija ca niciodata sa nu alimentati din oricare faza in cazul nostru mai mult de 2 kW consum monofazat in timp ce functioneaza centrala pentru ca ne alegem cu o declansare prin suprasarcina a protectiilor!

    Ar mai fi o varianta! Cereti un bransament trifazat de 18 kW dedicat pentru centrala si unul monofazat pentru consumatorii monofazati ai casei uzual dimensionat pentru 5-6 kW putere maxima simultan absorbita. In cazul acesta ati putea de exemplu sa cereti si tarife diferite pentru cele doua contoare si sa obtineti avantaje importante adecvand tariful fiecarui tip de consum! Este posibil ca acesta sa fie varianta de cost investitional mim si sa ofere avantaje financiare semnificative in exploatare prin facilitarea adegvarii tarifelor pe tip de consum.

    Cred ca cele de mai sus explica de ce e nevoie de electricieni pe lume!

    Doamna de la ghiseu in mod sigur nu este electrician!

  • Alina C. Says:
    Va multumesc pentru raspunsul prompt si clar.

Intr-adevar, centrala este trifazata, si vom mai avea boilerul termoelectric si plita tot trifazate…

Am inteles in sfarsit cum se impart consumatorii pe cele 3 faze.

Aveti dreptate, chiar este nevoie de electricieni pe lume!

Va multumec inca o data!

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

17/09/2011

Va prezint cateva imagini care surprind etape ale unor  lucrari de reparatii la fundatiile unei LEA 110 kV

Scopul este de a oferi aceste imagini pentru cei care nu au ocazia sa vada acest tip de lucrari. Evident ca gama de situatii in care sunt necesare reparatii este larga de asemenea si gama  solutiilor care pot sa fie  adoptate este larga.

Puteti  observa ca in cazul de fata lucrarile sunt la stalpi proiectati inainte de 1965. Imbinarea intre armatura fundatiei si montantul stalpului este inglobata in betonul picioarelor fundatiei. Exista componente ale stalpului care sunt supuse uzurii la contactul cu pamantul.

Pana una alta fundatiile si stalpii reparati vor permite mentinerea LEA in exploatare inca multi ani!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele din contravantuirile de baza care au fost acoperite de pamant au un grad ridicat de uzura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Betonul piciorului fundatiei a fost spart si s-a inlocuit o parte din cornierul incastrat in funadatie (pt ca in cazul din imagie a fost gasit gu grad de uzura mare). Se indica locul in care este realizata imbinarea cu surub de montantul stalpului.

In cazul nostru acesta imbinare urmeaza sa fie acoperita cu beton. Caz atipic fata de proiectele noi de fundatii LEA 110 kV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cofrag cu armatura cu fier beton pentru refacerea piciorului fundatiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt tip de defect: s-a apreciat ca la acesta fundatie doar o contravantuire de la baza stalpului a fost uzata in sectiunea de incastrare in fundatie. S-a spart betonul pentru asigurarea posibilitatii de sudare a noii contravantuiri de portiunea incastrata in beton a cv vechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu zona de imbinare prin sudura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliu picior de fundatie reparat si impermeabilizat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine de ansamblu fundatie reparate si impermeabilizata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alta fundatie reparata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Asupra unui model hidraulic al relatiilor economice

10/09/2011

In sfarsit globalizarea a avut succes.

S-a  terminat cu productia bazata pe dure confruntari comerciale.

A castigat cel mai  bun!

Avem o singur agent economic cu anvergura mondiala care are acces la toate  resursele naturale si care la momentul analizei toata populatia globului are un dublu rol: salariat si consumator.

Sub presiunea reducerii costurilor piata s-a  contractat la strictul necesar pentru supravietuire.

Programele sociale au avut succes si au ramas fara  obiect: veniturile s-au egalizat.

Consumatorii au aderat la „comportamentul  mediu de consum” astfel incat misiunea Companiei s-a simplificat: produce in  mod unitar pentru proprii ei salariati. Omenirea traieste epoca de aur a optimizarilor  si a planificarii

Totusi Compania nu renunta la ideea de profit!
Circuitul economic este simplu: Compania plateste salarii si in schimbul  produselor primeste o suma egala cu salariile platite plus cota de profit  decisa de administratori. Functionarea Companiei ar putea fi redata prin modelul hidraulic din figura urmatoare:

Sursa de profit o constituie „economiile  initiale” existente pe piata (la consumatorii-salariati) la adoptarea acestui nou model economic.

Se poate observa ca sursa de profit a  companiei scade cu fiecare ciclu economic. Se poate anticipa ca la un moment
dat dupa mai multe cicluri economice „economiile initiale” existente pe piata se termina si Compania va reusi sa colecteze toti acesti bani de pe piata. Singurii bani ramasi pe piata  sunt salariile platite de Companie.

Pana la momentul epuizarii complete a „economiilor initiale” anumitor indivizi li se vor epuia cu mult inainte economiile. Prin  urmare acesti oameni nu vor mai reusi sa isi cumpere toate produsele/serviciile necesare.

Incepe o perioada de disconfort care pentru  Companie se traduce cu reducerea vanzarilor ceea ce presupune un management mai  atent al stocurilor si redefinirea volumului productiei iar pentru  salariat/consumator   inseamna debutul unei perioade de frustrari care dupa catva  timp pot avea urmari tragice.

Pentru ca Societatea are un sistem de valori  democratice foarte evoluat a gandit un sistem de accizare a  roductiei menit sa  ii ajute pe cei in suferinta.

Este de la sine inteles ca accizele nu se pot  ridica la nivelul „profitului” vizat de Companie pentru ca am vorbi de un  perpetuum mobile. Evident ca accizele nu pot depasi „profitul” pentru ca s-ar  pune in pericol existenta Compamiei. Prin urmare accizele vor fi mai mici decat  marja de profit.

Asta inseamna ca neajunsurile oamenilor carora  li s-au terminat economiile vor continua astfel incat ne putem astepta treptat  la scaderea performatelor sociale sau chiar la boala si in final la decese  premature datorita imposibilitatii satisfacerii nevoilor vitale.

Compania va continua sa existe supravietuind  clientilor/salariati care au avut un „start mai prost”.

Totusi sub presiunea valorior etice si  umanitare Compania nu poate sta impasibila: accelereaza programele de cercetare. Noile  automatizari compenseaza productivitatea slaba a celor care traiesc doar din  salariu si astfel Compania poate plati tuturor angajatilor salariul integral.

La un moment dat a aparut perspectiva  generalizarii automatizarii. A crescut mult productivitatea muncii, angajatii  aveau tot mai putine sarcini de serviciu. Pentru a lupta cu plictiseala la  locul de munca se duceau adevarate „batalii” pentru privilegiul de a face cele  cateva operatii manuale care mai puteau fi facute.

Compania a constatat treptat ca ar putea  obtine avantaje mai mari renuntand sa mai cheme oamenii la munca. Vestiarele,  locurile de odihna „imensele” spatii destinate circulatiei personalului puteau fi  mai rational folosite ca spatii de productie propriu-zisa. Noile spatii de  productie puteau fi facute mai compactizat cu o organizare superioara,  optimizata a fuxurilor de productie.

Oamanii isi pastrau stutul de angajati si au  continuat sa fie platiti de Companie. Cu timpul s-a constatat ca operatiunile  de plata a angajatilor constituiau un cost inutil pana la urma Compania a decis  sa transfere sarcina „relatiei cu piata” unui calculator care inregistra cereile  pietei pana la concurenta cu resurele declarate de fiecare consumator si sa  dispuna onorarea cererilor organizand livrarea produselor acolo unde era nevoie de ele.

Timpul si productivitatea a rezolvat si  problema „profitului” aproape simultan cu problema platii salariilor deja rolul  Companiei s-a transformat: pe Terra se traieste in regim de „all inclusive”.

Compania are probleme etice noi. Trebuie sa fie  atenta ce se intampla pe „piata”, ce fac oamenii. Trebuie sa gaseasca solutii sa ii determine sa faca  sport sa se mentina sanatosi fizic, sa le creeze o motivatie sa isi folosesaca  si sa isi dezvolte capacitatile intelectuale si sa isi mentina sanatatea  psihica. Este necesar si un riguros control al nasterilor astfel incat sa fie posibila  perpetuarea regimului „all inclusive”

Cineva din bordul Companiei a venit cu o idee  geniala: modificarea softului de distribuire a produselor. Nu se mai asigura  servirea la „pat”. Clientul era anuntat ca i s-a onorat comanda urmand sa i se  indice o „zona geografica” unde trebuia sa isi identifice si sa isi ridice individual  si manual produsele/coletele.

S-a simtit o revigorare a societatii: oamenii  au devetit mai activi, li s-a imbunatatit starea fizica si confortul psihic: accesul  la produse a devenit o provocare care semana cu antica vanatoare.

Incurajata de rezultate Compania si-a  diversificat modalitatile de livrare. Chiar si ambalajele produselor s-au modificat se confunda tot mai mult cu elementele naturale. Au aparut, ca din senin, unde te asteptai mai putin mini campuri cu cartofi,  gradini de zarzavaturi etc unde grupuri mici de oameni condusi de indiciile  programului de livrari isi gaseau comenzile.

In timp s-au rafinat mult instrumetele de  livrare si forma produselor acestea s-au integrat  tot mai mult in cadrul natural. Treptat  oamenii redescopera bucuriile muncii manuale si redescopera ca isi pot  recastiga dreptul la munca!

Compania continua sa existe sarcinile si  obiectivele sale ajung sa se confunnde in ochii unora cu ale unei divinitati!

In sine modelul este unul optimist.

Ce ar fi daca totusi Compania Universala n-ar fi atat de interesata de componenta sociala ci doar de productie si profit? Ce s-ar intampla cu cei fara „rezerve initiale”, cu cei batrani, cu cei bolnavi, cu cei prea tineri ca sa poata munci?

Modelul economic imaginat e departe de a fi functional, realitatea economica pe care o traim are baze strambe. Cu toate acestea nu putem sa ne blazam. Nu putem sa renuntam la a cauta calea spre mai bine!

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

Buturugile si LEA 110 kV

02/09/2011

Astazi am avut ocazia sa vad buturugile unor copaci batrani crescuti in interiorul unor fundatii de stalpi.

Aveam o usoara banuiala ca mentenata preventiva e doar prilej de turism energetic. Acum am si dovada!

Dupa aprerea mea arborii trebuie sa fi avut cel putin 15 ani timp in care s-au pontat o gramada de controale periodice si de lucrari de revizii.

Acolo unde crusta de nesimtire e groasa nu rezista nici-un plan de metenanta!

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

31/08/2011


Am placerea sa va supun atentiei rezultatele unei cercetari, efectuate de EA
Tchnology Ltd Australia in cadrul unui program guvernamental (Australian
Strategic Technology  Programme), referitoare la comportarea in exploatare a
conductoarelor preizolate (covered conductor) si izolate (cablu universal si
conductor torsadat)

Raportul este semnat de domnul A B Wareing. Utilizati linkul urmator pentru lecturarea textului integral in limba engleza Covered-conductor-systems-for-distribution-report-number-5925

In lume utilizarea conductoarelor preizolate are o vechime de
cca 50 de ani insumand peste 100000 km. In Australia anilor 2005 existau relativ
putine cazuri in care s-a utilizat conductorul preizolat. In vederea
fundamentarii deciziei de crestere a volumului de LEA realizata cu conductoare
preizolate a fost realizata o analiza internationala  detaliata a istoriei
utilizarii conductorului  scotand in evidenta problemele si solutiile asociate
fiecarei etape de dezvoltare a tehnologiei si materialelor.

Raportul atasat contine foarte multe informatii direct
aplicabile in retelele de distributie (RED) unele avand caracter de noutate absoluta (raportat
la experienta actuala si la tipul de probleme public discutate in cadrul CEZD).
Intre acestea:
 

    • explicatia problemelor intampinate cu unele loturi de conductor
      torsadat care nu rezista la contactul prelungit cu vegetatia

    • aspecte legate la protectia la STA 
    • aspecte legate de dificultatile de detectare a conductorului
      cazut la pamant
       
    • existenta conductoarelor cu 3 straturi: semiconductor
      (uniformizeaza campul), izolatie propriu-zisa din polietilena moale, stratul de
      uzura din polietilena de inalta densitate rezistenta la ultraviolete
        si la frecare

    • LEA mt cu conductor purtator cu functii de fir de garda si
      conductoare de faza „jumelate” = tehnologie „spacer conductor” utilizata pe
      scara larga in America
       

 

    • aspecte legate de electrosecuritate extrem de interesante si
      importante pentru noi
       
    • evolutia indicatorilor de continuitate in lume. In figura date
      din Japonia unde s-a ajuns la durate medii de intrerupere (CML = echivalent
      SAIDI) de 3 minute/an/condumator

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • domenii de relevanta pentru utilizarea  fiecarui tip de
      conductor: neizolat, preizolat, spacer, izolat torsadat, cablu universal, LES
      casic  functie de caracteristicile th, particularitatile aplicatiei, performante
      vizate etc
    • aspecte legate de costuri, rentabilitate etc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    • avem o lista bibliografica mare si valoroasa  pentru conductoarele preizolate
    • avem identificate principalele reglemetari existente in
      lume
        intre care cele mai importante cele din
      Anglia
        care a preluat si dezvoltat experienta tarilor
      Nordice.
      Normativele Energy Networks Association
      mentionate mai jos au atasate si programe de
      proiectare:

        ENATS 43-120 Covered Conductor 1 to 33kV March 2002 

ENATS 43-121 Compact CC construction for single circuit wood pole linesJanuary 2004 (draft) 
ENATS 43-122 Fittings for CC lines 1 to 33kV March 2002
   si care au constituit baza pentru 
standardele  CENELEC – seria EN50397 (3 volume).

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

18/08/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

De curand am constat primele defecte pe un cablu torsadat de medie tensiune inserat in axul unel LEA. Postez cateva fotografii deocamdata necomentate doar pentru a le avea la dispozitie pentru mai tarziu

Eu inca sunt optimist cu toate acestea trebuie sa fim constienti ca nici aceasta solutie tehnica nu este infailibila. Mai ales pentru ca este o tehnologie noua executia trebuie sa fie atent efectuata fara presupuneri si fara improvizatii. Desi lucram de multi ani cu cablurile cu izolatie uscata inca  nu avem experienta cu cablu torsadat de medie tensiune.

Poate ca nu toate pozele sunt lafel de relevante desi m-am straduit sa surprind anumite aspecte care pot fi importante in analiza cauzelor posibile ale incidentului.

foto 1

foto 2

foto 3

foto 4

foto 5

foto 6

foto 7

foto 8

foto 9

foto 10

foto 11

foto 12

foto 13

foto 14

UE sanctioneaza exesul de autorizari si bariere din servicii

14/08/2011

 

Uniunea Europeana confirma ca serviciile au o pondere de peste 70% din PIB-ul statelor membre.

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului se urmareste eliminarea discriminarilor si a execului de autoritate din partea autoritatilor nationale ale statelor membre. Astfel se dispune:

  • reducerea numarului de autorizatii atestari necesare desfasurarii serviciilor
  • deschiderea pietelor nationale pentru agentii economici proveniti din statele UE
  • eliminarea autorizarilor individuale repetate

Inspectia de Stat in Constructii prin Ordinul 154/2010 confirmat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului 1496/2011 a dispus ca autorizatiile dirigintilor de santier odata emise sa aiba valabilitate permanenta fiind conditionate doar de respectarea de catre persoana autorizata a legislatiei si a deontologiei profesionale!

Aveti mai jos textul integral al :

Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) prima și a treia teză și articolul 55,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [2],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [3],

întrucât:

(1) Comunitatea Europeană are ca obiectiv stabilirea unor legături din ce în ce mai strânse între statele și popoarele Europei și asigurarea progresului economic și social. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a serviciilor. În conformitate cu articolul 43 din tratat, libertatea de stabilire este asigurată. Articolul 49 din tratat stabilește dreptul de a presta servicii în cadrul Comunității. Eliminarea barierelor în calea dezvoltării activităților de servicii dintre statele membre este esențială în vederea consolidării integrării popoarelor Europei și promovării unui progres economic și social echilibrat și durabil. În eliminarea acestor bariere este esențial să se asigure că dezvoltarea activităților de servicii contribuie la îndeplinirea misiunii menționate la articolul 2 din tratat, și anume de a promova în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială, egalitatea între bărbați și femei, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad ridicat de competitivitate și de convergență a performanțelor economice, un nivel ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului, creșterea nivelului și calității vieții și coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.

(2) Pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă. În prezent, numeroase bariere în cadrul pieței interne îi împiedică pe prestatorii de servicii, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să își extindă activitățile dincolo de frontierele naționale și să profite de toate avantajele pieței interne. Această situație scade competitivitatea la nivel mondial a prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană. O piață liberă care obligă statele membre să elimine restricțiile în calea circulației transfrontaliere a serviciilor, crescând totodată transparența și asigurând o mai bună informare a consumatorilor, ar oferi consumatorilor o posibilitate mai mare de a alege și servicii de calitate mai bună, la prețuri mai mici.

(3) Raportul Comisiei privind „Starea pieței interne a serviciilor” a realizat un inventar al unui număr mare de bariere care împiedică sau încetinesc dezvoltarea serviciilor între statele membre, în special a celor oferite de IMM-uri, care predomină în sfera serviciilor. În raport se concluzionează că, la zece ani după ce piața internă a fost considerată realizată, există încă un decalaj major între viziunea unei economii integrate a Uniunii Europene și realitatea trăită de cetățenii și prestatorii de servicii europeni. Barierele afectează o gamă largă de activități de servicii, printre care ansamblul etapelor de activitate ale prestatorului și prezintă un număr de trăsături comune, inclusiv faptul că acestea rezultă deseori din proceduri administrative excesiv de greoaie, din insecuritatea juridică cu privire la activitățile transfrontaliere și din lipsa de încredere reciprocă între statele membre.

(4) Întrucât serviciile constituie motorul creșterii economice și reprezintă 70 % din PIB și din locurile de muncă în majoritatea statelor membre, această fragmentare a pieței interne are un impact negativ asupra întregii economii europene, și în special asupra competitivității IMM-urilor și circulației lucrătorilor și restricționează accesul consumatorilor la o mai mare varietate de servicii la prețuri competitive. Este important să se sublinieze că sectorul serviciilor este un sector-cheie în ceea ce privește locurile de muncă pentru femei, în special, și că acestea, prin urmare, ar beneficia într-o mare măsură de noile oportunități oferite de realizarea pieței interne a serviciilor. Parlamentul European și Consiliul au subliniat că eliminarea barierelor juridice în calea realizării unei adevărate piețe interne este prioritară pentru atingerea obiectivului stabilit de Consiliul European de la Lisabona din 23– 24 martie 2000, de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială și de a ajunge la o creștere economică durabilă, astfel încât Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume până în anul 2010, însoțită de o ameliorare cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. Înlăturarea acestor bariere, asigurând totodată un model social european avansat, este o condiție de bază pentru depășirea dificultăților întâlnite în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și pentru relansarea economiei europene, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile. În consecință, este necesară realizarea unei piețe interne a serviciilor, păstrându-se un echilibru corespunzător între deschiderea pieței și protecția serviciilor publice, a drepturilor sociale și a drepturilor consumatorilor.

(5) În consecință, este necesar să fie eliminate barierele din calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și barierele din calea liberei circulații a serviciilor între statele membre și să li se garanteze beneficiarilor și prestatorilor securitatea juridică necesară exercitării efective a acestor două libertăți fundamentale prevăzute de tratat. Întrucât barierele din calea pieței interne a serviciilor afectează atât operatorii care doresc să se stabilească în alte state membre, cât și pe cei care prestează un serviciu într-un alt stat membru fără a fi stabiliți acolo, este necesar ca prestatorii să aibă posibilitatea să își dezvolte activitățile de servicii în cadrul pieței interne, fie prin stabilirea într-un stat membru, fie utilizând libera circulație a serviciilor. Prestatorii ar trebui să poată alege între cele două libertăți în funcție de strategia lor de dezvoltare în fiecare stat membru.

(6) Aceste bariere nu pot fi eliminate numai prin aplicarea directă a articolelor 43 și 49 din tratat, întrucât, pe de o parte, soluționarea lor caz cu caz prin proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statului membru în cauză ar fi, în special după extindere, extrem de complicate pentru instituțiile naționale și comunitare și, pe de altă parte, ridicarea mai multor bariere necesită o coordonare prealabilă a sistemelor juridice naționale, inclusiv instituirea cooperării administrative. Astfel cum a fost recunoscut de către Parlamentul European și Consiliu, un instrument legislativ comunitar face posibilă obținerea unei autentice piețe interne pentru servicii.

(7) Prezenta directivă stabilește un cadru juridic general de care beneficiază o mare varietate de servicii, luând în considerare trăsăturile specifice ale fiecărui tip de activitate sau ale fiecărei profesii și sistemul acestora de reglementare. Acest cadru se bazează pe o abordare dinamică și selectivă care constă în eliminarea cu prioritate a barierelor care pot fi eliminate rapid, iar în privința celorlalte, lansarea unui proces de evaluare, consultare și armonizare complementară a unor aspecte specifice, ceea ce va permite modernizarea progresivă și coordonată a sistemelor naționale de reglementare pentru activitățile de servicii, care este esențială pentru realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor până în anul 2010. Este necesar să se prevadă o combinație echilibrată de măsuri care să includă armonizarea focalizată, cooperarea administrativă, dispoziția privind libertatea de a presta servicii și încurajarea elaborării unor coduri de conduită cu privire la anumite aspecte. Această coordonare a regimurilor legislative naționale ar trebui să asigure un grad înalt de integrare juridică comunitară și un nivel înalt de protecție a obiectivelor de interes general, în special protecția consumatorilor, care este vitală pentru stabilirea încrederii între statele membre. Prezenta directivă ia, de asemenea, în considerare alte obiective de interes general, inclusiv protecția mediului, siguranța publică și sănătatea publică, precum și necesitatea de a se conforma legislației muncii.

(8) Dispozițiile prezentei directive referitoare la libertatea de stabilire și la libera circulație a serviciilor ar trebui aplicate doar în măsura în care activitățile respective sunt deschise concurenței, astfel încât statele membre să nu fie obligate să liberalizeze serviciile de interes economic general sau să privatizeze organismele publice care furnizează astfel de servicii, și nici să desființeze monopolurile existente pentru alte activități sau anumite servicii de distribuție.

(9) Prezenta directivă se aplică numai cerințelor care afectează accesul sau exercitarea unei activități de servicii. În consecință, aceasta nu se aplică unor cerințe precum normele de circulație rutieră, normele privind amenajarea sau dezvoltarea teritoriului, amenajarea urbană și rurală, standarde privind construcțiile, precum și sancțiuni administrative impuse pentru nerespectarea acestor norme care nu reglementează sau nu afectează în mod specific activitatea de servicii, dar trebuie să fie respectate de către prestatori în desfășurarea activității lor economice, în același mod în care sunt respectate de către persoane acționând cu titlu privat.

(10) Prezenta directivă nu se referă la criteriile care reglementează accesul la fondurile publice pentru anumiți prestatori. Aceste criterii le includ, în special, pe cele care stabilesc condițiile în care prestatorii au dreptul să primească fonduri publice, inclusiv condițiile contractuale specifice, și în special standardele de calitate care trebuie îndeplinite ca o condiție pentru primirea fondurilor publice, de exemplu pentru serviciile sociale.

(11) Prezenta directivă nu aduce atingere măsurilor luate de statele membre în conformitate cu dreptul comunitar pentru protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice și a pluralismului în mass-media, inclusiv finanțarea acestora. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să aplice normele și principiile lor fundamentale în ceea ce privește libertatea presei și libertatea de exprimare. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre care interzice discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate sau pe motivele menționate la articolul 13 din tratat.

(12) Prezenta directivă are ca scop crearea unui cadru juridic care să asigure libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor între statele membre și nu armonizează și nici nu aduce atingere dreptului penal. Cu toate acestea, statele membre nu ar trebui să aibă posibilitatea să restricționeze libertatea de a presta servicii aplicând dispoziții ale dreptului penal care afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea unei astfel de activități și care au ca efect eludarea normelor prevăzute de prezenta directivă.

(13) Este de asemenea important ca prezenta directivă să respecte în totalitate inițiativele Comunității, bazate pe articolul 137 din tratat, în vederea atingerii obiectivelor din articolul 136 din tratat referitoare la promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.

(14) Prezenta directivă nu afectează condițiile de angajare, inclusiv perioadele maxime de muncă și perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, precum și sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația comunitară; aceasta nu afectează nici relațiile între partenerii sociali, inclusiv dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective, dreptul la grevă și la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și cu practicile naționale care respectă legislația comunitară, și nu se aplică nici serviciilor prestate de agențiile de ocupare temporară a forței de muncă. Prezenta directivă nu afectează legislația statelor membre referitoare la securitatea socială.

(15) Prezenta directivă respectă exercitarea drepturilor fundamentale aplicabile în statele membre și astfel cum sunt recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și explicațiile însoțitoare, reconciliindu-le cu libertățile fundamentale menționate la articolele 43 și 49 din tratat. Aceste drepturi fundamentale includ dreptul la acțiuni sindicale în conformitate cu legislația națională și practicile naționale care respectă dreptul comunitar.

(16) Prezenta directivă vizează doar prestatorii stabiliți într-un stat membru și nu reglementează aspecte externe. Aceasta nu vizează negocierile din cadrul organizațiilor internaționale cu privire la comerțul cu servicii, în special în cadrul Acordului general privind comerțul cu servicii (GATS).

(17) Prezenta directivă reglementează numai serviciile furnizate în schimbul unei contrapartide economice. Serviciile de interes general nu intră în domeniul de aplicare a definiției de la articolul 50 din tratat și, în consecință, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Serviciile de interes economic general sunt servicii care sunt furnizate în contrapartida unei remunerații și, în consecință, intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Cu toate acestea, unele servicii de interes economic general, cum ar fi cele din domeniul transportului, sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, iar alte servicii de interes economic general, de exemplu cele din domeniul serviciilor poștale, fac obiectul unei derogări de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă. Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor de interes economic general și nu se aplică schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele comunitare privind concurența. Prezenta directivă nu se referă la măsurile ulterioare Cărții albe a Comisiei cu privire la serviciile de interes general.

(18) Serviciile financiare ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, deoarece aceste activități sunt reglementate prin legislație comunitară specifică având ca obiectiv, ca și prezenta directivă, realizarea unei adevărate piețe interne a serviciilor. În consecință, această excludere ar trebui să vizeze toate serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări, inclusiv reasigurări, pensii ocupaționale sau personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță în sectorul investițiilor, inclusiv serviciile menționate în anexa I la directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit [4].

(19) Ținând cont de adoptarea în 2002 a unui pachet de instrumente legislative referitoare la rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum și la resursele și serviciile asociate, care a stabilit un cadru de reglementare care facilitează accesul la aceste activități din cadrul pieței interne, în special prin eliminarea celor mai multe regimuri de autorizare individuală, este necesar să se excludă aspectele vizate de acele instrumente din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(20) Excluderea din domeniul de aplicare a prezentei directive a aspectelor legate de serviciile de comunicații electronice reglementate prin Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) [5], Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) [6], Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) [7], Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) [8] și Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) [9], ar trebui aplicată nu numai în ceea ce privește aspectele vizate în mod specific în aceste directive, ci și în ceea ce privește aspectele pentru care directivele oferă în mod explicit statelor membre posibilitatea de a adopta anumite măsuri la nivel național.

(21) Serviciile de transport, inclusiv transportul urban, taxiurile și ambulanțele, precum și serviciile portuare, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(22) Excluderea serviciilor de îngrijire a sănătății din domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să includă serviciile de îngrijire a sănătății și serviciile farmaceutice prestate pacienților de către profesioniști în domeniul îngrijirii sănătății în vederea evaluării, menținerii sau restabilirii/redobândirii stării de sănătate a acestora în cazul în care aceste activități sunt rezervate unei profesii reglementate în domeniul sănătății în statul membru în care se prestează serviciile.

(23) Prezenta directivă nu afectează rambursarea serviciilor de îngrijire a sănătății prestate într-un stat membru altul decât statul de reședință al beneficiarului serviciilor. Această problemă a fost abordată de către Curtea de Justiție cu mai multe ocazii și Curtea a recunoscut drepturile pacienților. Este important ca această problemă să fie abordată în cadrul unui alt instrument juridic comunitar, pentru o mai mare securitate juridică și pentru mai multă claritate, în măsura în care această problemă nu este deja abordată în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității [10].

(24) Serviciile audiovizuale, indiferent de modul lor de transmisie, inclusiv în cinematografe, ar trebui, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice ajutoarelor oferite de statele membre în sectorul audiovizual, care sunt reglementate de normele comunitare în ceea ce privește concurența.

(25) Activitățile de jocuri, inclusiv loterie și pariuri, ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, având în vedere natura specifică a acestor activități, care antrenează punerea în practică de către statele membre a unor politici referitoare la ordinea publică și protecția consumatorilor.

(26) Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării articolului 45 din tratat.

(27) Nu ar trebui să intre sub incidența prezentei directive acele servicii sociale în sectorul locuințelor, al îngrijirii copiilor și al ajutorului acordat familiilor și persoanelor aflate în stare de nevoie, care sunt prestate de către stat la nivel național, regional sau local prin prestatori mandatați de către stat sau prin asociații de caritate recunoscute de către stat ca având drept obiectiv acordarea de sprijin pentru persoanele care se află permanent sau temporar într-o stare de nevoie din cauza venitului lor familial insuficient sau a lipsei totale sau parțiale de independență și care riscă să fie marginalizate. Aceste servicii sunt esențiale pentru a garanta dreptul fundamental la demnitate și integritate umană și sunt o manifestare a principiilor coeziunii sociale și solidarității și nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă.

(28) Prezenta directivă nu vizează finanțarea serviciilor sociale sau schema de ajutoare legată de acestea. Aceasta nu afectează nici criteriile sau condițiile stabilite de statele membre pentru a asigura că serviciile sociale îndeplinesc în mod efectiv o funcție în beneficiul interesului public și al coeziunii sociale. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze principiul serviciului universal în serviciile sociale ale statelor membre.

(29) Ținând seama de faptul că tratatul prevede o bază juridică specifică pentru aspecte legate de fiscalitate și de instrumentele comunitare deja adoptate în acest domeniu, este necesar să se excludă sectorul fiscalității din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(30) Există deja un volum considerabil de legislație comunitară în domeniul activităților de servicii. Prezenta directivă are ca bază acquis-ul comunitar și, prin urmare, îl completează. Au fost identificate conflicte între prezenta directivă și alte instrumente comunitare și acestea sunt abordate de către prezenta directivă, inclusiv prin intermediul derogărilor. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă o normă pentru orice caz rezidual sau excepțional de conflict între o dispoziție a prezentei directive și o dispoziție a unui alt instrument comunitar. Existența unui astfel de conflict ar trebui determinată în conformitate cu normele din tratat privind dreptul la stabilire și libera circulație a serviciilor.

(31) Prezenta directivă este compatibilă cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale [11] și nu o afectează. Aceasta vizează alte aspecte decât cele legate de calificările profesionale, de exemplu asigurările de răspundere profesională, comunicațiile comerciale, activitățile multidisciplinare și simplificarea administrativă. În ceea ce privește prestarea temporară de servicii transfrontaliere, o derogare de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prevăzută de prezenta directivă asigură că titlul II cu privire la libertatea de a presta servicii din Directiva 2005/36/CE nu este afectată. În consecință, nici una dintre măsurile aplicabile în temeiul directivei menționate în statul membru în care se prestează serviciul nu este afectată de dispoziția referitoare la libertatea de a presta servicii.

(32) Prezenta directivă este compatibilă cu legislația comunitară cu privire la protecția consumatorului, în speță Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) [12] și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) [13].

(33) Serviciile reglementate de prezenta directivă vizează o gamă largă de activități într-o continuă schimbare, inclusiv servicii oferite întreprinderilor, cum ar fi servicii de consultanță managerială, certificare și testare, administrarea incintelor, inclusiv întreținerea birourilor, servicii de publicitate, servicii de recrutare și serviciile prestate de agenții comerciali. Serviciile reglementate cuprind și servicii prestate atât întreprinderilor cât și consumatorilor, cum ar fi consiliere juridică sau fiscală, servicii imobiliare, cum ar fi agențiile imobiliare, serviciile de construcții, inclusiv serviciile prestate de arhitecți, distribuție, organizare de târguri comerciale, servicii de închirieri de automobile și agenții de voiaj. Sunt, de asemenea, reglementate și serviciile prestate consumatorilor, cum ar fi serviciile turistice, inclusiv ghizi turistici, servicii recreative, centre sportive și parcuri de distracții și, în măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei, serviciile la domiciliu, cum ar fi ajutorul acordat persoanelor în vârstă. Aceste activități ar putea implica servicii care necesită proximitatea prestatorului față de beneficiar, servicii care necesită deplasarea beneficiarului sau a prestatorului și servicii care pot fi prestate la distanță, inclusiv prin internet.

(34) Conform jurisprudenței Curții de Justiție, pentru a determina dacă anumite activități, în special cele care sunt finanțate de autoritățile publice sau sunt prestate de către organisme publice, constituie un „serviciu”, trebuie evaluat fiecare caz în parte, ținând cont de toate caracteristicile serviciilor, în special modul în care sunt prestate, organizate și finanțate în statul membru în cauză. Curtea de Justiție a estimat că elementul caracteristic esențial al remunerației constă în faptul că aceasta constituie echivalentul economic al serviciilor în cauză și că această caracteristică este absentă în cazul activităților care sunt efectuate fără un echivalent economic de către stat sau în numele statului, în cadrul misiunilor acestuia în domeniul social, cultural, educațional și judiciar, cum ar fi cursuri oferite în cadrul sistemului național de educație sau gestionarea regimurilor naționale de securitate socială care nu sunt implicate în activități de natură economică. Plata unei taxe de către beneficiari pentru a contribui la cheltuielile de funcționare ale unui sistem, de exemplu o taxă de studii sau de înscriere plătită de către studenți nu constituie în sine o remunerație, deoarece serviciul este în esență finanțat din fonduri publice. În consecință, aceste activități nu sunt cuprinse în definiția serviciului de la articolul 50 din tratat și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(35) Activitățile sportive fără scop lucrativ practicate de amatori au o importanță socială considerabilă. Acestea au, deseori, exclusiv obiective sociale sau recreaționale. Astfel, acestea ar putea să nu constituie activități economice în sensul legislației comunitare și nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare a prezentei directive.

(36) Conceptul de „prestator” ar trebui să desemneze orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau persoană juridică aflată în exercițiul unei activități de servicii într-un stat membru, prevalându-se de libertatea de stabilire sau de libera circulație a serviciilor. Conceptul de prestator nu ar trebui să fie limitat la prestarea de servicii transfrontaliere în cadrul liberei circulații a serviciilor, ci ar trebui să vizeze, de asemenea, cazurile în care un operator se stabilește într-un stat membru cu scopul de a-și dezvolta activitățile de servicii în acel stat membru. Pe de altă parte, conceptul de prestator nu ar trebui să includă și cazul sucursalelor societăților din țări terțe într-un stat membru, deoarece, în temeiul articolului 48 din tratat, de libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor pot beneficia numai societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care au sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Comunității. Conceptul de „beneficiar” ar trebui să cuprindă, de asemenea, resortisanți ai unor țări terțe care beneficiază deja de drepturi acordate prin acte comunitare, cum ar fi Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [14], Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și Regulamentului (CEE) nr. 574/72 la resortisanții unor țări terțe care nu fac obiectul dispozițiilor respective exclusiv pe motive de cetățenie [15] și Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora [16]. În plus, statele membre pot extinde conceptul de beneficiar la alți cetățeni ai unor țări terțe care se află pe teritoriul lor.

(37) Locul de stabilire al unui prestator ar trebui să fie determinat în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, potrivit căreia conceptul de stabilire implică exercitarea efectivă a unei activități economice printr-o instalare stabilă și pe o perioadă nedeterminată. Această cerință poate fi îndeplinită de asemenea în cazul în care o societate este constituită pentru o perioadă determinată sau în cazul în care aceasta închiriază clădirea sau instalația prin intermediul căreia își desfășoară activitatea. Aceasta mai poate fi îndeplinită în cazul în care un stat membru acordă autorizații doar în ceea ce privește anumite servicii, pentru o perioadă limitată. Nu este necesar ca stabilirea să aibă forma unei filiale, sucursale, sau agenții; aceasta poate consta într-un birou administrat de personalul propriu al prestatorului sau de către o persoană independentă, dar mandatată să acționeze în mod permanent pentru întreprindere, la fel ca în cazul unei agenții. În conformitate cu această definiție, care implică desfășurarea efectivă a unei activități economice la locul de stabilire al prestatorului, o simplă cutie poștală nu constituie stabilire. În cazul în care un prestator are mai multe locuri de stabilire, este important să se stabilească locul de stabilire de unde se prestează serviciul vizat. În cazul în care este dificil să se stabilească din care dintre diferitele locuri de stabilire este prestat un serviciu, locul de stabilire este locul unde se află centrul activităților pentru acel serviciu.

(38) Conceptul de „persoană juridică” în conformitate cu dispozițiile din tratat referitoare la stabilire le dă operatorilor libertatea de a alege forma juridică pe care ei o consideră potrivită pentru a-și desfășura activitatea. În consecință, „persoană juridică”, în sensul din tratat, înseamnă toate entitățile constituite în temeiul dreptului unui stat membru sau reglementate de acesta, indiferent de forma lor juridică.

(39) Conceptul de „regim de autorizare” ar trebui să cuprindă, printre altele, procedurile administrative pentru acordarea autorizațiilor, licențelor, aprobărilor sau concesiunilor și, de asemenea, obligația, pentru a putea exercita activitatea, de a fi înscris ca membru al unei profesii sau într-un registru, într-un rol sau o bază de date, de a fi numit în mod oficial pe lângă un organism sau de a obține un certificat profesional care atestă apartenența la o profesie. Autorizația poate fi acordată nu numai printr-o decizie formală, ci și printr-o decizie implicită, rezultând, de exemplu, din lipsa unui răspuns al autorității competente sau din faptul că persoana interesată trebuie să aștepte confirmarea primirii unei declarații pentru a începe activitatea în cauză sau pentru ca aceasta din urmă să fie legală.

(40) Conceptul de „motive imperative de interes general” la care se face referire în anumite dispoziții din prezenta directivă a fost elaborat de către Curtea de Justiție în jurisprudența sa în legătură cu articolele 43 și 49 din tratat și ar putea evolua în continuare. Noțiunea, astfel cum este recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție, cuprinde cel puțin următoarele justificări: ordinea publică; siguranța publică și sănătatea publică, în sensul articolelor 46 și 55 din tratat; menținerea ordinii sociale; obiective de politică socială; protecția beneficiarilor de servicii; protecția consumatorilor; protecția lucrătorilor, inclusiv protecția socială a lucrătorilor; bunăstarea animalelor; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; combaterea fraudelor; prevenirea concurenței neloiale; protecția mediului și a mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului; protecția creditorilor; protecția unei bune administrări a justiției; siguranța rutieră; protecția proprietății intelectuale; obiective de politică culturală, inclusiv apărarea libertății de exprimare a diferitelor componente, în special valorile sociale, culturale, religioase și filosofice ale societății; nevoia de a asigura un nivel înalt de educație; menținerea pluralismului presei și promovarea limbii naționale; conservarea patrimoniului istoric și artistic național; și politica veterinară.

(41) Conceptul de „ordine publică”, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție, cuprinde protecția împotriva unei amenințări reale și suficient de grave la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății și poate include, în special, aspecte legate de demnitatea umană, protecția minorilor și a adulților vulnerabili și bunăstarea animalelor. În mod similar, conceptul de siguranță publică include aspecte legate de siguranța publică.

(42) Normele referitoare la procedurile administrative nu ar trebui să aibă ca scop armonizarea procedurilor administrative, ci eliminarea regimurilor de autorizare, procedurilor și formalităților excesiv de greoaie care aduc atingere libertății de stabilire și creării de noi întreprinderi de servicii.

(43) Una dintre dificultățile fundamentale cu care se confruntă în special IMM-urile în accesul la activitățile de servicii și în exercitarea acestora este complexitatea, durata și insecuritatea juridică a procedurilor administrative. Din acest motiv, după exemplul unor inițiative de modernizare în ceea ce privește bunele practici administrative la nivel comunitar sau național, este necesar să se stabilească principii de simplificare administrativă, în special prin limitarea obligației autorizării în prealabil la cazurile în care acest lucru este indispensabil și introducerea principiului autorizării tacite de către autoritățile competente după expirarea unui anumit termen. Astfel de acțiuni de modernizare, asigurând cerințele cu privire la transparență și actualizarea informației referitoare la operatori, sunt întreprinse cu scopul de a elimina întârzierile, costurile și efectele disuasive care decurg, de exemplu, din demersurile inutile și excesiv de complexe și greoaie, duplicarea procedurilor, birocrația în prezentarea documentelor, utilizarea arbitrară a competențelor de către autoritățile competente, termene nedeterminate sau excesiv de lungi până la transmiterea unui răspuns, durata limitată a validității autorizațiilor acordate și taxele și sancțiunile disproporționate. Astfel de practici au efecte disuasive deosebit de semnificative asupra prestatorilor care doresc să își dezvolte activitățile în alte state membre și necesită o modernizare coordonată în cadrul unei piețe interne extinse de douăzeci și cinci de state membre.

(44) Statele membre ar trebui să introducă, după caz, formulare armonizate la nivel comunitar, stabilite de către Comisie, care vor fi folosite ca echivalent pentru certificate, atestate sau orice alt document referitor la stabilire.

(45) Pentru a examina nevoia de simplificare a procedurilor și formalităților, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în special, să ia în considerare necesitatea, numărul, riscul de duplicare, costul, claritatea și accesibilitatea, precum și termenele și dificultățile practice pe care acestea le pot genera pentru prestatorul în cauză.

(46) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora în cadrul pieței interne este necesar să se stabilească un obiectiv, comun tuturor statelor membre, de simplificare administrativă și să se stabilească dispoziții cu privire, printre altele, la dreptul la informare, procedurile prin mijloace electronice și stabilirea unui cadru pentru regimurile de autorizare. Alte măsuri adoptate la nivel național în vederea atingerii acestui obiectiv ar putea include reducerea numărului procedurilor și a formalităților aplicabile activităților de servicii și reducerea acestor proceduri și formalități la cele indispensabile pentru atingerea unui obiectiv de interes general și care nu se suprapun în ceea ce privește conținutul sau scopul.

(47) În scopul simplificării administrative, nu ar trebui să fie impuse în mod general cerințe de formă, cum ar fi prezentarea documentelor originale, a unor copii certificate pentru conformitate sau traduceri certificate, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, cum ar fi protecția lucrătorilor, sănătatea publică, protecția mediului sau protecția consumatorilor. Este de asemenea necesar să se asigure că o autorizație permite, în general, accesul la o activitate de servicii pe întreg teritoriul național, sau exercitarea acesteia, în afara cazului în care o nouă autorizație pentru fiecare unitate, de exemplu fiecare nou hipermarket, sau o autorizație limitată la o anumită parte a teritoriului național este justificată în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general.

(48) În vederea simplificării în continuare a procedurilor administrative, este necesar să se asigure că fiecare prestator are un singur interlocutor prin intermediul căruia poate îndeplini toate procedurile și formalitățile (denumit în continuare „ghișeu unic”). Numărul de ghișee unice dintr-un stat membru poate varia în funcție de competențele regionale sau locale sau în funcție de activitățile în cauză. Crearea ghișeelor unice nu ar trebui să afecteze repartizarea atribuțiilor între autoritățile competente din cadrul fiecărui sistem național. În cazul în care există mai multe autorități competente la nivel regional sau local, una dintre acestea poate asigura rolul de ghișeu unic și coordonator. Ghișeele unice pot fi stabilite nu numai de către autoritățile administrative, ci și de către camerele de comerț sau de industrie, sau de către organizațiile profesionale sau organisme private cărora un stat membru decide să le încredințeze această funcție. Ghișeele unice au un rol important în asigurarea asistenței către prestatori, ca autoritate cu competențe directe în eliberarea documentelor necesare pentru a dobândi acces la o activitate de servicii, sau ca intermediar între prestator și autoritățile cu competențe directe.

(49) Taxa care ar putea fi percepută de către ghișeele unice ar trebui să fie proporțională cu costul procedurilor și formalităților pe care acestea le îndeplinesc. Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să încredințeze ghișeelor unice sarcina colectării altor taxe administrative, cum ar fi taxele instanțelor de control.

(50) Este necesar ca prestatorii și beneficiarii serviciilor să aibă acces rapid la anumite tipuri de informații. Fiecare stat membru ar trebui să determine, în cadrul prezentei directive, modul în care prestatorilor și beneficiarilor le este furnizată informația. În special obligația statelor membre de a se asigura că informațiile relevante sunt ușor accesibile pentru prestatori și beneficiari și că pot fi accesate de către public fără ca acesta să întâmpine obstacole poate fi îndeplinită făcând aceste informații accesibile printr-un site internet. Orice informație ar trebui să fie furnizată într-un mod clar, fără ambiguități.

(51) Informațiile furnizate prestatorilor și beneficiarilor de servicii ar trebui să includă, în special, informații privind procedurile și formalitățile, coordonatele autorităților competente, condițiile de acces la registrele publice și baze de date, precum și informații cu privire la căile de atac disponibile și coordonatele asociațiilor și organizațiilor de la care prestatorii și beneficiarii pot primi asistență practică. Obligația autorităților competente de a asigura asistență prestatorilor și beneficiarilor nu ar trebui să includă consiliere juridică în cazuri individuale. Cu toate acestea, ar trebui furnizate informații generale referitoare la modul în care cerințele sunt în general interpretate sau aplicate. Aspecte precum răspunderea în cazul furnizării de informații eronate sau înșelătoare ar trebui să aparțină competenței statelor membre.

(52) Stabilirea, în viitorul apropiat, a unor mijloace electronice de îndeplinire a procedurilor și formalităților este indispensabilă pentru simplificarea administrativă în domeniul activităților de servicii în beneficiul prestatorilor, al beneficiarilor și al autorităților competente. Îndeplinirea acestei obligații de rezultat poate cere modificarea legislației naționale și a altor norme aplicabile serviciilor. Această obligație nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă alte mijloace, pe lângă cele electronice, de a îndeplini aceste proceduri și formalități. Faptul că trebuie să existe posibilitatea îndeplinirii acestor proceduri și formalități de la distanță necesită, în special, ca statele membre să se asigure că acestea pot fi îndeplinite dincolo de frontiere. Obligația de rezultat nu cuprinde proceduri sau formalități care prin natura lor nu pot fi realizate la distanță. În plus, acest lucru nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(53) În vederea acordării unei licențe pentru anumite activități de servicii, autoritatea competentă poate cere un interviu cu solicitantul, pentru a evalua integritatea personală și aptitudinile solicitantului în vederea îndeplinirii serviciului în cauză. În astfel de cazuri, este posibil ca realizarea formalităților prin mijloace electronice să nu fie adecvată.

(54) Accesul la o activitate de servicii ar trebui să fie supus autorizării de către autoritățile competente doar în cazul în care decizia respectivă îndeplinește criteriile de nediscriminare, necesitate și proporționalitate. Aceasta înseamnă, în special, faptul că regimurile de autorizare ar trebui să fie permise numai în cazul în care un control a posteriori nu ar fi eficient din cauza imposibilității constatării a posteriori a deficiențelor serviciilor în cauză, ținându-se seama în mod corespunzător de riscurile și pericolele care ar putea apărea în lipsa unui control a priori. Cu toate acestea, dispozițiile prevăzute de prezenta directivă în acest scop nu pot justifica regimurile de autorizare care sunt interzise de alte instrumente comunitare, cum ar fi Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice [17], sau Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) [18]. Rezultatele procesului evaluării reciproce va face posibilă determinarea, la nivel comunitar, a tipurilor de activități pentru care regimurile de autorizare ar trebui eliminate.

(55) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile după ce acestea au fost eliberate, în cazul în care condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

(56) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția sănătății animale, protecția mediului urban constituie motive imperative de interes general. Astfel de motive imperative ar putea justifica aplicarea regimurilor de autorizare și alte restricții. Cu toate acestea, nici un astfel de regim de autorizare sau restricție nu ar trebui să fie discriminatoriu pe motiv de cetățenie sau naționalitate. În plus, principiile necesității și proporționalității ar trebui să fie întotdeauna respectate.

(57) Dispozițiile prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare ar trebui să se aplice în cazurile în care accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de către operatori necesită o decizie din partea unei autorități competente. Aceasta nu privește deciziile autorităților competente de a crea o entitate publică sau privată pentru prestarea unui anumit serviciu și nici încheierea de contracte de către autoritățile competente pentru prestarea unui anumit serviciu reglementat de normele privind achizițiile publice, având în vedere că prezenta directivă nu are ca obiect normele privind achizițiile publice.

(58) Pentru a facilita accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, este important să se evalueze și să se prezinte un raport asupra regimurilor de autorizare și justificarea acestora. Această obligație de prezentare a unui raport vizează doar existența regimurilor de autorizare și nu criteriile și condițiile de acordare a unei autorizații.

(59) Autorizația ar trebui, în general, să ofere prestatorului acces la activitatea de servicii sau să exercite această activitate pe întreg teritoriul național, cu excepția cazului în care o limită teritorială este justificată printr-un motiv imperativ de interes general. De exemplu, protecția mediului ar putea justifica cerința de a obține o autorizație individuală pentru fiecare instalație de pe teritoriul național. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze competențele regionale sau locale de a acorda autorizații în cadrul statelor membre.

(60) Prezenta directivă și, în special, dispozițiile cu privire la regimurile de autorizare și domeniul de aplicare teritorial al unei autorizații nu ar trebui să aducă atingere repartizării competențelor regionale și locale în cadrul statelor membre, inclusiv autonomiei regionale și locale și utilizării limbilor oficiale.

(61) Dispoziția referitoare la nesuprapunerea condițiilor pentru acordarea unei autorizații nu ar trebui să împiedice statele membre să își aplice propriile condiții prevăzute în regimul de autorizare. Aceasta ar trebui să impună doar ca autoritățile competente, atunci când stabilesc dacă aceste condiții au fost îndeplinite de către solicitant, să ia în considerare condițiile echivalente care sunt deja îndeplinite de către solicitant într-un alt stat membru. Prezenta dispoziție nu ar trebui să impună aplicarea condițiilor de acordare a unei autorizații prevăzute de regimul de autorizare al unui alt stat membru.

(62) În cazul în care numărul de autorizații disponibile pentru o activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau de capacitate tehnică, ar trebui adoptată o procedură de selecție dintre mai mulți potențiali candidați, cu scopul dezvoltării prin libera concurență a calității și condițiilor prestării de servicii disponibile pentru utilizatori. O astfel de procedură ar trebui să ofere garanții de transparență și imparțialitate, iar autorizația astfel acordată nu ar trebui să aibă o durată excesivă, nu ar trebui să poată fi reînnoită în mod automat sau să îi confere alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat recent. În special, durata autorizației acordate ar trebui stabilită în așa fel încât să nu restricționeze sau să limiteze concurența dincolo de ceea ce este necesar pentru ca prestatorul să își poată amortiza costurile de investiții și să realizeze un profit echitabil din capitalul investit. Prezenta dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să limiteze numărul autorizațiilor din alte motive decât cele legate de cantitatea redusă de resurse naturale sau capacitatea tehnică redusă. Aceste autorizații ar trebui, în orice caz, să se acorde respectând celelalte dispoziții ale prezentei directive referitoare la regimurile de autorizare.

(63) În lipsa unor dispoziții diferite, în cazul în care nu se primește un răspuns într-un anumit termen, o autorizație ar trebui să se considere acordată. Cu toate acestea, se pot stabili dispoziții diferite cu privire la anumite activități în cazul în care acest lucru este justificat în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei părți terțe. Astfel de dispoziții pot include norme naționale în conformitate cu care, în absența unui răspuns din partea autorității competente, cererea se consideră respinsă, această respingere putând face obiectul unei acțiuni în fața instanțelor judecătorești.

(64) Pentru a stabili o adevărată piață internă a serviciilor, este necesar să se elimine orice restricții privind libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor care figurează încă în legislațiile anumitor state membre și care sunt incompatibile cu articolele 43 și, respectiv, 49 din tratat. Restricțiile care trebuie interzise afectează în special piața internă a serviciilor și trebuie eliminate în mod sistematic în cel mai scurt timp.

(65) Libertatea de stabilire implică, în special, principiul egalității de tratament, care interzice nu doar discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate, ci și orice discriminare indirectă bazată pe alte criterii, care poate duce la aceleași rezultate. Astfel, accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia într-un stat membru ca activitate principală sau secundară nu ar trebui să se supună unor criterii cum ar fi locul de stabilire, de reședință, de domiciliu sau al prestării principale a activității de servicii. Totuși, aceste criterii nu ar trebui să includă cerințe conform cărora un prestator sau unul dintre angajații acestuia sau un reprezentant trebuie să fie prezent la exercitarea activității, atunci când un motiv imperativ de interes general justifică acest lucru. În plus, un stat membru nu ar trebui să limiteze capacitatea juridică sau capacitatea societăților constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru pe teritoriul căruia se află sediul principal al acestora, de a sta în justiție. În plus, un stat membru nu ar trebui să poată conferi avantaje prestatorilor care au o legătură specială cu un context socio-economic național sau local; acesta nu ar trebui să aibă posibilitatea să limiteze, pe criterii legate de locul de stabilire, libertatea prestatorului de a dobândi, exploata sau înstrăina drepturi și bunuri sau de a avea acces la diferite forme de credit sau de cazare, în măsura în care aceste posibilități sunt utile pentru accesul la activitatea sa sau pentru exercitarea efectivă a acesteia.

(66) Accesul la o activitate sau exercitarea unei activități de servicii pe teritoriul unui stat membru nu ar trebui să facă obiectul unui test economic. Interzicerea testelor economice ca precondiție a acordării autorizației ar trebui să vizeze testele economice în sine, și nu cerințele care sunt justificate în mod obiectiv prin motive imperative de interes general, cum ar fi protecția mediului urban, politica socială sau sănătatea publică. Interdicția nu ar trebui să afecteze exercitarea competențelor autorităților responsabile de aplicarea dreptului concurenței.

(67) În ceea ce privește garanțiile financiare sau asigurările, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca garanțiile financiare solicitate sau asigurările să fie obținute de la o instituție financiară stabilită în statul membru în cauză.

(68) În ceea ce privește înregistrarea prealabilă, interdicția ar trebui să vizeze doar obligația ca prestatorul să fie înregistrat înainte de stabilire pentru o perioadă dată într-un registru ținut în statul membru respectiv.

(69) În vederea coordonării procesului de modernizare a reglementărilor naționale astfel încât să fie în conformitate cu cerințele pieței interne, este necesar să se evalueze anumite cerințe naționale nediscriminatorii, care prin natura lor ar putea restricționa în mod semnificativ sau ar putea chiar împiedica accesul la o activitate sau exercitarea acesteia în temeiul libertății de stabilire. Acest proces de evaluare ar trebui limitat la compatibilitatea acestor cerințe cu criteriile deja stabilite de către Curtea de Justiție în ceea ce privește libertatea de stabilire. Nu ar trebui să vizeze aplicarea dreptului comunitar în materie de concurență. În cazul în care aceste cerințe sunt discriminatorii și nu sunt justificate în mod obiectiv printr-un motiv imperativ de interes general, sau în cazul în care sunt disproporționate, acestea trebuie eliminate sau modificate. Rezultatele acestei evaluări vor fi diferite în funcție de natura activității și a interesului general în cauză. În special, astfel de cerințe ar putea fi justificate în totalitate atunci când urmăresc obiective de politică socială.

(70) În scopul prezentei directive și fără a aduce atingere articolului 16 din tratat, serviciile pot fi considerate servicii de interes economic general numai în cazul în care sunt prestate în cadrul aplicării unei misiuni speciale în interes public încredințată prestatorului de către statul membru în cauză. Această misiune ar trebui atribuită prin unul sau mai multe acte, a căror formă este determinată de către statul membru în cauză și ar trebui să precizeze natura specifică a misiunii atribuite.

(71) Procesul de evaluare reciprocă prevăzut de prezenta directivă nu ar trebui să afecteze libertatea statelor membre de a stabili în legislația proprie un nivel înalt de protecție a interesului general, în special în ceea ce privește obiectivele de politică socială. În plus, este necesar ca procesul de evaluare reciprocă să ia pe deplin în considerare specificitatea serviciilor de interes economic general și a misiunilor speciale încredințate acestora. Aceasta poate justifica anumite restricții asupra libertății de stabilire, în special în cazul în care aceste restricții urmăresc protecția sănătății publice și obiective de politică socială și îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 15 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). De exemplu, în ceea ce privește obligația de a adopta o formă juridică specifică pentru a exercita anumite servicii în domeniul social, Curtea de Justiție a recunoscut deja că poate fi justificată impunerea cerinței ca prestatorul să nu urmărească un scop lucrativ.

(72) Serviciilor de interes economic general li se încredințează misiuni legate de coeziunea socială și teritorială. Îndeplinirea acestor misiuni nu ar trebui împiedicată prin procesul de evaluare prevăzut de această directivă. Cerințele care sunt necesare pentru îndeplinirea unor astfel de misiuni nu ar trebui să fi afectate de acest proces; în același timp, este necesar ca restricțiile nejustificate privind libertatea de stabilire să fie remediate.

(73) Cerințele care trebuie examinate includ normele naționale care, din alte motive decât cele legate de calificările profesionale, rezervă accesul la anumite activități anumitor prestatori. Aceste cerințe includ, de asemenea, și obligația ca un prestator să adopte o anumită formă juridică, în special să fie persoană juridică, o societate de persoane, o entitate fără scop lucrativ sau o societate deținută exclusiv de către persoane fizice și cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți, în special obligația de a deține o sumă minimă de capital pentru anumite activități de servicii sau de a avea o anumită calificare pentru a deține acțiuni sau pentru a administra anumite societăți. Evaluarea compatibilității tarifelor fixe minime și/sau maxime cu libertatea de stabilire vizează doar tarifele impuse de autoritățile competente pentru prestarea anumitor servicii, însă nu vizează, de exemplu, regulile generale de stabilire a prețurilor, cum ar fi prețurile de închiriere a imobilelor.

(74) Procesul de evaluare reciprocă implică faptul că, în perioada de transpunere, statele membre trebuie în primul rând să examineze legislația proprie pentru a stabili dacă oricare dintre cerințele menționate mai sus există în sistemele lor juridice. Până la sfârșitul perioadei de transpunere, statele membre ar trebui să întocmească un raport privind rezultatelor examinării. Fiecare raport se transmite celorlalte state membre și părților interesate. Statele membre își vor prezenta observațiile cu privire la aceste rapoarte în termen de șase luni. În termen de un an de la data transpunerii prezentei directive, Comisia ar trebui să întocmească un raport de sinteză, însoțit, după caz, de propuneri de noi inițiative. În cazul în care este necesar, Comisia, în cooperare cu statele membre, le-ar putea asista în elaborarea unei metode comune.

(75) Faptul că prezenta directivă stabilește un număr de cerințe pe care statele membre trebuie să le elimine sau să le evalueze în perioada de transpunere nu aduce atingere recursului la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva unui stat membru care nu și-a îndeplinit obligațiile care decurg din articolele 43 sau 49 din tratat.

(76) Prezenta directivă nu vizează aplicarea articolelor 28-30 din tratat cu privire la libera circulație a mărfurilor. Restricțiile interzise în temeiul dispoziției cu privire la libertatea de a presta servicii vizează cerințele aplicabile accesului la activitățile de servicii sau exercitării acestora, nu și cerințele aplicabile mărfurilor ca atare.

(77) În cazul în care un operator se deplasează într-un alt stat membru pentru a exercita acolo o activitate de servicii, ar trebui să se facă o distincție între situațiile reglementate prin libertatea de stabilire și cele reglementate, datorită naturii temporare a activităților în cauză, prin libera circulație a serviciilor. În ceea ce privește diferența dintre libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, elementul-cheie este acela de a ști dacă operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciul în cauză. În cazul în care operatorul este stabilit în statul membru în care prestează serviciile, acesta ar trebui să intre în domeniul de aplicare a libertății de stabilire. În cazul în care, dimpotrivă, operatorul nu este stabilit în statul membru în care se prestează serviciul, activitățile sale ar trebui reglementate prin libera circulație a serviciilor. Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că natura temporară a activităților în cauză ar trebui apreciată nu numai în funcție de durata prestării serviciului, ci și în funcție de frecvența, periodicitatea și continuitatea acestuia. Caracterul temporar al activității nu ar trebui să însemne că prestatorul nu se poate dota cu o anumită infrastructură în statul membru în care se prestează serviciul, cum ar fi un birou sau un cabinet, în măsura în care această infrastructură este necesară în scopul prestării serviciului în cauză.

(78) Pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a liberei circulații a serviciilor și faptul că beneficiarii și prestatorii pot beneficia de servicii sau pot presta servicii pe întreg teritoriul Comunității fără a ține seama de frontiere, este necesar să se precizeze în ce măsură cerințele statelor membre în care se prestează serviciul pot fi impuse. Este imperativ să se prevadă ca dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii să nu împiedice statul membru în care se prestează serviciul să își impună, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 alineatul (1) literele (a)-(c), cerințele specifice din motive care țin de ordinea publică și de siguranța publică sau pentru protecția sănătății publice sau a mediului.

(79) Curtea de Justiție a afirmat în mod constant că statele membre își păstrează dreptul de a lua măsuri pentru a-i împiedica pe prestatori să profite în mod abuziv de principiile pieței interne. Abuzurile efectuate de prestatori ar trebui stabilite de la caz la caz.

(80) Este necesar să se garanteze că prestatorii au posibilitatea de a lua cu ei echipamentul care face parte integrantă din prestarea serviciului atunci când se deplasează în alt stat membru cu scopul de a presta servicii. Este important, în special, să se evite cazurile în care serviciile nu au putut fi prestate fără echipament sau situațiile în care prestatorii suportă costuri suplimentare, de exemplu prin închirierea sau achiziționarea de echipamente diferite de cele pe care le folosesc în mod obișnuit sau printr-o deviere semnificativă de la modalitatea obișnuită de desfășurare a activității.

(81) Conceptul de echipament nu include obiecte materiale care sunt furnizate clientului sau care devin parte dintr-un obiect material ca urmare a activității de servicii, cum ar fi materialele de construcții sau piese de schimb, sau obiecte care sunt consumate sau lăsate la fața locului în cursul prestării serviciului, de exemplu combustibili, explozivi, focuri de artificii, pesticide, otrăvuri sau medicamente.

(82) Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice aplicarea de către un stat membru a normelor cu privire la condițiile de angajare. Normele stabilite prin acte cu putere de lege și acte administrative ar trebui, în conformitate cu tratatul, să fie justificate prin motive legate de protecția lucrătorilor și ar trebui să fie nediscriminatorii, necesare și proporționale, astfel cum sunt interpretate de către Curtea de Justiție, și ar trebui să fie în conformitate cu alte acte legislative comunitare aplicabile.

(83) Este necesar să se garanteze că dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu poate fi eliminată decât în domeniile reglementate prin derogări. Derogările sunt necesare pentru a lua în considerare nivelul de integrare a pieței interne sau anumite instrumente comunitare legate de servicii conform cărora un prestator respectă o altă lege decât cea a statului membru în care este stabilit. În afară de aceasta, în mod excepțional, măsurile luate împotriva unui anumit prestator ar trebui, de asemenea, să fie adoptate în cazuri individuale și în anumite condiții procedurale și de fond stricte. În plus, orice restricție a liberei circulații a serviciilor ar trebui permisă în mod excepțional, doar în cazul în care aceasta este în conformitate cu drepturile fundamentale care constituie parte integrantă a principiilor generale de drept înscrise în ordinea juridică comunitară.

(84) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește serviciile poștale ar trebui să vizeze atât activitățile rezervate prestatorului serviciului universal, cât și celelalte servicii poștale.

(85) Derogarea de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește recuperarea judiciară a creanțelor și referirea la un posibil viitor instrument de armonizare ar trebui să vizeze doar accesul la activitățile care constau, în special, în introducerea acțiunilor în instanțe judecătorești în vederea recuperării creanțelor, precum și exercitarea acestor activități.

(86) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze condițiile de muncă și de angajare care, în temeiul Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii [19] se aplică lucrătorilor detașați în vederea prestării unui serviciu pe teritoriul unui alt stat membru. În astfel de cazuri, Directiva 96/71/CE stipulează că prestatorii trebuie să respecte condițiile de angajare în anumite domenii enumerate, aplicabile în statul membru unde se prestează serviciul. Aceste condiții sunt sunt: perioade maxime de lucru și perioade minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale remunerate, nivelul minim de salarizare, inclusiv pentru orele suplimentare, condițiile detașării lucrătorilor, în special protecția lucrătorilor detașați la întreprinderi cu încadrare în muncă temporară, sănătatea, siguranța și igiena muncii, măsuri de protecție în ceea ce privește condițiile de muncă și de angajare a femeilor însărcinate sau a femeilor care au născut de curând, a copiilor și a tinerilor, tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și alte dispoziții cu privire la nediscriminare. Acest lucru nu vizează doar condițiile de muncă și de angajare stabilite prin lege, ci și condițiile stabilite în convenții colective sau sentințe arbitrale care sunt în mod oficial sau de facto declarate aplicabile în sensul Directivei 96/71/CE. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să aplice condițiile de muncă și de angajare în ceea ce privește alte aspecte decât cele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE din motive de ordine publică.

(87) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze nici condițiile de muncă și de angajare în cazurile în care lucrătorul angajat în vederea prestării unui serviciu în afara frontierelor este recrutat în statul membru în care se prestează serviciul. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să afecteze dreptul statului membru în care se prestează serviciul de a determina dacă există o relație de muncă și de a stabili o distincție între lucrători care desfășoară o activitate independentă și salariați, inclusiv „falșii lucrători independenți”. În această privință, caracteristica esențială a unei relații de muncă în sensul articolului 39 din tratat ar trebui să fie faptul că o persoană prestează, pentru o anumită perioadă de timp, servicii pentru o altă persoană și sub îndrumarea acesteia, în schimbul cărora primește o remunerație. Orice activitate pe care o persoană o întreprinde în afara unei relații de subordonare trebuie calificată ca activitate independentă în sensul articolelor 43 și 49 din tratat.

(88) Dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii nu ar trebui să se aplice în cazurile în care, în conformitate cu dreptul comunitar, o activitate este rezervată într-un stat membru pentru o anumită profesie, de exemplu cerințele care rezervă juriștilor prestarea de servicii de consiliere juridică.

(89) Derogarea de la dispoziția privind libertatea de a presta servicii în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor luate în leasing într-un stat membru altul decât cel în care sunt folosite rezultă din jurisprudența Curții de Justiție care a recunoscut că un stat membru poate impune o astfel de obligație în conformitate cu condițiile proporționale în cazul vehiculelor utilizate pe teritoriul său. Această excludere nu include închirierile ocazionale sau temporare.

(90) Relațiile contractuale între prestator și client, precum și cele dintre angajator și salariat nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Legislația aplicabilă în ceea ce privește obligațiile contractuale sau extracontractuale ale prestatorului ar trebui să fie determinate prin normele dreptului internațional privat.

(91) Este necesar ca statele membre să aibă posibilitatea, în mod excepțional și de la caz la caz, să ia măsuri care derogă de la dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii în ceea ce privește un prestator stabilit într-un alt stat membru din motive legate de siguranța serviciilor. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se ia astfel de măsuri doar în absența armonizării la nivel comunitar.

(92) Restricții cu privire la libera circulație a serviciilor contrare prezentei directive pot apărea nu numai din măsuri aplicate prestatorilor, ci și din cauza mai multor bariere în utilizarea serviciilor de către beneficiari, în special consumatori. Prezenta directivă menționează, cu titlu de exemplu, anumite tipuri de restricții aplicate unui beneficiar care dorește să utilizeze un serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta include și cazuri în care beneficiarii unui serviciu au obligația să obțină autorizație de la autoritățile competente sau să facă o declarație către acestea pentru a obține un serviciu de la un prestator stabilit într-un alt stat membru. Aceasta nu vizează regimurile de autorizare generală care se aplică, de asemenea, în cazul utilizării unui serviciu oferit de un prestator stabilit în același stat membru.

(93) Conceptul de ajutor financiar oferit pentru utilizarea unui anumit serviciu nu ar trebui să se aplice schemelor de ajutoare oferite de statele membre în special în domeniul social sau în sectorul cultural, care sunt reglementate prin norme comunitare cu privire la concurență, și nici ajutoarelor financiare generale care nu sunt legate de un anumit serviciu, de exemplu burse de studii sau împrumuturi pentru studenți.

(94) În conformitate cu normele din tratat cu privire la libera circulație a serviciilor, este interzisă discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalite a beneficiarului sau pe motivul reședinței naționale sau locale. Această discriminare ar putea lua forma unei obligații impuse doar resortisanților unui alt stat membru de a furniza documente originale, copii certificate pentru conformitate, un certificat de cetățenie sau naționalitate sau traduceri oficiale ale documentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condiții și prețuri mai avantajoase. Cu toate acestea, interzicerea cerințelor discriminatorii nu ar trebui să împiedice rezervarea avantajelor, în special în ceea ce privește tarifele, pentru anumiți beneficiari, în cazul în care această rezervare se bazează pe criterii legitime și obiective.

(95) Principiul nediscriminării în cadrul pieței interne implică faptul că accesul unui beneficiar, în special al unui consumator, la un serviciu oferit publicului nu poate fi refuzat sau restricționat prin aplicarea unui criteriu inclus în condițiile generale puse la dispoziția publicului, referitor la cetățenia sau naționalitatea beneficiarului sau la locul de reședință al acestuia. Aceasta nu implică faptul că dispoziția, în aceste condiții generale, a unor tarife și condiții diferite pentru prestarea unui serviciu ar constitui o discriminare ilegală, în cazul în care aceste tarife, prețuri și condiții sunt justificate prin motive obiective care pot varia de la o țară la alta, cum ar fi costurile suplimentare care rezultă din distanță sau caracteristicile tehnice ale prestării serviciului, sau condițiile diferite ale pieței, cum ar fi o cerere mai mare sau mai redusă în funcție de sezon, diferitele perioade de vacanță în statele membre și prețurile practicate de către diferiți concurenți sau riscurile suplimentare legate de reglementări diferite de cele din statul membru de stabilire. Aceasta nu implică nici faptul că neprestarea unui serviciu către un consumator din cauza lipsei drepturilor de proprietate intelectuală solicitate pe un anumit teritoriu ar constitui discriminare ilegală.

(96) Printre mijloacele prin care prestatorul poate face ușor accesibilă informația pe care este obligat să o furnizeze beneficiarului, este necesar să se prevadă adresa electronică, inclusiv cea a site-ului internet. În plus, obligația de a face accesibile anumite informații în documentele informative ale prestatorului care prezintă serviciile acestuia în detaliu nu ar trebui să cuprindă comunicările comerciale de natură generală, cum ar fi publicitatea, ci documente care conțin o descriere detaliată a serviciilor propuse, inclusiv documentele de pe site-ul internet.

(97) Este necesar ca prezenta directivă să prevadă anumite norme cu privire la înalta calitate a serviciilor, asigurând în special cerințe cu privire la informații și transparență. Aceste norme ar trebui să se aplice atât în cazul prestării serviciilor transfrontaliere între statele membre, cât și în cazul serviciilor prestate într-un stat membru de către un prestator stabilit în acel stat membru, fără a se impune sarcini care nu sunt necesare asupra IMM-urilor. Acestea nu ar trebui să împiedice în nici un fel statele membre să aplice, în conformitate cu prezenta directivă și cu alte acte legislative comunitare, cerințe calitative suplimentare sau diferite.

(98) Orice operator care prestează servicii care implică un risc direct și deosebit de sănătate, siguranță sau financiar pentru beneficiar sau o terță persoană, trebuie, în principiu, să aibă o asigurare corespunzătoare de răspundere profesională, sau o altă formă de garanție echivalentă sau comparabilă, ceea ce înseamnă, în special, că un astfel de operator ar trebui, în general, să aibă asigurare adecvată pentru serviciile prestate în unul sau mai multe state membre altele decât statul membru de stabilire.

(99) Asigurarea sau garanția ar trebui să fie corespunzătoare cu gradul de risc și cu natura acestuia. În consecință, ar fi necesar ca asigurarea prestatorului să aibă acoperire transfrontalieră doar dacă prestatorul respectiv oferă în mod efectiv servicii în alte state membre. Statele membre nu ar trebui să stabilească norme mai detaliate în ceea ce privește acoperirea asigurării și nici să fixeze, de exemplu, praguri minime pentru suma asigurată sau limite la excluderi de la acoperirea asigurării. Prestatorii și societățile de asigurări ar trebui să mențină flexibilitatea necesară în negocierea polițelor de asigurare adaptate în mod precis gradului de risc și naturii acestuia. În plus, nu este necesar să fie stabilită printr-o dispoziție legislativă o obligație de asigurare adecvată. Este suficient ca o obligație de asigurare să facă parte din normele privind deontologia stabilite de către ordinele profesionale. În cele din urmă, nu ar trebui să existe nici o obligație pentru societățile de asigurări de a acorda asigurări.

(100) Este necesar să se înlăture interdicțiile totale în ceea ce privește comunicările comerciale pentru profesiile reglementate, nu prin eliminarea interdicțiilor asupra conținutului unei comunicări comerciale, ci prin eliminarea acelor interdicții care, în general, interzic pentru o anumită profesie una sau mai multe forme de comunicare comercială, cum ar fi publicitatea prin unul sau mai multe mijloace de comunicare în masă. În ceea ce privește conținutul sau metodele comunicării comerciale, este necesar ca profesioniștii să fie încurajați să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar, în conformitate cu legislația comunitară.

(101) Este necesar și în interesul beneficiarilor, în special al consumatorilor, ca prestatorii să aibă posibilitatea să ofere servicii multidisciplinare și ca restricțiile în această privință să fie limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura imparțialitatea, independența și integritatea profesiilor reglementate. Aceasta nu aduce atingere restricțiilor sau interdicțiilor în ceea ce privește desfășurarea unor activități specifice în scopul asigurării independenței în cazurile în care un stat membru încredințează unui prestator o anumită sarcină, în special în domeniul dezvoltării urbane, și nu ar trebui să afecteze nici aplicarea normelor de concurență.

(102) Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări bazate pe criterii comparabile în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite și prestate beneficiarilor, este important ca informația cu privire la semnificația etichetelor de calitate și a altor mărci distinctive legate de aceste servicii să fie ușor accesibilă. Această obligație cu privire la transparență este deosebit de importantă în domenii precum turismul, în special în industria hotelieră, în care utilizarea sistemelor de clasificare este foarte răspândită. În plus, este necesar să se examineze în ce măsură standardizarea europeană ar putea facilita compatibilitatea și calitatea serviciilor. Standardele Europene sunt elaborate de către organismele europene de standardizare, Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) și Institutul European de Standarde în Telecomunicații (ETSI). După caz, Comisia, în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice [20] și a unor norme cu privire la serviciile societății informaționale, poate da un mandat pentru elaborarea unor standarde specifice europene.

(103) Pentru a rezolva potențialele probleme legate de respectarea hotărârilor judecătorești, este necesar să se prevadă ca statele membre să recunoască garanțiile echivalente depuse la instituții sau organisme, cum ar fi băncile, societățile de asigurări sau prestatori de alte servicii financiare stabiliți într-un alt stat membru.

(104) Dezvoltarea unei rețele a autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre, care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, completează cooperarea prevăzută de prezenta directivă. Aplicarea legislației cu privire la protecția consumatorilor în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește noile practici de marketing și vânzări, precum și nevoia de a elimina anumite obstacole specifice în calea cooperării în acest domeniu, necesită un grad mai mare de cooperare între statele membre. În special este necesar ca în acest sector să se garanteze că statele membre impun încetarea practicilor ilegale de către operatori pe teritoriile lor care vizează consumatori dintr-un alt stat membru.

(105) Cooperarea administrativă este esențială pentru funcționarea corectă a pieței interne a serviciilor. Lipsa de cooperare între statele membre duce la proliferarea normelor aplicabile prestatorilor sau dublarea controalelor pentru activitățile transfrontaliere și poate fi, de asemenea, folosită de către agenți economici incorecți în scopul evitării controlului sau pentru a eluda dispozițiile naționale aplicabile serviciilor. În consecință, este necesar să se prevadă obligații clare și constrângătoare din punct de vedere juridic pentru ca statele membre să coopereze în mod eficient.

(106) În sensul capitolului cu privire la cooperarea administrativă, „controlul” ar trebui să cuprindă activități precum supravegherea și stabilirea faptelor, rezolvarea problemelor, punerea în executare și aplicarea sancțiunilor, precum și activitățile ulterioare care decurg din acestea.

(107) În împrejurări normale, asistența reciprocă ar trebui să aibă loc direct între autoritățile competente. Punctelor de contact desemnate de către statele membre ar trebui să li se solicite să faciliteze acest proces doar în cazul în care se întâlnesc dificultăți, de exemplu în cazul în care se solicită asistență pentru identificarea autorității competente în cauză.

(108) Anumite obligații de asistență reciprocă ar trebui să se aplice în toate aspectele reglementate de prezenta directivă, inclusiv cele referitoare la cazurile în care un prestator se stabilește într-un alt stat membru. Alte obligații de asistență reciprocă ar trebui aplicate doar în cazul prestării de servicii transfrontaliere, în care se aplică dispoziția privind libertatea de a presta servicii. O altă serie de obligații ar trebui să se aplice în toate cazurile de prestări de servicii transfrontaliere, inclusiv în sectoarele nereglementate prin dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii. Prestarea de servicii transfrontaliere ar trebui să includă cazuri în care serviciile sunt prestate la distanță și în care beneficiarul se deplasează în statul membru de stabilire al prestatorului pentru a beneficia de servicii.

(109) În cazurile în care un prestator se mută temporar într-un stat membru altul decât statul membru de stabilire, sunt necesare dispoziții cu privire la asistența reciprocă între cele două state membre, în așa fel încât primul să poată efectua controale, inspecții și anchete la cererea statului membru de stabilire sau să efectueze astfel de controale din proprie inițiativă în cazul în care acestea sunt doar constatări factuale.

(110) Nu ar trebui să fie posibil ca statele membre să eludeze normele stabilite de prezenta directivă, inclusiv dispoziția cu privire la libertatea de a presta servicii prin efectuarea unor controale, inspecții și investigații discriminatorii și disproporționate.

(111) Dispozițiile prezentei directive cu privire la schimbul de informații referitoare la buna reputație a prestatorilor nu ar trebui să împiedice inițiativele în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, în special în ceea ce privește schimbul de informații între autoritățile responsabile de aplicarea legii din statele membre și în ceea ce privește cazierul judiciar.

(112) Cooperarea între statele membre necesită un sistem computerizat de informații operațional pentru ca autoritățile competente să poată identifica cu ușurință interlocutorii din alte state membre și să comunice într-o manieră eficientă.

(113) Este necesar să se prevadă ca statele membre, în cooperare cu Comisia, să încurajeze părțile interesate să elaboreze coduri de conduită la nivel comunitar cu scopul, în special, de a promova calitatea serviciilor și luând în considerare specificul fiecărei profesii. Aceste coduri de conduită ar trebui să respecte dreptul Comunitar, în special dreptul concurenței. Acestea ar trebui să fie compatibile cu normele deontologice profesionale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic în statele membre.

(114) Statele membre ar trebui să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale. Aceste coduri de conduită ar trebui să includă, în funcție de specificul fiecărei profesii, norme pentru comunicările comerciale referitoare la profesiile reglementate, precum și norme de deontologie profesională ale profesiilor reglementate care au ca scop, în special, asigurarea independenței, imparțialității și a păstrării secretului profesional. În plus, condițiile de exercitare a activităților agenților imobiliari ar trebui incluse în astfel de coduri de conduită. Statele membre ar trebui să ia măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele, organismele și asociațiile profesionale să pună în practică la nivel național codurile de conduită adoptate la nivel comunitar.

(115) Codurile de conduită la nivel comunitar sunt adoptate pentru a stabili norme minime de conduită și completează cerințele juridice ale statelor membre. Acestea nu împiedică statele membre, în conformitate cu legislația comunitară, să ia măsuri legislative mai stricte, și nu împiedică ordinele profesionale naționale să ofere o mai mare protecție în codurile lor de conduită naționale.

(116) Deoarece obiectivele prezentei directive și anume, eliminarea barierelor în calea libertății de stabilire a prestatorilor în statele membre și în calea libertății de a presta servicii între statele membre nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, din cauza dimensiunilor acțiunii, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(117) Dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei [21].

(118) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare [22], statele membre sunt încurajate să elaboreze pentru ele și în interesul Comunității tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, corespondența dintre directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta directivă stabilește dispoziții generale pentru facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a serviciilor, menținând totodată un nivel ridicat al calității serviciilor.

(2) Prezenta directivă nu are ca obiect liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate organismelor publice sau private, și nici privatizarea organismelor publice prestatoare de servicii.

(3) Prezenta directivă nu are ca obiect eliminarea monopolurilor care prestează servicii și nici ajutoarele acordate de statele membre în baza normelor comunitare în materie de concurență.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a defini, în conformitate cu legislația comunitară, ceea ce consideră servicii de interes economic general, felul în care ar trebui să fie aceste servicii organizate și finanțate în conformitate cu normele referitoare la ajutoarele de stat sau obligațiile specifice pe care trebuie să îndeplinească acestea.

(4) Prezenta directivă nu afectează măsurile luate la nivel comunitar sau național în conformitate cu dreptul comunitar în scopul protejării sau promovării diversității culturale sau lingvistice sau a pluralismului mijloacelor de comunicare în masă.

(5) Prezenta directivă nu afectează normele de drept penal ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libertatea de a presta servicii prin aplicarea unor dispoziții de drept penal care reglementează sau afectează în mod specific accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia eludând normele prevăzute de prezenta directivă.

(6) Prezenta directivă nu afectează legislația muncii, adică nici una dintre dispozițiile legale sau contractuale cu privire la condițiile de angajare, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relațiile dintre angajatori și lucrători pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislația națională, respectând legislația comunitară. Prezenta directivă nu afectează nici legislația în materie de securitate socială a statelor membre.

(7) Prezenta directivă nu afectează exercitarea drepturilor fundamentale astfel cum sunt recunoscute în statele membre și în legislația comunitară. Aceasta nu afectează nici dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale respectând legislația comunitară.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică serviciilor furnizate de prestatori stabiliți într-un stat membru.

(2) Prezenta directivă nu se aplică pentru următoarele activități:

(a) servicii neeconomice de interes general;

(b) servicii financiare, cum ar fi serviciile bancare, de credit, asigurări și reasigurări, pensii ocupaționale și personale, valori mobiliare, fonduri de investiții, plăți și consultanță pentru investiții, inclusiv serviciile menționate în anexa I la Directiva 2006/48/CE;

(c) serviciile și rețelele de comunicații electronice, precum și resursele și serviciile asociate, în ceea ce privește domeniile reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE, 2002/22/CE și 2002/58/CE;

(d) serviciile în domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare care intră în domeniul de aplicare a titlului V din tratat;

(e) serviciile agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

(f) servicii de îngrijire a sănătății, fie că sunt sau nu asigurate în cadrul unor unități de îngrijire a sănătății și indiferent de modul în care sunt organizate și finanțate la nivel național sau dacă sunt de natură publică sau privată;

(g) servicii audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producție, distribuție și transmisie, precum și serviciile de radiodifuziune;

(h) activitățile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară în jocuri de noroc, inclusiv loterie, jocuri de cazinou și tranzacții referitoare la pariuri;

(i) activități care sunt asociate exercitării autorității publice astfel cum se stabilește la articolul 45 din tratat;

(j) servicii sociale cu privire la locuințele sociale, servicii privind îngrijirea copiilor și ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate în nevoie în mod permanent sau temporar, care sunt prestate de către stat, de către prestatori mandatați de stat sau de organizații de caritate recunoscute de stat;

(k) servicii de securitate privată;

(l) servicii prestate de notari și executori judecătorești numiți de autoritățile publice.

(3) Prezenta directivă nu se aplică în domeniul impozitării.

Articolul 3

Relația cu alte dispoziții ale dreptului comunitar

(1) În cazul în care dispozițiile prezentei directive sunt în conflict cu o dispoziție a unui alt act comunitar care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispoziția celuilalt act comunitar prevalează și se aplică acestor sectoare sau profesii specifice. Acestea includ:

(a) Directiva 96/71/CE;

(b) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(c) Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune [23];

(d) Directiva 2005/36/CE.

(2) Prezenta directivă nu vizează norme ale dreptului internațional privat, în special norme care reglementează legislația aplicabilă obligațiilor contractuale și extracontractuale, inclusiv cele care garantează consumatorilor protecția oferită acestora prin normele de protecție a consumatorilor din legislația cu privire la consumatori în vigoare în statul lor membru.

(3) Statele membre aplică dispozițiile prezentei directive în conformitate cu normele din tratat cu privire la dreptul de stabilire și la libera circulație a serviciilor.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, menționată la articolul 50 din tratat;

2. „prestator” înseamnă orice persoană fizică resortisant al unui stat membru sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru care oferă sau prestează un serviciu;

3. „beneficiar” înseamnă orice persoană fizică resortisant a unui stat membru sau care beneficiază de drepturi care îi sunt conferite prin acte comunitare, sau orice persoană juridică menționată la articolul 48 din tratat, stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale sau non-profesionale utilizează sau dorește să utilizeze un serviciu;

4. „stat membru de stabilire” înseamnă statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul serviciului în cauză;

5. „stabilire” înseamnă exercitarea efectivă de către prestator a unei activități economice prevăzute la articolul 43 din tratat, pentru o perioadă nedeterminată și cu ajutorul unei infrastructuri stabile de unde activitatea de prestare de servicii este asigurată în mod efectiv;

6. „regim de autorizare” înseamnă orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul să facă demersuri pe lângă autoritatea competentă în scopul obținerii unei decizii formale sau a unei decizii implicite referitoare la accesul la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia;

7. „cerință” înseamnă orice obligație, interdicție, condiție sau limită prevăzută în actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre sau care rezultă din jurisprudență, practici administrative, normele ordinelor profesionale sau normele colective ale asociațiilor profesionale sau ale altor organizații profesionale adoptate în exercitarea autonomiei lor juridice; normele stabilite prin convenții colective negociate de către partenerii sociali nu sunt în sine considerate cerințe în sensul prezentei directive;

8. „motive imperative de interes general” înseamnă motive astfel recunoscute în jurisprudența Curții de Justiție, inclusiv următoarele motive: ordinea publică; siguranța publică; sănătate publică; păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; loialitatea tranzacțiilor comerciale; combaterea fraudei; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; conservarea patrimoniului național istoric și artistic; obiective de politică socială și de politică culturală;

9. „autoritate competentă” înseamnă orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control sau de reglementare în ceea ce privește activitățile de servicii, în special autoritățile administrative, incluzând instanțele judecătorești acționând în această calitate, ordinele profesionale și asociațiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea autonomiei lor juridice, reglementează în mod colectiv accesul la activitățile de servicii sau exercitarea acestora;

10. „stat membru în care se prestează serviciul” înseamnă statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

11. „profesie reglementată” înseamnă orice activitate profesională sau ansamblu de activități profesionale, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;

12. „comunicare comercială” înseamnă orice formă de comunicare făcută în scopul promovării directe sau indirecte a bunurilor, serviciilor sau imaginii unei întreprinderi, organizații sau persoane implicate într-o activitate comercială, industrială sau meșteșugărească sau care practică o profesie reglementată. Nu constituie în sine comunicări comerciale următoarele:

(a) informațiile care facilitează accesul direct la activitatea întreprinderii, organizației sau persoanei, incluzând, în special, un nume de domeniu sau o adresă electronică;

(b) comunicări legate de bunuri, servicii sau imaginea întreprinderii, organizației sau persoanei compilate într-o manieră independentă, în special atunci când sunt prestate fără a se urmări un scop financiar.

CAPITOLUL II

SIMPLIFICARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 5

Simplificarea procedurilor

(1) Statele membre examinează procedurile și formalitățile aplicabile accesului la o activitate de servicii și exercitării acesteia. În cazul în care procedurile și formalitățile examinate în temeiul prezentului alineat nu sunt suficient de simple, statele membre le simplifică.

(2) Comisia poate să stabilească formulare armonizate la nivel comunitar în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2). Aceste formulare sunt echivalente cu certificatele, atestările și orice alte documente solicitate unui prestator.

(3) În cazul în care statele membre solicită ca prestatorul sau beneficiarul să prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi că o cerință a fost îndeplinită, acestea acceptă orice document dintr-un alt stat membru întocmit într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerința respectivă este îndeplinită. Acestea nu pot solicita un document de la un alt stat membru în original, în copie certificată pentru conformitate sau traducere certificată, cu excepția cazurilor prevăzute de alte instrumente comunitare sau în cazul în care o astfel de cerință este justificată printr-un motiv imperativ de interes general, inclusiv ordinea și siguranța publică.

Primul paragraf nu afectează dreptul statelor membre de a solicita traduceri necertificate ale unor documente în una dintre limbile lor oficiale.

(4) Alineatul (3) nu se aplică documentelor menționate la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 50 din Directiva 2005/36/CE, la articolul 45 alineatul (3) și la articolele 46, 49 și 50 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii [24], la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea [25], în prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților [26], sau în a unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui alt stat [27].

Articolul 6

Ghișee unice

(1) Statele membre se asigură că este posibil ca prestatorii să îndeplinească, prin intermediul ghișeelor unice, următoarele proceduri și formalități:

(a) toate procedurile și formalitățile necesare pentru accesul la activitățile de servicii ale acestuia, în special toate declarațiile, notificările sau cererile necesare pentru obținerea autorizării de la autoritățile competente, inclusiv cererile de înscriere într-un registru, într-un rol sau într-o bază de date sau într-un ordin sau într-o asociație profesională;

(b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii.

(2) Stabilirea ghișeelor unice nu aduce atingere repartizării funcțiilor și competențelor între autorități în cadrul sistemelor naționale.

Articolul 7

Dreptul la informare

(1) Statele membre se asigură că următoarele informații sunt ușor accesibile prestatorilor și beneficiarilor prin intermediul ghișeelor unice:

(a) cerințele aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriul lor, în special acele cerințe cu privire la procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la activitățile de servicii și pentru a le exercita;

(b) coordonatele autorităților competente, necesare în vederea contactării directe a acestora, inclusiv coordonatele autorităților responsabile în materie de exercitare a activităților de servicii;

(c) mijloacele și condițiile de acces la registrele și bazele de date publice cu privire la prestatori și servicii;

(d) căile de atac care sunt în general disponibile în cazul unui litigiu între autoritățile competente și prestator sau beneficiar, sau între un prestator și un beneficiar, sau între prestatori;

(e) coordonatele asociațiilor și organizațiilor, altele decât autoritățile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obține asistență practică.

(2) Statele membre garantează prestatorilor și beneficiarilor posibilitatea de a primi, la cerere, asistență din partea autorităților competente constând în informații asupra modului în care sunt în general interpretate și aplicate cerințele menționate la alineatul (1) litera (a). După caz, această consiliere include un ghid simplu explicativ. Informațiile se furnizează într-un limbaj clar și inteligibil.

(3) Statele membre se asigură că informațiile și asistența menționate la alineatele (1) și (2) sunt furnizate într-o manieră clară și neambiguă, că sunt ușor accesibile de la distanță prin mijloace electronice și că sunt actualizate.

(4) Statele membre se asigură că ghișeele unice și autoritățile competente răspund în cel mai scurt timp oricărei cereri de informații sau asistență menționate la alineatele (1) și (2) și, în cazurile în care cererea este eronată sau nefondată, informează solicitantul în consecință în cel mai scurt termen.

(5) Statele membre și Comisia iau măsuri adiacente pentru a încuraja ghișeele unice să facă astfel încât informațiile prevăzute la prezentul articol să fie disponibile în alte limbi comunitare. Această dispoziție nu aduce atingere legislației statelor membre cu privire la utilizarea limbilor.

(6) Obligația autorităților competente de a asista prestatorii și beneficiarii nu impune acestor autorități să furnizeze consiliere juridică în cazuri individuale, ci vizează doar informații generale asupra modului în care cerințele sunt, în mod obișnuit, interpretate sau aplicate.

Articolul 8

Proceduri prin mijloace electronice

(1) Statele membre se asigură că toate procedurile și formalitățile cu privire la accesul la o activitate de servicii pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic competent și al autorităților competente.

(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul controlului spațiilor unde se prestează serviciul sau a echipamentului utilizat de către prestator sau în cazul examinării fizice a capacității sau a integrității personale a prestatorului sau a personalului său responsabil.

(3) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă normele de aplicare a alineatului (1) al prezentului articol cu scopul de a facilita interoperabilitatea sistemelor de informații și utilizarea procedurilor prin mijloace electronice între statele membre, luând în considerare standardele comune elaborate la nivel comunitar.

CAPITOLUL III

LIBERTATE DE STABILIRE PENTRU PRESTATORI

SECȚIUNEA 1

Autorizații

Articolul 9

Regimuri de autorizare

(1) Statele membre nu impun ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să se supună unui regim de autorizare decât în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) regimul de autorizare nu este discriminatoriu în ceea ce îl privește pe prestatorul în cauză;

(b) nevoia de un regim de autorizare se justifică printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puțin restrictivă, în special din cauză că un control a posteriori ar avea loc prea târziu pentru a fi în mod real eficient.

(2) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică regimurile lor de autorizare și motivează compatibilitatea acestora cu alineatul (1) al prezentului articol.

(3) Prezenta secțiune nu se aplică aspectelor regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte instrumente comunitare.

Articolul 10

Condiții de acordare a autorizației

(1) Regimurile de autorizare au la bază criterii care îngrădesc exercitarea competenței de apreciere a autorităților competente, pentru ca aceasta să nu fie utilizată într-o manieră arbitrară.

(2) Criteriile menționate la alineatul (1) sunt:

(a) nediscriminatorii;

(b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționale cu acel obiectiv de interes general;

(d) clare și lipsite de ambiguități;

(e) obiective;

(f) făcute publice în prealabil;

(g) transparente și accesibile.

(3) Condițiile de acordare a autorizației pentru o nouă stabilire nu trebuie să se suprapună cu cerințele și controalele echivalente sau comparabile în esență în ceea ce privește scopul lor, la care prestatorul este supus deja într-un alt stat membru sau în același stat membru. Punctele de legătură menționate la articolul 28 alineatul (2) și prestatorul sprijină autoritatea competentă prin furnizarea oricăror informații necesare cu privire la aceste cerințe.

(4) Autorizația trebuie să permită prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activități pe teritoriul național, inclusiv prin înființarea de agenții, filiale, sucursale, birouri, cu excepția cazului în care o autorizație individuală acordată fiecărei stabiliri sau o limitare a autorizației la o anumită parte a teritoriului este justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(5) Autorizația se acordă de îndată ce se stabilește, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condițiile de autorizare.

(6) Cu excepția cazului acordării unei autorizații, orice decizie a autorităților competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizații, trebuie să fie motivată corespunzător și să poată face obiectul unei căi de atac în instanțele judecătorești sau alte instanțe de atac.

(7) Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competențelor la nivel local sau regional ale autorităților din statele membre care acordă autorizații.

Articolul 11

Durata autorizației

(1) O autorizație nu este acordată unui prestator pe o durată limitată, cu excepția cazurilor următoare:

(a) autorizația se reînnoiește automat sau se supune doar îndeplinirii continue a cerințelor;

(b) numărul autorizațiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes public

sau

(c) o durată limitată de autorizare poate fi justificată printr-un motiv imperativ de interes general.

(2) Alineatul (1) nu vizează termenul maxim în care prestatorul trebuie să își înceapă efectiv activitatea după obținerea autorizației.

(3) Statele membre solicită unui prestator să informeze ghișeul unic competent prevăzut la articolul 6 cu privire la următoarele schimbări:

(a) constituirea de filiale ale căror activități intră în domeniul de aplicare a regimului de autorizare;

(b) schimbări ale situației acestuia, în urma cărora condițiile de acordare a autorizației nu mai sunt îndeplinite.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității statelor membre de a retrage autorizațiile atunci când condițiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 12

Selecția dintre mai mulți candidați

(1) În cazul în care numărul autorizațiilor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantității reduse de resurse naturale sau din cauza capacității tehnice reduse, statele membre aplică o procedură de selecție potențialilor candidați care oferă garanții depline în ceea ce privește imparțialitatea și transparența, incluzând, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfășurării și încheierii procedurii.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1), autorizația se acordă pentru o durată limitată corespunzătoare și nu poate fi reînnoită automat și nici nu poate oferi alte avantaje prestatorului a cărui autorizație a expirat sau oricărei persoane care are o relație deosebită cu prestatorul în cauză.

(3) Sub rezerva alineatului (1) și a articolelor 9 și 10, statele membre pot ține cont, atunci când se stabilesc normele pentru procedura de selecție, de considerente de sănătate publică, de obiective de politică socială, de sănătatea și siguranța angajaților sau a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, de protecția mediului, de protejarea patrimoniului cultural și de alte motive imperative de interes public, în conformitate cu legislația comunitară.

Articolul 13

Proceduri de autorizare

(1) Procedurile de autorizare și formalitățile trebuie să fie clare, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv și imparțial.

(2) Procedurile și formalitățile de autorizare nu trebuie să fie disuasive și nici să complice sau să întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Acestea trebuie să fie ușor accesibile și orice taxe care pot decurge pentru solicitanți din cererea lor trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costul procedurilor de autorizare în cauză și să nu depășească costul procedurilor.

(3) Procedurile și formalitățile de autorizare trebuie să ofere solicitanților garanția că cererea lor va fi prelucrată în cel mai scurt termen și, în orice caz, într-un termen rezonabil fixat și făcut public în avans. Termenul se calculează începând din momentul în care toate documentele au fost furnizate. Atunci când acest lucru este justificat prin complexitatea problemei, termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o durată limitată. Prelungirea termenului, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivată în mod corespunzător și notificată solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.

(4) În lipsa unui răspuns în termenul stabilit sau în termenul prelungit în conformitate cu alineatul (3) autorizația se consideră acordată. Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru se justifică prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terțe părți.

(5) Toate cererile de autorizare fac obiectul unei confirmări de primire în cel mai scurt termen. Confirmarea de primire trebuie să precizeze următoarele:

(a) termenul menționat la alineatul (3);

(b) căile de atac disponibile;

(c) după caz, mențiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, autorizația se consideră acordată.

(6) În cazul unei cereri incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite documentele suplimentare, precum și cu privire la posibilele consecințe asupra termenului menționat la alineatul (3).

(7) În cazul în care o cerere este respinsă deoarece nu corespunde procedurilor și formalităților solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în cel mai scurt termen.

SECȚIUNEA 2

Cerințe interzise sau supuse evaluării

Articolul 14

Cerințe interzise

Statele membre nu condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de oricare din următoarele cerințe:

1. cerințe discriminatorii bazate direct sau indirect pe cetățenie, sau, în cazul societăților, pe situarea sediului social, incluzând, în special:

(a) cerința de cetățenie pentru prestator, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului;

(b) cerința ca prestatorul, personalul acestuia, persoanele care dețin capital social sau membrii organelor de administrare sau de supraveghere ale prestatorului să aibă reședința pe teritoriul respectiv;

2. interdicția de a fi stabilit în mai mult de un stat membru sau de a fi înscris în registre sau în ordine sau asociații profesionale din mai mult de un stat membru;

3. restricții la libertatea unui prestator de a alege între a se stabili cu titlu principal sau secundar, în special obligația prestatorului de a se stabili cu titlu principal pe teritoriul acestora, sau restricții la libertatea de a alege între stabilirea sub formă de agenție, de sucursală sau de filială;

4. condiții de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul este deja stabilit, cu excepția condițiilor de reciprocitate prevăzute de instrumentele comunitare în ceea ce privește energia;

5. aplicarea de la caz la caz a unui test economic care constă în supunerea acordării autorizației dovezii existenței unei nevoi economice sau a unei cereri a pieței, unei evaluări a efectelor economice potențiale sau curente a activității, sau unei evaluări a adecvării activității în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de autoritățile competente; această interdicție nu se referă la cerințele de planificare care nu vizează obiective economice, ci țin de motive imperative de interes general;

6. intervenția directă sau indirectă a operatorilor concurenți, inclusiv în cadrul organismelor consultative, în acordarea autorizațiilor sau în adoptarea altor decizii ale autorităților competente, cu excepția ordinelor și asociațiilor profesionale sau a altor organizații în calitate de autoritate competentă; această interdicție nu vizează consultarea organizațiilor precum camere de comerț sau parteneri sociali în alte aspecte decât cererile individuale de autorizare, sau o consultare a publicului larg;

7. obligația de a constitui sau participa la o garanție financiară sau de a încheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul lor. Aceasta nu aduce atingere posibilității statelor membre de a solicita asigurare sau garanții financiare în sine și nici cerințele referitoare la participarea la un fond colectiv de compensare, de exemplu pentru membrii ordinelor sau organizațiilor profesionale;

8. obligația de a fi înscris în prealabil, pentru o anumită perioadă, în registrele ținute pe teritoriul acestora sau de a fi exercitat în prealabil acea activitate pentru o anumită perioadă pe teritoriul acestora.

Articolul 15

Cerințe care trebuie evaluate

(1) Statele membre examinează dacă în cadrul sistemului lor juridic se impune oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2) și se asigură că oricare astfel de cerințe sunt compatibile cu condițiile stabilite la alineatul (3). Statele membre își adaptează actele cu putere de lege și actele administrative în așa fel încât acestea să fie compatibile cu aceste condiții.

(2) Statele membre examinează dacă sistemul lor juridic condiționează accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de oricare dintre următoarele cerințe nediscriminatorii:

(a) restricții cantitative sau teritoriale, în special sub forma limitărilor stabilite în funcție de populație sau a unei distanțe geografice minime între prestatori;

(b) obligația unui prestator de a adopta o formă juridică specifică;

(c) cerințe referitoare la deținerea capitalului unei societăți;

(d) altele cerințe decât cele care privesc domenii reglementate de Directiva 2005/36/CE sau prevăzute în alte instrumente comunitare, care rezervă accesul la activitatea de servicii în cauză pentru anumiți prestatori în temeiul specificului activității;

(e) interdicția de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul aceluiași stat;

(f) cerințe care stabilesc un număr minim de salariați;

(g) tarife obligatorii minime și/sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul;

(h) obligația prestatorului de a oferi alte servicii specifice împreună cu serviciul său.

(3) Statele membre verifică dacă cerințele menționate la alineatul (2) îndeplinesc următoarele condiții:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie direct sau indirect discriminatorii în funcție de cetățenie sau naționalitate sau, în ceea ce privește societățile, în funcție de situarea sediului social;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit; acestea nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit și nu trebuie să fie posibilă înlocuirea acestor cerințe cu alte măsuri mai puțin restrictive care permit atingerea aceluiași rezultat.

(4) Alineatele (1), (2) și (3) se aplică legislației în domeniul serviciilor de interes economic general doar în măsura în care aplicarea acestor alineate nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată.

(5) În raportul de evaluare reciprocă prevăzut la articolul 39 alineatul (1), statele membre menționează următoarele:

(a) cerințele pe care intenționează să le mențină și motivele pentru care acestea consideră că sunt conforme cu condițiile stabilite la alineatul (3);

(b) cerințele care au fost eliminate sau simplificate.

(6) Începând cu 28 decembrie 2006, statele membre nu introduc nici o cerință nouă de tipul celor menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care cerința respectivă îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (3).

(7) Comisiei îi sunt notificate de statele membre orice noi acte cu putere de lege și acte administrative care stabilesc cerințe dintre cele menționatate la alineatul (6), împreună cu motivele legate de acele cerințe. Comisia comunică dispozițiile în cauză celorlalte state membre. Notificarea nu împiedică statele membre să adopte dispozițiile în cauză.

În termen de 3 luni de la primirea notificării, Comisia examinează compatibilitatea noilor dispoziții cu legislația comunitară și, după caz, adoptă o decizie prin care solicită statului membru în cauză să renunțe la adoptarea acestora sau să le elimine.

Notificarea unui proiect legislativ național în concordanță cu Directiva 98/34/CE îndeplinește obligația de notificare prevăzută de prezenta directivă.

CAPITOLUL IV

LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR

SECȚIUNEA 1

Libertatea de a presta servicii și derogările aferente

Articolul 16

Libertatea de a presta servicii

(1) Statele membre respectă dreptul prestatorilor de a furniza servicii într-un stat membru altul decât cel în care sunt stabiliți.

Statele membre în care este prestat serviciul asigură accesul liber la o activitate de servicii și libera exercitare a acesteia pe teritoriul lor.

Statele membre nu pot condiționa accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de îndeplinirea oricăror cerințe care nu respectă următoarele principii:

(a) nediscriminare: cerințele nu trebuie să fie, direct sau indirect, discriminatorii pe motiv de cetățenie sau, în ceea ce privește persoanele juridice, pe motivul privind statul membru în care sunt stabilite;

(b) necesitate: cerințele trebuie să fie justificate prin motive de ordine publică, de siguranță publică, de sănătate publică sau de protecție a mediului;

(c) proporționalitate: cerințele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

(2) Statele membre nu pot să restrângă libertatea de a presta servicii în cazul unui prestator stabilit într-un alt stat membru impunând una dintre cerințele următoare:

(a) obligația prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor;

(b) obligația prestatorului de a obține o autorizație din partea autorităților competente, inclusiv înscrierea într-un registru sau într-un ordin sau asociație profesională pe teritoriul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta directivă sau de alte instrumente comunitare;

(c) interdicția pentru prestator de a se dota cu o anumită formă sau tip de infrastructură pe teritoriul lor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatorul pentru a oferi serviciul în cauză;

(d) aplicarea unui regim contractual special între prestator și beneficiar care împiedică sau restricționează prestarea de servicii în mod independent;

(e) obligația prestatorului de a avea un document de identitate emis de către autoritățile lor competente specific pentru exercitarea unei activități de servicii;

(f) cerințele, cu excepția celor necesare pentru sănătatea și siguranța muncii, care afectează utilizarea echipamentului și materialelor care fac parte integrantă din serviciul prestat;

(g) restricții asupra libertății de a presta servicii menționate la articolul 19.

(3) Prezentele dispoziții nu împiedică statul membru în care se deplasează prestatorul să impună cerințe în ceea ce privește o activitate de servicii în cazul în care acestea sunt justificate din motive de ordine publică, siguranță publică, sănătate publică sau protecția mediului, în conformitate cu alineatul (1). De asemenea, statul membru în cauză nu este împiedicat să aplice, în conformitate cu dreptul comunitar, propriile norme în ceea ce privește condițiile de angajare, inclusiv cele stabilite în convențiile colective.

(4) Până la 28 decembrie 2011, Comisia, în urma consultării statelor membre și a partenerilor sociali la nivel comunitar, înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport asupra aplicării prezentului articol, în care se va lua în calcul necesitatea propunerii unor măsuri de armonizare privind activitățile de servicii reglementate de prezenta directivă.

Articolul 17

Derogări suplimentare de la libertatea de a presta servicii

Articolul 16 nu se aplică:

1. serviciilor de interes economic general prestate într-un alt stat membru, printre care:

(a) în sectorul poștal, serviciile reglementate prin Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului [28];

(b) în sectorul electricității, serviciile reglementate prin Directiva 2003/54/CE [29] a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice;

(c) în sectorul gazelor, serviciile reglementate prin Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale [30];

(d) serviciilor de distribuire și alimentare cu apă și serviciilor de tratare a apelor uzate;

(e) serviciilor de tratare a deșeurilor;

2. domeniilor reglementate prin Directiva 96/71/CE;

3. domeniilor reglementate prin Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [31];

4. domeniilor reglementate prin Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați [32];

5. activității de recuperare judiciară a datoriilor;

6. domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE și nici cerințelor din statul membru unde se prestează serviciul care rezervă o activitate unei anumite profesii;

7. domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

8. în ceea ce privește formalitățile administrative referitoare la libera circulație a persoanelor și reședința acestora, domeniilor reglementate prin dispozițiile Directivei 2004/38/CE care stabilește formalități administrative pe care beneficiarii trebuie să le întreprindă la autoritățile competente ale statului membru în care este furnizat serviciul;

9. în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care se deplasează într-un alt stat membru în contextul prestării unui serviciu, posibilitatea ca statele membre să solicite viză sau permis de ședere pentru resortisanți din țări terțe cărora nu li se aplică regimul de recunoaștere reciprocă prevăzut la articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune [33] sau posibilitatea de a obliga resortisanții din țările terțe de a se prezenta la autoritățile competente din statul membru în care este furnizat serviciul la momentul intrării acestora pe teritoriul său la o dată ulterioară;

10. în ceea ce privește transportul de deșeuri, domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană [34];

11. drepturilor de autor și drepturilor conexe, drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare [35] și prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date [36], precum și drepturilor de proprietate industrială;

12. actelor care, prin lege, necesită intervenția unui notar;

13. domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate [37];

14. înmatriculării vehiculelor luate în leasing într-un alt stat membru;

15. dispozițiilor privind obligațiile contractuale și extracontractuale, inclusiv forma contractelor, determinată în conformitate cu normele dreptului privat internațional.

Articolul 18

Derogări în cazuri individuale

(1) Prin derogare de la articolul 16 și doar în împrejurări excepționale, un stat membru poate să ia, împotriva unui prestator stabilit într-un alt stat membru, măsuri cu privire la siguranța serviciilor.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) pot fi adoptate doar în cazul în care se respectă procedura de asistență reciprocă stabilită la articolul 35 și sunt îndeplinite condițiile următoare:

(a) dispozițiile naționale în conformitate cu care se adoptă măsura nu au făcut obiectul armonizării comunitare în domeniul siguranței serviciilor;

(b) măsurile prevăd un nivel mai înalt de protecție a beneficiarului decât s-ar prevedea într-o măsură adoptată de statul membru de stabilire în conformitate cu dispozițiile sale naționale;

(c) statul membru de stabilire nu adoptă nici o măsură sau adoptă măsuri insuficiente în comparație cu cele menționate la articolul 35 alineatul (2);

(d) măsurile sunt proporționale.

(3) Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor stabilite în instrumentele comunitare care garantează libertatea de a presta servicii sau care permit derogări de la aceasta.

SECȚIUNEA 2

Drepturile beneficiarilor de servicii

Articolul 19

Restricții interzise

Statele membre nu pot impune unui beneficiar cerințe care restricționează utilizarea unui serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru, în special cerințele următoare:

(a) obligația de a obține autorizație de la autoritățile competente ale acestora sau de a face o declarație către acestea;

(b) limite discriminatorii în acordarea asistenței financiare pe motiv că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru sau din motive care țin de situarea locului unde se prestează serviciul.

Articolul 20

Nediscriminare

(1) Statul membru se asigură că beneficiarul nu este supus unor cerințe discriminatorii bazate pe cetățenie ori naționalitate sau pe locul de reședință ori sediul acestuia.

(2) Statele membre se asigură că condițiile generale de acces la un serviciu care sunt puse la dispoziția publicului de către prestator nu conțin condiții discriminatorii referitoare la cetățenie ori naționalitate sau locul de reședință ori sediul beneficiarului, însă fără a aduce atingere posibilității prevederii unor diferențe între condițiile de acces în cazul în care acele diferențe sunt justificate în mod direct prin criterii obiective.

Articolul 21

Asistență acordată beneficiarilor

(1) Statele membre se asigură că beneficiarii pot să obțină în statul membru în care își au reședința sau sediul social următoarele informații:

(a) informații generale cu privire la cerințele aplicabile în alte state membre în ceea ce privește accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora, în special cele cu privire la protecția consumatorilor;

(b) informații generale cu privire la căile de atac disponibile în cazul unui litigiu între un prestator și un beneficiar;

(c) detaliile de contact ale asociațiilor și organizațiilor, inclusiv centrele din Rețeaua de centre europene ale consumatorilor, de la care prestatorii sau beneficiarii pot primi asistență practică.

După caz, consilierea din partea autorităților competente include un ghid simplu explicativ. Informațiile și asistența se furnizează într-o manieră clară și neambiguă, sunt ușor accesibile de la distanță, inclusiv prin mijloace electronice și sunt actualizate.

(2) Statele membre pot să încredințeze sarcina menționată la alineatul (1) ghișeelor unice sau oricărui organism, cum ar fi centrele Rețelei de centre europene ale consumatorilor, asociațiilor de consumatori sau Centrelor Euro Info.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre numele și detaliile de contact ale organismelor desemnate. Comisia le transmite tuturor statelor membre.

(3) În vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la alineatele (1) și (2), organismul sesizat de către beneficiar contactează, în cazul în care este necesar, organismul competent al statului membru în cauză. Acesta din urmă transmite informațiile solicitate în cel mai scurt termen organismului solicitant, care înaintează informațiile beneficiarului. Statele membre se asigură că aceste organisme își acordă asistență reciprocă și adoptă toate măsurile necesare pentru o cooperare eficientă. Împreună cu Comisia, statele membre stabilesc normele practice necesare în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(4) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), adoptă dispoziții de aplicare a alineatelor (1), (2) și (3) ale prezentului articol, specificând mecanismele tehnice pentru schimbul de informații între organismele diferitelor state membre și, în special, interoperabilitatea sistemelor de informații, luând în considerare standardele comune.

CAPITOUL V

CALITATEA SERVICIILOR

Articolul 22

Informații cu privire la prestatori și la serviciile acestora

(1) Statele membre se asigură că prestatorii pun următoarele informații la dispoziția beneficiarilor:

(a) numele sau denumirea prestatorului, statutul și forma sa juridică, adresa geografică unde este stabilit și date care să permită contactarea rapidă a acestuia și comunicarea directă cu acesta, după caz, prin mijloace electronice;

(b) în cazul în care prestatorul este înscris într-un registru de comerț sau un alt registru public similar, numele acelui registru și numărul de înregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente în acel registru;

(c) în cazul în care activitatea este supusă unui regim de autorizare, datele autorității competente sau ale ghișeului unic;

(d) în cazul în care prestatorul exercită o activitate care este supusă TVA, numărul de identificare menționat la articolul 22 alineatul (1) din cea de-a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare [38];

(e) în cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este înscris, titlul profesional și statul membru în care a fost acordat acest titlu;

(f) condițiile și clauzele generale, dacă există, utilizate de către prestator;

(g) clauze contractuale, dacă există, utilizate de către prestator cu privire la legislația aplicabilă contractului și/sau instanțele judecătorești competente;

(h) existența unei garanții post-vânzare neimpuse prin legislație;

(i) prețul serviciului în cazul în care prețul este stabilit în prealabil de către prestator pentru un anumit tip de serviciu;

(j) principalele caracteristici ale serviciilor în cazul în care acestea nu reies deja din context;

(k) asigurarea sau garanțiile menționate la articolul 23 alineatul (1) și, în special, detaliile de contact ale asigurătorului sau ale garantului și acoperirea teritorială.

(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1), la alegerea prestatorului:

(a) sunt comunicate de către prestator din proprie inițiativă;

(b) sunt ușor accesibile pentru beneficiar în locul prestării serviciului sau al încheierii contractului;

(c) pot fi accesate cu ușurință de către beneficiar prin mijloace electronice printr-o adresă oferită de către prestator;

(d) apar în orice documente de informare oferite beneficiarului de către prestator care alcătuiesc o descriere detaliată a serviciului prestat.

(3) Statele membre se asigură că, la cererea beneficiarului, prestatorii oferă următoarele informații suplimentare:

(a) prețul serviciului, în cazul în care acesta nu este stabilit în prealabil de către prestator, sau, dacă nu poate fi comunicat un preț exact, o metodă de calcul a prețului astfel încât acesta să poată fi verificat de către beneficiar sau un deviz suficient de detaliat;

(b) în ceea ce privește profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile în statul membru de stabilire și mijloacele prin care se poate obține accesul la acestea;

(c) informații cu privire la activitățile multidisciplinare și parteneriatele acestora care sunt legate de serviciul în cauză și cu privire la măsurile luate pentru a evita conflictele de interese. Aceste informații se includ în orice document informativ în care prestatorii oferă o descriere detaliată a serviciilor lor;

(d) orice coduri de conduită cărora le este supus prestatorul și adresele la care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice, specificând limba în care este scrisă versiunea disponibilă;

(e) în cazul în care un prestator este supus unui cod de conduită sau este membru al unei asociații profesionale sau al unui organism profesional care prevede recurgerea la mijloace extrajudiciare de soluționare a litigiilor, informații în această privință. Prestatorul trebuie să indice mijloacele de acces la informațiile detaliate cu privire la caracteristicile și condițiile de utilizare ale mijloacelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

(4) Statele membre se asigură că informațiile pe care trebuie să le ofere un prestator în conformitate cu prezentul capitol sunt puse la dispoziție sau comunicate în mod clar și neambiguu și în timp util înainte de încheierea contractului sau, în absența unui contract scris, înainte de prestarea serviciului.

(5) Cerințele de informare stabilite în prezentul capitol se adaugă cerințelor deja prevăzute de legislația comunitară și nu împiedică statele membre să impună cerințe de informare suplimentare aplicabile prestatorilor stabiliți pe teritoriile acestora.

(6) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să precizeze conținutul informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (3) din prezentul articol în conformitate cu specificul anumitor activități și poate să precizeze normele practice de aplicare a alineatului (2) din prezentul alineat.

Articolul 23

Asigurări și garanții profesionale

(1) Statele membre pot prevedea că prestatorii ale căror servicii prezintă un risc direct și specific pentru sănătatea și siguranța beneficiarului sau a unei terțe persoane sau pentru securitatea financiară a beneficiarului încheie o asigurare de răspundere profesională corespunzătoare naturii și gradului de risc sau oferă o garanție sau un acord similar echivalent sau comparabil în esență în ceea ce privește scopul acestuia.

(2) Atunci când un prestator se stabilește pe teritoriul lor, statele membre nu pot să solicite o asigurare de răspundere profesională sau o garanție de la prestator în cazul în care acesta este deja acoperit de o garanție care este echivalentă sau comparabilă în esență în ceea ce privește scopul acesteia și acoperirea pe care o oferă în privința riscului asigurat, a sumei asigurate sau a plafonului garanției, precum și posibile excluderi de la acoperire, într-un alt stat membru în care prestatorul este deja stabilit. În cazul în care echivalența este doar parțială, statele membre pot să solicite o garanție suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu sunt deja acoperite.

În cazul în care un stat membru impune unui prestator stabilit pe teritoriul său să încheie o asigurare de răspundere profesională sau să ofere o altă garanție, statul membru respectiv acceptă ca mijloace suficiente de probă atestările de acoperire a asigurării eliberate de instituțiile de credit și asigurătorii stabiliți în alte state membre.

(3) Alineatele (1) și (2) nu afectează asigurările profesionale sau sistemele de garanții prevăzute în alte instrumente comunitare.

(4) Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), Comisia, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 40 alineatul (2), poate să stabilească o listă de servicii care prezintă caracteristicile menționate la alineatul (1) al prezentului articol. Comisia, de asemenea, în conformitate cu procedurile menționate la articolul 40 alineatul (3), poate adopta măsuri cu scopul de a modifica elementele neesențiale ale prezentei directive completând această directivă, prin stabilirea de criterii comune pentru a defini caracterul corespunzător, față de natura și gradul de risc, al asigurării sau garanțiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(5) În sensul prezentului articol:

– „risc direct și special” înseamnă un risc care decurge direct din prestarea serviciului;

– „sănătatea și siguranța” înseamnă, referitor la un beneficiar sau o terță persoană, prevenirea decesului sau a unei vătămări corporale grave;

– „securitatea financiară” înseamnă, referitor la un beneficiar prevenirea unor pierderi importante în bani sau din valoarea unui bun;

– „asigurare de răspundere profesională” înseamnă o asigurare încheiată de un prestator în vederea răspunderii potențiale față de beneficiari și, după caz, terțe părți, decurgând din prestarea serviciului.

Articolul 24

Comunicările comerciale ale profesiilor reglementate

(1) Statele membre elimină toate interdicțiile totale cu privire la comunicările comerciale ale profesiilor reglementate.

(2) Statele membre asigură că normele profesionale sunt respectate în comunicările comerciale ale profesiilor reglementate, în conformitate cu legislația comunitară referitoare, în special, la independența, demnitatea și integritatea profesiei, precum și la păstrarea secretului profesional conform specificului fiecărei profesii. Normele profesionale cu privire la comunicările comerciale trebuie să fie nediscriminatorii, justificate printr-un motiv imperativ de interes general și proporționale.

Articolul 25

Activități multidisciplinare

(1) Statele membre asigură că prestatorii nu sunt supuși unor cerințe care îi obligă să exercite o anumită activitate specifică în mod exclusiv, sau care limitează exercitarea în comun sau în parteneriate de activități diferite.

Cu toate acestea, următorii prestatori pot fi supuși unor astfel de cerințe:

(a) profesiile reglementate, în măsura în care este justificat pentru a garanta respectarea normelor care reglementează etica și conduita profesională, care variază în funcție de specificul fiecărei profesii, și în măsura în care este necesar pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora;

(b) prestatorii de servicii de certificare, acreditare, monitorizare tehnică, servicii de testare sau încercare, în măsura în care este justificat pentru a asigura independența și imparțialitatea acestora.

(2) În cazul în care sunt autorizate activități multidisciplinare între prestatorii menționați la alineatul (1) literele (a) și (b), statele membre asigură următoarele:

(a) prevenirea conflictelor de interese și a incompatibilităților între anumite activități;

(b) garantarea independenței și a imparțialității cerute de anumite activități;

(c) normele care reglementează etica și conduita profesională pentru diferite activități sunt compatibile între ele, în special în ceea ce privește secretul profesional.

(3) În raportul menționat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică ce prestatori se supun cerințelor stabilite la alineatul (1) al prezentului articol, conținutul acestor cerințe și motivele pentru care acestea le consideră justificate.

Articolul 26

Politica de calitate a serviciilor

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a-i încuraja pe prestatori să acționeze voluntar pentru a asigura calitatea prestării serviciilor, în special prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:

(a) certificare sau evaluare a activității lor de către organisme independente sau acreditate;

(b) elaborarea propriei lor carte a calității sau participarea la carte ale calității sau etichete de calitate elaborate de către organismele profesionale la nivel comunitar.

(2) Statele membre asigură că informația cu privire la semnificația anumitor etichete și criteriile după care se aplică etichetele și alte mărci ale calității referitoare la servicii pot fi accesate ușor de către prestatori și beneficiari.

(3) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja ordinele profesionale, precum și camerele de comerț, asociațiile meșteșugărești și asociațiile de consumatori de pe teritoriul lor să coopereze la nivel comunitar pentru a promova calitatea prestării serviciilor, în special prin facilitarea evaluării competenței unui prestator.

(4) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru încurajarea dezvoltării evaluărilor independente, în special de către asociațiile de consumatori, în ceea ce privește calitatea și defectele prestării serviciilor și, în special, dezvoltarea la nivel comunitar a unor încercări și testări comparative și comunicarea rezultatelor.

(5) Statele membre, în cooperare cu Comisia, încurajează dezvoltarea unor standarde europene voluntare, cu scopul de a facilita compatibilitatea între serviciile oferite de către prestatori din diferite state membre, informarea beneficiarului și calitatea serviciilor.

Articolul 27

Soluționarea litigiilor

(1) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii furnizează detalii de contact, în special o adresă poștală, un număr de fax sau adresă e-mail și un număr de telefon la care toți beneficiarii, inclusiv cei care au reședința sau sediul social într-un alt stat membru, le pot adresa o reclamație sau o solicitare de informații în legătură cu serviciul prestat. Prestatorii pun la dispoziție adresa legală în cazul în care aceasta nu este adresa obișnuită pentru corespondență.

Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii răspund reclamațiilor menționate la primul paragraf în cel mai scurt termen posibil și fac dovadă de diligență pentru a găsi o soluție satisfăcătoare.

(2) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii sunt obligați să demonstreze respectarea obligațiilor stabilite în prezenta directivă în ceea ce privește furnizarea de informații și că informațiile sunt exacte.

(3) În cazul în care se cere o garanție financiară pentru executarea unei hotărâri judecătorești, statele membre recunosc o garanție echivalentă constituită la o instituție de credit sau la un asigurător stabilit într-un alt stat membru. Astfel de instituții de credit trebuie să fie autorizate într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2006/48/CE și astfel de asigurători trebuie să fie autorizați, în conformitate, după caz, cu prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă [39] și cu Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață [40].

(4) Statele membre iau măsurile generale necesare pentru a asigura că prestatorii care sunt supuși unui cod de conduită sau sunt membri ai unei asociații sau ai unui organism profesional care prevede recurgerea la metode extrajudiciare de soluționare a litigiilor îi informează pe beneficiari în această privință și menționează acest lucru în orice document în care sunt prezentate serviciile lor în detaliu, indicând în ce mod se poate obține accesul la informațiile detaliate asupra caracteristicilor și condițiilor de utilizare a unui astfel de mecanism.

CAPITOLUL VI

COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 28

Asistența reciprocă – obligații generale

(1) Statele membre își acordă asistență reciprocă și adoptă măsuri de cooperare eficientă pentru a asigura controlul prestatorilor și al serviciilor pe care le prestează.

(2) În sensul prezentului capitol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre și Comisiei. Comisia publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură.

(3) Cererile de informare și cererile de efectuare a unor verificări, inspecții și investigații în temeiul prezentului capitol se motivează în mod corespunzător, precizând, în primul rând, motivul cererii. Informațiile schimbate se utilizează numai în scopul pentru care au fost cerute

(4) În cazul primirii unei cereri de asistență din partea autorităților competente dintr-un alt stat membru, statele membre se asigură că prestatorii stabiliți pe teritoriul lor transmit autorităților lor competente toate informațiile necesare pentru controlul activității lor în conformitate cu legislația lor națională.

(5) În cazul unor dificultăți privind îndeplinirea unei cereri de informare sau în efectuarea de verificări, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează rapid statul membru solicitant în vederea găsirii unei soluții.

(6) Statele membre furnizează informațiile cerute de către alte state membre sau de către Comisie prin mijloace electronice și în cel mai scurt termen.

(7) Statele membre asigură că registrele în care prestatorii sunt înscriși și care pot fi consultate de către autoritățile competente pe teritoriul lor, pot fi, de asemenea, consultate în aceleași condiții de către autoritățile competente echivalente ale celorlalte state membre.

(8) Statele membre comunică Comisiei informații cu privire la cazuri în care alte state membre nu își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsurile adecvate, inclusiv procedurile prevăzute la articolul 226 din tratat, pentru a asigura că statele membre în cauză își îndeplinesc obligația de asistență reciprocă. Comisia informează periodic statele membre în legătură cu funcționarea dispozițiilor cu privire la asistența reciprocă.

Articolul 29

Asistența reciprocă – obligații generale pentru statul membru de stabilire

(1) În ceea ce îi privește pe prestatorii care oferă servicii într-un alt stat membru, statul membru de stabilire furnizează informații cu privire la prestatorii stabiliți pe teritoriul său, atunci când acest lucru i se solicită de către alt stat membru și, în special, confirmă că un prestator este stabilit pe teritoriul acestuia și, că potrivit informațiilor sale, nu își exercită activitățile în mod ilegal.

(2) Statul membru de stabilire efectuează verificările, inspecțiile și investigațiile cerute de un alt stat membru și îl informează pe acesta cu privire la rezultate și, după caz, cu privire la măsurile luate. În acest scop, autoritățile competente acționează în limitele competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii unui alt stat membru.

(3) În momentul în care ia cunoștință de un comportament sau de acte precise ale unui prestator stabilit pe teritoriul său, care prestează servicii în alte state membre care, potrivit informațiilor sale, ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului, statul membru de stabilire informează toate celelalte state membre și Comisia în cel mai scurt termen.

Articolul 30

Controlul de către statul membru de stabilire în cazul deplasării temporare a unui prestator într-un alt stat membru

(1) În ceea ce privește cazurile care nu intră sub incidența articolului 31 alineatul (1), statul membru de stabilire asigură că respectarea cerințelor lui este controlată în conformitate cu atribuțiile de control prevăzute în legislația sa națională, în special prin măsuri de control la locul de stabilire al prestatorului.

(2) Statul membru de stabilire nu se abține să adopte măsuri de control sau de punere în executare pe teritoriul său pe motiv că serviciul a fost prestat sau a cauzat prejudicii într-un alt stat membru.

(3) Obligația stabilită la alineatul (1) nu implică pentru statul membru de stabilire efectuarea de verificări și controale factuale pe teritoriul statului membru unde se prestează serviciul. Astfel de verificări și controale se efectuează de către autoritățile statului membru unde operează temporar prestatorul la cererea autorităților statului membru de stabilire, în conformitate cu articolul 31.

Articolul 31

Controlul de către statul membru în care se prestează serviciul în cazul deplasării temporare a prestatorului

(1) În ceea ce privește cerințele naționale care pot fi impuse în temeiul articolelor 16 și 17, statul membru în care se prestează serviciu este responsabil de controlul activității prestatorului pe teritoriul său. În conformitate cu legislația comunitară, statul membru în care se prestează serviciul:

(a) ia toate măsurile necesare pentru a asigura că prestatorul îndeplinește cerințele legate de accesul la activitatea respectivă și de exercitarea acesteia;

(b) efectuează verificări, inspecții și investigații necesare pentru controlul serviciului prestat.

(2) În ceea ce privește cerințele altele decât cele menționate la alineatul (1), în cazul în care un prestator se deplasează temporar într-un alt stat membru pentru a presta un serviciu fără a fi stabilit acolo, autoritățile competente ale statului respectiv participă la controlul prestatorului în conformitate cu alineatele (3) și (4).

(3) La cererea statului membru de stabilire, autoritățile competente ale statului membru în care se prestează serviciul efectuează toate verificările, inspecțiile și investigațiile necesare pentru a asigura un control efectiv de către statul membru de stabilire. Autoritățile competente acționează în limita competențelor care le sunt conferite în statul lor membru. Autoritățile competente pot decide cu privire la măsurile cele mai potrivite care trebuie luate în fiecare caz individual pentru a răspunde cererii statului membru de stabilire.

(4) Din proprie inițiativă, autoritățile competente ale statului membru unde este prestat serviciul pot efectua verificări, inspecții și investigații la fața locului, cu condiția ca acele verificări, inspecții și investigații să nu fie discriminatorii, să nu fie motivate de faptul că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru și să fie proporționate.

Articolul 32

Mecanism de alertă

(1) În cazul în care unui stat membru i se aduc la cunoștință acte sau împrejurări grave și precise referitoare la o activitate de servicii care ar putea cauza un prejudiciu grav sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului pe teritoriul său sau pe teritoriul altor state membre, statul membru respectiv informează cu privire la aceasta statul membru de stabilire, celelalte state membre în cauză și Comisia în cel mai scurt termen.

(2) Comisia promovează și participă la instituirea unei rețele europene a autorităților din statele membre în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).

(3) Comisia adoptă și actualizează cu regularitate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2) norme detaliate cu privire la administrarea rețelei menționate la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 33

Informații cu privire la buna reputație a prestatorilor

(1) Statele membre comunică, la cererea unei autorități competente din alt stat membru, informații în conformitate cu legislația lor națională cu privire la acțiunile disciplinare sau administrative sau la sancțiunile penale și decizii referitoare la insolvabilitate sau bancrută frauduloasă luate de autoritățile competente împotriva unui prestator care privesc în mod direct competența prestatorului sau fiabilitatea profesională. Statul membru care comunică informațiile îl informează pe prestator în această privință.

O cerere în temeiul primului alineat trebuie să fie motivată în mod corespunzător, în special în ceea ce privește motivul cererii de informare.

(2) Sancțiunile și acțiunile referitoare la alineatul (1) se comunică doar dacă a fost luată o decizie definitivă. În ceea ce privește alte decizii executorii menționate la alineatul (1), statul membru care comunică informațiile specifică dacă o anumită decizie este definitivă sau s-a introdus o cale de atac împotriva acesteia. În acest caz statul membru în cauză ar trebui să indice data la care se așteaptă pronunțarea hotărârii asupra căii de atac.

În plus, statul membru specifică dispozițiile de drept intern în temeiul cărora prestatorul a fost condamnat sau sancționat.

(3) Punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) trebuie să respecte normele cu privire la protecția datelor cu caracter personal și drepturile garantate persoanelor condamnate sau sancționate în statele membre în cauză, inclusiv în cazul ordinelor profesionale. Orice informație publică în acest sens trebuie să fie accesibilă consumatorilor.

Articolul 34

Măsuri adiacente

(1) Comisia, în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre, luând în considerare sistemele de informații existente.

(2) Statele membre, cu asistența Comisiei, adoptă măsuri adiacente pentru facilitarea schimbului de funcționari însărcinați cu punerea în aplicare a asistenței reciproce și formarea acestor funcționari, inclusiv formarea lingvistică și în informatică.

(3) Comisia evaluează necesitatea stabilirii unui program multianual în vederea organizării schimburilor de funcționari și a formării menționate.

Articolul 35

Asistența reciprocă în cazul derogărilor individuale

(1) În cazul în care un stat membru intenționează să adopte o măsură în conformitate cu articolul 18, procedura stabilită la alineatele (2)-(6) din prezentul articol se aplică fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor prealabile și actelor îndeplinite în cadrul unei cercetări penale.

(2) Statul membru menționat la alineatul (1) solicită statului membru de stabilire să adopte măsuri împotriva prestatorului respectiv, oferind toate informațiile relevante cu privire la serviciul în cauză și la împrejurările cazului.

Statul membru de stabilire verifică în cel mai scurt termen dacă prestatorul operează în mod legal și verifică faptele care se află la originea cererii. Acesta informează statul membru solicitant în cel mai scurt termen în legătură cu măsurile adoptate sau avute în vedere sau, după caz, motivele pentru care nu a luat nici o măsură.

(3) În urma comunicării de către statul membru de stabilire după cum se prevede la al doilea paragraf din alineatul (2), statul membru solicitant adresează o notificare Comisiei și statului membru de stabilire în legătură cu intenția sa de a adopta măsuri, indicând următoarele:

(a) motivele pentru care consideră că măsurile adoptate sau avute în vedere de statul membru de stabilire sunt neadecvate;

(b) motivele pentru care consideră că măsurile pe care intenționează să le adopte îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 18.

(4) Măsurile nu pot fi adoptate decât după un termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alineatul (3).

(5) Fără a aduce atingere posibilității pentru un stat membru solicitant să adopte măsurile în cauză după expirarea termenului stabilit la alineatul (4), Comisia, în cel mai scurt termen, examinează compatibilitatea cu legislația comunitară a măsurilor notificate.

În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că măsura este incompatibilă cu legislația comunitară, aceasta adoptă o decizie, solicitând statului membru în cauză să se abțină să adopte măsurile propuse sau să suspende urgent măsurile în cauză.

(6) În caz de urgență, un stat membru care intenționează să adopte o măsură poate deroga de la alineatele (2), (3) și (4). În astfel de cazuri, măsurile se notifică în cel mai scurt termen Comisiei și statului membru de stabilire, indicând motivele pentru care statul membru consideră că există urgență.

Articolul 36

Dispoziții de aplicare

În conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (3), Comisia adoptă dispozițiile de aplicare care au ca obiect modificarea elementelor neesențiale din prezentul capitol completându-l prin stabilirea termenelor prevăzute la articolele 28 și 35. Comisia adoptă, de asemenea, în conformitate cu procedura menționată la articolul 40 alineatul (2), normele metodologice pentru schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre și, în special, dispozițiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații.

CAPITOLUL VII

PROGRAMUL DE CONVERGENȚĂ

Articolul 37

Coduri de conduită la nivel comunitar

(1) Statele membre, în cooperare cu Comisia, iau măsuri adiacente pentru a încuraja elaborarea la nivel comunitar, în special de către ordinele, organismele și asociațiile profesionale, a unor coduri de conduită care să faciliteze prestarea de servicii sau stabilirea unui prestator într-un alt stat membru, în conformitate cu legislația comunitară.

(2) Statele membre asigură ca aceste coduri de conduită menționate la alineatul (1) să fie accesibile la distanță prin mijloace electronice.

Articolul 38

Armonizare suplimentară

Comisia evaluează, până la 28 decembrie 2010, posibilitatea prezentării unor propuneri de instrumente de armonizare privind următoarele sectoare:

(a) accesul la activități de recuperare judiciară a datoriilor;

(b) servicii de securitate privată și transport de bani și obiecte de valoare.

Articolul 39

Evaluare reciprocă

(1) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei, conținând informațiile specificate în următoarele dispoziții:

(a) articolul 9 alineatul (2), cu privire la regimurile de autorizare;

(b) articolul 15 alineatul (5), cu privire la cerințele care trebuie evaluate;

(c) articolul 25 alineatul (3), cu privire la activitățile multidisciplinare.

(2) Comisia înaintează rapoartele prevăzute la alineatul (1) statelor membre, care în termen de șase luni de la primirea acestora își prezintă observațiile asupra fiecăruia dintre rapoarte. În același termen Comisia consultă părțile interesate cu privire la aceste rapoarte.

(3) Comisia prezintă rapoartele și observațiile statelor membre comitetului menționat la articolul 40 alineatul (1), care poate face observații.

(4) Având în vedere observațiile menționate la alineatele (2) și (3), Comisia, până la 28 decembrie 2010, prezintă un raport de sinteză Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri pentru inițiative suplimentare.

(5) Până la 28 decembrie 2009, statele membre prezintă un raport Comisiei cu privire la cerințele naționale a căror aplicare ar putea intra sub incidența articolului 16 alineatul (1) al treilea paragraf și a alineatului (3) prima teză, indicând motivele pentru care consideră că aplicarea acelor cerințe îndeplinește criteriile menționate la articolul 16 alineatul (1) paragraful al treilea și alineatul (3) prima teză.

Statele membre transmit apoi Comisiei orice modificări ale cerințelor lor, inclusiv cerințe noi, după cum s-a menționat mai sus, însoțite de motivele acestora.

Comisia comunică cerințele astfel transmise celorlalte state membre. Această transmitere nu împiedică adoptarea de către statele membre a dispozițiilor în cauză. Comisia furnizează o dată pe an analize și orientări cu privire la aplicarea acestor dispoziții în contextul prezentei directive.

Articolul 40

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din decizia menționată.

Articolul 41

Clauza de revizuire

Până la data de 28 decembrie 2011 și din trei în trei ani după acea dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport complet asupra aplicării prezentei directive. Acest raport, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4), are ca obiect în special aplicarea articolului 16. Acesta examinează, de asemenea, necesitatea unor măsuri suplimentare pentru aspectele excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive. Acesta este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a prezentei directive în vederea realizării pieței interne pentru servicii.

Articolul 42

Modificarea Directivei 98/27/CE

În anexa la Directiva 98/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor [41] se adaugă următorul punct:

„13. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).”

Articolul 43

Protecția datelor cu caracter personal

Implementarea și aplicarea prezentei directive și, în special, dispozițiile cu privire la control respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE și Directiva 2002/58/CE.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 44

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 28 decembrie 2009.

Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 46

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. Borrell Fontelles

Pentru Consiliu

Președintele

M. Pekkarinen

[1] JO C 221, 8.9.2005, p. 113.

[2] JO C 43, 18.2.2005, p. 18.

[3] Avizul Parlamentului European din 16 februarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 24 iulie 2006 (JO C 270 E, 7.11.2006, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 15 noiembrie 2006. Decizia Consiliului din 11 decembrie 2006.

[4] JO L 177, 30.6.2006, p. 1.

[5] JO L 108, 24.4.2002, p. 7.

[6] JO L 108, 24.4.2002, p. 21.

[7] JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

[8] JO L 108, 24.4.2002, p. 51.

[9] JO L 201, 31.7.2002, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/24/EC (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).

[10] JO L 149, 5.7.1971, p. 2. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 629/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 1).

[11] JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

[12] JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

[13] JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Directiva 2005/29/CE.

[14] JO L 16, 23.1.2004, p. 44.

[15] JO L 124, 20.5.2003, p. 1.

[16] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[17] JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[18] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[19] JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[20] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[21] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/EC (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[22] JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

[23] JO L 298, 17.10.1989, p. 23. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 202, 30.7.1997, p. 60).

[24] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2083/2005 al Comisiei (JO L 333, 20.12.2005, p. 28).

[25] JO L 77, 14.3.1998, p. 36. Directivă astfel cum a fost modificată prin Actul de aderare din 2003.

[26] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 221, 4.9.2003, p. 13).

[27] JO L 395, 30.12.1989, p. 36.

[28] JO L 15, 21.1.1998, p. 14. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[29] JO L 176, 15.7.2003, p. 37. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/653/CE a Comisiei (JO L 270, 29.9.2006, p. 72).

[30] JO L 176, 15.7.2003, p. 57.

[31] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

[32] JO L 78, 26.3.1977, p. 17. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

[33] JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție astfel cum a fost modificată ulima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1160/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 18).

[34] JO L 30, 6.2.1993, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).

[35] JO L 24, 27.1.1987, p. 36.

[36] JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

[37] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.

[38] JO L 145, 13.6.1977, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/18/CE (JO L 51, 22.2.2006, p. 12).

[39] JO L 228, 16.8.1973, p. 3. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 323, 9.12.2005, p. 1).

[40] JO L 345, 19.12.2002, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/68/CE.

[41] JO L 166, 11.6.1998, p. 51. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/29/CE

Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi

12/08/2011

Anre a publicat pe site www.anre.ro revizia 2 a Regulamentul de organizare si functionare a oietei certificatelor verzi din 11.08.2011

Aveti mai jos textul integral inclusiv anexele acestui ordin

 

Ordin 22_Rev 2_11 august_2011

Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2011

06/08/2011

NOU -Examen Toamna 2011

  

ANUNT

In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

ANRE organizeaza, in perioada 25.07.2011 – 19.12.2011,  sesiunea de Toamna 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

25 – iulie – 2011 Publicarea anuntului
22 – august 02 – septembrie -2011 Inscrierea candidatilor
02 – septembrie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
26 – septembrie-2011 Nominalizarea centrelor de examinare
14 – octombrie -2011 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul
17 – octombrie – 21 – octombrie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
24 – octombrie – 2011 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
31 – octombrie 27 – noiembrie – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
2 – decembrie – 2011 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
7 – decembrie – 2011 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
19 – decembrie – 2011 Rezultatele analizarii contestatiilor
       

 

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca „profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi „mana” persevereaza. A realizat un manson „colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

Asupra inchirierii terenurilor pentru centrale eoliene

26/06/2011

 Am constatat interesul din ce in ce mai mare al detinatorilor de terenuri pentru a atrage invesitori care sa infiinteze parcuri eoliene. In mintea unor oameni chestiunea e simpla: faci turbina o pui in priza si produce bani. In realitate lucrurile sunt infinit mai complexe

Este necesar sa punctam cateva idei care sa puna intro lumina mai lucrativa aceste initiative.

Investitia intr-un parc eolian este o investitie mare. Se vorbesre de cca 1 milion de euro/MW instalat. Rentabilitatea parcurilor eoliene este o chestiune complexa dependenta de foarte multi factori. Probabil ca pragul de rentabilitate depaseste 50 MW/parc

Pentru ca o locatie sa fie viabila sunt necesare cateva conditii preliminare:

  • zona sa aiba un potential eolian confirmat prin studii de vant. In general zonele traditionale sunt cunoscute. Nu peste tot sunt facute studiile potentialului eolian
  • sa existe posibilitati de evacuare a puterii produse. Deja pe zone largi in Dobrogea nu prea mai exista capacitate disponibila in retelele de transport (tensiuni 220 si 400 kV) si nici in cele de dictributie (tensiuni de 110 kV si 20 kV) Zona este o zona de supra productie: CNE Cernavoda, parcuri eoliene in functiune de sute (poate mii) de MW, CET-uri si alti producatori. Ca sa infiintezi un nou parc eolian probabil ca trebuie sa investesti serios in statii 110/220 kV sau 110/400 kV si/sau in majorari de sectiune in retelele de transport poate in trecerea la 400 kV a unor linii de 220 kV etc. etc Bani ff multi.
  • sa existe terenuri disponibile situate inafara zonelor ecologice protejate, inafara perimetrelor construibile si validate si din alte puncte de vedere.

Fiind vorba de fonduri foarte mari pentru infiintarea unor parcuri eoliene acestea se dezvolta in etape. Exista  societati comerciale care s-au specializat in etapele preliminare in care se fac proiectele se obtin autorizatiile si ternurile si care vand adevaratilor investitori aceste proiecte. Este posibil ca si in faza in care parcul devine operational sau pana atunci parcul sa isi schimbe de mai multe ori proprietarii. In final banii foarte multi investiti exercita o uriasa presiune pentru ca parcul eolian sa fie mentinut functional.

Toate ritualurile investitioanle mentionate mai sus, sau altele posibile, sunt absolut normale si sunt specifice aproape oricarei investitii de mare amploare.

In conditiile enuntate mai sus rezulta ca detinerea unui teren nu garanteaza transformarea acestuia in parc eolian nici macar daca acest teren este situat intro zona cu potential eolian confirmat.

Daca sunteti in situatia in care aveti un teren si va doriti sa il inchiriati pentru infiintarea unui parc eolian atunci trebuie sa ii faceti reclama si/sau sa va lamuriti asupra potentialului eolian. Terenurile cu studiile de vant facute in mod evident sunt mult mai atractive fata de cele cate nu au aceste studii. Daca vreti sa va cresteti sansele trebuie sa va interesati de conditiile de evacuare a eventualei puteri produse in zona Dv.

Abia acum aveti ceva informatii preliminare care sa va permita sa va faceti singuri o idee despre adevarata valoare / atractivitate a terenului Dv pentru investitorii in parcuri eoliene. Duna cum realizati ca sa ajungeti la aceste informatii va trebui sa investiti poate ceva mai mult decat preocuparea de a culege informatii,

Daca ati facut toti pasii preliminari mentionati mai sus, atunci cand apare, trebuie sa profitati cu inteligenta, inspiratie si cumpatare de eventualele oportunitati de negociere care pot aparea.

Succes!

SGC

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Nicolae M Nica, creatie 2

01/06/2011

 In Judetul Olt, comuna Fagetelu satul Chilia traiest un artist popular care si-a dedicat viata artei, contemporanilor si mai ales urmasilor. Pentru acestia a militat toata viata sa constituie si sa asigure functionarea unui muzeu.

Muzeul exista si adaposteste o opera de o valoare remarcabila care face cinste Romaniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Calusul, jocul care i-a marcat copilaria mesterului Nica M Nicolae a carui dinamica surprins-o admirabil

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Hora, artistul Nicolae M Nica are mai multe lucari intitulate „Hora”.

Capete terminale LES 20 kV cu probleme?

01/06/2011

 Va supun atentiei cateva fotografii ale unor capete terminale LES 20 kV aspe care eu le consider necorespunzator realizate.

In figura urmatoare avem un cap terminal 20 kV realizat cu materiale foarte bune, fortat prin indoire sa fie prins la bornele cadrului de sigurante:

In imaginile urmatoare avem capete terminale corect realizate insa pozarea lor cu papucul orientat in jos  este discutabila. Am informatia ce exista capete terminale cu orientare corespunzatoare arilelor destinate montarii verticale cu papucul orientat in jos:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alt PTAB aceeasi problema:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avem si un exemplu pozitiv:

Alin vrea sa vada cum arata un PTA pe doi stalpi

02/05/2011

Salut Alin,

Am gasit o fotografie cu un PTA pe dai stalpi. E cam vechi dar in principiu si cele noi se construiesc cam la fel!

Intentia ANRE de modificare a legii 220/2008: „certificate verzi”

01/05/2011

 ANRE a initiat procedura de dezbatere publica a propunerii de modificare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile

Deoarece  problematica centralelor energiei din surse regenerabile (eoliene si hidraulice ) si in asociere reglementarile legate de certificatele verzi sunt subiecte  de actualitate va prezint acest demers legislativ initiat de ANRE.

Pe site ANRE www.anre.ro se pot face propuneri legate de noile prevederi ale legii 220/2008

Nota fundamentare modificare lege 220_2008

Propuneri de moficari ale legii 220_2008

Pe blog poti citi textul in vigoare al legii 220/2008: Surse regenerabile de energie Legea 220/2008 actualizata in August 2010

Legea energiei electrice validata de Curtea Constitutionala in 2008

01/05/2011

Am contatat ca problema amplasarii retelelor de distributie pe proprietatile private prezinta interes pentru multi utilizatori ai blogului va prezint decizia curtii costitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate a art 16 si 19 din legea energiei electrice 13/2007

In esenta prin Decizia 878/2008 Curtea Constitutionala spune:

„Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.”

 

DECIZIE nr. 878 din 10 iulie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 7 august 2008

 Ioan Vida – preşedinte Nicolae Cochinescu – judecător Aspazia Cojocaru – judecător Acsinte Gaspar – judecător Ion Predescu – judecător Puskas Valentin Zoltan – judecător Augustin Zegrean – judecător Ion Tiucă – procuror Claudia Miu – prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA , având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

 Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.907/212/2007, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor criticate, dreptul de servitute se exercită pe durata existenţei capacităţii energetice, fără ca în cuprinsul legii să se prevadă despăgubirea prealabilă a proprietarului terenului afectat perpetuu de lucrarea energetică de utilitate publică.

Caracterul perpetuu al aservirii terenului are semnificaţia unei exproprieri, întrucât proprietarul nu poate exercita dreptul de proprietate, astfel încât s-ar impune plata unei juste şi prealabile despăgubiri, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 44 alin. (5) din Constituţie. Judecătoria Constanţa şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

CURTEA , examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

 Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins:

 – Art. 16: „Drepturile şi obligaţiile care decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe […]

 (3) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 19 şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie. […]

 (6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5). […]

(9) Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

 – suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;

 – tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;

 – activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor.

 Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

(10) Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabileşte şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia.”;

 – Art. 19: „Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor […]

 (3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept, titularul licenţei poate:

 a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;

 b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 (4) Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.”

Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia,

 Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare, reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.

Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”. Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

 Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

 Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.

 În acelaşi sens cu cele expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei”, 1982, în care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze.

Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa, în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu

Asupra „legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

25/04/2011

  De cca 3 ani ne tot lovim de lipsa unor reglemetari ANRE legate de utilizarea conductorului torsadat 20 kV si respectiv de utilizarea cablului universal 20 kV.

Majoritatea specialistilor in distributia energiei electrice considera  atractiva tehnologia si uneori singura solutie menita sa asigure dezvoltarea RED in zone unde nu se pot obtine acordurile proprietarilor de terenuri pentru  servitutile induse de zonele de protectie si de siguranta.

Cu toate ca lipsesc reglemetarile  ANRE  dedicate acestei tehnologii in ultimii 3 ani s-au realizat un volum semnificativ de retele mt (cel mai adesea comune cu jt, pe stalpii Ljt) utilizand conductoare torsadate.

Pun in discutia Dv: legalitatea proiectarii retelelor electrice de distributie  in lipsa unor standarde si norme tehnice.

In asteptarea opiniilor Dv imi exprim propria opinie asupra problemei puse in discutie:

 Pana mai acum 20 de ani aproape intregul domeniu al proiectarii a fost acoperit de standarde, norme tehnice, prescriptii energetice, fise tehnologice si mai ales de proiecte tip. Dupa 1989 lucrurile au mers oarecum inertial dar de la un moment dat a devenit evident pentru specialisti ca actualizarea reglemetarilor tehnice a ramas o problema neacoperita.

Ulterior ANRE si-a asumat gradual rolul de reglemetator tehnic. Faptul ca abordarea a fost una graduala indica ca „piata” reglementata putea intr-o maniera proprie sa utilizeze editii vechi ale reglemetarilor, noile reglementari si respectiv sa suplineasca cumva reglementarile lipsa.

Ca sa nu mai lungesc discutia consider ca atunci cand exista standarde si norme tehnice cu acoperire nationala acestea sunt binevenite si necesare. Totusi proiectarea poate continua si in lipsa acestor reglemetari:

  • da, acest lucru s-a si intamplat iar in materie de conductor torsadat mt se intampla in aceasta perioada
  • facand apel la legile electrotehnicii combinate cu performatele materialelor se poate elabora o documetatie tehnica completa sub toate aspectele care sa permita realizarea unei retele de distributie si functionarea ei in conditii legale.
  • volumul de munca pentru proiectarea unei retele de distributie (ca de altfel pentru orice alt produs, echipamet, instalatie etc) in absenta unor standarde este mult mai mare. Raspunderea proiectantului este de asemenea mare

Existenta standardelor si normelor tehnice vine sa reduca efortul de proiectare si sa uniformizeze solutiile. Standardele in multe cazuri presupun si o importanta componenta experimetala. De exemplu standardele de electrosecuritate contin incepand cu limitele curentilor prin corpul uman si continuand cu relatiile de calcul multe  rezultate experimetale. Aceasta componenta experimentala a standardizarii face dificila, dar nu imposibila proiectarea.

Pana la urma daca negam posibilitatea de a proiecta in lipsa unor norme tehnice negam dezvoltarea bazata pe cercetare!

In sustinerea celor de mai sus aduc cateva argumente:

  •  Ordinul ANRE 19/2004: Privind caracterul voluntar al standardelor mentionate in reglementari emise de ANRE:  Ord 19 04 StandardeOrd 19_2004 Standarde au caracter voluntar 
  • nu in toate tarile exista organisme similare ANRE si un peste tot „ANRE” are atributii in domeniul normelor tehnice
  • inainte de decantarea unor prevederi tehnice standardizabile acestea trebuie sa treaca focul practicii: de ex domeniul protocoalelor de comunicatii. Uniformizarea a aparut ulterior aplicatiilor practice de succes ca o masura de optimizare si de deschidere a pietelor si de evitate a creerii monopolurilor.
  •  art 31 din  Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobate prin Ord. 49 /2007  care introduce o cale suplimetara pentru redefinirea zonelor de protectie si de siguranta asociate capacitatilor energetice „analiza de risc”:

„Art. 31   – (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2) Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în anexele 1 – 5  la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de o capacitate energetică, respectiv amplasarea unor capacităţi energetice care urmează a se construi la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de obiective de tipul menţionat se poate face pe baza unei analize de risc;

(3) Analiza de risc se face de către un operator economic sau de către un specialist/ expert atestat în analiza riscului tehnic şi tehnologic şi devine anexă la avizul de amplasament; rezultatul analizei stă la baza emiterii favorabile /nefavorabile a avizului de amplasament şi la stabilirea măsurilor necesare emiterii acestuia; costul analizei de risc se suportă de către solicitant.

(4) Eventualele neînţelegeri legate de aprobarea analizei de risc la emiterea avizului de amplasament se soluţionează de către ANRE conform reglementărilor în vigoare.”

Ghid pentu racordarea producatorilor la RET/RED

15/04/2011

 

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1. Scop

1.2. Documente de referinţă

1.3. Solicitarea racordării la reţelele electrice

1.4. Glosar de termeni

2. EMITEREA AVIZULUI DE AMPLASAMENT DE CĂTRE OPERATORUL DE REŢEA

3. ETAPELE PROCESULUI DE RACORDARE LA REŢELELE ELECTRICE

3.1. Etapa preliminară de documentare şi informare a viitorului utilizator

3.2. Depunerea de către utilizator/ viitorul utilizator a cererii de racordare şi a

documentaţiei aferente pentru obţinerea avizului tehnic de racordare

3.3. Emiterea de către operatorul de reţea a avizului tehnic de racordare, ca ofertă de

racordare

3.4. Încheierea contractului de racordare între operatorul de reţea şi utilizator/ viitorul

utilizator

3.5. Realizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare

3.6. Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare

4. ETAPELE PENTRU SOLUŢIONAREA NEÎNŢELEGERILOR APĂRUTE LA

ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR DE RACORDARE

4.1. Medierea la nivelul operatorului de reţea

4.2. Procedura prealabilă la nivelul ANRE

4.3. Procedura propriu-zisă de soluţionare a neînţelegerilor

ANEXA: DEFINIŢII

1. INTRODUCERE

1.1. Scop

Scopul acestui ghid este de a furniza informaţii privind etapele procesului de racordare la reţelele

electrice, emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea şi procedura de soluţionare a

neînţelegerilor ce pot apărea în procesul racordării la reţelele electrice sau la emiterea avizelor de

amplasament.

Ghidul se adresează persoanelor fizice sau juridice care sunt interesate de racordarea la reţeaua

electrică a unui loc de producere.

În cadrul acestui document au fost selectate şi corelate prevederi din mai multe reglementări,

completate cu precizări concrete, cu scopul de a oferi celor interesaţi informaţii cât mai clare şi utile.

1.2. Documente de referinţă

Procesul de racordare la reţelele electrice de interes public este reglementat, în condiţiile

precizate prin legislaţia primară şi secundară în vigoare.

Actele normative aplicabile sunt:

HG nr. 90/2008 – Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes

public, denumit în continuare Regulament; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme

Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Ordinul ANRE nr. 48/2008 – Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament;

http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 129/2008 – Regulament privind stabilirea solutiilor de racordare a

utilizatorilor la retelele electrice de interes public; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme

Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Decizia ANRE nr.2741/ 2008 – Procedură privind colaborarea operatorilor de distribuţie,de

transport şi de sistem pentru avizarea racordării utilizatorilor la reţelele electrice; http://www.anre.ro,

rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 28/2010 – Avize tehnice de racordare – continut cadru; http://www.anre.ro, rubrica

„Legislaţie\Norme Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Ordinul ANRE nr. 09/2006 – Contractul cadru de racordare la reţelele electrice de distribuţie

pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit total sau parţial pe bază de deviz,

respectiv Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care

tariful de racordare este stabilit corespunzator unor scheme standard, pe baza de tarife si indici

specifici; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 38/2007 – Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea

contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare

a energiei electrice şi a contractelor de racordare la reţea; http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme

Tehnice\Racordare la reţele de interes public”;

Ordinul ANRE nr.28/2003 – Metodologie de stabilire a compensaţiilor băneşti între utilizatorii

racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie; http://www.anre.ro,

rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr.29/2003 modificat prin Ordinul nr.54/2008 – Metodologie de stabilire a

tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune;

http://www.anre.ro, rubrica „Legislaţie\Norme Tehnice\Reglementări tehnice”;

Ordinul ANRE nr. 15 /2004 modificat şi completat prin Ordinul nr.55/2008 pentru Aprobarea

tarifelor si indicilor specifici utilizati la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele

electrice de medie şi joasă tensiune; http://www.anre.ro, rubrica „Decizii şi ordine\Ordine”;

2

Ordinul ANRE nr. 32/2005 pentru Aprobarea tarifelor de emitere a avizelor de amplasament şi

a avizelor tehnice de racordare practicate de operatorii de distribuţie; http://www.anre.ro, rubrica

„Decizii şi ordine\Ordine”.

Actele normative în vigoare şi menţionate mai sus sunt reglementări valabile atât pentru

operatorii de reţea cât şi pentru utilizatorii reţelelor electrice.

1.3. Solicitarea racordării la reţelele electrice

Utilizatorii/ viitorii utilizatori au obligaţia solicitării avizului tehnic de racordare sau a

actualizării acestuia, înainte de a începe executarea instalaţiei de utilizare care urmează să fie

racordată la reţea, respectiv modificarea unei instalaţii de utilizare existente.

Ca răspuns la cererea de racordare scrisă a persoanei interesate, operatorul de reţea, după caz:

  • · emite avizul tehnic de racordare, aprobând astfel racordarea la reţeaua electrică, în situaţiile:

a) apariţiei unui loc de producere nou;

b) separării instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării

directe a acestora la reţeaua electrică a operatorului de reţea;

  • · actualizează avizul tehnic de racordare prin care a fost aprobată racordarea unui loc de

producere, în situaţiile:

a) solicitării unui spor de putere faţă de puterea aprobată prin avizul tehnic de racordare;

b) modificării unor elemente de natură tehnică în instalaţia de utilizare, fără depăşirea puterii

aprobate prin avizul tehnic de racordare pentru respectivul loc de producere;

c) modificării unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără

depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare (schimbarea denumirii

utilizatorului sau a datelor de identificare a locului de producere, schimbarea titularului prin

preluarea obiectivului de la locul de producere);

d) modificării instalaţiei de racordare, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de

racordare (modificarea punctului de delimitare a instalaţiilor, modificarea punctului de

măsurare, sau creşterea gradului de continuitate în funcţionare asigurat de instalaţia de

racordare).

În cazul modificării unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent,

solicitarea actualizării avizului tehnic de racordare se face în termen de maximum 6 luni de la data

producerii modificării, perioadă în care avizul tehnic de racordare emis pentru locul de producere

respectiv îşi menţine valabilitatea.

1.4. Glosar de termeni

Definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în Anexă.

3

2. EMITEREA AVIZULUI DE AMPLASAMENT

DE CĂTRE OPERATORUL DE REŢEA

Pentru emiterea avizului de amplasament, solicitantul trebuie să depună o cerere scrisă sau fişa

tehnică, însoţită de documentaţia corespunzătoare.

Þ Cererea sau fişa tehnică şi documentaţia anexată se depun direct la centrele teritoriale de

relaţii cu clienţii organizate de operatorul de reţea, respectiv prin intermediul structurilor de

specialitate din cadrul consiliilor judeţene sau locale.

Þ Cererea de emitere a avizului de amplasament cuprinde:

a) date de identificare a solicitantului ;

b) date pentru localizarea amplasamentului obiectivului;

c) denumirea obiectivului ;

d) informaţii energetice privind obiectivul – puterea aproximativă pentru care ar urma să solicite

racordarea la reţea, tensiunea, etc.

Þ Documentaţia anexată cererii de emitere a avizului de amplasament cuprinde:

a) certificatul de urbanism, în copie;

b) plan de încadrare în teritoriu, la scară, în 2 exemplare, vizat de către emitentul certificatului

ca anexă la certificatul de urbanism;

c) plan de situaţie, respectiv plan privind construcţiile subterane, la scară, în 2 exemplare, cu

amplasarea obiectivelor investiţiei, vizat de către emitentul certificatului ca anexă la

certificatul de urbanism. Din acestea trebuie să rezulte clar coordonatele viitoarei construcţii

sau instalaţii, în plan orizontal şi vertical faţă de puncte de reper fixe existente în teren pentru

a putea fi stabilită poziţia faţă de reţelele electrice din zonă.

Þ costuri: emiterea avizelor de amplasament se face contra cost, pe baza tarifelor aprobate de

ANRE prin Ordinul nr. 32/2005;

Þ termen de emitere: cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii pentru emiterea

avizului de amplasament şi a documentaţiei complete;

Þ condiţiile de compatibilitate dintre reţeaua electrică şi un obiectiv se stabilesc şi/sau se verifică

de regulă în cadrul unei fişe de coexistenţă elaborate de operatorul de reţea; cheltuielile legate de

elaborarea fişei de coexistenţă sunt incluse în tariful de emitere a avizului de amplasament;

Þ în cazuri de excepţie, justificate, pentru amplasamente sau zone la care stabilirea condiţiilor de

compatibilitate implică o analiză complexă, condiţiile de compatibilitate se stabilesc şi/sau se

verifică printr-un studiu de coexistenţă ; studiul de coexistenţă se elaborează, la comanda şi pe

cheltuiala solicitanţilor, de către operatorul de reţea sau de către alţi proiectanţi atestaţi;

Þ informaţii suplimentare se pot obţine consultând Metodologia pentru emiterea avizelor de

amplasament de către operatorii de reţea, aprobată prin Ordinul ANRE nr.48/ 2008.

Þ Avizul de amplasament favorabil va conţine, după caz, şi precizări privind:

a) respectarea unor condiţii sau restricţii în regimul de executare a lucrărilor şi realizare a

construcţiei;

b) informaţii generale referitoare la posibilităţile de racordare, inclusiv informaţii privind

eventuale lucrari de întarire sau de extindere a reţelei electrice, la etapele procesului de

racordare la reţea şi durata estimată pentru fiecare etapă, documentaţia şi datele necesare,

tarifele în vigoare practicate de operatorul de reţea;

c) stabilirea restricţiilor şi/sau interdicţiilor instituite în zonele de protecţie şi de siguranţă

aferente reţelei electrice;

d) atenţionarea solicitantului, după caz, asupra necesităţii obţinerii unor avize de amplasament

şi din partea altor deţinători de reţele electrice în zonă;

4

e) instalaţiile din zonă, aparţinând operatorului de reţea.

Þ Avizul de amplasament nefavorabil va conţine precizări privind:

a) motivele îndreptăţite ale refuzului;

b) precizări privind instalaţiile din zonă, aparţinând operatorului de reţea;

c) propuneri de soluţii care să permită emiterea unui aviz de amplasament favorabil.

3. ETAPELE PROCESULUI DE RACORDARE LA RETELELE ELECTRICE

Pasul 1: Etapa preliminară; documentarea şi informarea viitorului utilizator

Pasul 2: Utilizatorul/viitorul utilizator adresează cererea de racordare

şi documentaţia pentru obţinerea avizului tehnic de racordare

Pasul 3: Operatorul de reţea verifică termen: maximum 7 zile

documentaţia depusă de solicitant şi transmite

acestuia oferta de contract pentru elaborarea

studiului de soluţie

Pasul 4: Operatorul de reţea elaborează termen: maximum 3 luni pentru tensiune

studiul de soluţie şi îl transmite solicitantului reţea ³ 110 kV şi maximum 1 lună pentru medie

şi joasă tensiune

Pasul 5: Utilizatorul optează pentru una dintre termen: maximum 2 luni

variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate

de operatorul/ operatorii de reţea

Pasul 6: Operatorul de reţea emite şi transmite termen de la data înregistrării documentaţiei

către solicitant avizul tehnic de racordare complete depuse de utilizator: maximum 30 zile

pentru tensiune reţea ³ 110 kV şi maximum 10

zile pentru medie şi joasă tensiune, la care se

adaugă termenul pentru elaborarea studiului de

soluţie

Pasul 7: Utilizatorul solicită încheierea termen: 6 luni pentru tensiune reţea ³ 110 kV

contractului de racordare şi pentru locuri de producere cu Pi ³ 10 MW,

respectiv 3 luni pentru medie şi joasă tensiune

Pasul 8: Utilizatorul şi operatorul de reţea Operatorul de reţea are obligaţia să propună

încheie contractul de racordare utilizatorului proiectul de contract de racordare

în termen de: maximum 10 zile de la data

înregistrării cererii şi documentaţiei complete

Pasul 9: Operatorul de reţea realizează termen: prevăzut în contractul de racordare

instalaţia de racordare

Pasul 10: Operatorul de reţea pune sub tensiune termen: prevăzut în contractul de racordare

instalaţia de utilizare

5

3.1. Etapa preliminară de documentare şi informare a viitorului utilizator

Pasul 1: La cererea scrisă a solicitantului, operatorul de reţea are obligaţia să ofere în scris

informaţii generale privind condiţiile şi posibilităţile de realizare a racordării la reţea a unui loc de

producere, funcţie de datele caracteristice ale acestuia, prezentate în cerere. Dacă este cazul,

operatorul de reţea va comunica solicitantului:

 eventualele lucrări de întărire în reţea pentru care nu există posibilitatea realizării până la data

estimată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare şi termenul posibil de realizare a

respectivelor lucrări de întărire, funcţie de informaţiile pe care le deţine la momentul respectiv;

 puterea disponibilă pentru racordare la data estimată de solicitant pentru punerea sub tensiune a

instalaţiei de utilizare (luând în considerare şi eventualele lucrări de întărire programate), în

zona respectivă şi în momentul respectiv.

Þ cererea se adresează direct sau se trimite prin poştă, la centrele teritoriale de relaţii cu clienţii

organizate de operatorul de reţea;

Þ costuri: informaţii oferite de către operatorul de reţea gratuit;

Þ termen de răspuns: cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea unei cereri scrise.

3.2. Depunerea de către utilizator/ viitorul utilizator a cererii de racordare şi a documentaţiei

aferente pentru obţinerea avizului tehnic de racordare

P asul 2 : Utilizatorul/viitorul utilizator adresează cererea de racordare şi documentaţia pentru

obţinerea avizului tehnic de racordare

Þcererea de racordare se adresează:

a) operatorului de transport, pentru un loc de producere cu putere mai mare de 50 MVA;

b) operatorului de distribuţie care deţine contract de concesiune a serviciului public privind

distribuţia energiei electrice în zona respectivă sau altui deţinător de reţea electrică de interes

public, pentru un loc de producere cu putere de până la 50 MVA inclusiv.

Þ cererea şi documentaţia anexată acesteia se depun direct sau se trimit prin poştă la centrele

teritoriale de relaţii cu clienţii organizate de operatorul de reţea, unde cererea este înregistrată;

Þ solicitantul se poate adresa operatorului de reţea direct, prin împuternicit legal, prin proiectant de

specialitate sau prin furnizor;

Atenţie! cererea de racordare va fi în mod obligatoriu semnată şi de utilizator sau împuternicitul

legal al utilizatorului, dacă aceasta a fost întocmită de către un proiectant de specialitate sau de

către un furnizor;

Þ costuri: emiterea avizelor tehnice de racordare şi emiterea unui duplicat se fac contra cost, pe

baza tarifelor aprobate de ANRE prin Ordinul nr. 32/2005;

Þ Cererea de racordare cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

a) datele de identificare a locului de producere, a utilizatorului şi, dacă este cazul, a

împuternicitului legal, a proiectantului de specialitate sau a furnizorului;

b) data estimată solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare de la locul de

producere, puterea prevăzută a fi evacuată şi evoluţia acesteia;

c) eventuale indicaţii privind grupul de măsurare a energiei electrice sau informaţii pentru

stabilirea acestuia;

d) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului referitoare la autenticitatea datelor şi la

conformitatea cu originalul a documentelor prezentate în copie, anexate cererii;

e) lista documentelor care compun documentaţia anexată cererii.

6

Þ Pentru un loc de producere nou, documentaţia anexată cererii de racordare cuprinde, dupa

caz:

a) datele tehnice şi energetice caracteristice locului de producere;

b) studiul de soluţie pentru racordarea la reţeaua electrică, în cazurile de excepţie în care acesta

a fost elaborat; de regulă, studiul de soluţie se elaborează ulterior înregistrării cererii de

racordare (a se vedea pasul 4 de la punctul 3.2.);

c) avizul de amplasament în copie, dacă acesta este necesar conform reglementărilor, pentru

obiectivul sau instalaţia ce se realizează pe locul de producere respectiv;

d) certificatul de urbanism eliberat în vederea obţinerii autorizaţiei de construire a obiectivului,

în termen de valabilitate, în copie;

e) planul de situatie, vizat de emitentul certificatului de urbanism ca anexă la acesta, pentru

construcţiile noi sau pentru construcţiile existente care se modifică, în copie. Pentru

construcţiile existente care nu se modifică este suficientă schiţa de amplasament cu

coordonate din care să rezulte precis poziţia locului de producere;

f) actul de proprietate sau orice alt înscris care atestă dreptul de folosinţă asupra terenului,

incintei sau clădirii în care se constituie locul de producere pentru care se solicită racordarea,

în copie. În cazul spaţiilor închiriate este necesar şi acordul notarial al proprietarului pentru

executarea de lucrări în instalaţiile electrice.

Þ Pentru un loc de producere existent, documentaţia anexată cererii de actualizare a avizului

tehnic de racordare cuprinde ultimul aviz tehnic de racordare obţinut anterior, la care se adaugă,

dupa caz:

 documentele menţionate mai sus, ce compun documentaţia anexată cererii de racordare

pentru cazul unui loc de producere nou, în situaţia solicitării unui spor de putere faţă de

puterea aprobată prin avizul tehnic de racordare;

 descrierea modificărilor respective, în situaţia modificării unor elemente de natură

tehnică în instalaţia de utilizare, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de

racordare pentru respectivul loc de producere;

 actele doveditoare privind schimbarea denumirii utilizatorului sau a datelor de identificare a

locului de producere, ori schimbarea titularului prin preluarea obiectivului de la locul de

producere, în situaţia modificării unor elemente de natură administrativă ale unui loc de

producere existent, fără depăşirea puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare;

 expunerea problemei a cărei rezolvare impune modificarea respectivă şi documente care să

susţină această cerere, în situaţia modificării instalaţiei de racordare, fără depăşirea

puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare.

Solicitantul are obligaţia de a anexa cererii de racordare numai documentele prevăzute la

art.12 din Regulament şi precizate mai sus.

P asul 3 : Operatorul de reţea verifică documentaţia depusă de solicitant

Þ termen: 7 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de racordare;

Þ operatorul de reţea transmite solicitantului, în cadrul termenului de 7 zile calendaristice de

la data înregistrării cererii de racordare, factura de plată a tarifului pentru emiterea

avizului tehnic de racordare, conform listei de tarife aprobate de ANRE prin Ordinul nr.

32/2005;

Þ în vederea stabilirii soluţiei de racordare, operatorul de reţea transmite solicitantului, în

cadrul termenului de 7 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de racordare,

oferta de contract pentru elaborarea studiului de soluţie;

7

Þ în cazurile justificate în care constată că documentaţia este incompletă, operatorul de reţea va

comunica în scris solicitantului, în cadrul termenului de 7 zile calendaristice de la data

înregistrării cererii de racordare, necesitatea completării, indicând documentele care trebuie

anexate, completate sau refăcute şi dând toate informaţiile necesare în acest scop;

Þ documentaţia este considerată completă după refacerea ei conform îndrumărilor transmise de

operatorul de reţea şi achitarea tarifului de emitere a avizului tehnic de racordare;

Þ durata necesară solicitantului pentru completarea documentaţiei se consideră suplimentară

duratei reglementate de emitere a avizului tehnic de racordare;

Nu se emite aviz tehnic de racordare dacă satisfacerea cererii utilizatorului ar afecta siguranţa SEN

sau nu este respectat avizul de amplasament. Acest lucru se comunică în scris solicitantului, de către

operatorul de reţea, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de

racordare;

Pasul 4: Operatorul de reţea elaborează studiul de soluţie şi îl transmite solicitantului

Pentru racordarea grupurilor generatoare, soluţia de racordare se stabileşte prin studiu de soluţie,

indiferent de tensiunea reţelei la care se racordează.

ÞStudiul de soluţie se elaborează de către operatorul de reţea, pe baza contractului încheiat între

operatorul de reţea şi utilizator.

ÞStudiul de soluţie se plăteşte de solicitant.

Þtermen de elaborare: maximum 3 luni pentru racordarea locului de producere la o reţea cu

tensiunea de 110 kV sau mai mare şi maximum o lună pentru racordarea la o reţea de medie sau

joasă tensiune de la data depunerii de către solicitant a documentaţiei complete şi încheierii

contractului de elaborare a studiului.

Pentru racordarea la o reţea cu tensiunea de 110 kV sau mai mare, în situaţii deosebite, justificate

prin complexitatea soluţiilor, operatorul de reţea poate solicita în propunerea de contract un

termen mai mare. Durata suplimentară nu va depăşi 3 luni pentru racordare la tensiunea de 110

kV, respectiv 6 luni pentru racordare la tensiuni mai mari de 110 kV.

Avizarea studiului de soluţie de către operatorul/ operatorii de reţea se realizează în cadrul

termenului de elaborare a acestuia.

ÞÎn situaţia în care studiul de soluţie trebuie avizat atât de către operatorul/ operatorii de

distribuţie, cât şi de către operatorul de transport, avizarea se face în şedinţă comună,

finalizată printr-un aviz aprobat de toţi operatorii de reţea, conform prevederilor Procedurii

privind colaborarea operatorilor de distribuţie, de transport şi de sistem pentru avizarea racordării

utilizatorilor la reţelele electrice, aprobată prin Decizia ANRE nr.2741/ 11.12.2008.

Þcosturi: costurile se stabilesc de elaborator (operatorul de reţea) pe bază de deviz, respectându-se

principiile liberei concurenţe.

ÞPrin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu

elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor factorilor implicaţi în stabilirea

soluţiei de racordare.

ÞStudiul de soluţie oferă solicitantului una sau mai multe variante de soluţie de racordare

avizate.

8

P asul 5 : Utilizatorul optează pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi

avizate de operatorul/ operatorii de reţea

ÞUtilizatorul trebuie să îşi exprime opţiunea în scris pentru una dintre variantele de soluţie stabilite

în studiu şi avizate de operatorul de reţea.

Þtermen: maximum două luni;

Dacă utilizatorul nu respectă acest termen, soluţia de racordare prevăzută în studiu nu se

mai consideră valabilă.

3.3. Emiterea de către operatorul de reţea a avizului tehnic de racordare, ca ofertă de

racordare

P asul 6 : Operatorul de reţea emite şi transmite către solicitant avizul tehnic de racordare

ÞAvizul tehnic de racordare se emite de către deţinătorul de reţea la reţeaua căruia urmează

a se racorda locul de producere.

Þ termen: maximum 30 zile calendaristice de la data înregistrării documentaţiei complete depuse

de utilizator, respectiv 10 zile calendaristice pentru cazurile în care emiterea avizului tehnic de

racordare la reţelele de medie şi joasă tensiune se face pe baza unui studiu de soluţie. În cazul

modificării doar a unor elemente de natură administrativă, actualizarea avizului tehnic de

racordare se face în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii de către utilizator.

La aceste termene se adaugă, după caz, termenele prevăzute pentru elaborarea studiilor de

soluţie.

Þ Conţinutul cadru al Avizelor tehnice de racordare este aprobat prin Ordinul ANRE nr. 28/2010.

Þ Avizul tehnic de racordare emis de către operatorul de reţea conţine condiţiile tehnicoeconomice

de racordare la reţea, inclusiv urmatoarele:

a) puterea aprobată pentru racordare şi evoluţia acesteia;

Dacă este cazul, operatorul de reţea ia în considerare puterea disponibilă pentru racordarea la

reţea la data estimată de solicitant pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare, în

zona respectivă şi în momentul respectiv;

b) descrierea soluţiei de racordare;

c) tariful de racordare – tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de operatorul de

reţea pentru realizarea racordării locului de producere la reţeaua electrică;

d) durata de valabilitate a avizului tehnic de racordare.

ÞDacă este cazul, operatorul de reţea va comunica solicitantului eventualele lucrări de întărire în

reţea în amonte de punctul de racordare, pentru care nu există posibilitatea realizării corelate cu

instalaţia de racordare până la data estimată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare,

precum şi termenul posibil de realizare a respectivelor lucrări de întărire.

Dacă utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări de întărire, cheltuielile

efectuate de utilizator i se returnează acestuia de către operatorul de reţea printr-o modalitate

convenită între părţi.

ÞAvizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în termen de 6 luni de la emitere, pentru

utilizatorii care se racordează la reţelele electrice cu tensiunea de 110 kV sau mai mare şi pentru

locurile de producere cu putere totală instalată mai mare de 10 MW, respectiv 3 luni de la emitere

pentru utilizatorii racordaţi la reţelele electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune, dacă nu a

fost încheiat contractul de racordare şi achitat tariful de racordare sau, după caz, contractul pentru

transportul, distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor

din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. Acest termen poate

fi prelungit cel mult o dată de operatorul de reţea cu încă 6 luni, respectiv 3 luni, după caz, dacă nu s-

9

au modificat datele care au stat la baza emiterii avizului tehnic de racordare, iar soluţia şi tariful de

racordare stabilite sunt în continuare valabile.

3.4. Încheierea contractului de racordare între operatorul de reţea şi utilizator

P asul 7 : Utilizatorul solicită încheierea contractului de racordare

ÞÎn cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente, nu

este necesară încheierea unui contract de racordare.

ÞUtilizatorul adresează operatorului de reţea cererea pentru încheierea contractului de racordare,

însoţită de următoarea documentaţie :

a) copie a avizului tehnic de racordare;

Atenţie! Avizul trebuie să fie în termen de valabilitate, conform precizărilor pe care le

conţine în cuprinsul său.

b) Copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de

funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul;

c) autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de

proprietate asupra obiectivului, respectiv contractul de închiriere, în copie;

d) acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de notarul public, pentru

ocuparea sau traversarea terenurilor precum şi pentru exercitarea de către operatorul de reţea

a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai

în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur

loc de consum sau producere.

Solicitantul are obligaţia de a anexa cererii numai documentele precizate mai sus, prevăzute la

art.32 din Regulament. Încheierea contractului de racordare nu poate fi condiţionată de

obţinerea autorizaţiei de înfiinţare a capacităţii energetice.

P asul 8 : Utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea

ÞOperatorul de reţea are obligaţia să propună utilizatorului proiectul de contract de racordare în

termen de: maximum 10 zile calendaristice de la data înregistrării cererii şi documentaţiei complete;

Þ Prin Ordinul ANRE nr. 09/2006 sunt aprobate Contractul cadru de racordare la reţelele

electrice de distribuţie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit total sau parţial

pe bază de deviz şi Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru

utilizatori la care tariful de racordare este stabilit corespunzator unor scheme standard, pe baza

de tarife si indici specifici.

ÞPentru realizarea racordării, utilizatorii încheie cu operatorul de reţea, deţinător al reţelei electrice,

contractul de racordare şi achită acestuia tariful de racordare, stabilit conform reglementărilor în

vigoare.

Atenţie! Dacă utilizatorul solicită în mod expres operatorului de reţea în scris, înainte de

încheierea contractului de racordare, ca lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare să fie

executate de un anumit constructor atestat ANRE, tariful de racordare se va recalcula în mod

corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi constructorul pe care acesta l-a

ales.

3.5. Realizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare

10

P asul 9 : Operatorul de reţea realizează instalaţia de racordare

Þtermen: prevăzut în contractul de racordare;

ÞDupă încheierea contractului de racordare şi în condiţiile prevăzute de acesta privind:

– costurile, respectiv tariful de racordare, şi modalitatea de plată,

– termenul pentru punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare,

operatorul de reţea asigură proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de

racordare, inclusiv realizarea, în instalaţiile din amonte de punctul de racordare, a tuturor

condiţiilor tehnice pentru asigurarea capacităţii necesare în vederea racordării locului de

producere.

3.6. Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare

P asul 1 0: Operatorul de reţea pune sub tensiune instalaţia de utilizare

Þtermen: prevăzut în contractul de racordare.

ÞRealizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare (instalaţia de utilizare) este în

responsabilitatea utilizatorului şi se face pe cheltuiala lui.

ÞPunerea sub tensiune a instalaţiilor electrice ale utilizatorilor se face de către operatorul de reţea,

cu respectarea normelor în vigoare, numai după:

– depunerea de către utilizator sau împuternicitul său legal, la operatorul de reţea, a dosarului

instalaţiei de utilizare întocmit de executantul acesteia;

– încheierea, după caz, a convenţiei de exploatare şi a contractului pentru transportul/

distribuţia energiei electrice.

4. ETAPELE PENTRU SOLUŢIONAREA NEÎNŢELEGERILOR APĂRUTE

LA ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR DE RACORDARE

Pentru soluţionarea neînţelegerilor apărute la încheierea contractelor de racordare (clauze din

contracte), precum şi în timpul parcurgerii etapelor pentru obţinerea sau actualizarea avizului tehnic

de racordare sau a avizului de amplasament, având ca obiect modul de respectare a prevederilor

Regulamentului, sau a Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de

reţea, aprobate prin Ordinul ANRE nr.48/ 2008, pot fi parcurse următoarele etape:

4.1. Medierea la nivelul operatorului de reţea de care aparţine unitatea sau subunitatea ce

constituie parte în neînţelegerea apărută;

Þ declanşarea medierii are loc în momentul primirii de către operatorul de reţea a cererii scrise prin

care i se solicită soluţionarea neînţelegerii apărute;

Þ cererea va fi însoţită de documentele pe care partea/părţile îşi întemeiază susţinerile;

Þ operatorul de reţea analizează neînţelegerea în baza propriei proceduri de mediere, şi formulează

soluţii de rezolvare a acesteia în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

mediere;

Þ răspunsul formulat de operatorul de reţea va fi transmis părţilor prin scrisoare cu confirmare de

primire şi, după caz, prin fax;

Þ n eînţelegerea de consideră rezolvată dacă părţile îşi însuşesc soluţia dată de operatorul de reţea;

Þ dacă cel puţin una din părţi nu îşi însuşeşte soluţia dată de operatorul de reţea, respectiva parte

poate declanşa procedura prealabilă la nivelul ANRE;

4.2. Procedura prealabilă la nivelul ANRE;

11

Þ una sau ambele părţi implicate adresează o cerere prin care se solicită ANRE să formuleze

recomandări cu privire la modul de soluţionare a neînţelegerii;

Þ Atenţie! Cererea trebuie transmisă în termen de maximum 15 zile lucrătoare calculate de la data

primirii răspunsului formulat de operatorul de reţea în etapa de mediere anterioară, altfel se

consideră că neînţelegerea a fost soluţionată;

Þ c ererea va fi însoţită de s oluţia dată la nivelul operatorului de reţea sau dovada sesizării acestuia

în cazul neprimirii răspunsului, precum şi documentele pe care partea/părţile îşi întemeiază

susţinerile; detalii privind documentele ce trebuie să însoţească cererea, se pot obţine consultând

Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii

economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice şi a

contractelor de racordare la reţea, aprobată prin Ordinul ANRE nr.38/ 2007;

Þ ANRE analizează documentaţia pe care partea/părţile îşi întemeiază susţinerile, redactează şi

transmite părţilor recomandarea în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;

Þ recomandarea se comunică ambelor părţi prin scrisoare cu confirmare de primire şi, după caz,

prin fax;

Þ părţile au obligaţia să confirme însuşirea, în totalitate sau în parte, sau neînsuşirea recomandării

ANRE, în termen de maximum 15 zile lucrătoare, calculate de la data primirii răspunsului;

Þ Atenţie! Dacă părţile nu comunică răspunsul în termen, se prezumă că şi-au însuşit

recomandarea ANRE, iar procedura se consideră încheiată;

Þ dacă părţile nu îşi însuşesc recomandarea sau şi-o însuşesc parţial, una sau ambele părţi

implicate, împreună sau separat, pot solicita declanşarea procedurii propriu-zise de soluţionare a

neînţelegerilor rămase în divergenţă;

4.3. Procedura propriu-zisă de soluţionare a neînţelegerilor;

Þ una sau ambele părţi solicită declanşarea procedurii propriu-zise de soluţionare a neînţelegerilor

rămase în divergenţă;

Þ se constituie Comisia de analiză şi soluţionare a neînţelegerilor;

Þ are loc audierea părţilor;

Þ A NRE emite decizi a şi o transmite părţilor;

Þ Procedura de soluţionare a neînţelegerii se încheie o dată cu comunicarea deciziei către părţi

dacă decizia respectivă nu este contestată, sau o dată cu comunicarea răspunsului ANRE la

eventuala contestaţie;

Þ decizia ANRE, prin care se soluţionează neînţelegerea apărută, are caracter obligatoriu faţă de

părţi;

Informaţii suplimentare privind fecare etapă, se pot obţine consultând Procedura de soluţionare a

neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei

electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice şi a contractelor de racordare la reţea,

aprobată prin Ordinul ANRE nr.38/ 2007.

12

ANEXA

DEFINIŢII

Actualizare (a unui aviz tehnic de racordare) – acţiunea prin care operatorul de reţea înlocuieşte

avizul tehnic de racordare emis pentru un loc de producere/consum, corelându-i conţinutul cu datele

energetice sau tehnice caracteristice locului de producere sau de consum, respectiv cu datele

administrative de identificare a utilizatorului sau locului de producere/consum, atunci când ele se

modifică faţă de cele anterioare care au fost avute în vedere la emiterea avizului;

Aviz de amplasament – răspunsul scris al operatorului de reţea la cererea unui solicitant, în care se

precizează punctul de vedere faţă de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului

referitor la îndeplinirea condiţiilor de coexistenţă a obiectivului cu reţelele electrice ale operatorului;

Aviz Tehnic de Racordare – avizul scris, valabil numai pentru un anumit amplasament, care se

emite de către operatorul de reţea, la cererea unui utilizator, asupra posibilităţilor şi condiţiilor de

racordare la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea

cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;

Cerere de racordare – documentul prin care se solicită accesul la reţeaua electrică şi emiterea

avizului tehnic de racordare;

Compensaţie (bănească) – suma de bani pe care un utilizator o plăteşte primului utilizator în cazul

în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;

Contract de racordare – contractul încheiat între operatorul de reţea şi utilizator, având ca obiect

racordarea instalaţiei de utilizare a utilizatorului la reţeaua electrică a operatorului prin realizarea

instalaţiei de racordare stabilite în avizul tehnic de racordare;

Distribuţie de energie electrică transportul energiei electrice prin reţele de distribuţie de înaltă

tensiune, medie tensiune şi joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală până la 110 kV inclusiv, în

vederea livrării acesteia către clienţi, fără a include furnizarea;

Fişă de soluţie – documentaţia tehnica în care se stabileşte şi se propune solutia de racordare la retea

a unui utilizator, atunci cand aceasta este unică şi evidentă, şi care conţine un minim de elemente si

date ale retelei si utilizatorului, prin care se justifică soluţia propusă;

Fişă tehnică – actul cu valoare de aviz conform care cuprinde avizul administratorului/ furnizorului

de utilităţi urbane, respectiv al instituţiilor descentralizate prevăzute de lege, exprimat în baza datelor

extrase de proiectant din proiectul pentru autorizarea executării lucrarilor de construcţii şi care

fundamentează procedura de emitere a acordului unic;

Furnizare de energie electrică – activitatea de comercializare a energiei electrice către clienţi;

Instalaţie de racordare (branşament la joasă tensiune şi racord la medie şi înaltă tensiune) –

instalaţia electrică realizată între punctul de racordare la reţeaua electrică de interes public şi punctul

de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de

racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când

punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;

Instalaţie de utilizare – instalaţia electrică a utilizatorului, în aval de punctul/ punctele de

delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare,

13

numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin

reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini distribuite, de

acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de

transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;

Loc de consum – incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie

electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai

multe locuri de consum, după caz, în incinte sau în zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;

Loc de producere – incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale

unui utilizator al reţelei electrice;

Operator de distribuţie – orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de distribuţie şi

este titulara a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi,

dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de distribuţie într-o anumită zona şi, acolo unde este aplicabil,

interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a

sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;

Operator de reţea – după caz, operatorul de transport şi de sistem, un operator de distribuţie sau un

alt deţinător de reţea electrică de interes public;

Operator de transport şi de sistem – orice persoana care deţine, sub orice titlu, o reţea electrica de

transport şi este titulara a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea

întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zona şi, acolo unde

este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea

capacităţii pe termen lung a sistemului de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei

electrice;

Proiectant de specialitate – persoana fizică autorizată în domeniu sau persoana juridică atestată în

domeniu, potrivit legii;

Punct de delimitare – locul în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de

instalaţiile operatorului de reţea;

Punct de măsurare – locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate

aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice

tranzacţionate;

Punct de racordare (la reţeaua electrică) – punctul fizic din reţeaua electrică la care se racordează

un utilizator;

Racordare – acţiunea desfăşurată de un deţinător de reţea electrică pentru realizarea unui racord sau

branşament la un loc de producere sau de consum nou ori modificarea sau înlocuirea unui racord ori

branşament la un loc de producere sau de consum existent;

Reţea electrică – ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere şi de protecţie a acestora,

staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin care se transmite

energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la utilizator. Reţeaua

electrică poate fi reţea de transport sau reţea de distribuţie.

Reţea electrică de distribuţie – reţeaua electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV

inclusiv;

Reţea electrică de interes public – reţeaua electrică la care sunt racordaţi cel puţin doi utilizatori.

14

Reţea electrică de transport – reţeaua electrică de interes naţional şi strategic cu tensiunea de linie

nominală mai mare de 110 kV;

Solicitant – persoana fizică sau juridică, potenţial sau actual utilizator al reţelei electrice, care

solicită racordarea la reţeaua electrică a unui loc de producere sau de consum, respectiv actualizarea

avizului tehnic de racordare emis pentru acel loc de producere sau de consum;

Spor de putere – puterea suplimentară faţă de puterea aprobată prin ultimul aviz tehnic de racordare

dat pentru un loc de producere sau de consum existent şi care a fost avută în vedere la

dimensionarea, respectiv verificarea capacităţii instalaţiei de racordare;

Studiu de coexistenţă – documentaţia tehnico-economică în care se determină, pe bază de calcule,

măsurători, observaţii etc., implicaţiile de natură mecanică şi/sau electrică pe care le are asupra

reţelei electrice amplasarea unor instalaţii sau reţele de altă natură pe elementele, în culoarul sau

zonele de protecţie şi / sau de siguranţă ale acesteia, şi se stabilesc, dacă este cazul, lucrările necesare

pentru îndeplinirea condiţiilor de coexistenţă stabilite de norme şi costurile acestor lucrări;

Studiu de soluţie – documentaţia tehnico-economică în care, pe baza datelor şi cerinţelor unui

utilizator şi a caracteristicilor reţelei, se stabilesc, se analizează şi se propun variante raţionale,

posibile tehnic şi fezabile economic, pentru soluţii de racordare la reţea a instalaţiei utilizatorului;

Tarif de racordare – tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un operator de reţea

pentru realizarea racordării unui loc de producere sau de consum al unui utilizator la reţeaua

electrică;

Utilizator de reţea electrică – producător, operator de transport şi de sistem, operator de distribuţie,

furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

15

Delimitarea raspunderii!

10/04/2011

 Dupa aproape 4 ani de experimetare a comunicarii pe blog cu persoane interesate de probleme de energetica simt nevoia sa inserez un scurt articol dedicat „delimitarii raspunderii” acea sectiune  „disclaimer” asociata majoritatii web-site-urilor utilitare.

Postez informatii si dau raspunsuri cu buna credinta. Calitatea acestora depind insa de acuratetea informatiei primare la care am acces  si/sau dupa caz de gradul in care am reusit sa definesc problema asupra careia mi se cere opinia. De asemenea calitatea opiniilor exprimate de mine este subsumata convingerilor profesionale pe care le am, la un moment dat, asupra unui subiect fara ca aceasta calitate sa corespunda tuturor exigentelor.

Nu in ultimul rand, accept ideea ca anumite opinii exprimate de mine pe blog pot fi gresite.

In timp imi pot schimba opinia asupra unui anumit subiect ca urmare a documetarii suplimetare si/sau accesarii unor noi detalii sau intelegerii mai bune a unui subiet. Este foarte posibil sa nu revin asupra unor afirmatii asupra carora mi-am modificat pozitia pur si simplu pentru ca, mai ales in cazul comentariilor, nu tin o evidenta a acestora!

Prin urmare va invit sa utilizati cu discernamant si circumspectie informatiile la care aveti acces pe blog. De preferat sa verificati informatiile din surse mai autorizate!

Raspunderea asupra consecintelor utilizarii informatiilor de pe bog apartine in intregime utilizatorilor  acestor informatii!

Prezentul mesaj are menirea de a constientiza utilizatorii asupra riscului de a utiliza niste informatii gresite si in acest mod sa previn nemultumiri si/sau pagube de orice forma sau cuantum.

Cu stima,

Stoian Constantin

Nicolae M. Nica cioplitor in lemn si ganduri

20/03/2011

 Astazi am descoperit un om remarcabil maestrul Nicolae M. Nica Este acel tip de om langa in apropierea caruia ai vrea sa te afii cat mai mult. Este unul din oamenii care prin daurirea cu care a creat arta autentica ma face sa fiu mandru ca sunt roman.

Am avut sansa sa vad la TVR emisunea Zestrea Romanilor. Nicolae M Nica are o colectie deosebita de sculpturi si tablouri. Le-a creat pentru a transmite un mesaj de iubire oamenilor. Intreaga lui opera este destinata unui muzeu satesc pe  la infiintat in localitatea Fagetelu din judetul Olt.

Am cautat pe internet informatii despre maestul Nicolae M Nica. Am gasit un articol intersant semnat de Valeru Ciurea si publicat pe pagina de internet a Consiliului Judetean Olt.

foto www.adevarul.ro

„Pentru călătorul care trece prin localitatea Făgeţelu din nordul judeţului Olt nu există un semn distinctiv care să-i atragă atenţia că tocmai a ajuns pe un teritoriu patronat de un adevărat senior spiritual.

Doar statuile amplasate la intrările satului Chilia semnalează, discret, trecerea unei graniţe.

Abia când trece pragul muzeului din Chilia, călătorul înţelege şi se simte dintr-o dată privilegiat. Pentru că acolo îl întâlneşte pe maestrul Nicolae M. Nica, o călăuză care îl poartă în timp, prin colecţiile sale de obiecte tradiţionale, expuse ca o constelaţie într-un univers ce încă mai pulsează prin sufletele celor care au trăit, chiar şi câteva clipe, farmecul şi magia vieţii „la ţară“.

Este acolo, în preajma acelor obiecte, atâta linişte încărcată de tăceri grele, de amintiri amplificate de chipurile ţăranilor ce privesc din fotografiile de pe pereţi, încât o emoţie caldă vine să învăluie sufletul vizitatorului, niciodată întâmplător.

Şi, după ce este invitat să mângâie cu privirea colecţia de simfonii sculptate în lemn şi os, realizate de Nica M. Nicolae, călătorul înţelege că tocmai a fost martorul şi eroul unui adevărat ritual de iniţiere în arta iubirii de oameni şi a nemuririi prin spirit.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Biconet

Cine nu crede, să vină aici, la Chilia…

Maestrul Nica M. Nicolae, călăuza noastră prin meandrele spiritului şi a veşniciei ne aşteaptă…

Nicolae M. Nica s-a născut la 7 februarie 1917, în comuna Chilia, judeţul Olt, actualmente sat component al comunei Făgeţelu, într-o familie de ţărani, părinţii săi Marin şi Floarea oferindu-i ca repere  în viaţă cinstea, omenia şi cultul muncii.

La 2 martie 1939 a fost încorporat pentru efectuarea stagiului militar însă izbucnirea celui de al doilea război mondial determină mobilizarea sa la 29 iunie 1940. Participă direct la Campania din Est având gradul de sergent, distingându-se prin curaj şi fermitate în îndeplinirea ordinelor de luptă. La 24 noiembrie 1943, cu ocazia luptelor de la Melitopol este dat dispărut, însă în realitate cade prizonier şi cunoaşte  pe parcursul a 5 ani  tragediile şi ororile lagărelor ruseşti.

La 25 mai 1948 este eliberat din prizonierat şi revine în ţară. Între 1959-1962 urmează cursurile Şcolii Populare de Artă din Piteşti, specializarea sculptură, pe care a absolvit-o în 1963. După 1965 se dedică activităţii de cercetare şi colecţionare a unor vestigii istorice din satul natal, fiind cel care a înfiinţat la 1 iunie 1979 Muzeul Sătesc din Chilia,  contribuind în mod direct la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt. În perioada 1994-2003 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Muzeului Judeţean Olt, îndeplinind funcţia de custode al filialei de la Chilia-Făgeţelu.

Nica M. Nicolae este un ţăran autentic, un artist desăvârşit în meşteşugul cioplirii lemnului şi al intarsiei în os, opera sa fiind remarcată de specialişti ca încadrându-se în segmentul artei naive. Lucrările sale au ca tematică lumea satului tradiţional românesc, ţăranul cu orizontul său inefabil  clădit pe filozofia pământului. Povestea lemnului, instinctul prelucrării acestuia îl păstrează intact, cu talent şi vocaţie autentică, iar meşteşugul îl transmite mai departe tinerei generaţii, cu harul şi smerenia ţăranului român.

A participat de-a lungul timpului la numeroase manifestări cultural-artistice(expoziţii personale, de grup, simpozioane, colocvii, târguri ale meşterilor populari) judeţene, naţionale şi internaţionale, de fiecare dată reprezentând cu onoare judeţul Olt. Premiile obţinute, originalitatea şi valoarea creaţiei sale artistice au determinat alegerea sa ca membru de onoare al Academiei de Arte Tradiţionale ”ASTRA” din Sibiu. Pasiunea pentru desluşirea tainelor meşteşugului lemnului l-au situat întotdeauna în atenţia mass-mediei, numeroase documentare de televiziune imortalizând pentru posteritate existenţa sa ca personalitate culturală  a meleagurilor oltene. Este fondatorul Fundaţiei Culturale “Nicolae M. Nica”, organism ce s-a preocupat de înfiinţarea unei biblioteci şcolare şi organizarea unor cursuri de arte şi meserii (sculptură în lemn, ţesut-cusut) pentru tineri, în comuna Făgeţelu, judeţul Olt.

Având în vedere întreaga sa activitate artistică, contribuţia majoră la cunoaşterea şi tezaurizarea mărturiilor civilizaţiei populare româneşti propunem acordarea Titlului de Cetăţean de Onoare al judeţului Olt şi nominalizarea sa drept subiect al documentarului artistic de etnografie şi antropologie culturală ţărănească “Zestrea Românilor”, ce va cuprinde 12 episoade şi va fi realizat în judeţul Olt în perioada 18 septembrie 2006- 18 septembrie 2007.

Pentru ceea ce a înfăptuit şi pentru ceea ce va mai face-la cei 90 de ani pe care îi va aniversa pe 7 februarie 2007- considerăm oportună iniţierea sub înaltul patronaj al Consiliului Judeţean Olt a unor manifestări culturale la Slatina şi Făgeţelu,  cu concursul Muzeului Judeţean Olt, Centrului Judeţean Olt pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Centrului Cultural “Oltul” şi Ansamblului Profesionist “Plaiurile Oltului”, (acordarea Titlului în şedinţă festivă a Consiliului, organizarea unei expoziţii sub genericul “Tezaure umane vii: Nicolae M. Nica – un apostol de dincolo de veac, tipărirea lucrării “O cronică prin tăcere: Osul”, autor Nicolae M. Nica), circumscrise omagierii unui apostol cultural ce şi-a dedicat întreaga viaţă aducerii în memoria semenilor noştri, a credinţei, simplităţii şi curajului ţăranului român.

A spune despre Nicolae M. Nica cuiva care nu l-a cunoscut că este un om cum altul nu-i, fără să explici în ce constă singularitatea sa, poate fi socotită o judecată simplistă şi superficială, o generalitate de tipul „oamenii sunt diferiţi, nu găseşti doi la fel“.

De când l-am întâlnit prima dată, aceasta a fost ideea care m-a stăpânit, dar, deşi sunt câţiva ani de când îl cunosc, tot n-am găsit calea pe care să o urmez pentru a demonstra evidenţa aserţiunii anterioare.

Trebuie însă să mărturisesc că de multe ori în tot acest timp am fost preocupată de gândul că am faţă de acest om o datorie de conştiinţă, aceea de a-l împărtăşi celor care nu au avut ocazia să-i stea alături, măcar şi pentru perioade foarte scurte de timp, aşa cum am avut eu.

Şi totuşi, mă întreb acum, „mi-ar da oare rezultatul corect“ dacă aş pune una lângă alta, într-o operaţie de adunare, calităţile sale, precum şi trăsăturile de caracter sau conceptele ce-i definesc personalitatea? Adică, purtând laolaltă sensurile cuvintelor adevăr, dreptate, consecvenţă, modestie, îndrăzneală, mândrie, umilinţă, tărie, slăbiciune, dârzenie, talent, geniu, reuşită, înfrângere, muncă, împlinire,  să pot obţine un „summum“ Nicolae M. Nica.

Nicolae M. Nica face parte din categoria acelor oameni a căror esenţă nu se poate nici calcula, nici interpreta. Poate, doar, se poate înţelege, sau nu. Am să încerc în câteva rânduri să restitui ceea ce Nicolae M. Nica mi-a împărtăşit la ultima noastră convorbire, din 27 iunie 2002, pentru a prefaţa acelaşi gest, mult mai amplu şi convingător pe care Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt se pregăteşte să-l facă. Este vorba despre cartea Cioplitorul de gânduri, care cuprinde confesiunile lui Nicolae M. Nica, sculptor în lemn, în os, şi… în propriul destin.

O carte despre viaţă în toate sensurile, despre trecut şi actualitate, despre proiecte îndrăzneţe pe care autorul lor le gândeşte în universul său din satul Chilia. O carte de autor, am spune, dacă ne referim atât la importanţa personajului Nicolae M. Nica în contextul artei populare şi a lumii ţărăneşti, în general, la uimitoarele judecăţi de valoare cuprinse în ea, la dimensiunea cunoaşterii dobândite prin lectură. O carte de autor, pentru ca autorul însuşi este Nicolae M. Nica, cioplitor, de astă dată, în gânduri şi cuvinte.

 Nu pot decât să-i felicit pe colegii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt, în special pe domnul director Visi Ghencea, care au intuit, pe de-o parte, valoarea omului Nicolae M. Nica, alături de care au petrecut zile de-a rândul în încercarea de a-l cunoaşte şi a-l înţelege, iar, pe de  altă parte, necesitatea unei astfel de scrieri, inedite, în mare măsură, care proclamă, conform metodelor moderne de cercetare ale antropologiei culturale şi sociale, întoarcerea către persoană şi personalitate, axarea pe „istoria“ şi contemporaneitatea aproapelui, în încercarea de a depista alte strategii şi problematizări privind cercetarea umană în noul mileniu.

Cioplitorul de gânduri este o carte cu mesaj: ea trebuie înţeleasă „în cheia“ filozofiei de viaţă a autorului, a concepţiei sale artistice; este o carte de învăţătură care străbate timpul şi prin care autorul ei „fără de voie“ se descoperă pe sine, povestind, iar povestirea îi descoperă crezul într-o lume, aceea ţărănească, autentică, în care el întrezăreşte nemurirea.

Nicolae M. Nica nu e un om ca oricare altul. Am mai spus-o, ştiu, ceva mai înainte, dar abia acum îmi dau seama, după ce am retrăit toate momentele întâlnirilor noastre, că această afirmaţie nu poate să lipsească atunci când vorbeşti despre el, în intervalele în care cauţi altă motivaţie a unicităţii sale ca om, ca meşter de artă populară şi ca artist plastic contemporan.

Născut în 1917 în satul Chilia, comuna Făgeţelu, judeţul Olt, unde îşi petrece şi anii copilăriei, Nicolae M. Nica trăieşte şi acum nostalgia acelei vârste, în care respectul faţă de părinţi era o credinţă, iar cultul tradiţiei – lege.

Poate că de aceea, de cum intri în curtea muzeului din sat, te întâmpină o parte din ultimele sale lucrări cioplite în lemn: două  grupuri statuare cu titluri şi mesaje simbolice. Primul se numeşte „Respect“ şi reprezintă doi copii stând în faţa părinţilor, iar cel de-al doilea poartă numele atitudinii celei mai proprii ţăranului român: „Omenie“. Gestul său artistic a fost pe dată explicat, mai ales că, la momentul acela, contextul discuţiei îl cerea:

„Acestea sunt ultimele mele lucrări mari, din cele patru pe care le-am făcut şi le-am plantat aici, în curtea muzeului. Am vrut ca prin sculptură nu numai să bucur ochii şi simţul artistic, dar să şi educ. Avem nevoie de educaţie şi cultură mai multă sau, cel puţin, aşa ar trebui. Copiii în faţa părinţilor trebuie să stea smeriţi, să fie respectuoşi faţă de ei.

Cealaltă lucrare care te întâmpină de cum intri pe poartă se numeşte „Omenie“ sau „Ospitalitate“, dar omenie este mai româneşte, mai popular. Cum vedeţi este o femeie cu pâinea şi sarea, un bărbat cu plosca de vin sau ţuică şi o fetiţă cu flori în mâini. Aşa ştim noi să întâmpinăm oaspeţii. Lucrările mele vorbesc în tăcere, pentru că arta vorbeşte tăcând, iar privitorul trebuie să descopere mai mult şi să judece ce a făcut omul acela (adică eu) şi trebuie să descopere în el însuşi ceva mai mult.“

Pătrundem în muzeul a cărui iniţiativă i-a aparţinut încă din 1948, când întors în sat după doi ani de armată, trei de război şi cinci de prizonierat (amintiri dure, mărturisite, fără voia sa, cu ochii umezi şi vocea tremurată), a început să se preocupe de colecţia de obiecte etnografice.

„De tânăr am vrut să fac în satul meu muzeu. Mi-am dat seama cât de important este ca lucrurile să se păstreze ca martori tăcuţi ai vremurilor. În arta populară adevărată putem descifra istoria unui popor, cultura şi năzuinţele sale către frumos. Eu am citit mult ca să-mi dau seama de când datează localitatea noastră, iar prin probele pe care le-am descoperit şi care se află aici, în muzeu (cinci topoare de piatră cu orificiu, silexuri, pumnale, cruci de morminte) şi prin alte dovezi ştiinţifice, pot dovedi că localitatea noastră este mai veche decât o atestă documentele.

Când am venit aici, în `48, m-au primit ca pe un comunist; au vrut să-mi dea servicii pe care eu nu am putut să le accept: fie să iau declaraţiile de la oamenii de prin sat, fie să spun care sunt cei care vorbesc împotriva colectivităţii. După ce le-am spus că nu pot să fac aşa ceva, am zis că vreau să fac un muzeu, la care mi-au răspuns în batjocură: <Măi prăpăditule, te-ai născut tu să faci muzeu?>. Apoi, tot în 1948, am hotărât plecarea de aici. Am luat două zăvelci ale mamei, o ladă de zestre, o masă rotundă dintru-un lemn şi ceva mărunţişuri. Cu ele am umblat din toamna lui`48 în Piteşti, apoi la Ştefăneşti, iar în 1979 am revenit la Chilia şi am deschis o expoziţie cu tot felul de lucruri.

În perioada amintită până la întoarcerea mea aici am făcut şcoala populară de artă pentru a-mi îmbogăţi cunoştinţele despre artă, am studiat tratate de istorie pentru a şti mai multe despre Chilia şi m-am gândit să fac totuşi muzeul aici, nu la Goleşti, unde am fost chemat să-l fac, pentru că la Goleşti erau Brătienii, fraţii Goleşti, Liviu Rebreanu, iar eu am zis că nu puteam fi pe lângă ei.

În 1979 am venit şi am deschis o expoziţie în şcoala veche. Oficial, muzeul a fost deschis mai târziu, nu în 1979, şi am zis de la început că toate obiectele mele vor rămâne mereu aici.”

Aşadar, meritul înfiinţării muzeului de etnografie (astăzi, secţie a Muzeului Judeţean Olt) îi aparţine lui Nicolae M. Nica, cel care s-a îngrijit ca arhitectura populară, ocupaţiile tradiţionale, portul popular şi meşteşugurile să fie bine reprezentate prin exponatele valoroase. Într-una din sălile muzeului sunt expuse lucrările personale, operele de artă, lucrate de creator: sculptură în lemn, în os şi intarsie.

Şi la acest „capitol” putem afirma că Nicolae M. Nica nu este un creator ca oricare altul, căci, deşi se revendică din tradiţie, cu rădăcini adânci în arta populară românească, deşi trăieşte neaoş, el îşi complică arta într-un mod cu totul neaşteptat, „copleşind-o” cu simboluri şi metafore neaşteptate. După cum ştim, obiectele de artă populară îşi justifică existenţa în mod concret, iar multitudinea categoriilor este tributară în primul rând folosinţei, utilităţii, fiind dublată în subsidiar de atribute estetice.

La Nicolae M. Nica lucrurile nu stau chiar aşa. Operele sale evocă istoria, tradiţia, arta populară, dar sunt ceva mai mult decât toate acestea laolaltă. Ele sunt „variaţiuni pe teme de artă populară”, utilitatea lor este pentru spirit şi pentru „creştere” artistică. Ele tratează teme tradiţionale, filozofice, poetice, istorice, iar filonul lor este mai mereu popular.

De altfel, artistul mărturiseşte existenţa unei punţi de legătură între arta cultă, arta tradiţională şi arta naivă, legătură ţesută în timp şi datorată satului natal, meşterilor pe care i-a cunoscut aici, propriilor concepţii, şcolii populare de artă „şi restul ce-am mai câştigat pe drumul plin de mărăcini”.

Interesant este faptul că o parte din operele în lemn  ale lui Nicolae M. Nica sunt folclorice sau… coregrafice. Grupurile sculpturale reprezentând oameni la horă sau Căluşul par a fi însufleţite. De puţine ori, până a le privi, mi s-a întâmplat să simt sinestezic. Stând în faţa lor, în afară de uimitoarea realizare „tehnică”, de geniul înfăptuirii, pare că simţi şi mişcarea, că auzi muzica tarafului din mijlocul horei, ropotul paşilor, că simţi bucuria oamenilor şi vraja dansului.

Arta lui Nicolae M. Nica nu şi-a uitat scopul: ea nu este doar frumoasă, ea are menirea de a educa, de a aduce aminte, de a responsabiliza, de a îndemna.

„Unele lucrări ale mele redau Hora, Sârba, Salta, Joiana, Brâul şi Hora Unirii. Aceasta (n.n. hora) este dintr-un lemn, cu taraful de lăutari înăuntru, adică în mijloc aşa cum se întâmpla original. Oamenii au nevoie de ele pentru că ei au primit alte influenţe străine care vor trece aşa, ca apa peste pietre şi vor rămâne aceste autentice hore care se jucau în poieni, în vâlcele, la fântâni, în păduri. Se jucau aşa cu strigăte de iureş – cum era Brâul : Şi de Brâu şi de curea/ Şi de cingătoarea mea! (n.n. vocea şi sufletul îi saltă ca şi cum ar striga aievea, în vârtejul dansului).

Nu se juca aşa, lele, lele, erau transpiraţi, trăiau dansul cu toată fiinţa lor. Acestea au fost moştenirea noastră pe care nu trebuie s-o uităm sau s-o pierdem. Noi ne învârtim la discotecă fără haz, fără elen. Nici o lucrare de spirit strămoşesc! N-are moştenire nimic din tot ce vedeţi în această distracţie. Înainte se juca cu iureş şi cu vlagă; rămânea în sânge două-trei zile amintirea horelor jucate. Băiatul simţea fata cu plăcerea pe mână. Era o căldură care se transmitea unul altuia prin palmele împreunate.”

Interesant de observat este faptul că aproape toate lucrările sculptate în lemn sunt făcute dintr-o singură bucată. Nimic nu este tăiat pentru a fi lipit sau unit ulterior. Uimitoare în acest sens sunt cel puţin două dintre ele. Prima se numeşte „Energie captivă”, are forma unei clepsidre cu două toarte, de care sunt legate două inele, iar înăuntru, de o parte şi de alta a clepsidrei sunt „decupate” din trupul aceluiaşi lemn două sfere – energii captive în cele două cavităţi.

„La lucrările mele gândirea este cea mai importantă. Cum să fac? De ce să fac? Acestea sunt întrebările care mă frământă cel mai mult înainte să trec la lucru. Lucrez mult cu dalta, cu freza, dar cel mai mult lucrez la puterea de judecată. Eu sunt şi gânditorul, şi desenatorul, şi executorul.

Pentru lucrarea aceasta cu trei bile una într-alta am avut mai întâi mult de gândit şi apoi de muncit. Am făcut un proiect în capul meu, pe care l-am desenat apoi. Totul este făcut dintr-un singur lemn. Am lucrat cu o freză cât măciulia unui cui. Măsura şi unghiul de acţiune au fost bine calculate; astfel, prima bilă a căzut singură. Pe urmă am făcut bila a doua, cu altă freză, altă mărime, alte calcule şi alte operaţii.

Piua şi pisălogul sunt tot dintr-un lemn. Am făcut această lucrare ca să arăt că aşa cum piua fără pisălog şi pisălogul fără piuă nu sunt bune de nimic, decât numai împreună, ca şi bărbatul şi femeia; deşi sunt făcuţi din aceeaşi carne, dacă sunt separat tot nu sunt buni. Ei sunt făcuţi ca să fie împreună.”

Viziunea artistică a lui Nicolae M. Nica surprinde prin abordări inedite teme esenţiale tratate într-o manieră modernă a cărei temelie este substratul tradiţional, ca semn al unei înţelepciuni şi întoarceri la originile noastre.

Astfel, lucrarea „Viaţa” înfăţişează o „înlănţuire de etape”: copilăria,maturitatea şi bătrâneţea. „Personajele” sunt câte două perechi de linguri cu baza – două căuce şi „trupurile” antropomorfizate – fată – băiat, femeie – bărbat, bătrână – bătrân.

„Noi suntem prea obosiţi să mai facem filozofie; nouă ni se pare că trăim, dar noi murim pe timp ce trece.”

Cât despre „eternul” infinit, Nicolae M. Nica nu este străin de tratarea brâncuşiană, dar „ca să nu-l supăr pe Brâncuşi nu mi-am intitulat lucrarea <Coloana infinitului>, ci <Eternitatea>, adică tatăl, mama şi fiul. Nu eu am inventat-o, este inventată de mult de strămoşii noştri la funiile din lemn de la bisericile vechi sau la firul răsucit de la mărţişor. Toate acestea vorbesc despre continuitate, infinit, veşnicie”.

Aşa cum am văzut, Nicolae M. Nica dă viaţă lemnului de nuc, de cireş, de păr sau de stejar, esenţe tari în care realizează în acelaşi timp compoziţii cu intarsii din os şi aluminiu sau cupru. Una dintre acestea din urmă se numeşte „Lecţia vieţii”. Mesajul este următorul: „părintele şi învăţătorul spun copilului: <Urcă, copile, cât mai sus!>. treptele sunt mai grele, dar când cobori, drumul este mai lin şi ajungi uşor la pâine. Dacă nu înveţi toată viaţa ta, urci greu şi greu vei ajunge la pâine”.

Surprinzătoare atât prin tratarea tehnologică a osului, prin execuţie, cât şi prin simbolistică sunt şi sculpturile realizate numai în os, „ca să rămână nemuritoare”. Unele sunt inspirate din istorie sau din diferite aspecte legate de viaţa de la ţară: obiceiuri de Anul Nou, „Unirea”, „Depănatul pe răşchitor”, „Viaţa”, „Mioriţa”, „Jertfa”. Altele sunt portrete de domnitori, de oameni importanţi din istorie sau figuri de oameni simpli: „Mihai Viteazul”, „Constantin Brâncoveanu”, „Nicolae Bălcescu”, „Horea”, „Nicolae Iorga”, „Fată”, „Băiat”, reprezentări ale poeţilor Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu. Când nu reprezintă oameni, fapte sau întâmplări, lucrări în os poartă denumiri alegorice : „Dor neant”, „Vedere infinită”, „Ochi şi univers”.

„Am lăsat scris pe fiecare lucrare în parte ce reprezintă. Cine pleacă de aici vede tot, le înregistrează în cap şi îşi aminteşte de ele când are nevoie.”

Dincolo de contribuţia sa artistică de netăgăduit, de ideile sale vizionare, de ataşamentul total faţă de pământul strămoşesc şi de „sevele” din care şi-a tras esenţa şi puterea creatoare, Nicolae M. Nica rămâne în satul său un om modest, care nu-şi atribuie nici un merit deosebit în artă. Poate doar pe acela de continuator al ideii că „veşnicia s-a născut la sat”.

„Nu numai eu am făcut ceva; au fost mulţi înaintea mea. Eu doar am continuat mai bine sau mai puţin bine.”

Nu-i aşa că Nicolae Nica este un om cum altul nu-i?

Nicolae M. Nica ar trebui să fie bunicul tuturor copiilor. Să îi înveţe, aşa cum numai el ştie, dragostea pentru natură, pentru animale şi păsări, pentru oamenii-oameni. Să îi înveţe cântecul românesc şi jocurile. Să îi înveţe să se respecte pe ei înşişi dar şi pe ceilalţi. Să îi înveţe dreapta judecată şi respectul pentru muncă.

La 94 de ani nea Nica este mereu neliniştit, în luptă cu timpul. „N-am timp să te cunosc“ – spune, şi trece printre lucrările care i-au marcat existenţa, mângâindu-le, vorbindu-le şi retrăindu-şi, poate, tinereţea, viaţa transferată în ele.

Nea Nica şi-a dăltuit nemurirea în lemn, în os şi în conştinţa semenilor, cu îndârjire şi cu credinţa pe care ne-a insuflat-o şi nouă, celor privilegiaţi prin faptul de a-l fi cunoscut…

Da, cred în Dumnezeu, cred în veşnicie şi, mai ales, cred în oameni ca Nicolae M. Nica.

(Materiale apărute în cărţile „Cioplitorul de gânduri“ şi „Cronică în tăcere“ editate şi publicate de CJCPCTC Olt în anul 2006, respectiv 2008)”

 Adevarul.ro a publicat in 2010 un interviu intersant cu maestul Nicolae M Nica. Iata cate va ganduri ale venerabilului artist la varsat de 93 ani:

„Ce-i place

•• „Tot ce e frumos. Iubesc arta. Cum găsesc puţin timp liber mă apuc să sculptez, mă relaxează, mă simt cel mai bine făcând asta. Mi-a plăcut întotdeauna să ştiu cât mai mult din fiecare domeniu. Am citit mult la viaţa mea“.

Ce nu-i place

•• „Nu suport oamenii răi. Nu-mi plac oamenii neserioşi şi cei care promit ceva şi nu se ţin de cuvânt. Nu-mi place să stau degeaba, toată viaţa mea am făcut ceva şi îi îndemn pe toţi oamenii să facă şi ei ceva“.

Întrebări şi răspunsuri

•• De ce nu vă vindeţi lucrările?

N.N.: Nu m-am coborât la bani, pentru că nu au valoare faţă de lucrările mele. Ele prezintă ceva care dă căldură simţului uman, dă viaţa pe care o trăieşte ţăranul. În fiecare lucrare se simte ceva din el, din activitatea lui. Am avut expoziţii în toată ţara, dar nu am vândut pentru că eu urmăream să fac muzeu şi dacă vindeam nu mai aveam cu ce să fac.

•• Care este tema dumnavoastră de suflet

N.N.: Lumea satului cu meşteşugurile şi tradiţiile ei apare în majoritatea sculpturilor mele. Unele lucrări ale mele redau hora, sârba, joiana, brâul şi unirea. Oamenii au nevoie de ele pentru că ei au primit alte influenţe străine care vor trece aşa, ca apa peste pietre şi vor rămâne aceste autentice hore.”

 

Centre de examen Primavara 2011

20/03/2011

 

 Urmariti site www.anre.ro paginile dedicate examenului si incepand cu 04.04.2011 veti putea afla data, locatia, sala si ora la care se va desfasura examenul Dv.

Atentie examinatorii ANRE respecta programul!

Succes natural!

SGC

Centrul
 
 

Perioada examen 

Locul examenului
 
 

Data /Ora examenului
 
 

Timisoara 

18 -21 aprilie 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
Str. Traian Lalescu nr. 2A
Amfiteatru si sala (etaj 1)
 

  

Iasi 

03 -06 mai 2011 

UNIVERSITATEA TEHNICA
GH. ASACHI IASI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI  INFORMATICA APLICATA

Bd. Profesor Dimitrie Mangeron, nr. 21-23 (Splai Bahlui)
Amfiteatru E1- Sala E107
 

  

BUCURESTI 

08-10 aprilie 

15 -17 aprilie

si 29 aprilie

2011

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA DE ENERGETICA
Splaiul Independentei nr. 313,
Sala 1: Amfiteatrul EC 104
Sala 2: Amfiteatrul EC 003
Sala 3: Amfiteatrul EC 001
(Intrarea prin B-dul Iuliu Maniu, 
Facultatea de Automatica)
 

 

  

 

 

Programul de organizare si desfasurare:

10  ianuarie – 2011

Publicarea anuntului

07 februarie

18  februarie -2011

Inscrierea candidatilor

18  februarie -2011 (data postei)

Termen final de inscriere la examen

18 martie-2011

Nominalizarea centrului de examinare

25  martie -2011

Publicarea:

 

a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;

b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.

28 martie – 01aprilie -2011

Completarea dosarelor (dupa caz)

04 aprilie -2011

Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul

08 aprilie

08  mai – 2011

Desfasurarea examenelor de autorizare

13 mai – 2011*

Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet

19 mai – 2011*

Data limita pentru inregistrarea contestatiilor

03 iunie – 2011*

Rezultatele analizarii contestatiilor

 

 

 

 

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

Informatii
Tel : 021-3278137, 021-3278104, Fax: 021-3278170 



Istorie – ANRE pune Contractul – cadru de racordare in dezbaterea opiniei publice

17/03/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

ANRE pune in dezbaterea opiniei publice Contractul – cadru de racordare. Acest contract va fi utilizat de operatorii de distributie in relatia cu solicitantii de acces la retelele de distributie publica.

Aveti ocazia sa contribuiti la imbunatatirea textului contractului de racordare. De aportul Dv pot benefitia un numar mare de oameni. Merita sa va implicati!

Observatiile se publica direct la ANRE utilizand accesul oferit de site www.anre.ro sau:

Contract- cadru de racordare la retelele electrice- revizia 1
Varianta proiect
Data publicarii : 16.03.2011. Termenul de primire observatii: 08.04.2011

NOTA DE PREZENTARE
CONTRACT CADRU -proiect
SINTEZA OBS

Intrebari suplimentare si informatii la adresa de e-mail: cpirvu@anre.ro

zip Tip fisier: zip
0.11 MB ( 110.72 Kb)

Descarcari: 140

 

 

 

CONTRACT – CADRU DE RACORDARE: CONTRACT CADRU revizia 1 document de discutie PROIECT

nr. ……… din data …………………………….. 

1. Părţile contractante 

Între ……………….……………. cu sediul în localitatea .………., judeţul/sectorul ………………, str. .…………, nr. …., telefon nr. ..………….., fax nr.  ………….., înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul. ………….., CUI nr. …………….., cont nr. ……………………………deschis la Banca ……………, reprezentată prin …………………având funcţia de ………………………….. şi prin ……….…………. având funcţia de ……………………….., în calitate de Operator de reţea,  denumit în continuare Operator,                    

şi:

persoana juridică/ persoana fizică ………………………. cu sediul/ domiciliul în localitatea …………………….,  judeţul/sectorul, str. ………..…., nr. .…, telefon nr. ………., fax nr……..…,C.N.P. ………………. / înregistrată la Oficiul Registrului şi Comerţului cu numărul …………….., CUI nr. …………….., cont nr. ………………………deschis la Banca …….……………, reprezentată prin …………… având funcţia de……………………… şi prin …………………. având funcţia de .…………………., în calitate de solicitant de servicii de racordare la reţeaua electrică, denumită în continuare Utilizator,

 

denumite în continuare Părţi, s-a convenit încheierea prezentului contract, cu respectarea  prevederilor de mai jos.

2. Definiţii

 

Termenii utilizaţi în prezentul contract au definiţiile prevăzute în anexa nr.1 la contract.

3. Obiectul contractului

 

3.1. Obiectul  contractului  îl  constituie  racordarea  instalaţiei  de  utilizare a Utilizatorului la  reţeaua electrică a Operatorului prin realizarea instalaţiei de racordare conform soluţiei de racordare prevăzute în avizul  tehnic  de  racordare  nr. ………………./……….. emis de ………………………………  ………..…………………., care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.2 la contract).

3.2.  Descrierea succintă a instalaţiei de racordare: ……………………………………..

…………………………………………………………….………………………………………………………….

3.3. Adresa locului de producere/ consum: …………………………………………………………………….

 

4. Preţul contractului

4.1. Preţul contractului pe care Utilizatorul sau persoana fizică/ juridică împuternicită legal de către acesta să facă plata în numele utilizatorului, se obligă să îl achite Operatorului este  ……………….… lei, la care se adaugă …………… lei TVA, şi este egal cu tariful de racordare stabilit conform Legii energiei electrice nr. 13/ 2007, Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 29/ 2003 şi modificate prin Ordinul ANRE nr. 54/ 2008, Ordinului ANRE nr. 55/ 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ANRE nr. 15/ 2004 pentru aprobarea tarifelor şi indicilor specifici utilizaţi la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de medie şi joasă tensiune şi altor reglementări legale în vigoare la data perfectării contractului, pentru realizarea lucrărilor de racordare a instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică.

4.2. Valoarea tarifului de racordare este explicitată în fişa de calcul care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr.3 la contract).

4.3. În situaţia în care Utilizatorul a ales un anumit executant pentru realizarea instalaţiei de racordare, valoarea tarifului de racordare a fost recalculată ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, corelat cu rezultatul negocierii dintre Utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales, conform prevederilor Regulamentului.

5. Intrarea în vigoare a contractului

Contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele Părti, respectiv………………..

 

6. Documentele contractului

 

Documentele contractului sunt:

a)      avizul tehnic de racordare, în copie;

b)      fişa de calcul a tarifului de racordare;

c)      graficul de eşalonare a ratelor de plată, dacă este cazul conform punctului 11;

d)     cererea Utilizatorului pentru contractarea lucrărilor de către Operator cu un anumit proiectant sau constructor, dacă este cazul. 1)

 

7. Norme

 

La realizarea lucrărilor de racordare în baza contractului, se vor respecta normele de dimensionare, execuţie şi funcţionare în vigoare.

8. Caracterul confidenţial al contractului/ confidenţialitate

 

8.1. O Parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte Părţi:

a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia, unei terţe Părţi;

b) de a utiliza informaţiile şi documentele obţinute sau la care are acces în perioada de  derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale.

8.2. Dezvăluirea oricărei informaţii faţă de persoanele implicate în îndeplinirea prevederilor contractului se va face confidenţial şi se va extinde numai asupra informaţiilor strict necesare îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

8.3. O Parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informaţii referitoare la contract, în următoarele situaţii:

a)         informaţia a fost dezvăluită după ce a fost obţinut acordul scris al celeilalte Părţi pentru asemenea dezvăluire,

b)        Partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informaţia.

8.4. Prevederile de la punctul 8.1 rămân valabile o perioadă de 2 ani de la încetarea relaţiilor contractuale.

9. Obligaţiile Operatorului

 

Operatorul are următoarele obligaţii:

a)      întocmirea documentaţiei tehnico – economice pentru instalaţia de racordare, până la data de ……………………;

La cererea expresă, exprimată în scris de către Utilizator, proiectantul instalaţiei de racordare este 1).…………………………………………

b)      achiziţia lucrărilor de execuţie a instalaţiei de racordare, care se va face prin cerere de oferte/ licitaţie/ încredinţare directă conform reglementărilor în vigoare, până la data de ……………………..;

La cererea expresă, scrisă a Utilizatorului, executantul instalaţiei de racordare ales de către Utilizator este 1).…………………………………………

c)      executarea instalaţiei de racordare până la data de  ………………….. , cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

d)     obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare la reţeaua electrică;

e)      realizarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice pentru asigurarea evacuării sau consumului puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa nr. 2 la contract, cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenele stabilite la punctul 11;

f)       verificarea documentaţiei şi punerea  sub tensiune a instalaţiei de utilizare până la data de ………………….., cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile şi termenul de la punctul 10.lit b) şi c).

Punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare se va face în maximum 10 zile lucrătoare de la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la lit. c), cu condiţia ca Utilizatorul să respecte prevederile de la punctul 10.lit b) şi c).

 

10. Obligaţiile Utilizatorului

 

Utilizatorul are următoarele obligaţii:

a)      efectuarea  plăţilor către Operator în condiţiile şi la termenele stabilite la punctul 11;

b)      realizarea instalaţiei de utilizare prin finanţare directă, până la data finalizării instalaţiei de racordare, dată prevăzută la punctul 9 lit. c). Până la aceeaşi dată Utilizatorul întocmeşte şi predă Operatorului dosarul instalaţiei de utilizare.

Instalaţia de utilizare se execută de către o persoană fizică/ juridică autorizată/ atestată pentru categoria respectivă de lucrări.

c)      încheierea contractului/ contractelor pentru furnizarea, transportul sau distribuţia energiei electrice şi după caz a convenţiei de exploatare;

d)     înscrierea în cartea funciară a terenului/ imobilului la capitolul sarcini, a dreptului de superficie cu titlu gratuit în favoarea Operatorului, pe durata de existenţă a instalaţiei de racordare, în condiţiile prevăzute de Regulament, în cazul în care delimitarea instalaţiilor se face pe proprietatea utilizatorului.

11. Modalitaţi de plată

 

Părţile convin ca Utilizatorul să plătească tariful de racordare către Operator

a)      într-o singură tranşă, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea contractului de racordare;

b)      într-un număr de …….. rate, conform graficului de eşalonare plăţi anexat care face parte integrantă din prezentul contract (anexa nr. 4 la contract). Prin graficul de eşalonare sunt stabilite valorile şi termenele ratelor de plată, plăţile corelându-se cu ritmul execuţiei lucrărilor. Data plăţii ultimei rate nu poate depăşi data punerii în funcţiune a instalaţiei de racordare care constituie obiectul contractului.

12. Modificarea preţului contractului

 

12.1 Preţul contractului este ferm, în situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit corespunzător unor scheme standard, pe bază de tarife şi indici specifici.

12.2 În situaţia în care tariful de racordare prevăzut la punctul 4 este stabilit total sau parţial pe bază de deviz, preţul contractului se modifică, dacă este cazul, în funcţie de valoarea contractului de execuţie, cu respectarea prevederilor legale. Dacă tariful de racordare este stabilit parţial pe bază de deviz, modificarea se poate face numai pentru elementele stabilite pe bază de deviz.

Preţul modificat al contractului se reglementează între Părţi prin acte adiţionale, în care se  stabilesc termenele şi modalităţile de plată a diferenţelor de către Utilizator sau de restituire a acestora de către Operator.

13. Începerea şi sistarea lucrărilor, prelungirea duratei de execuţie, finalizarea contractului

 

13.1 Lucrările de execuţie a instalaţiei de racordare încep numai după achitarea de către Utilizator a tarifului de racordare integral/ prima rată conform punctului 11 şi, după caz, obţinerea autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare.

13.2 Dacă Utilizatorul nu achită integral valoarea unei rate în conformitate cu valorile şi termenele prevăzute în anexa nr. 4 la contract, Operatorul este în drept să sisteze executarea lucrarilor.

Imediat după ce Utilizatorul achită integral valoarea ratei, Operatorul reia executarea lucrărilor, în cel mai scurt timp posibil, durata de execuţie a lucrărilor de racordare convenită la punctul 9 prelungindu-se corespunzător.

13.3 Părţile pot stabili de comun acord, prin acte adiţionale, prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor de racordare sau a oricărei faze de realizare a acestora, în cazul în care, din cauze ce nu pot fi imputate Operatorului, se ajunge la întârzieri în executarea lucrărilor. După caz, prin aceleaşi acte adiţionale se modifică graficul de eşalonare a ratelor de plată din anexa nr.4 prin corelare cu noile termene de executare a lucrărilor.

13.4. Contractul se consideră terminat numai după semnarea de către comisia de recepţie a procesului verbal de recepţie finală a instalaţiei de racordare prin care se confirmă că lucrările au fost executate conform proiectului şi contractului, şi după ce a fost pusă sub tensiune instalaţia de utilizare, cu asigurarea în reţeaua electrică din amonte de punctul de racordare a tuturor condiţiilor tehnice necesare pentru evacuarea sau consumul puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare ce constituie anexa 2 la contract.

 

 

 

 

14. Dreptul de proprietate

 

Conform prevederilor legale în vigoare, instalaţia de racordare intră în proprietatea Operatorului, iar instalaţia de utilizare realizată conform punctului 10 lit. b) este proprietatea Utilizatorului.

 

 15. Forţa majoră

15.1 Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.

Forţa majoră exonerează Părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

15.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau Părţilor până la apariţia acesteia.

15.3. Partea care invocă forţa majoră trebuie să notifice acest lucru în scris celeilalte Părţi, complet, în decurs de 48 de ore de la apariţia acesteia, apreciind şi perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea autorităţii competente de la locul producerii evenimentului ce constituie forţă majoră şi certificarea ei de către Camera de Comerţ şi Industrie.

Partea care invocă forţa majoră va lua toate măsurile care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

Neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a forţei majore nu înlătură efectul exonerator de răspundere al acesteia, dar antrenează obligaţia Părţii care trebuia să o comunice de a repara pagubele cauzate Părţii contractante prin faptul necomunicării.

15.4. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de ……….. luni, fiecare Parte va avea dreptul să notifice celeilalte Părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din Părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

16. Rezilierea contractului

 

16.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre Părţi dă dreptul Părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.

Partea lezată va solicita, în scris, celeilalte Părţi, rezilierea contractului, cu cel puţin 15 zile înainte de data solicitată pentru reziliere.

16.2. În cazul rezilierii contractului la cererea scrisă a Utilizatorului, Operatorul va întocmi, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, situaţia de lucrări executate şi de materiale specifice deja aprovizionate şi care nu se pot utiliza sub nici o formă la executarea altor lucrări, după care se vor stabili sumele ce trebuie reţinute din tariful de racordare şi daunele.

16.3. Contractul se reziliază de drept în cazul în care aprobările de amplasament sau de  construcţie  a  imobilului  ce urmează  a  fi  racordat  la  reţeaua electrică şi care au stat la baza încheierii contractului sunt anulate de către organele administraţiei publice locale sau alte organe abilitate ale statului.

16.4. Contravaloarea lucrărilor executate total sau parţial (proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă, elemente fizice, etc.) până la momentul rezilierii contractului precum şi a materialelor specifice deja aprovizionate şi care nu se mai pot utiliza, sub nici o formă, la executarea  altor  lucrări, nu se vor restitui Utilizatorului; se vor returna acestuia doar sumele neutilizate la executarea lucrărilor şi contravaloarea materialelor şi echipamentelor specifice deja aprovizionate şi care, sub o formă sau alta, se mai pot utiliza la executarea  altor  lucrări.

 

17. Penalităţi

 

17.1 În cazul în care, din vina sa, Operatorul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, Operatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din preţul contractului, pentru fiecare zi de întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

17.2. În cazul în care Utilizatorul nu execută plăţile către Operator în conformitate cu prevederile punctului 11 şi cu anexa nr. 4 la contract, Utilizatorul are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,05 % din plata neefectuată conform prevederilor mai sus amintite, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor aferente asumate.

 

18. Soluţionarea litigiilor

18.1. Părţile vor face toate demersurile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ele în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

18.2. În cazul în care, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Părţile contractante nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţa judecătorească competentă.

 

19. Limba care guverneaza contractul

Limba care guvernează contractul este limba română.

20. Comunicări

20.1. Orice comunicare/ notificare între Părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se consideră valabil îndeplinită dacă se transmite celeilalte părţi în scris la adresa sau numerele de fax menţionate în prezentul contract, cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

20.2. În cazul în care notificarea/ comunicarea se transmite prin fax, aceasta se consideră primită de destinatar în prima zi lucrătoare ulterioară celei în care a fost expediată.

20.2. Comunicările/ notificările verbale nu sunt luate în considerare de nici una din părţi dacă nu sunt consemnate prin una din modalităţile prevăzute mai sus.

21. Legea aplicabilă contractului

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.     

 

22. Alte clauze2)

 

 

 

23. Dispoziţii finale

23.1. Pentru neexecutarea, în totalitate sau parţială, a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract, Părţile răspund conform prevederilor legale în vigoare.

23.2. Orice  schimbare   privind   numele   uneia  din  Părţile  semnatare, a adresei, a contului bancar, a numărului de telefon sau de fax etc, se va comunica în scris celeilalte Părţi,  în termen de cel mult 5 zile de la data survenirii modificării.

23.3. Utilizatorul va achita Operatorului, o dată cu tariful de racordare, o compensaţie bănească, cuvenită primului utilizator în conformitate cu prevederile Regulamentului. 3)

Valoarea acestei compensaţii băneşti este echivalentul în lei la data plăţii a ……………..Є, este stabilită în conformitate cu Metodologia de stabilre a compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite, prin instalaţie comună, la reţele electrice de distribuţie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 28/ 2003 şi va fi predată primului utilizator de către Operator în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării.

23.4. Toate modificările intervenite în contractul de racordare se vor face numai prin act adiţional,  semnat  de  ambele  părţi.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi ……………în 2 ( două ) exemplare, deopotrivă originale, din care unul la Utilizator  şi unul la Operator.

Reprezentantul legal al Operatorului                        Reprezentantul legal al Utilizatorului

NOTĂ

1) Numai în cazul utilizatorilor care îşi aleg proiectantul sau constructorul;

2) Contractul încheiat de Părţi se poate completa cu clauze specifice conform înţelegerii Părţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie contrare prevederilor din contractul-cadru şi reglementărilor legale;

3) Dacă este cazul.

Rubricile rămase necompletate sau care au fost excluse din contract, în vederea semnării de către cele două părţi, se vor anula în mod obligatoriu prin barare, pe ambele exemplare de contract.

 

 

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

 

Amonte, aval

Noţiuni asociate sensului de parcurgere a instalaţiilor dinspre instalaţiile operatorului  de  reţea  spre instalaţiile utilizatorului;
Aviz tehnic  de racordare Aviz scris,  valabil numai pentru un anumit amplasament, care  se  emite  de  către   operatorul   de reţea,   la   cererea   unui   utilizator,   asupra posibilităţilor  şi  condiţiilor  de  racordare  la reţeaua electrică a locului de producere sau de consum respectiv, pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorului precizate în cerere;
Compensaţie ( bănească ) Sumă de  bani  pe  care  un utilizator o plăteşte primului utilizator, în cazul în care urmează să beneficieze de instalaţia de racordare realizată pentru acesta din urmă;
Consumator de energie electrica Client final, persoană fizică sau juridică, ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu;
Daune Prejudicii suferite de una sau ambele părţi semnatare ale contractului;
Daune  interese  Compensări sau despăgubiri băneşti acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat fie prin neexecutarea totală sau parţială ori executarea necorespunzătoare a obligaţiei contractuale a debitorului, fie prin simpla întârziere în executarea unei obligaţii contractuale;
 
Forţă majoră evenimentul mai presus de controlul părţilor, probat prin certificat emis de instituţiile abilitate, conform legii, care exonerează de orice răspundere părţile contractuale. Pot fi   considerate asemenea evenimente: greve, războaie, revoluţii,  cutremure, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, etc.;
Furnizor Persoana juridică, titulară a unei licente de furnizare;
Instalaţie  de  racordare  Instalaţia   electrică   realizată   între   punctul   de   racordare   la   reţeaua electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaţiile operatorului de reţea şi instalaţiile utilizatorului. Instalaţia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare;
Instalaţie  de utilizare Instalaţia electrică a utilizatorului,  în   aval   de   punctul/ punctele de delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare, numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale utilizatorului. Prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sarcini  distribuite, de acelaşi tip şi ale aceluiaşi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare;
Încredinţare directă Procedeu  prin   care  realizarea  instalaţiei  de  racordare este contractată  de operatorul de reţea direct  cu  un  constructor  atestat, ales de către utilizator, care cere în scris, în mod  expres, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului de racordare;
Loc de consum incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau zone diferite ori în aceeaşi incintă sau zonă;
Loc de producere incinta în care sunt amplasate instalaţiile de producere a energiei electrice ale unui utilizator al reţelei electrice;
Norme standardele, codurile, regulamentele, reglementările, instrucţiunile, prescripţiile energetice, hotărârile şi alte acte normative, precum şi contractele sau alte documente oficiale;
Operator de Distribuţie Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea  întreţinerii şi, dacă este necesar , dezvoltarea reţelei  de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil, interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice;
Operator de transport şi de sistem Orice Persoana  care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulara  a unei licenţe de  transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile pentru transportul energiei electrice;
Operator de reţea După caz, operatorul de transport şi de sistem, un  operator de distribuţie sau un alt deţinător de reţea electrică de interes public;
Prim utilizator Un utilizator pentru care în baza tarifului de racordare achitat, se realizează o instalaţie de racordare folosită ulterior şi pentru racordarea altor utilizatori;
Producator de energie electrica persoana fizica sau juridica, titulara de licenta, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv in cogenerare;
Punct de delimitare Loc   în   care  instalaţiile   utilizatorului   se   delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea;
Punct de măsurare locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate;
Punct de racordare Punct fizic din reţeaua electrică  la care se racordează un utilizator;
Retea electrica Aansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de distributie.
Retea electrica de distributie (RED) Reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala pana la 110 kV inclusiv;
Retea electrica de transport Reteaua electrica de interes national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;
Tarif de racordare Tariful reglementat care reprezintă cheltuiala efectuată de un  operator de reţea  pentru realizarea racordării unui loc de producere sau consum al unui utilizator la reţeaua electrică;

Utilizator de retea electrica

Producator, operator de transport si de sistem, operator de distributie, furnizor, consumator de energie electrică, racordaţi la o reţea electrică.

 

 

 

Stalp cu doua STEPno 20 kV

10/03/2011

 Astazi am revazut o solutie destul de atipica care la momentul promovarii a rezolvat o improvizatie care aparent nu avea solutie:

solutia a fost folosita la iesirea dintr-o statie de transformare unde trebuia asigurat si un punct de racordare pentru un racord 20 kV LEA. Separatorul de pe varful stalpului are rol de separator de linie (sau mai general separator de derivatie). Separatorul montat vertical are rolul unui separator de sectionare al axului unui circuit LES (!) sau intr-un caz mai general separator de racord.

Evident ca un astfel de stalp trebuie tratat cu atentie la manevre existand riscul ca in caz de neatantie sa se faca manevre gresite. Nu pledez pentru acest tip de solutii dar sustin ca la nevoie putem iesi din tipare!

SGC

Solutie alternativa la eutanasiere!

05/03/2011

Va recomand un articol (in engleza, dar si pozele sunt sugestive!)  interesant despre un posibil plan de pensionare in conditiile in care tot mai multe zvonuri aduc in discutie incertitudinea platii si reducerea cuantumului pensiei.

Cred ca daca vor opta prea multi oameni la solutia pusa in discutie in articolul recomnadat  o sa se compromita ideea prin „inflatie”!

 

http://aginggal.com/

Triste vremuri!

O sta in puterea noastra sa indreptam lucrurile?

Alte articole cu tematica sociala:

 Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

 Votul si democratia

 Solutia iesirii din criza!

Bugetari vs privati

 

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

19/02/2011

Specialistii agreaza ideea existentei unor obiective investitionale insa exista relativ rare cazurile in care analiza este facuta pe intreg volumul de instalatii (discutam aici de investitii in retele electrice de distributie (RED)).

In practica curenta ne limitam investigatia la determinarea performatelor fiecarei lucrari de investitii deja promovate. Practica curenta de fundamentare a promovarii unei anumite lucrari de investitii este destul de neomogena de la un operator de distributie (OD) la altul.

In acest articol introducem ideea de evaluare preliminara a solutiilor investitionale posibile pentru modernizarea / marirea capacitatii de distributie / reabilitarea intregului volum de retele/instalatii echipamente plecand de la un set de obiective prestabilite.

Deoarece fiecare investitie conduce implicit la imbunatatirea mai multor parametrii functionali constientizam existenta unor obiective asociate care este necesar sa fie evaluate pentru a consolida matricea cost performanta asociata intentiilor investitionale si implicit pentru fundamentarea mai buna a deciziei investitionale.

In practica curenta este recomnadat sa utilizam cat mai multe din statisticile existent la nivelul OD care sa ne permita o eventuala selectie preliminara a instalatiilor eventual pentru reducerea, intr-o prima etapa, a volumului de munca. Altfel OD trenuie sa aiba analize preliminare pentru dezvoltarea fiecarui activ.

Solutiile vor prevedea alocari graduale de fonduri pentru a crea posibilitatea acoperirii unei game cat mai largi de retele si mai ales pentru a asigura posibilitatea optimizarii randametelor investitionale.

Prin randamet investitional inteleg raportul cost/performata directionata spre obiective tinta.

Algoritmul propus prezina avantajul unei imagini de ansamblu care va scoate deopotriva in evidenta punctele slabe si va asigura de fiecare data posibilitatea de atingere a  celui mai bun randament investitional posibil corelat cu fondurile disponibile. Algoritmul permite si o bucla de reglare documetata pentru redefinirea obiectivelor si/sau fondurilor disponibile.

Consider foarte utile decantarile conceptuale pentru ca atunci cand „stim intradevar ce vrem” lucrurile se clarifica si se dechide un larg drum pentru valorificarea experientei si initiativei locale. In egala masura clientii, specialistii si actionarii pot avea satisfactia unor realizari deosebite.

Algoritmul propus se preteaza foarte bine pentru fundametarea actiunilor preventive. In acest caz efortul atragere a fondurilor de investitii este prin definitie mai marepentru ca actionarii sunt de regula mai circumspecti si mai pretentiosi!

Va propun in continuare o scurta privire asupra unei analize preliminare pentru marirea capacitatii de distributie a unei retele stradale 0.4 kV. Veti observa evaluarile a 6 solutii. In pasul urmator ar trebui sa calculam pentru fiecare solutie performatele asociate: DU, CPT, Iscc, SAIFI si altii. Vom avea matricea cost performata de care am vorbit in prezentarea algoritmului investitional centrat pe performata.

In momentul in care exista determinate matricele cost performanta pentru toate RED jt (de ex) putem vorbi de optimizarea alocarii fondurilor si de randamete investitionale consolidate.

Articole pe blog  cu subiete inrudite:

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Modernizarea distributiei energiei electrice.

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

Criza gazului si calitatea energiei electrice

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Viziune asupra RED 2030 (2/8) 

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

13/02/2011

 

 

 

Rezumat: lucarea isi propune sa prezinte un concept nou: ordinea de merit investitionala si un algoritm asociat. Aplicand acest algoritm se obtine, pentru fiecare categorie de instalatii, ordinea in care trebuie efectuate investitiile astfel incat sa se obtina cele mai bune randamente orientate catre realizarea unui set de obiective prestabilite. Diagrama cauza efect precum si ordinea de merit investitionala pot deveni instrumente uzuale in fundamentarea strategiilor de dezvoltare a retelelor electrice de distribitie (RED).

 

1          Introducere   

Principiile moderne de management recomanda operatorilor de distributie sa elaboreze strategii de dezvoltare a RED [1], [2] urmarind respectarea: cerintelor organismelor de reglemetare privind conditiile de calitate a alimentarii cu energie electrica, cerintelor de mediu, cerintelor de electrosecuritate, si exploatarea eficienta a RED

Aplicarea principiilor moderne de management care vizeza asigurarea unor performate tehnice superioare ale RED, conformarea cerintelor organismelor de reglemetare, cerintelor de mediu si de electrosecuritate precum si nevoilor clientilor in conditii de eficienta economica impun

Prin definitie o strategie presupune existenta unui set de obiective tinta. Elaborarea strategiei presupune identificarea mai nultor cai prin care se poate asigura atingerea obiectivelor tinta. Caile identificate sunt evaluate si comparate selectandu-se calea, care cu resursele disponibile, permite atingerea obiectivelor tinta in cele mai bune conditii

In domeniul distributiei energiei electrice multimea seturilor de obiective previzibile este destul mare. Fiecarei zone de retea functie de particularitatile care o definesc exista o anumita gama de obiective fezabile. Corelat cu necesitatile si resursele disponibile se pot satabili pentru fiecare obiectiv tinte de evolutie diferentiate [3].

Procesul poate fi iterativ astfel incat prin simulari si selectii repetate se poate justifica nivelul dorit al unor obiective precum si adaptarea progresului vizat la resursele disponibile pe o amunita perioada de timp.

Pentru asigurarea unei coerente a dezvoltarii RED staregiile de dezvoltare se elaboaraza de regula pe trei paliere de timp: termen scurt 2-3 ani, termen mediu 3-5 ani si termen lung 5-10 ani. Exista si preocupari pentru investigarea directiilor in care vor evolua retelele electrice din prisma constrangerilor de mediu, solutiilor de modernizare a materialeor echipamentelor tehnologiilor, evolutia previzibila a nivelurilor de exigenta a organismelor de reglemetare etc. Aceste preocupari urmaresc conturarea unor viziuni de dezvoltare care vizeaza paliere mai lungi de timp de 25-30 de ani [4]. 

2                Obiectivele cel mai des avute in vedere la definirea strategiilor de dezvoltare RED sunt: 

  • CPT (consum propriu tehnologic) este un ctriteriu de eficienta economica a exploatarii RED (retea electrica de distributie)
  • SAIFI numarul mediu de intreruperi pe care le suporta clientii OD (operator de distributie)este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAIDI durata medie a intreruperilor pe care le suporta clientii OD este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • ΔU abaterea tensiunii fata de tensiunea nominala a retelei jt este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAFETY electrosecuritatea RED obligatie legala
  • ·         ECO: conformarea la cerintele de mediu

 

Preocuparile celor mai multe companii de distributie de a avea strategii de dezvoltare coexista cu situatii in care se promoveaza investitii mai ales cu pronuntat caracter corectiv care au un numar redus de obiective sau uneori chiar fara alte obiective decat eliminarea neconformitatilor. In aceste situatii investitorul se priveaza de informatii utile care ar putea fi obtinute de evaluarea progresului asigurat in urma lucrarilor respective de investitii.

Datorita corelatiilor dintre criteriile de performata, eliminarea unor neconformitati, conduce la realizeaza evolutiiei implicite a unei game destul de largi de criterii de performata tehnica si economica asociate. Constientizarea progresului inregistrat poate contribui la sporirea increderii ca s-a actionat intr-o directie favorabila dezvoltarii companiei si asigura suportul unor analize ulterioare mai bine documetate si incurajeaza compania respectiva sa isi bazeze dezvoltarea ulterioara pe strategii de dezvoltare.

3                Identificarea profilului investitional al instalatiilor vizate de lucrari utilizand diagrama cauza efect

Atunci cand analizam evenimente care au cauze complexe putem apela la un instrument managerial foarte eficient: diagrama cauza efect [5]. In cazul nostru utilizarea diagramei cauza efect ne permite sa obtinem o imagine de ansamblu a legaturii dintre obiectivele investitionala firesti ale unui OD si respectiv sa indentificam directiile principale de actiune. In figura 1 prezentam forma clasica a diagramei cauza efect

 

Fig 1 diagrama cauza efect 

Exista o puternica interconditionare intre categoriile de obiective investitionale enumerate mai sus. Intelegerea acestor conditionari ne permite sa identificam criteriile de prioritate investitionala in cadrul fiecarei categorii de instalatii si respectiv criteriile de repartizare a fondurilor intre categoriile de instalatii.

 In figura 2 punem in evidenta a categoriile de informatii continute in diagrama cauza efect structurate pe trei nivele:

 nivelul obiectivelor ;

  • nivelul categoriilor de instalatii in care trebuie investit pentru atingerea obiectivelor. Instalatiile sunt identificate prin „profilul investitional” care sintetizeaza argumentele legate de contributia scontata la realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare ;
  • nivelul paletei de solutii la care putem apela pentru atingerea obiectivelor investitionale.

Figura 2: Diagrama cauza efect pt identificarea criteriilor de prioritate investitionala pentru dezvoltarea RED

 

Fig 2 Structurarea informatiilor in diagrama cauza efect pe trei nivele

 Se poate dovedi ca exista urmatoarele corelatii intre obiective precum si intre acestia si unele caracteristici ale instaltiilor:

  • CPT = f1(SAIFI, SAIDI, ENS, calitate energie, electrosecuritate) ;
  • Obiectivele de dezvoltare = f2( stare tehnica; topologie retea; parametrii constructivi: lungimi, sectiuni; numar de clienti; nivelul consumului de energie).

 

Bazandu-ne pe diagrama cauza efect putem defini profil investitional al instalatiilor care va asigura realizarea obiectivelor de dezvoltare:

  • instalatii cu stare tehnica precara;
  • grad de uzura ridicat care se pune in corelare directa cu varsta instalatiei;
  • instalatii cu incarcare mare;
  • instalatii care alimenteaza un numar mare de clienti;
  • linii electrice lungi;
  • linii electrice subdimensionate;
  • instalatii cu abateri de la normele de electrosecuritate;
  • retele care asigura nivel necorespunzator al tensiunii (ΔU mare);

4                Ordinea de merit investitionala 

 

Dupa definirea obiectivelor si identificarea corelatiilor dintre acestea urmate de identificarea profilului investitional al instalatiilor in care investitiile vor avea un randament sporit focalizat pe  atingere obiectivelor este necesar sa ierarhizam instalatiile din perspectiva contributiei scontate la atingerea obiectivelor de dezvoltate. Aceasta iererhizate am numit-o ordine de merit.

 

Tabelul 1 contine informatiile necesare explicarii conceptului de ordine de merit investitionala pentru LEA mt  (similar se poate proceda pentru oricare alta categorie de instalatii).

 

S-au identificat criteriile care vor fi utilizate pentru ierarhizarea instalatiilor. Aceste criterii sunt corelate cu obiectivele de dezvoltare si sunt legate de probabilitatea de defect si/sau de neconformitatile care sunt vizate de actiunile investitionale necesare pentru imbunatatirea performatelor.

Tabelul 1: Ordine de merit LEA MT

 

Remarcam posibilitatea separarii criteriilor pe categorii, de exemplu tehnice sau economice si realizarea unor analize distincte ale caror concluzii se pot compara sau completa reciproc.

 

Este posibila ponderarea reprezentarii criteriilor in ordinea de merit ceea ce va permite setarea mai precisa a efectelor investitiilor asupra performantelor RED valorificand superior experienta fiecarui operator de distributie care aplica ordinea de merit.

 

Schema logica alaturata ilustreaza modul in care se determina ordinea de merit in baza careia se stabilesc prioritatile investitionale.

 

Se remarca faptul ca sunt avute in vedere caracteristici fizice, topologie, si functionale (continuitate, incarcare, pierderi, calitate ee) care influenteaza determinant obiectivele investitionale strategice. Algoritmul de determinare a ordinii de merit tine cont de aportul fiecarui criteriu astfel incat efectele investitionale asupra imbunatatirii performantelor RED sa fie cat mai semnificative.

 

Sa luam de exemplu cazul unei linii mt ramificate cu lungime mare a axului si cu volum important de retea in racorduri si derivatii. Dupa criteriile de probabilitate de defect (data de volumul mare de LEA) linia poate aparea de exemplu pe prima pozitie (sortare „descendenta”). Daca aceasta retea a fost recent modernizata eficient si numarul de incidente este redus atunci la sortarile dupa vechime si dupa numarul de defecte, linia se va pozitiona spre sfarsitul clasamentului acumuland multe puncte in coloana Ordine de merit astfel incat atunci cand sortam baza de date ascendent dupa ordinea de merit linia noastra nu se va pozitiona in zona de prioritate investitionala ceea ce corespunde starii tehnice si comportarii in exploatare a acestei instalatii.

 

Liniile care se pozitioneaza de mai multe ori pe primele pozitii ale clasmentului le vom regasi in zona de interes la sortarea finala ceea ce inseamna ca necesitatea investitionala este sustinuta/confirmata de mai multe argumente. In baza acestei scheme logice s-a realizat o macrocomanda EXCEL care permite determinarea rapida a ordinii de merit si reluarea determinarii ori de cate ori se fac actualizari ale datelor primare.

 

5                    Rezultate obtinute

 

Plecand de la un set concret de obiective  SMART de dezvoltare, aplicand diagrama cauza efect s-au scos in evidenta legaturile dintre obiective (piramida obiectivelor) si profilul investitional al instalatiilor care vor face obiectul strategiei de dezvoltare.

 

Profilul investitional al instalatiilor permite identificarea criteriilor necesare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale printr-un algoritm original, multicriterial.

 

Utilizand algoritmul de determinare a ordinii de merit investitionale s-a reusit relativ usor si rapid ierarhizarea unui numar de peste 700 circuite LEA 20 kV dintr-o zona de retea destul de extinsa. In acest clasament, pe primele pozitii, sunt listate LEA mt cele mai sensibile la investitii care asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor strategice.

 

In tabel 2 avem prezentate datele de intrare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale in cazul LEA mt iar in tabelul 3 avem sectiunea de punctaje aferente fiecaruia din cele 11 criterii pe baza carora s-a determinat ordinea de merit investitionala

 

Solutia investitionala concreta (lucrarile necesare de modernizare), costurile aferente fiecarui circuit mt precum si aportul concret la realizarea obiectivelor strategice se obtin analizand fiecare LEA ierarhizate dupa ordinea de merit investitionala vizand directiile (profilul investitional) identificate in diagrama cauza efect.

             In tabelul 4 avem dispersia pe zone a circuitelor selectate pentru investitii dupa aplicarea ordinii investitionale. Am utilizat multiplii de 7 pentru ca in compania analizata este acceptata existenta a 7 zone de retea. Traditional fondurile ereau repartizate uniform in plan teritorial. Realizarea unor performante focalizate pe atingerea unor obiective impun alocarea fondurilor acolo unde randamentul investitional va fi mai bun.

Table 4

investitionale superioare pentru fondurile de investitii disponibile putandu-se ajunge la situatia in care masurile de dezvoltare vor avea un caracter predominant preventiv iar care s-ar putea obtine cu un efort investitional mai redus

6                    Concluzii. Conclusions

 Elaborarea unei strategii de dezvoltare este un demers profesional complex care presupune utilizarea iterativa a unor seturi de algoritmi si metode cu grade diferite de complexitate pentru prelucarea unor volume mari de date de intrare referitoare la: elementele constructive ale LEA, particularitatilor de traseu, conditiile de mediu, comportare in exploatare, prognoza evolutiei incarcarii RED etc

 Algoritmii si metodele de planificare au fost destul de mult diversificate si rafinate foarte mult in ultimii 50 de ani [1]. Abordarile cele mai complexe apleaza la inteligenta artificiala prin algoritmi evolutivi multicriteriali.

 Oricat de complexi ar fi ar fi algoritmii utilizati nu se poate garanta obtinerea unor rezultate absolut obiective. Exista de asemenea pericolul GIGO generat de datele de intrare incerte de care in mod real dispun operatorii de distributie.

Abordarea propusa in aceasta lucrare:

  • prelucarea unor obiective de dezvoltare SMART definite
  • determinarea profilului investitional al instalatiilor care fac obiectul modernizarii utilizand disgrama cauza efect
  • identificarea ordinii de merit investitionale

asigura cu un minim de informatii, a caror acuratete poate fi garantata, obtinerea unei ierarhizari ale instalatiilor la care investitiile pot asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor de dezvoltare

             Desi gama disponibila de metode si algoritmi pentru fundamentarea deciziilor de dezvoltare este foarte diversificata faptul ca pana acum nu s-a impus niciunul pentru utilizare pe scara larga indica faptul ca domeniul ramane deschis unor solutii noi.

             Sunt necesare de asemenea eforturi de standardizare a bazelor de date RED care sa poata fi utilizate la definirea strategiilor de dezvoltare.

 7          Bibliografie  Bibliography

[1] Mauhamad Vaiziri, Klein Tomasivic, Turan Gönen „ Distribution expansion problem revised. Part 1. Categirial analysis and future directions”

[2] UG Knight „The logical design of electical networks using linear programming methods” IEEE Procedings vol 33 No A, 1960, p 306-314

[3] Jalal Abdalah „ Distribution network planning and design using branch and bound methods” American Journal of applied Science 2(3): 644-645, 2005 © Science Publications 2005

[4] Lauri Kumpulainen s.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[5] Gheorghe Mazilu, Mihaela Conu, „ Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator” FOREN 2008, lucrarea S3-25-ro

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Programul sesiunii de autorizare electricieni Primavara 2011

11/01/2011

    ANUNT
In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic 
ANRE organizeaza, in perioada 07.02.2011 – 27.05.2011,  sesiunea de Primavara 2011 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare:

 

10  ianuarie – 2011 Publicarea anuntului
07 februarie 18  februarie -2011 Inscrierea candidatilor
18  februarie -2011 (data postei) Termen final de inscriere la examen
18 martie-2011 Nominalizarea centrului de examinare
25  martie -2011 Publicarea:
  a)  listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu au facut dovada platii.
28 martie – 01aprilie -2011 Completarea dosarelor (dupa caz)
04 aprilie -2011 Publicarea listei finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc  / care nu indeplinesc  conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor sustine examenul
08 aprilie 08  mai – 2011 Desfasurarea examenelor de autorizare
13 mai – 2011* Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet
19 mai – 2011* Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
03 iunie – 2011* Rezultatele analizarii contestatiilor
       

Nota: In functie de datele de desfasurare a examenelor de autorizare, randurile notate cu  * pot fi modificate, avand in vedere data de desfasurare a ultimului examen de autorizare, in conformitate cu prevederile art. 54, 55 si 57 din Regulament.

 


Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator generatoare fotoelectrice

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 5, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.5

Antet operator de reţea                                              

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU PRODUCĂTOR CU GENERATOARE FOTOELECTRICE
Nr…….. din …………

        

         Urmare a cererii înregistrate cu nr……………………………………………….. din data………………………………, având ca scop 1) ………………………………………………….., adresată de ……………………………………………………………………………….., în calitate de……………………………………, pentru locul de producere ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul / domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str…………………………………………………………. nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, denumit în continuare Regulament, se

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de producere )

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str ………………………………………………….. nr. ……  telefon/fax………………………    e-mail ……………….,

şi având următoarele date energetice globale pentru locul de producere: 

– generatoare fotoelectrice

Nr. crt. Pi/ Panou (c.c.)

 (kW)

Nr. panouri Pi total (c.c.)

(kW)

Pmax debitat de panouri (c.c.) (kW) Capacitate baterii de acumulatoare *

(Ah)

Un invertor (c.a)

(V)

Pi invertor (c.a)

(kW)

Pmax invertor (c.a)

(kW)

Observaţii **
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
                   
                   
                   
                   
  Total                

 

Notă:   Panou = panou fotoelectric     c.c. = curent continuu             c.a. = curent alternativ

Un = tensiune nominală          Pi = putere activă instalată      Pmax = putere activă maximă

* coloană completată numai dacă sistemul fotoelectric are baterii de acumulatoare

** după caz, panou fotoelectric existent sau nou, pentru panourile noi fiind precizată data de punere în funcţiune (PIF)

– consumul propriu al sistemului fotoelectric:

Puterea maximă absorbită  ..………. kW

– puterea aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani **

 

 

Puterea finală aprobată

Anul ……… Anul ……… Anul ……… Anul ………. Anul ………
Puterea

maximă simultană ce poate fi evacuată***

(kVA)              
(kW)              
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită***

(kVA)              
(kW)              

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de producere existent;

** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de producere noi, respectiv din momentul creşterii/reducerii puterii aprobate pentru locurile de producere existente;

*** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

 

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate, stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. : 2)   

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de producere existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare):  ………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….  

b) Lucrări pentru realizarea instalaţiei de racordare: .…………………………..……………………      ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

 c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ………………………………………………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d)  Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente, deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………. Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi.

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe …………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………. ( cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ………………………………… ………… ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

(2) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, conform Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie):

  • de monitorizare şi reglaj ……………………………………………………………………………………………….
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice,  telecomunicaţii ……………………………………………………………………………………………..
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ……………………………………………………………………………..

(3) Condiţii specifice pentru racordare ……………………………………………………………………………………

(4) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

(5) Centralele şi grupurile generatoare fotoelectrice trebuie să respecte cerinţele tehnice de proiectare, racordare şi de funcţionare prevăzute în Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie.

(6) Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a unui grup generator fotoelectric se va face numai după realizarea probelor de funcţionare prin care se demonstrează capacitatea grupului/ centralei de a îndeplini condiţiile impuse prin prezentul aviz tehnic de racordare şi prin Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie, şi după transmiterea la operatorul de reţea a rezultatelor probelor conform tabelelor date şi conform procedurilor elaborate de operatorul de reţea. Probele prevăzute sau stabilite conform Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie (precizate numai dacă sunt aplicabile): ………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 3)

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, explicitată în fişa de calcul anexată, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi în baza studiului de soluţie nr. ……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./………………., este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 2)  

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.4)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 5)

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul ;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de producere;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

10. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor de la locul de producere (cu şocuri, cu regimuri deformante, etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

11. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în  conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

12. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

13. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

14. (1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil 25 de ani, respectiv până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.

(2) Avizul tehnic de racordare îsi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de producere sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de …………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul ori distribuţia energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

 

15. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) ……………………………………………………………………………

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 14, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 14, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ………….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul-cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:                                                                           

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de producere nou”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de producere existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de producere existent, fără modificarea puterii aprobate”.

2) Se menţionează documentele prin care studiul de soluţie a fost avizat de operatorul de reţea, numele operatorului/ operatorilor de reţea care au avizat studiul de soluţie şi, în situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se completează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

3)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

4)  – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilită au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife.”

5) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator cu generatoare sincrone

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 4, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.4

Antet operator de reţea                                                                       

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

 

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU PRODUCĂTOR CU GENERATOARE SINCRONE  
Nr…….. din …………
                                                                                               

         Urmare a cererii înregistrate cu nr……………………………………………….. din data……………………………… ,având ca scop 1) ………………………………………………….., adresată de ……………………………………………………………………………….., în calitate de ………………………………………………..,      pentru locul de producere ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul/ domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str. ……………………………………………… nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.90/2008, denumit în continuare Regulament, se

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de producere )

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str. …………………………………………………. nr. ……  telefon/fax………………………    e-mail…………………..,

şi având următoarele date energetice globale pentru locul de producere: 

– generatoare sincrone:

Nr. crt. Tip GG

(exemplu T, H, E)

Un/ GG

(V)

Pn/ GG

(kW)

Nr. GG Pi total

(kW)

Pmax produsă de GG

(kW)

Pmin produsă de GG

(kW)

Observaţii *
1 2 3 4 5 6 7 8 9
                 
                 
                 
                 
Total          

 

Notă:   GG = grup generator               T = Termo                   H = Hidro                   E = Eolian

Un = tensiune nominală                      Pn = putere activă nominală   

Pi = putere activă instalată                  Pmax = putere activă maximă

                                                            Pmin = putere activă minimă

* după caz, grup existent sau nou, pentru grupurile noi fiind precizată data de punere în funcţiune (PIF)

– servicii interne:

Puterea instalată   ………..…. kW

Puterea maximă absorbită  ..………. kW

– puterea aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani **

 

 

Puterea finală aprobată

Anul ……… Anul ……… Anul ……… Anul ………. Anul ………
Puterea

maximă simultană ce poate fi evacuată***

(kVA)              
(kW)              
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită***

(kVA)              
(kW)              

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de producere existent;

** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de producere noi, respectiv din momentul creşterii/reducerii puterii aprobate pentru locurile de producere existente;

*** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

 

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate, stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. : 2)   

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de producere existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ……………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ……………………………..……………………      ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………….. …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente, deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi. 3)

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe …………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………. (cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………. ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

(2) Cerinţe şi condiţii specifice pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport şi de sistem (OTS) sau către operatorul de distribuţie (OD), la solicitarea OTS (precizate numai dacă sunt aplicabile) ……………………………………………………………………………………. 

(3) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, distinct pentru OD şi pentru OTS, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene):

  • de monitorizare şi reglaj ……………………………………………………………………………………………….
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice, telecomunicaţii ………………………………………………………………………………………………
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ………………………………………………………………………..

(4) Condiţii specifice pentru racordare ……………………………………………………………………………………

(5) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

(6) Centralele şi grupurile generatoare trebuie să respecte cerinţele tehnice de proiectare, racordare şi de funcţionare prevăzute după caz, în Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene.

(7) Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a unui grup generator se va face numai după realizarea probelor de funcţionare prin care se demonstrează capacitatea grupului/ centralei de a îndeplini condiţiile impuse prin prezentul aviz tehnic de racordare şi după caz, prin Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene, precum şi după integrarea în sistemul SCADA al operatorului de reţea şi transmiterea la acesta a rezultatelor probelor conform tabelelor date şi conform procedurilor elaborate de operatorul de reţea. Probele prevăzute sau stabilite după caz, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene (precizate numai dacă sunt aplicabile): …………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice sau, după caz, pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 4)

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, explicitată în fişa de calcul anexată, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi în baza studiului de soluţie nr. ……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./………………., este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 2)

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.5)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului o compensaţie bănească, dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales.

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 6)  

7.(1)  Pentru încheierea contractului de racordare, utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul ;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare (numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de producere);

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

10. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor de la locul de producere (cu şocuri, cu regimuri deformante, cu flicker, etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

11. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în  conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

12. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

13. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

14.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil 25 de ani, respectiv până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui. 

(2) Avizul tehnic de racordare îsi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de producere sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul ori distribuţia energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

15. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) ……………………………………………………………………………

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 14, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 14, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ……….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea ATR a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                        Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de producere nou”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de producere existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de producere existent, fără modificarea puterii aprobate”.                                                                           

2) Se menţionează documentele prin care studiul de soluţie a fost avizat de operatorul de reţea, numele operatorului/ operatorilor de reţea care au avizat studiul de soluţie şi, în situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se completează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

3) Datele se vor menţiona distinct pentru OD şi OTS, dacă e cazul.

4)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

5) – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilită au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE ; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

6) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru producator cu generatoare sincrone

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 3, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.3

Antet operator de reţea                                                                        

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

 

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU PRODUCĂTOR CU GENERATOARE ASINCRONE
Nr…….. din …………
                                                                                

         Urmare a cererii înregistrate cu nr……………………………………………….. din data……………………………… ,având ca scop 1) ………………………………………………….., adresată de ……………………………………………………………………………….., în calitate de ………………………………………………..,      pentru locul de producere ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul/ domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str. ………………………………………………. nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, se

 

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de producere )

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str. ………………………………………………… nr. ……  telefon/fax………………………    e-mail…………………..,

şi având următoarele date energetice globale pentru locul de producere:

 

 

 

 

 

 

– generatoare asincrone:

 

Nr crt Tip GG

(ex.T, H, E)

Un/ GG Pn/ GG Nr. GG Pi total (kW) Pmax produsă de GG

(kW)

Pmin produsă de GG

(kW)

Qmax absorbită de GG

(kVAr)

Qi

 în BC

(kVAr)

Nr. trepte BC Puterea pe treaptă

(kVAr)

Observaţii*
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
                         
                         
                         
                         
Total                  

 

Notă:   GG = grup generator               T = Termo                   H = Hidro                   E = Eolian

Un = tensiune nominală                      Pn = putere activă nominală

Pi = putere activă instalată                  Pmax = putere activă maximă

            Pmin = putere activă minimă              Qi = putere reactivă instalată 

Qmax = putere reactivă maximă         BC = baterii de condensatoare

* după caz, grup existent sau nou, pentru grupurile noi fiind precizată data de punere în funcţiune (PIF)

– servicii interne:

Puterea instalată   ……..…. kW

Puterea maximă absorbită  ..………. kW

– puterea aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani **

 

 

Puterea finală aprobată

Anul ……… Anul ……… Anul ……… Anul ………. Anul ………
Puterea

maximă simultană ce poate fi evacuată***

(kVA)              
(kW)              
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită***

(kVA)              
(kW)              

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de producere existent;

** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de producere noi, respectiv din momentul creşterii/ reducerii puterii aprobate pentru locurile de producere existente;

*** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

 

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate, stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. : 2)   

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de producere existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): …………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………………….…….    ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………………………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente, deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi. 3)

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe ………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ……………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………. (cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ………………………………………… ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

(2) Cerinţe şi condiţii specifice pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport şi de sistem (OTS) sau către operatorul de distribuţie (OD), la solicitarea OTS (precizate numai dacă sunt aplicabile) ……………………………………………………………………………………. 

(3) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, distinct pentru OD şi pentru OTS, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene):

  • de monitorizare şi reglaj ………………………………………………………………………………………………. 
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice,  telecomunicaţii ……………………………………………………………………………………………..
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ……………………………………………………………………

(4) Condiţii specifice pentru racordare ……………………………………………………………………………………

(5) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

(6) Centralele şi grupurile generatoare trebuie să respecte cerinţele tehnice de proiectare, racordare şi de funcţionare prevăzute după caz, în Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene.

(7) Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a unui grup generator se va face numai după realizarea probelor de funcţionare prin care se demonstrează capacitatea grupului/ centralei de a îndeplini condiţiile impuse prin prezentul aviz tehnic de racordare şi după caz, prin Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene, precum şi după integrarea în sistemul SCADA al operatorului de reţea şi transmiterea la acesta a rezultatelor probelor conform tabelelor date şi conform procedurilor elaborate de operatorul de reţea. Probele prevăzute sau stabilite după caz, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene (precizate numai dacă sunt aplicabile): …………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice sau, după caz, pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 4)  

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, explicitată în fişa de calcul anexată, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi în baza studiului de soluţie nr. ……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./………………. , este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 2)  

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.5)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 6)  

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare, utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul ;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de producere;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

10. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor de la locul de producere (cu şocuri, cu regimuri deformante, cu flicker, etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

11. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în conformitate cu reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

12. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

13. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

14.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil 25 de ani, respectiv până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.

(2) Avizul tehnic de racordare îsi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de producere sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul ori distribuţia energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

15. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) ……………………………………………………………………..………………..

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 14, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 14, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ……….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:                                                                          

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de producere nou”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de producere existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de producere existent, fără modificarea puterii aprobate”.

2) Se menţionează documentele prin care studiul de soluţie a fost avizat de operatorul de reţea, numele operatorului/ operatorilor de reţea care au avizat studiul de soluţie şi, în situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se completează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

3) Datele se vor menţiona distinct pentru OD şi OTS, dacă e cazul.

4)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

5) – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

6) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumator necasnic

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 2, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.2

Antet operator de reţea                                                            

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU CONSUMATOR NECASNIC 1)   
Nr…….. din …………
Urmare a cererii înregistrate cu nr…………………………………………………. din data…………………………… , având ca scop 2) ………………………………………………….., adresată de …………………………………………………………….., în calitate de……………………………………………………., pentru locul de consum ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str…………………………………………………………. nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, se

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de consum)

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str. …………………………………………………. nr. …… bl……. sc……. et……. ap…….   telefon/fax………………………    e-mail…………………..,

cu următoarea putere aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

Puterea aprobată pentru

organizare de

şantier, valabilă până la data…….. **

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani ***

 

 

Puterea finală aprobată

Anul …….. Anul …….. Anul …….. Anul ……. Anul ……..
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită ****

(kVA)                
(kW)                

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de consum existent;

** numai pentru situaţia unui utilizator permanent care a solicitat racordarea în vederea alimentării atât a obiectivului, cât şi a organizării de şantier în vederea realizării obiectivului, şi instalaţia de racordare pentru organizare de şantier utilizează integral sau parţial instalaţia de racordare pentru etapa finală;

*** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de consum noi, respectiv din momentul creşterii/ reducerii puterii aprobate pentru locurile de consum existente; aceste date sunt valabile fie pentru situaţia unui consumator permanent, fie pentru un consumator temporar (categoria consumatorului, permanent sau temporar, reiese din scopul cererii, denumirea locului de consum şi perioada de valabilitate precizată la punctul 16);

**** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate 3)

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de consum existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ……………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………………………….   ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………….. …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

…………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi.

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe ………………………..

……………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………. (cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………………………………………………… (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………….

(2) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport şi Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie):

  • de monitorizare şi reglaj ………………………………………………………………………………………………. 
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice, telecomunicaţii ………………………………………………………………………………………………
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ………………………………………………………………………..

(3) Condiţii specifice pentru racordare …………………………………………………………………………………….

(4) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice sau, după caz, pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard. 4)

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard. 

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 5)

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi explicitată în fişa de calcul anexată, este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 6)

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.7)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.  

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 8)

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de consum ;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) În cazul în care utilizatorul deţine echipamente sau instalaţii la care întreruperea alimentării cu energie electrică poate conduce la efecte economice şi/sau sociale deosebite (explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente cu victime umane, poluarea mediului etc.), acesta are obligaţia ca prin soluţii proprii, tehnologice şi/sau energetice, inclusiv prin sursă de intervenţie, să asigure evitarea unor astfel de evenimente în cazurile în care se întrerupe furnizarea energiei electrice.

(2) În situaţia în care, din cauza specificului activităţilor desfăşurate, întreruperea alimentării cu energie electrică îi poate provoca utilizatorului pagube materiale importante şi acesta consideră că este necesară o siguranţă în alimentare mai mare decât cea oferită de operatorul de reţea, prezentată la punctul 3, el este responsabil pentru luarea măsurilor necesare evitării acestor pagube, inclusiv pentru analiza şi stabilirea oportunităţii de a se dota cu surse proprii de energie electrică.

(3) Schemele de racordare la reţeaua de utilizare a eventualelor surse de alimentare proprii, se avizează de către operatorul de reţea.

10.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

11. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor şi receptoarelor speciale (cu şocuri, cu regimuri deformante, cu sarcini dezechilibrate etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile instalaţiilor şi receptoarelor speciale se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

12. În vederea reducerii consumului de energie reactivă din sistem, utilizatorul va lua măsuri pentru menţinerea factorului de putere între limitele prevăzute prin reglementările emise de ANRE. Neîndeplinirea acestei condiţii atrage după sine plata energiei electrice reactive conform reglementărilor în vigoare.

13. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în  conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

14. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

15. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor de furnizare, pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

16.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). 9)

(2) Avizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de consum sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul, distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

17. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …………………………………………………………………………………..

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 16, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 16, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ……….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:

1)  Pentru avizele tehnice de racordare emise de către operatorul de transport şi de sistem, operatorilor de distribuţie care sunt concesionari ai serviciului public de distribuţie a energiei electrice, se va înlocui „CONSUMATOR NECASNIC” cu „OPERATOR DE DISTRIBUŢIE CONCESIONAR” şi „loc de consum” cu „nod de consum”.

2) Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de consum nou definitiv”, sau
  • „racordarea unui loc de consum nou temporar”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de consum existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de consum existent, fără creşterea puterii aprobate”.                                                                          

3) Se continuă cu „stabilită prin fişă de soluţie” dacă este aplicabil, sau „stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………………………… (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………“ dacă soluţia de racordare a fost stabilită prin studiu de soluţie. În situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se menţionează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

4)  Pentru consumatorii racordaţi prin două (sau mai multe) căi de alimentare, se continuă cu:

„În cazul întreruperii accidentale a unei căi de alimentare (ca urmare a defectării unui element al acesteia), în condiţiile existenţei şi funcţionării corecte a instalaţiei de automatizare, durata maximă pentru conectarea celei de-a doua căi de alimentare este cea corespunzătoare funcţionării instalaţiei de automatizare: ………………secunde/ minute.”

5)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

6) Se continuă cu „conform studiului de soluţie nr……………………….. avizat de ………………………………… (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. “, dacă soluţia de racordare a fost stabilită prin studiu de soluţie. În situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se menţionează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

7)  – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

8) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

9) Pentru utilizatorii permanenţi, se continuă cu:

„Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.”

Continut cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumatorii casnici

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 1, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.1

Antet operator de reţea                                                            

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr………. din…………………….                                      

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU CONSUMATOR CASNIC    
Nr…….. din …………
 

         Urmare a cererii înregistrate cu nr. …………………………………….. din data …………………………………….. , având ca scop 1) ………………………………………………….. adresată de ……………………………………………………………………………., în calitate de ……………………………………………………., pentru locul de consum ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul ……… cod poştal………………….. str. ………………………………………………………… nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, denumit în continuare Regulament, se

 

APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de consum)

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str………………………………………………………… nr. …… bl……. sc……. et……. ap……. ,

cu următoarea putere aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

Puterea aprobată pentru

organizare de

şantier, valabilă până la data…………. **

 

Puterea aprobată ***

 
 
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită ****

(kVA)

 

       
(kW)        

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de consum existent;

** numai pentru situaţia unui utilizator permanent care a solicitat racordarea în vederea alimentării atât a obiectivului, cât şi a organizării de şantier în vederea realizării obiectivului, şi instalaţia de racordare pentru organizare de şantier utilizează integral sau parţial instalaţia de racordare pentru etapa finală;

*** date valabile fie pentru situaţia unui consumator permanent, fie pentru un consumator temporar (categoria consumatorului, permanent sau temporar, reiese din scopul cererii, denumirea locului de consum şi perioada de valabilitate precizată la punctul 11);

**** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare stabilită prin fişă de soluţie, corelată cu evoluţia puterii aprobate  

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de consum existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ……………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………….…………..    ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ……………………………………………………………… …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi.

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe ………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ……………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………. ( cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………. ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate, din momentul anunţării acesteia de către utilizator, este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

 (2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 2)

3.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Utilizatorul nu va depăşi puterea aprobată prin prezentul aviz, ca urmare a dotării suplimentare sau extinderii instalaţiei de utilizare pentru construcţii noi, decât după ce va solicita un spor de putere şi operatorul de reţea îl va aproba prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(3) Utilizatorul nu va racorda alţi utilizatori la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi explicitată în fişa de calcul anexată, este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.3)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4 , alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales.

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.  

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice.

(3) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea. 4)  

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

c)      acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de consum ;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8. Schemele de racordare la reţeaua de utilizare a eventualelor surse de alimentare proprii, se avizează de către operatorul de reţea.

9. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE. 

10. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

11.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi de la punctul 4, alin.(3). 5)

(2) Avizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de consum sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………………………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

12. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …………………………………………………………………….………………………..

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 11, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 11, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ………………………………. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de consum nou definitiv”, sau
  • „racordarea unui loc de consum nou temporar”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de consum existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de consum existent, fără creşterea puterii aprobate”.

2) Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

3)  – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

4) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(4) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

c) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

d) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice prin persoane juridice care vor obţine în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege; acestea îşi vor organiza şi desfăşura activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard; prestatorii serviciului de distribuţie vor fundamenta tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl vor supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

5) Pentru utilizatorii permanenţi, se continuă cu:

„Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.”

 

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

07/12/2010

 Cu cat ne adancim in cariza cu atat sunt mai virulente accesele de indignare. Prolifereaza emisiunile TV bazate pe indignare impotriva crizei. Unele s-au permanentizat. Multi politicieni considera ca e de datoria lor sa isi strige public indignarea.

Partea proasta este ca aceasta indignare este sterila, este doar de fatada nu e urmata de actiuni concrete nu e insotita de alternative reale.

Peste tot se vorbeste de promovarea investitiilor ca un panaceu universal pentru criza si totusi nu se depaseste acest nivel declarativ nu sunt identificate acele investitii capabile sa reporneasca economia nationala.

In acest articol mi-am propus sa pun in discutie cateva caracteristici pe care ar trebui sa fie urmarite atunci cand se propun/analizeaza/aproba finatarea unor investitii publice.

In principiu orice investitie ca de altfel orice achizitie oricat cat de „colorata” ar fi sustine niste locuri de munca. Problema este ca trebuie finantate acele investitii care asigura si o forma de recuperare a banilor si care reduc costuri neperformate contribuabililor.

Sa luam in discutie trei tipuri de investitii:

  1. retele de apa
  2. drumuri
  3. modernizare spitale

In primul caz vorbim de cresterea nivelului de trai. S-au vazut insa cazuri in care banii s-au ingropat in pamant pentru ca populatia nu a  putut plati costul productiei si distributiei de apa potabila. In aceste conditii beneficiarii gurii de oxigen sunt: constructorii si  furnizorii de materiale. Aici e de discutat daca cerintele caietului de sarcini pot viza materiale produse in tara sau numai materiale de import (caz in care banii se reintorc poate la cei care ne-au imprumutat, fara sa lase in urma premise de relansare economica ci doar dobanzi si obligatii de plata. Pentru straini e minunat isi investec in propria lor economie nationala si in plus mai colecteaza si dobanzi de la noi!). Daca lucrurile pot fi prezentate/ analizate din alta perspectiva care dovedeste ca exista o forma palpabila de recuperare a investitiei atunci este extraordinar. Respectiva investitie trebuie facuta.

In al doilea caz lucrurile sunt discutabile. Daca vorbim de o ulita beneficiarii imbunatatirii nivelului de trai pot fi 10-20 familii iar gura de oxigem mentionata mai sus are si ea un impact limitat. Nu se poate pune in discutie recuperarea investitiei.

Daca vorbim inasa de un drum care:

  • scurteaza distante (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • mareste viteza de transport (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • scade uzura mijloacelor de transport (…=mareste baza de impozitare)
  • asigura premise pentru dezvoltarea unor activitati productive ( = mareste baza de impozitare = conditii de recuperare a investitiei)

se pot identifica caile de recuperare a investitiei se pot identifica beneficiarii se pot identifica contribuabilii care prin imbunatatirea conditiilor de desfasurarea afacerii vor asigura recuperarea investitiei publice.

Lucrurile, de la caz la caz pot sa fie si mai focalizate. De ex daca vorbim de o zona turistica. Trebuie doar stabilita pe baze obiective legatura de cauzalitate dintre investitia in drum si cresterea numarului de clienti. Mai mult ar trebui sa discutam de un plan de afaceri integrat, zonal care sa sustina un veritabil parteneriat public – privat. Statul investeste in infrastructura iar agentii economici investesc in activitatile productive si in final reintorc statului impozitele pe profit  prognozate.

Problema este ca succesul analizei de rentabilitate consta in seriozitatea cu care este facuta analiza. Daca se face formal rezultatul este nul. Pe de alta parte ar trebui sa existe si consecventa  conduitei investitionale generale care sa se bazeze de fiecare data pe identificarea investitiilor creditate cu sanse reale de recuperare si in plus organismele statului cu atributii fiscale trebuie sa asigure feedbak-ul necesar constatarii/confirmarii recuperarii investitiei.

Sa vorbim de o investitie intr-un spital. Chiar si aici ar trebui sa vorbim de rentabilitate cu toata decenta si tactul necesar. O investitie in spital pe langa tintele indreptatile legate de confort si siguranta sanitara trebuie sa asigure / sa vizeze tinte de rentabilitate: reducerea costului asociate unor proceduri, cresterea numarului de pacienti tratati, reducerea numarului de zile de spitalizare,  asigurarea unei densitati rationale a utilajelor scumpe si/sau cu grad de utilizare mai redus asigurarea unei proportii cat mai bine justificata statistic intre spitalele tip policlinica si cele specializate pe anumite proceduri/afectiuni etc.

Activitatea intr-un spital trebuie si poate fi privita ca o activitate care poate fi supusa regulilor de eficienta economica valabile in orice activitate productiva. In acest caz nu putem vorbi in acelasi timp de pretentii legate de calitatea actului medical si de conditii de spitalizare si de proasta administrare a activitatii. Medicii nu se pot plange de subfinantare si in acelasi timp sa desfasoare si activitati private care fac concurenta neloiala spitalului. Personalul sanitar trebuie platit  foarte bine insa si prestatia si dedicarea trebuie sa fie pe masura astfel incat activitatea pe langa caracterul de utilitate publica sa devina si eficienta economic.

Daca ar fi sa impingem lucrurile la extrem acum in spital se fac analize preliminare suportate de Casa de Sanatate si programari la cabinetele particulare unde in final pacientul e tratat si isi plateste tratamentul. In spital medicul e platit de stat sa isi faca programarea clientilor proprii.

Desigur ca realitatea nu este asta! Dar suntem pe aproape. In realitate exista si a treia cale pacientul plateste si e tratat pe loc fara alte programari si fara sa fie nevoie ca medicul sa aiba si cabinet particular. Exista solutii corecte, decente, care sa dea satisfactie si pacientilor si medicilor si sa permita intarirea de ansamblu a sistemului sanitar? Cu certitudine exista aceste solutiii!

Pastrandu-ma pe subiectul angajat cred ca in sectorul bugetar exista multe entitati a caror activitate se poate regasi in performatele economiei nationale. Pot da multe exemple dar rezum denumirea misiunii care s-ar putea identifica acestor sectoare bugetare (cu rol coercitiv) de a impiedica: „furatul propriei caciuli„.

Atunci cand se finanteaza investitii publice neperformate exista in mod categoric multe segmente ale sectorului bugetar vinovate de ineficienta. Probabil ca acest autocontrol si autocenzura pe care trebuie sa si le impuna sectorul bugetar pentru a obtine performanta fac diferenta intre piata libera si activitatile cu monopol de stat. Luata in ansamblu problema pare sa nu aiba solutie. In toate cazurile cel care isi centreaza isi gaseste si circumstante atenuante pentru nereusite. Partea buna este ca avem institutii specializate pe monitorizari ale performatei celorlalti si care ar trebui sa isi justifice existenta.

In sectorul bugetar trebuie administrat un sistem de indicatori de performata cat mai riguros.

Mecanismul menit sa invinga criza presupune reintarea in zona de eficienta a tuturor structurilor statului poate incepand cu cele cu rol coercitiv!

In perioadele de criza, in folosul general, investitiile din banii publici trebuie sa fie promovate intr-o pondere cat mai mare pe criterii de eficienta economica (si scazute acele „investitii” care vizeza doar costuri fara viitor!)

In extremis as accepta si ideea parteneriatelor publice private care sa sustina dezvoltarea unor obiective economice productive. Schema de finatare ar trebui sa limiteze riscurile si sa asigure recuperarea investitiei de la bugetul de stat in cel mai scurt timp. Aceasta cofinatare ar putea sa imbrace chiar formele unei creditari de tip bancar.

Evident ca ideile de mai sus desi importante nu constituie singurele masuri principii  care ar putea asigura revigorarea economiei nationale. Paleta masurilor pe care le avem la dispozitie este larga. Mai trebuie sa ne si dorim cu adevarat sa iesim din neputinta!

Particularitati ale cutiilor de distributie din policarbonat

04/12/2010

 In ultimul timp am remarcat foarte multe cutii de distributie din policarbonat neinscriptionate. La inceput am fost doar ingrijorat de starea de pericol creata.  Intamplarea a facut ca timp de cateva luni sa vad un numar relativ mare de CD in instalatii. Aproape toate neinscriptionate.

De aici banuiala ca in timp vopseaua sub actiunea factorilor de mediu: soare, umezeala se sterge, „cade” de pe  suprafata exterioara a CD. Surpriza este ca nici pe interior inscriptiile nu rezista prea bine!

La unele receptii fusesesem nemijlocit si dupa cum se stie inscriptionarea este una din operatiile cele mai verificate la receptii! Am cautat fotografii si m-am convins ca PIF lucrurile au fost in regula.

Am putut sa compar starea inscriptiilor facute cu acelasi tip de vopsea pe CD din metal cu vechime similara in instalatii sau chiar mai vechi. Concluzia la care am ajuns este ca pe CD din policarbonat vopseaua rezista foarte putin. CD de metal au alte neajunsuri insa inscriptiile rezista incomparabil mai mult.

Cu aceeasi ocazie am coroborat informatii si constatari mai vechi cu unele noi si am ajuns la concluzia ca in CD din policarbonat se formeaza condes mult mai frecvent decat in CD metalice.

In destule CD din policarbonat am gasit urme de scurtcircuite aparent de neexplicat. Vazand ulterior aceleasi CD cu aparatajul acoperit de condens am avut si explicatia cautata!

Cateva solutii la problemele semnalate:

  • asigurarea unor aerisiri laterale pot reduce semnificativ situatiile incare se formeaza condensul (solutie aplicata practic cu succes)
  • in cazul CD de retea amplasate pe socluri de beton (goale pe interior sau cu rosturi pentru cabluri trebuie asigurata izolarea bazei CD cat mai ermetica fata de umezeala care se ridica din sol in anumite perioade ale anului (solutie aplicata practic cu succes)
  • rezista autocolantele initiale destul de bine. S-ar putea face inscriptii pe autocolante de exterior rezistente la intemperii. Autocolantele s-ar putea pune atat in interior cat si in exteriorul cutiei evident cu text adecvat

CD metalice pot reechilibra competitia cu CD din policarbonat daca li se asigura calitatea necesara a protectiei anticorozive. Partea buna e ca sunt solutii tehnice pentru o protectie anticoroziva de foarte buna calitate.

Sunt interesat sa cunosc opinia Dv asupra problemelor puse in discutie.

(voi adauga si imagini cu situatia actuala!)

Situatia inainte de practicarea aerisirilor:

Pentru eliminarea condensului s-au amplasat aerisitoare pe partile laterale ale CD iar in interior s-a asigurat izolarea fata de umezeala provenita din sol:

interiorul este uscat.

Profil profesional ing Vuap Irfan absolvent 2010 UPB Facultatea de Energetica

28/11/2010

 Va prezint CV-ul unui tanar absolvent al Facultatii de Energetica din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti.

Cartea de vizita a unui absolvent o constituie lucrarea le licenta. Teza domnului ing Vuap Irfan se intituleaza „Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV” . Cuprinsul lucrarii poate fi accesat descarcand fisierul atasat: Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV.Cuprins Tema abordata este interesanta si i-a permis sa integreze un volum mare de cunostinte profesionale tratand un subiect dificil, de mare actualitate in SEN.

Dl ing Vuap Irfan este in cautarea unui loc de munca corespunzator pregatirii sale profesionale. Am convingerea ca mediul universitar din care provine dl Ing Vuap Irfan si lucrarea de licenta vor fi atuuri importante care ii vor facilita un excelent debut profesional.

Merita sa va retina atentia lista participarilor dlui inginer Vuap Irfan  la sesiunile studentesti de comunicari stiilifice si rezultatele obtinute

  • Mentiune la:  Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţesti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea :”Staţia Bradu 220kV”. Mai 2009
  •  Menţiune la: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti – „Echipamente Electromecanice pentru Conversia Energiilor Regenerabile”. Lucrarea : „Costul Energiei Eoliene”. Mai 2009 
  • Locul 1 la: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea : „Argumente în favoarea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV”. Mai 2010 

 

II urez dlui Ing Vuap Irfan succes, iar angajatorilor buna inspiratie si initiativa!

Datele de contact se gasesc in CV:

     
 
Curriculum VitaeEuropass  
   
Informaţii personale  
Nume / Prenume Vuap Irfan
Adresa(e)Reşedinţă    Pescarilor nr.7 , Bloc MZ3, ap.33, ConstanţaCalea Victoriei 12C, Bloc A, ap.26, Bucureşti
Telefon(oane) +40720308286  
E-mail(uri) vuap.irfan@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) tătar
Data naşterii 01/07/1987
Sex Bărbătesc
   
Experienţa profesională  
   
Perioada 01/07/2008 – 01/09/2008
Funcţia sau postul ocupat Tehnolog I- acest job a fost făcut în cadrul stagiului de practică din facultate ; Departamentul Energetic
Activităţi si responsabilităţi principale Verificarea situaţiei stocurilorComenzi utilităţiCalcul necesar de material pentru confecţionarea pieselorProiectare AutoCAD

Monitorizarea staţiei de transformare

Comparare oferte

Numele şi adresa angajatorului S.C. Şantierul Naval Constanţa SA
   
Perioada 10/2010 → prezent
Funcţia sau postul ocupat Inginer proiectant electric
Activităţi si responsabilităţi principale Proiectare AutoCADMS Visio
Numele şi adresa angajatorului S.C. Simerom S.A., Bucureşti
   
Educaţie şi formare  
   
PerioadaNumele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare 2010 → prezentUniversitatea Politehnică Bucureşti. Facultatea de Energetică, specializarea: Eficienţă energetică (Master)
   
Perioada 2006 – 2010
Calificarea/diploma obţinută Licenţă inginer
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare Universitatea Politehnică Bucureşti. Facultatea de Energetică, specializarea: Inginerie economică în domeniul electric, electronic şi energetic.
   
Perioada 2002 – 2009
Calificarea/diploma obţinută Diplomă Bacalaureat
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare Liceul Teoretic „Traian” Constanţa
   
 Aptitudini şi competenţe personale  
   
Limba maternă Română
   
Limbi străine cunoscute  
Autoevaluare   Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*)   Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral  
Engleză   C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat
Italiană   C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat B2 Utilizator independent B2 Utilizator independent B1 Utilizator independent
Franceză   B2 Utilizator independent B2 Utilizator independent A2 Utilizator elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator elementar
  (*) Cadrului european comun de referinţă pentru limbi
   
Competenţe şi abilităţi sociale Sociabil, Punctual, Organizat, Activ
   
Competenţe şi aptitudini organizatorice Capabil de lucru în echipăCapabil de lucru sub presiuneResponsabil
   
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului MS OfficeAutoCADMS ProjectPrimavera Project Planner
   
Alte competenţe şi aptitudini Menţiune: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţesti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea :”Staţia Bradu 220kV”. Mai 2009 Menţiune: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti – „Echipamente Electromecanice pentru Conversia Energiilor Regenerabile”. Lucrarea : „Costul Energiei Eoliene”. Mai 2009 Locul 1: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea : „Argumente în favoarea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV”. Mai 2010 Proiect de licenţă: „Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice existente de 220 kV”Profesor îndrumător: conf.dr.ing. Sorina Costinaş
   
Permis de conducere B  – 10.2005

Incurajarea constructiei de retele electrice de utilitate publica legea 210/11.11.2010

23/11/2010

Pe site http://www.anre.ro s-a publicat textul legii 210/11.11.2010 „privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructii retele electrice de transport si de distributie a energiei electrice”.

Lagea s-a publicat si in MO 773/18.11.2010. Prin acesta lege se modifica unele prevederi ale legii33/1994 privind exproprierile in caz de utilitate publica, ale codului civil si ale codului de procedura civila.

Legea 210/2010 poate fi accesata descarcand urmatorul fisier: Legea 210_11.11.2010 masuri prealabile infiintarii retelelor electrice de utilitate publica

Conform art 17 din legea 210/2010 in termen de 30 de zile de la publicare (! 18.12.2010) Ministerele Justitiei si Economiei Comertului si Mediului de Afaceri trebuie sa supuna aprobarii Guvernului Romaniei metodologia de aplicare a legii. Aveti in fisierul urmator: draftul  metodologiei/normelor de aplicare a legii 201/11.11.2010

Astept cu interes cometariile Dv pe marginea acestui text de lege.

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Pledoarie pentru dirigentia de santier

27/10/2010

Am investit in ultima vreme multa energie sa imi conving colegii si utilizatorii blogului de importanta imbunatatirii calitatii proiectarii. Evident ca a vorbi despre calitate si a obtine/genera calitate sunt  doua aspecte foarte diferite. Imbunatatirea calitatii intr-un anumit domeniu este un proces uneori destul de lent si de cele mai multe ori necesita un efort colectiv.

Totusi o documetatie buna nu garanteaza o lucrare bine executata. Constructorul isi poate pune o marca negativa pe lucrare compromitand o documetatie excelenta. Daca discutam de un nefericit caz in care o documetatie aproximativa incape pe mana  unui constructor care manifesta dezinteres pentru calitate rezultatul este dezastruos pentru finantator. In aceste cazuri investitorul va constata (adesea, prea tarziu) ca a  platit bani buni pe dreptul de a face costuri neperformate dupa punerea in functiune a investitiei.

Acest lant al non performatei ar putea fi rupt daca se face apel la serviciile unui diriginte de santier bine pregatit si bine intentionat. Dirigintele poate asigura:

  • identificarea viciilor de proiectare pe parcursul executiei
  • poate colabora la definirea solutiilor corective si sau a completarilor menite sa asigure obiectivului monitorizat functionalitate in conditii de eficienta economica
  • poate constrange constructorul sa faca lucrari de calitate
  • poate preveni punerea in opera a unor materiale cu parametrii necorespunzatori
  • poate identifica vicii de executie la probele interfazice si asigura eliminarea acestora
  • poate tine costurile lucrarii sub control si obtine economii pentru investitor
  • poate tine sub control ritmul de executie a lucararilor

Activitatea dirigintilor de santier se desfasoara in baza legii 10/1995 si este autorizata si monitorizata de Inspectia de Stat in Constructii  (ISC) si se supune legii calitatii in constructie. Pe site ISC www.isc-web.ro este publicata lista dirigintilor autorizat pe fiecare domeniu organizata pe judetele de resedinta ale acestor profesionisti.

Convins fiind de inportanta activitatii de dirigentie de santier m-am preocupat de identificarea persoanelor care practica in mod curent aceasta activitate. Din aproape in aproape am reusit sa identific performerii domeniului astfel incat in acest moment as putea face la cerere recomandarea omului potrivit pentru dirigentie corelat cu locatia obiectivului de investitii si complexitatea lucrarilor.

La sugestia Dv va ofer emailul: diriginte_de_santier@yahoo.com pentru a putea comunica mai bine!

Tiberiu are o problema: protectia copiilor impotriva electrocutarilor in cladiri

23/10/2010

Tiberiu a ridicat o problema interesanata: masurile tehnice de protectia copiilor impotriva electrocutarilor in instalatiile interioare ale locuintelor.

Puteti vedea mai jos modul cum s-a amorsat aceasta discutie. Pentru ca subiectul este important si probabil ca preocupa mai multi parinti m-am gandit sa va ofer posibilitatea sa va spuneti opinia si sa aduceti argumente si solutii utile.

Articole care trateaza aspecte legate de acest subiect sunt:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

Tiberiu spune:
19/10/2010 la 10:00 | Răspunde modifică

Buna ziua!

Imi permiteti o intrebare scurta: daca protectia diferentiala functioneaza corect, esti protejat de electrocutari accidentale?

Am copil mic si evident va fi interesat de acele ”gaurele mici” din prize.

Va multumesc, cu respect si interes, Tiberiu.

  • stoianconstantin spune:
    19/10/2010 la 18:32 modificăSalut Tiberiu,Da, cu conditia sa fie si corect dimensionata. De ex daca ai una de 300 mA nu e bine. Ti-ar trebui una mult mai sensibila de 30 mA.
  • Pe de alta parte nu exista garantii atunci cand oamenii ajung sub tensiune. Reactioneaza diferit cand corpul le este parcurs de curent. Iti recomand sa folosesti si alte masuri. De ex sunt niste “capace” de plastic care se infig in priza si sunt destul de greu de scos.
  • Am vazut si prelungitoare care au 2-3 masuri de protectie: au asociat un intreruptor, cate un capac basculant cu arc si in final protectie impotriva infigerii de obiecte in orificiile destinate stecherelor. De ex sunt modele la care daca se incearca infiderea unui obiect doar intr-o singura gaura opritorul blocheaza accesul. Accesul e permis doar daca se exercita presiune asupra perechii de opritoare care protejeaza accesul stecherului la contactele elecrice.
  • Un alt aspect foarte important il constituie intelegerea principiului protectiei diferentiale: actioneaza la scurgeri de curent la pamant. Daca vorbim de un scurtcircuit intre nul si faza fara nicio legatura cu pamantul atunci protectia diferentiala e ca si inexistenta: nu simte nimic.
    Daca cineva sta pe o suprafata izolanta si de ex tine in maini faza si nulul va fi accidentat foarte serios iar protectia diferentiala nu va sesiza nimic!
  • Protectia copiilor e o treaba serioasa. Trebuie luate masurile necesare (aici e de discutat ce poate intelege fiecare ca este necesar sa faca, unii nu fac nimic!) si trebuie sa fie atent intruiti si supravegheati.
  • Statistica arata totusi ca e o problema gestionabila si educatia si supravegherea sunt destul de eficace.
    Iti doresc sa fii ferit de toate relele posibile!
    SGC

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Atestarea prestatorilor de servicii din SEN- document de discutie

21/10/2010

Va semnalez publicarea pe site http://www.anre.ro a propunerii de text pentru revizia 4 a Regulametului pentru atestarea operatorilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din SEN.
Eventualele Dv sugestii pot fi trimise la ANRE pe adresa de email: darae@anre.ro.
Textul proiectilui de revizie  poate fi accesat utilizand acest link:  ReglAtestRev4
Succes!

SGC

Ioana are o problema: centrala termica pe gaze sau electrica?

10/10/2010

Dna Ioana Popoviciu ridica o problema interesanta: ce sa achizitioneze: o centrala termica pe gaze sau una electrica?

As putea sa va spun ca sistemele de climatizare si centralele termice sunt cojmarul retelelor stradale. Doua trei centrale si/sau  5-6 sisteme de climatizare pe o retea stradala de 800-1000 m scoate aproape garantat tensiunea din plaja normala (DU>-10%). Deja in retelele jt, in unele zone ne confruntam cu aceste probleme.

Experienta cititorilor in acest domeniu poate aduce informatii de larga utilitate. Va astept cu opinii!

SGC

Popoviciu Ioana spune:
10/10/2010 la 17:47 | Răspunde modifică

Buna seara, domnule Stoian ! La momentul acesta (10.oct.2010) este rentabil sa instalezi o centrala electrica trifazata (bransamentul exista), ca alternativa la centrala pe gaz metan ? Mentionez ca, in ciuda promisiunilor alesilor locali, reteaua de gaz metan a ramas numai un proiect, cel putin pana la anul.
Am auzit pareri diferite in legatura cu rentabilitatea in exploatare a unor astfel de centrale, majoritatea fiind ca o centrala electrica pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea casei reprezinta o investitie ce nu se justifica in Romania de astazi.
Daca raspunsul este pozitiv, ce demersuri ar mai trebui facute pe la compania de electricitate ? Ma refer la aprobari, probabil la schimbarea contorului cu unul care sa inregistreze consumuri la diferite ore.
Ma intereseaza parerea dumneavoastra de specialist, in care am incredere.
Cu stima,
Ioana Popoviciu

  • stoianconstantin spune:
    10/10/2010 la 18:01modificăSalut Ioana,Poate fi o actiune reusita daca ai un bransament si un contract dedicat. In acest fel ti-ai putea alege cel mai convenabil tarif si sa te pozitionezi intodeauna cu consumul in zonele de minimul tarifar. Vezi pe blog un articol despre alegerea tarilelor.Recomnad o alimetare cu ee dedicata pentru a putea avea un control al costurilor cat mai bun.In principiu randamentul centralei electrice ar trebui sa fie mai bun. Energia termica se cedeaza direct apei nu avem nevoie de cos pe care sa evacuam gaze de ardere fierbinti.Avand in vedere ca acum gazele se masoara in kWh s-ar putea sa faci o comparatie legata de costul lunar interesandu-te cat plateste cineva care are o centrala pe gaze si o casa comparabila cu a ta. Apoi studiind tarifele ee ai putea sa vezi pentru aceeasi energie consumata cat ar trebui sa platesti.

    In timp costul gazelor este posibil sa creasca intr-un ritm mai rapid decat ee.

  • V-a trebui sa contactezi furnizorul de ee sa ceri schimbarea tarifului. In aceste conditii v-a trebui sa fii pregatita si sa se ceara sa iti actualizezi avizul tehnic de racordare caz in care s-ar putea sa ti se ceara sa platesti noul contor care v-a fi unul electronic multitarif. Daca ai nevoie de un spor de putere atunci cu certitudine vei avea nevoie de ATR
  • O sa salvez discutia intr-un articol dedicat pentru a putea capta mai multe opinii!SGC
  • DanP spune: POMPA DE CALDURA = o solutie alternativa viabila!
    31/12/2010 la 01:59 | Răspunde   modifică

    Buna ziua,

    Pentru cei ce doresc sa foloseasca energia electrica pentru incalzire si apa calda menajera va invit sa luati in calcul si pompa de caldura.

    De ce ne-ar interesa? Pentru aceeasi putere termica (caldura) consumul de electricitate este de regula cam de 2.5-3.5 ori mai mic decat la centrala electrica cu rezistenta. Adica bransamente mai apropiate de posibilitatile OD si cheltuieli de operare mai mici

    Daca centrala electrica obtine caldura din transformarea directa a electricitatii in caldura (cu o rezistenta), pompa de caldura foloseste electricitatea sa transporte caldura extrasa dintr-un mediu (exterior casei) si sa o cedeze intr-un alt mediu (interior casei).

    Sariti pasajul urmator daca nu doriti sa intrati in detalii tehnice…

     
    Cu totii avem in gospodarie cel putin o pompa de caldura – frigiderul. Principiul este ca se extrage caldura din congelator si se aplica serpentinei din spatele aparatului care o cedeaza mediului ambiant. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui compresor si al unui freon. Freonul circula printr-un circuit inchis. O parte din circuit este in congelator si o parte este serpentina din spatele frigiderului. De cate ori auzim zumzaind motorul din spatele frigiderului freonul este fortat de compresor sa parcurga drumul prin bucla inchisa. Freonul vine din interiorul frigiderului sub forma de gaz (ma explic imediat) si intra in compresor. Compresorul face cum ii spune si numele, comprima gazul la presiuni ata de inalte incat il transforma in lichid la temperatura 30-40gradeC (asta se intampla cu un gaz care se comprima, cu cat se comprima mai tare cu atat cedeaza mai multa caldura). Freonul lichid cald trece apoi prin serpentina din spatele frigiderului pentru a ceda caldura mediului si ajunge in congelator. Aici trece printr-o “reductie”, urmata de o conducta cu o sectiune mai mare. Inainte de reductie avem freon lichid, dupa reductie dat fiind ca scade presiunea freonul revine la starea de gaz care se raceste puternic (absoarbe caldura din congelator). Va amintiti capsulele de autosifon folosite prin anii ’70? Prin decomprimarea gazului continut acestea se raceau puternic. Si invers, la fabrica cand comprimau gazul acestea se incalzeau.
    Revenind la circuitul freonului la iesirea din congelator acesta merge mai departe catre intrarea in compresor, urmand sa cedeze caldura absorbita din mediul congelatorului in serpentina din spatele frigiderului. Adica s-a consumat electricitate sa transporte caldura, nu s-o creeze. De aceea se obtine mai multa putere termica decat putere electrica consumata. Si se obtine cu atat mai multa caldura cu cat compresorul este de calitate mai buna si freonul este mai bine ales.

    Dar nu sariti pasajul urmator care se refera la avantaje/dezavantaje:

     
    Avantaje:
    • Cheltuieli operare mici;
    • Se poate obtine aer cald si/sau apa calda;
    • Unele modele sunt reversibile (fac cald iarna si rece vara)
    Dezavantaje:

    • Investitie initiala mare;
    • Temperatura obtinuta 35-45gradC (se preteaza cel mai bine pentru incalzire in pardoseala, NU se preteaza utilizarea caloriferelor, care ar trebui sa aibe suprafata foarte mare, datorita  temperaturii f. mici a agentului termic);
    • Functie de freonul folosit nu poate functiona la temperaturi exterioare sub -7grdC sau mai nou -20grdC;

    Comparatie (grosiera) costuri operare pentru 1 Kwh termic:
    • Centrala termica cu rezistenta (sau resou): consuma 1Kwh electricitate 0.35ron
    • Pompa de caldura COP=3 (coeficient utilizare): consuma 1/3 Kwh 0.12ron
    • Centrala lemn: 1 kg lemn cam 0.35ron => cam 3kwh => cam 0.12ron
    • Centrala gaz: poate ma ajuta cineva sa se uite pe factura cat este 1Kwh gaz…..

    Ce intrebam la pompa de caldura:
    • COP: coeficient utilizare (sa fie cat mai mare);
    • Temperatura minima exterioara (cat mai mica);
    • Timp estimat de viata compresor (daca se poate sa fie japonez…)

    Preturile sunt cam de speriat la pompele de caldura; la bloc merg mai ales cele sub forma de aer conditionat (care este tot o pompa de caldura, cam de 3 ori mai eficienta decat un calorifer electric in perioada toamna/primavara; iarna scade acest raport – scade randamentul)

    Gazele la consumul actual ar fi pentru 30 ani dupa unii autori, adica este de asteptat ca preturile sa creasca constant si mai rapid decat la alte forme de energie.

    Cu lemnul trebuie o logistica intreaga: centrala si cosul trebuie curatate/intretinute, probleme cu cenusa, probleme daca se opreste curentul cand centrala este in functiune, trebuie gasita solutie pentru evacuarea puterii din interior; probleme zilnice cu manipularea lemnului (pentru centrala de 40Kw sa zicem ca se folosesc 10kg lemn/ora, adica 240kg/zi adica trebuie roaba si sotul sa nu fie in delegatie – sigur ca functie de necesitati poate sa nu functioneze tot timpul la puterea maxima, dar daca totusi?); spatiu depozitare (pentru centrale cu gazeificare cu randamente superioare lemnul trebuie sa fie uscat 2 ani; dar de aici decurge si un avantaj, ai energia stocata in curte, esti ceva mai putin dependent de conducta de gaz sau de electricitate….

    Recomandarea mea ar fi o combinatie pompa de caldura/ incalzire in pardoseala plus pentru 20 zile geroase pe an centrala lemn (neaparat cu ups sau grup electrogen back-up pentru nopti geroase si cu chiciura, adica posibil fara electricitate).

    Intrebam de pompe de caldura pe Google, discutam cu cat mai multi furnizori si respectam regula asociata unui client responsabil: nu uitam ca cine are banul are puterea (adica vanzatorul cam trebuie sa aiba si marfa de calitate, sa inteleaga nevoile clientului si sa adapteze oferta corespunzator, si sa vorbeasca frumos, si sa ne placa de ochii lui).

    Pentru ca in final cu totii suntem si clienti si vanzatori, chit ca uneori ne vindem numai forta de munca!

    Bafta!

    Iancu Jianu, propune:

    20/02/2011 la 23:23 | Răspunde   modifică

    Cel mai bine pentru zonele unde nu sunt gaze naturale, va recomanda cazan de otel/fonta echipat cu arzator cu functionare pe ulei de rapita.
    Merge foarte bine, nu miroase deloc si nu este foarte scrum. De exemplu cazan 35kW +arzator 26…38kW = 3500 euro. Se poate achizitiona si in rate prin Raiffaisen. Arzatorul este fabricat in Germania.

    Viziune asupra RED 2030 (1/8)

    06/10/2010

    recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

    Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

    Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

    Autori:

    Lauri Kumpulainen, Hannu Laaksonen, Risto Komulainen, Antti Martikainen, Matti Lehtonen, Pirjo Heine, Antti Silvast, Peter Imris, Jarmo Partanen, Jukka Lassila, Tero Kaipia, Satu Viljainen, Pekka Verho, Pertti Järventausta, Kimmo Kivikko, Kimmo Kauhaniemi, Henry Lågland, Hannu Saaristo. Hanna Niemelä

    Articolul original in limba engleza se gasete la acest link:   Distribution Network 2030 Vision of the Future Power System

    Prefata,

    Operatorii din domeniu considera necesar un studiu privind perspectivele reţelelor de distribuţie a energiei electrice. Gestionarea activelor şi necesitatea unei reabilitari tehnice a reţelelor de distribuţie necesită o viziune pe termen lung şi o imagine de ansamblu cu privire la tehnologiile disponibile şi la oportunităţi de dezvoltare. Întrucât ciclurile de viaţă ale reţelelor sunt, de obicei de mai multe decenii,deciziile investiţiionale au efecte pe termen lung.

    Pentru a genera această viziune, a fost considerat necesar un proiect de foaie de parcurs care sa conduca şi sa coordoneze dezvoltarea domeniului  pentru a fi în măsură valorifice eficient  de resursele naţionale de dezvoltare. Coordonarea cooperarii naţională creează, de asemenea, condiţiile de a influenţa dezvoltarea internaţională şi pentru a sprijini oportunităţile de succes a industriei finlandeze.

    Un proiect de jumătate de an a fost finanţat şi gestionat de urmatorii parteneri de colaborare:  Agentia Finlandeză de Finanţareaa Inovarii  Tehnologice  Tekes, ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia Oy Ab Merinova, Suur -Savon Sähkö Oy, SVK-pooli (coordonarea si cooperare pentru dezvoltarii activităţilor de cercetare în domeniul ingineriei electrice), Industria Energetica Finlandeză, Vaasan Sähköverkko Oy, Vattenfall Verkko Oy,  Centrul de Cercetare Tehnica din Finlanda (VTT). Proiectul a fost coordonat de VTT, alţi parteneri de cercetare fiind  Helsinki University of Technology (HUT), Lappeenranta Universitatea de Tehnologie (LUT), Universitatea de Tehnologie din Tampere (TUT), şi la Universitatea din Vaasa.

    Proiectul a constat din  studii partiale individuale, vizite la operatorii de distributie, precum şi din numeroase ateliere de lucru. În plus faţă de profesorii şi cercetătorii care lucrează în proiect, următoarele persoane au apărut ca lectori în cadrul atelierelor: Aki Laurila (Fingrid Oyj), Markku Hyvärinen, Jussi Palola (HelenVerkko), Raili Alanen, Osmo Auvinen (VTT), Erkki Antila, Tapio Hakola (ABB), Juha-Heikki Etula (E.ON Finland Oyj), Ali Harlin, Hannu H. Kari, Erkki Lakervi (HUT), Markku Orpana (SiP Technologies Oy), Ilkka Halme (Parikkalan Valo Oy), Antti Pitkänen (JT-Millenium), Pertti Silventoinen (LUT), Juha Lohjala (Suur-Savon Sähkö Oy), Kimmo Kivikko, Terttu Pakarinen, Sami Repo, Heikki Tuusa, Seppo Valkealahti (TUT), Veli-Pekka Nurmi (the State Provincial Office of Western Finland), Tapio Potila (Eltel Networks Oy), Matti Jauhiainen (the National Emergency Supply Agency), Markku Vänskä (Vattenfall Verkko Oy), Jyrki Luukkanen (Finland Futures Research Centre, Turku School of Economics), Aimo Rinta-Opas (Koillis-Satakunnan Sähkö Oy), Hannu Katajamäki (the University of Vaasa), and Philip Lewis (VaasaEmg).

    Ne exprimăm mulţumirile noastre tuturor persoanelor şi organizaţiilor în proiect pentru contrinutia valoroasa si efortul depus. Mulţumiri speciale pentru Hanna Niemelä (LUT) pentru traducerea în limba engleză pe baza documentului Alue- ja jakeluverkkojen teknologiavisio 2030, Verkkovisio. Espoo 2006. VTT Tiedotteita . Research Notes 2361. 89 p. (in Finnish), and Esa Pekkola  pentru ajutor editoral.

    Autorii

    Rezumat

    Obiectivul acestei cercetări a fost de a crea o viziune pe termen lung asupra tehnologiilor utilizate in reţelele de distribuţie pentru modernizare, consolidare şi dezvoltare.

    Statutul actual al reţelei a fost analizat pe scurt, scenariile au fost adaptate pentru noile cerintele de mediu şi  tehnologiilor disponibile. O analiza internaţională a fost facuta pentru a investiga si  prezenta soluţiile şi aşteptările viitoare în lume.

    In viitor productia centralizată de energie electrică ar trebui va domina. Producţia distribuită, dispersata in RED va juca un rol tot mai important, acest proces este greu de prezis ca urmare a incertitudinii de dezvoltare a reglementarilor.

    Viitoarele retele vor asigura o fiabilitatea mai mare şi siguranţa în timpul defectelor  la costuri rezonabile. Schimbările climatice şi restricţiile privind utilizarea substantelor de impregnare vor cauza probleme mai ales pentru liniile aeriene în păduri. În reţelele rurale, îmbătrânirea reţelelor este o problemă destul de raspandita. Pentru reţelele urbane, utilizarea terenurilor şi problemele de mediu devin mai dificile, şi va fi necesara consolidarea reţelelor si marireaa capacitatii de distributie din cauza creşterii cererii de energie electrică.

    Există mai multe soluţii tehnice disponibile. In completare la tehnologia actuala, mai multe soluţii noi au fost introduse. Schimbari importante în reţele viitoare sunt previzionate să fie legate de gama mare de cabluri subterane, utilizarea pe scara larga a  comunicatiilor pentru transferul de date şi a soluţiilor de automatizare de reţea, zone de protecţie (la curenti de defect) considerabil mai scurte şi soluţii noi constructive. Pe termen lung, insularizarea sistemelor de distribuite a energiei electrice, topologia noua a retelelor electrice şi soluţii bazate pe electronica de putere ar trebui să îmbunătăţească calitatea energiei electrice şi profitabilitatea. Este de asteptat sa fie doptate  decizii legate de clasele de calitate specifice în proiectarea de reţele.

    Pentru a realiza obiectivele asociate  viziunii, este necesar un proiect de foaie de parcurs. Proiectul va coordona şi focaliza  dezvoltarea; astfel incat resursele naţionale  limitate sa poata fi utilizate eficient.

    1. Introducere

    1.1 Puncte de plecare şi obiectivele analizei stadiului actual

    Planificarea proiectului de cercetare a pornit de la opinia că îmbătrânirea reţelele de distribuţie de energie electrică şi  înăspirea cerinţele de fiabilitate au necesitata o reabilitare pe scară largă a reţelelor. Deoarece durata de viata a reţelelor este extrem de lunga şi tehnologia de faţă nu poate oferi performanta dorita, o viziunea pe termen lung şi o vedere de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate in  reţelele de distribuţie este necesară pentru o corecta directionare investiţiilor în viitor.

    În anchetă, s-a constatat necesitatea de a genera scenarii de schimbări în mediul operaţional, deoarece soluţiile tehnice privind retelele de distribuţie a energiei electrice sunt realizate pe baza cerinţelor de performata valabile le un moment dat. De asemenea situatia internaţionala a fost subliniata. Tinta a fost de a investiga soluţii de reţea deja aplicate în alte ţări şi, de asemenea, viziunile pentru viitor asupra soluţiilor tehnice.

    Unul dintre obiectivele proiectului a fost de a dezvolta o platformă metodologica pentru evaluarea obiectiva a aplicabilitatii diferitelor soluţii noi tehnologice şi să identifice  nevoilor de dezvoltare strategică ale diferitelor  tehnologii

    Printre obiectivele cheie ale proiectului a fost de a evalua necesitatea unei colaborari pe scară largă in cercetare. Plecand de la proiectul de reţea de distribuţie a anului 2030 este posibil să se stabilească un amplu proiect de colaborare in  cercetare coreland  numeroase initiative de cercetare şi productie intr-o foaie de parcurs (grafic/esalonare) comuna/corelata a cercetarii.

    1.2 Finanţarea şi punerea în aplicare a cercetării

    Cercetarea a fost implementat ca un proiect Tekes, coordonat de VTT. Alti parteneri de cercetare colaborativă au fost Lappeenranta Universitatea de Tehnologie din Tampere Universitatea de Tehnologie, Universitatea de Tehnologie din Helsinki, şi Universitatea din Vaasa.

    Proiectul a fost finanţat, în plus faţă de Tekes, de ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia, Oy Ab Merinova, Suur-Savon Sähkö Oy, SVKpooli, ry Energiateollisuus, Oy Sähköverkko Vaasan, Verkko Oy Vattenfall, şi VTT.

    Managementul echipei de proiect este introdusă în tabelul 1.1, şi persoanele responsabile din partea universităţilor sunt enumerate în tabelul 1.2.

    Tabelul 1.1. Managementul echipei de proiect

    Tabelul 1.2. Persoanele responsabile de proiect din partea  universităţilor

    Metode esenţiale în cercetare au fost ateliere de lucru şi deplasarile în străinătate. Ţările vizitate au fost Germania, Suedia, SUA, Canada si Irlanda. Atelierele au fost organizate în Vaasa, Tampere, Lappeenranta, şi la Espoo cu 40 – 80 de participanţi în fiecare atelier.


    Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

    11/09/2010

    Sintetizand principalele idei legate de intretinerea culoarelor de siguranta am realizat o prezentare care poate constitui suportul unei dezbateri ale acestui subiect in scopul instriurii si/sau al capacitatii sprijinului.

    Zone de protectie si de siguranta_ Defrisari

    Dublez aceasta prezentare de cateva filme descarcate de pe Youtube care releva pericolul si argumeteaza necesitatea intretinerea culoarelor de siguranta LEA prin zone cu vegetatie.

    Utilizat de persoane avizate materialul publicat poate fi convingator:

    Va doresc traditionalul „succes natural!”

    Arc electric surprins pe viu in timpul unui interviu:

    Creanga in LEA 1

    Creanga in LEA 2

    Creanga in LEA 3

    Scurtcircuit sub actiunea vantului  intre LEA si un copac decoronat corect dar mai inalt decat LEA si aflat in imediata apropiere a acestuia:

    Citeste pe blog alte articole pe acelasi subiect foarte important pentru continuitatea alimentarii cu energie electrica:

    LEA versus LES

    Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

    LEA versus LES

    11/09/2010

    Influenta reglementarilor privind zonele de protectie si de siguranta asupra solutiilor tehnice

    Rezumat: Paleta solutiilor tehnice de realizare a RED este influentata de cerintele impuse de autoritatile de reglementare nationale privind conditiile de coeziatenta cu proprietatile, constructiile, plantatiile, caile de acces, si alte retele de utilitati invecinate. Pentru a mentine o gama larga de solutii operatorii de distributie sunt receptivi la noile materiale si tehnologii aparute pe piata. Exista insa dificultati in promovarea acestor solutii datorate inertiei asociate actualizarii actelor normative care reglementeaza conditiile de coexistenta de catre autoritatile de reglementare. In lucrare se scot in evidenta solutiile de realizare a RED si solutiile alternative pe care le au operatorii de distributie pentru indeplinirea conditiilor tot mai restrictive legate de zonele de protectie si de siguranta. Se argumenteaza pentu Romania necesitatea de actualizare a doua reglementari ANRE privind zonele de protectie si de siguranta.

    Lucrarea isi propune si sa stimuleze schimbul de experienta dintre participanti privitor la particularitatile reglenetarilor din tarile lor privitoare la zonele de protectie si de siguranta si solutiile agreate de operatorii de distributie pentru conformare la reglementari

    Autorii sunt interesati sa obtina feedback si de la persoanele care vor  citi articolul dupa conferina astfel incat sa poata aduna opinii si material documentar (reglemetari ale autoritatilor locale, articole care abordeaza aceeasi teme similare etc) din cat mai multe tari ale globului care sa faciliteze reluarea mai bine documetata a subiectului in viitor.

    Key-Words:autoritati de relemetare in domeniul energiei electrice, zone de protectie, zone de siguranta, coexistenta, pericol de electrocutare

    1 Introducere

    In intreaga lume cerintele autoritatilor de reglementare a domeniului energiei electrice directioneaza dezvoltarea reteleor electrice de distributie spre solutii tehnice cat mai prietenoase cu mediul si care sa functioneze in conditii negociate cu proprietatile invecinate. Cerintele autoritatilor de reglemntare trebuie coroborate cu legislatia generala privind protectia proprietatilor.

    In statele democratice infiintarea noilor circuite de distributia energiei electrice presupune cicluri repetate de negocieri cu proprietarii si cu  administratiile publice locale pana cand se reuseste agreerea conditiilor in care poate fi realizat fiecare nou circuit de distributie a energiei electrice.

    Se poate aprecia ca tendinta generala pentru zonele urbane si rezidentiale inclina balanta spre retele electrice subterane si spre statii si posturi de transformare de interior. In lucrarea [1] autorii au trezentat o situatia comparativa care se refera la cateva tari din Europa table 1 and table 2

    Se remarca existenta unor rapoarte foarte diferite intre volumele de retele de distributie in solutia aeriana si cele in solutie in cablu existente in Europa. Evident ca si experienta de exploatare acumulata este foarte difersificata. Statisticile legate de performatele tehnice si economice provenite din statele europene pot fi utile in cazul deciziilor strategice privind optiunile de dezvoltare ale RED

    2        Reglemetarile din Romania privind zonele de protectie si de siguranta

    In Romania reglementarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice este de competenta Autoritatii Nationale  de Reglementare in domeniul energiei. Principalele reglementari privitoare la zonele de protectie si de siguranta pentru LEA si LES sunt [2], [3],[4] si [5]

    ANRE a emis [2] pentru a oferi celor interesati posibilitatea sa aiba acces la un documet unic care sa centralizeze prevederile legate de zonele de protectie si de siguranta dispersate pana in 2007 in mai multe norme tehnice, prescriptii energetice si fise tehnologice.

    Conform ANRE [2] definitiile pentru zonele de protectie si de siguranta sunt:

    • zona de protectie este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
    • zona de siguranta este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie

    Apreciem ca prevederile care au impact mare in stabilirea solutiilor tehnice sunt urmatoarele:

    Table 3 extras din [1] (notatii OHL= overgead line = LEA = linie lectrica aeriana, UGL= underground line =LES= linie electrica in cablu)

    Nr crt Tip instalatie Zona Protectie

    (ZP)

    Zona de siguranta

    (ZS)

    Observatii
    1 HT OHL 37 m 37 m 18,5 m fata de ax
    2 MV OHL 24 m 24 m 12 m fata de ax
    3 LV OHL (0.1 + d) m (0.1 + d) m 0.1 m fata de conductoarele extreme
    4 MV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
    5 LV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
    6 Aerial Transformer Point MV/LV with oil insolation Conturul proiectiei orizontale a postului (ZP+20) m
    5 Interior transformer point MV/LV Contul incint +3m pe latura cu usa

    Contur incinta + 1.5 m pe latura cu aerisiri

    ZP
    6 Station HV/MV Fence perimetre (ZP+20) m

    2.1 Analiza cazului MV OHL

    In [6] autorii au facut o analiza a situatiilor in care se poate afla traseul unei OHL fata de proprietati. In figura 1 sunt prezentate pozitiile in care se pot afla stalpii OHL si limitele zonelor de protectie si de siguranta fata de proprietatile invecinate [6]

    Figura 1 analiza coexistentei OHL cu proprietatile invecinate [6]

    Notatii utilizate:

    • ZP                    zona de protectie
    • ZS                    zona de siguranta
    • LP1 ÷4             limita proprietate cazurile 1 ÷ 4
    • A,B,C              cazuri analizate

    Sinteza cazurilor de coexistenta [6]  care pot fi identificate in figura 1 este sintetizata in tabelul 4. Se observa ca in 5 din cele 8 cazuri analizate necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

    Putem trage concluzia ca in majoritatea cazurilor infiintarea unei OHL presupune obtinerea prealabila a acordurilor proprietarilor de teren cu care traseul OHL se invecineaza. In continuare ne vom referi la cazul MV OHL a caror infiintare intampina cele mai mari dificultati. Desi din punct de vedere functional culoarul de siguranta de 24 m este necesar in majoritatea cazurilor practice, sub presiunea pozitiei proprietarilor de teren adesea culoarul de siguranta de reduce la dimensiunile minime (cca 5+5 m) permise de reglementari.

    Exista destul de multe situatii in care chiar si pentru distantele minime de apropiere permise de reglementari (3 m fata de proiectia orizontala a conductorului exptrem la devierea maxima produsa de vant)

    Tabelul 4  Analiza necesitatii obtinerii acordurilor de la proprietari la infiintarea unei OHL

    Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
    Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
    A Da Nu ex ZP/ZS1 ex LP1 ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da
    Da Nu ex ZP/ZS2 ex LP1 ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 Nu
    Da Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
    Da Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
    B Nu Nu ex ZP/ZS3 ex LP3 ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 Nu
    Nu Nu ex ZP/ZS4 ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da
    C Nu Da ex ZP/ZS5 ex LP4 ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da

    In cazul ideal descris de norme OHL coridoarele de siguranta ar trebui sa arate ca in figura 2. In conditiile din figura 2 operatorii de distributie pot garanta indicatori de continuitate foarte buni pentru MV OHL

    Fig 2 cazul ideal de coexistenta OHL cu zonele arborii din apropriere

    Trebuie sa remarcam ca in situatiile practice corespunzatoare situatiei descrise in figura 2 operatorii de distributie nu au costuri cu intretinerea acestui tip de culoare de siguranta

    In figura 3 avem situatii in care arborii plantati inafara culoarului de siguranta au inaltimi care depasesc inatimea OHL si care adesea sunt rasturnati de vant peste conductoarele OHL generand un numar semnificativ de incidente. In aceste situatii de regula reprezentantii OD nu reusesc sa convinga proprietarii de necesitatea decoronarii arborilor si/sau de necesitatea plantarii unor arbori de talie redusa

    Fig 3 cazuri favorabile OD

    In figura 4 prezentam situatia in care se afla un procent destul de ridicat din culoarele de siguranta ale OHL prin zonele cu paduri si plantatii de pomi fructiferi:

    Figura 4 situatia uzuala a culoarelor de siguranta OHL

    Este evident ca situatia reala a culoarelor de siguranta OHL justifica numeroasele incidente produse de contactul crengilor cu conductoarele OHL si/sau cu caderile de arbori si crengi peste conductoarele OHL. De asemenea in aceste cazuri rezulta necesitatea prevederii in programele de mentenanta a unor costuri semnificative pentru lucrarile de intretinere a culoarelor de defrisari. Evident ca la aceste costuri se adauga si costurile de remediere a incidentelor produse de vegetatia din culoarele de siguranta unde nu s-a reusit efectuarea defrisarilor. Relatia operatorilor de distributie cu proprietarii arborilor plantati in zonele de protectie si de siguranta este adesea tensionata.

    In cadranul drep al figurii 4 se pot vedea reprezentati si arbori de talie redusa care ar putea reprezenta solutia silvica rationala la problema culoarelor de siguranta. Plantarea arborilor de talie redusa ar permite exploatarea superioara a suprafetelor de teren limitrofe traseelor OHL fara necesitatea unor costisitoare lucrari de defrisare si fara pericolul ca OHL sa fie afectata de crengile arborilor.

    2.2 Analiza cazului PTA MVLV cu transformator in ulei

    Dupa cum se poate remarca din tabelul 4 suprafata afectata de sona de siguranta a unui PTA este de cca 1260 mp. Cum de regula PTA se amplaseaza in zone locuite este destul de dificil de gasit o suprafata atat de mare fara constructii si intr-un procent foarte mare din cazuri amplasamentele dorite de operatorii de distributie presupun obtinerea unor acorduri de la proprietarii de terenuri. Daca in cazul OHL normele prmit reducerea de la 12 m la 3 m a distantei minime de apropiere a contructiilor de OHL in cazul PTA acest lucru nu este posibil. Reducerea de la 20 m la cca 14-16 m se face cu costuri mari pentru a inbunatati comportarea la foc a constructiilor invecinate. Cazul PTA este foarte relevand pentru presiunea pe care o exercita reglemetarile asupra solutiilor tehnice clasice.

    Desi PTA reprezinta cea mai ieftina solutie de infiintare a unui PTA este din ce in ce mai greu de obtinut acordurile necesare de la proprietarii terenurilor invecinate pentru amplasarea unui PTA

    3        Solutii posibile

    Evident ca prima solutie la care ne-am putea gandi o reprezinta trecerea la realizarea unor retele de distributie in cablu. Revenind la introducere constatam ca in multe tari europene este ageeata aceasta solutie.

    Ajungem la dilema clasica retea aeriana sau retea subterana. Este o decizie complexa care necesita o analiza personalizata pe specificul fiecarei zone. Costurile de infiintare a unei retele electrice de distributie mt subterane si de racordare ulterioara la ea sunt aproape duble fata de solutia aeriana. Identificarea si remedierea defectelor dureaza mult mai mult, sunt necesare instalatii pentru compensarea curentilor capacitivi. Realizarea unor circuite de rezerva este o problema foarte costisitoare adesea prohibitiva.

    In [1] este prezentata solutia de compensareThe earth fault currents in the underground network in Staffanstorps Energi are compensated both centralised and locally (Figure 5). Local compensation equipment is located at the distribution substations.

    Cu toate acestea exista si argumente favorabile solutiei in cablu subteram: rata defectarilor este mai redusa, conditionarile impuse cu coexistenta cu proprietatile private sunt mult mai putine, impactul asupra mediului este mai redus, costurile de exploatre sunt si ele mai reduse decat in czul retelei de distributie aeriene

    Ne propunem sa analizam in continuare solutiile alternative pe care le avem in raport cu OHL cu conductoare neizolate. Exista doua tiouri de conductoare care le-am putea folosi pentru imbunatatirea imunitatii LEA fata de vegetatie asa zisele solutii vegetation proof si care permit si reducerea dimensiunii zonelor de protectie si de siguranta:

    • utilizarea unor conductoare preizolate: tehnologia PAS
    • utilizarea conductoarelor torsadate MV autoportante sau cu purtator de otel independent (fig 6)
    • utilizarea cablurilor universale care permit realizarea unor circuite neintrerupte cu pozare aeriana, subterana si in apa (fig 6)

    Tehnologia PAS poate imbunatati semnificativ comportarea OHL in zonele impadurite. Totusi desi se pot executa coronamete compactizate si sunt permise distante mai mici de apropiere fata de vegetatie nu putem vorbi de o solutia care sa se poata califica la sustinerea reducerii zonelor de protectie si de siguranta. Tehnologia PAS permite un management mai bun al costurilor si un program mai relaxat de defrisari.

    Solutiile de realizare a OHL cu conductoare torsadate MV si cu cablu universal pernit reducerea semnificativa a dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta. Practic aceste OHL se pot realiza in aceleasi conditii ca si OHL LV cu conductoare torsadate izolate (ABC)

    Figura 6 conductoare izolate MV pentru OHL

    In sustinerea afirmatiei ca zonele de siguranta si de protectie aferente OHL realizate cu conductor MV izolat pot fi reduse la cele ale LV ABC prezentam in figura 7 variante de coexistenata.

    Figura 7 coexistenta MV OHL cu LV OHL bared conductor si ABC

    Ing Stoian Constantin

    4        Conclusion

    References:

    [1] Lauri Kumpulainen a.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

    [2] -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul 49 /2007

    [3] Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V cod  NTE003/04/00 aprobat prin Ordinul ANRE 32 /2004

    [4] PE 106 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni sub 1000 V

    [5] Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cod NTE 007/08/00 aprobat prin Ordinul ANRE. 38 /2008

    [6] Stoian Radu zone de protectie si de siguranta aferente OHL

    Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

    23/08/2010

    In cadrul lucrarilor Forumului regional al Energiei FOREN 2008 echipa Gheorghe Mazilu si Mihaela Conu din cadrul SC Electica SA au prezentat o interesanta lucrare despre imbunatatirea programelor de lucrari de investitii si mentenanta in cadrul retelelor electrice de distributie (RED).

    Cu acorul autorilor va prezint mai jos textul integral al articolului: „Imbunatatirea planificarii servicuilui de distributie de catre un operator” . Deocamdata ca fisier urmand sa ii  fac prelucraile necesare pentru a-l aduce la un format acceptat de platforma WordPress pt a putea sa il afisez direct: 3_FOREN 2008 lucrarea S3-25-Ro Mazilu & Conu

    Articolul poate fi citit si utilizand link-ul: http://www.cnr-cme.ro/foren2008/CD_ROM_1/s3_ro/S3-25-ro.pdf direct de pe site-ul Comitetului National Roman al  Consiliului Mondial al Energiei  www.cnr-cme.ro

    Multumesc dl Gheorghe Mazilu si dnei Mihaela Conu pentru oportunitatea de a va prezenta acest articol.

    Surse regenerabile de energie Legea 220/2008 actualizata in August 2010

    23/08/2010

    Va semnalez actualizarea legii 220/2008 prin legea 139/2010 publicata in Monitorul Oficial nr 474/9 Iulie 2010. Legea 220/2008 regelementeaza „sistemul de promovare a producerii  energiei din surse regenereabile de energie”.

    In fisierul urmator gasiti teztul actualizat al legii 2010 asa cum a fost el publicat in MO nr 577/August 2010:  Surse Regenerabile de Energie_Legea 220_MO577_August 2010

    Textul legii 220/2008 actualizat a fost descarcat de pe site http://www.anre.ro.

    Putem discuta pe marginea acestei legi in masura in care acest lucru va prezenta interes pentru Dv.

    Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

    17/08/2010

    Am vorbit de benchmarking intrun articol dedicat acestui concept. Dupa opinia mea practicarea activa a benchmarkingului intro companie presupune deja un grad maxim de deschidere in interiorul companiei fata de ideile de imbunatatire a activitatii generate de personalul propriu.

    In fapt o componenta importanta a benchmarkingului vizeaza punerea personalului propriu in situatii favorabile de asi verifica si valorifica propriile idei si de a capacita informatii din mediul extern.

    Legat de valorificarea potentialului creativ existent in  interiorul unei companii ma preocupa sa scot in evidenta unul sau mai multi posibili indicatori care sa permita clasificarea companiilor.

    Acestia ar putea fi:

    1. numarul propunerilor de imbunatatirea activitatii facute de angajati
    2. ponderea propunerilor aplicate
    3. nr brevete de inventie aplicate/in asteptare etc
    4. indicatori de eficienta a  propunerilor aplicate: crestere cifra de afaceri, crestere profit, etc

    Combinad primii doi indicatori am putea realiza o matrice a vitalitatii companiei care permite aprecieri asupra performatei managementului, maturitatea si performatele echipei, vulnerabilitatea companiei pe piata, capacitatea de dezvoltare, eficienta comunicarii interne, satisfactia muncii, tipul de cultura organizationala etc  (Pentru o vizibilitate mai buna clik pe figura pt a se deschide intr-o pagina dedicata)

    Va propun sa tratam situatia unei companii in care angajatii genereaza un numar mare de idei de imbunatatire a activitatii dintre acestea doar o mica parte sunt transpuse in practiva. Care din afirmatiile urmatoare pot fi adevarate:

    1. colectivul companiei este preocupat de succesul companiei si de consolidarea locului de munca
    2. compania este slaba/ inca slaba si nu poate valorifica toate ideile receptate
    3. managementul companiei nu este interesat de ideile angajatilor probabil ca vorbim de o „incomoda mostenire” lasata de echipa precedenta de management in ceea ce priveste obiceiul oamenilor de asi exprima ideile. Problema trebuie sa fie legata de management pt ca la statutul de echipa obijnuita/preocupata sa genereze idei se ajunge in timp si in plus exista si o inertie. Oamenii continua un timp sa genereze idei chiar daca acestea nu sunt valorificate
    4. pe termen lung calitatea climatului de munca se va deteriora
    5. sunt semnale care denota o iminenta scadere a satisfactiei muncii
    6. pe termen mediu este previzibil declinul companiei pe piata

    O astfel de companie poate fi redresata in masura in care se intervine asupra managementului.

    Cadranele 1 si 4 din  matricea vitalitatii companiei pot fi asociate cu declinul companiei in timp ce cadranele 2 si 3 pot fi asociate cu performanta si capacitatea de crestere.

    Traseul evolutiei pozitive a unei companii: 1-2-3

    Traseul regresului frustrant pentru angajati si actionari: 3-4

    Revenirea la statutul de companie de succes in urma reorientarii managementului 4-3

    Cum ati intrepreta trecerea de la 3 la 2 sau regresul 3-2-1?

    Ce s-a intamplat in situatia in care  o companie trece de la cadranul 4 la 2 sau de la 4 la 1?

    Sunt foarte interesat de comantariile dv asupra acestui subiect!

    Pledoarie pentru benchmarking

    11/08/2010

    Ce este benchmarkingul? E un concept managerial promovat/acceptat international care sintetizeaza preocuparea de a tine sub observatie realizarile concurentei si furnizorilor potentiali si asimilarea in propria companie a procedeelor, utilajelor, materialelor etc care dau rezultate in alta parte sau au potential de aplicabilitate in compania ta.

    Pana la urma si spionajului industrial i se poate spune actiune de benchmarking! E adevarat din pdv al „donatorului” e un benchmarking facut cu forta si la momente cand poate „donatorul” nu isi doreste schimbul de informatii.

    Alte sinonime care acopere intro buna masura conceptul de benchmarking sunt  „copierea” si ” mimetismul”. In fapt invatarea in faza primara se bazeaza mult pe imitare. Totusi benchmarkingul este mai mult decat o simpla copiere a unor solutii. O companie care are ca unica strategie de dezvoltare copierea practicilor de pe piata sa va fi mereu cu un pas in urma celor care sunt in mod real preocupati de modernizare.

    Pare ceva extrem de natural. Instinctiv asta facem atat pe plan individual cat si la nivel de companii: ne inspiram din mediul in care activam. Totusi atunci cand vorbim de un concept managerial lucrurile depasesc stadiul unor preocupari empirice, intamplatoare, inertiale. Cei care adera la aplicarea explicita a conceptului de benchmarking aloca resurse pentru monitorizarea practicilor din domeniul lor de activitate si fac analize de oportunitate in ceea ce priveste asimilarea acestor practici in compania proprie.

    Sa ne imaginam o firma care nu practica nici un fel de benchmarking. Probabil ca vom spune ca o astfel de firma nu exista. Daca totusi exista probabil ca multi dintre noi vom aprecia ca o astfel de firma nu se poate dezvolta fiind sortita pieirii. Aceasta incercare de analiza prin reducere la absurd desi simpla scoate in evidenta potentialul urias al benchmarkingului.

    Fiind atenti la ce se intampla in „jurul”  vostru in domeniul de activitate al companiilor voastre puteti sa va  asigurati o bogata documetare ale optiunilor de dezvoltare. Uneori nici macar nu trebuie sa ristcam nimic. Pur si simplu putem vedea cum au evoluat companii similare care au adoptat o tehnologie noua, o strategie noua pe piata, un material nou etc

    Benchmarkingul nu numai ca ne poate ajuta sa ne dezvoltam dar ne poate ajuta sa nu gresim sau sa diminuam riscul.

    Din cele de mai sus rezulta ca managementul modern nu poate exclude benchmarkingul daca compania doreste sa se consolideze si sa se dezvolte.

    Pentru ca vorbim de un blog specializat pe energetica si mai ales pe domeniul distributiei energiei electrice as  aminti  cateva exemple in care benchmarkingul poate stimula obtinerea rezultatelor superioare:

    • tehnica defrisarii: neintretinerea coridoarelor de siguranta ale LEA prin zonele cu  vegetatie sunt responsabile cu cca 60% din numarul incidentelor si deranjamentelor. Extrem de mult. Asta inseamna ca in fapt avem probleme pe care nu le gestionam corect. Benchmarkingul ne-ar ajuta sa vedem cum rezolva alte companii aceasta problema si ce rezultate obtin. O incercare simpla de documentare pe internet scoate in evidenta ca exista tehnici de decoronare/conducere a cresterii copacilor in aproprierea LEA care imbunatatesc coexistenta si reduc riscurile de avarie. Exista specii de arbori recomandate in aproprierea LEA. Exista mai mute metode de comunicare cu detinatorii de plantatii paduri sau arbori individuali. Benchmarkingul in domeniul defrisarii ne-ar putea ajuta sa coagulam un complex de masuri care ar putea conduce la o eficienta sporita a managementului vegetatiei din apropierea LEA
    • asimilarea GIS: pur si simplu activitatea companiilor de utilitati nu mai poate fi concepute fara GIS. Subiectul e generos. As putea scrie pagini intregi de argumete pro GIS. Specificul companiilor de utilitati il reprezina ariile mari pe care se intind retelele in configuratii adesea „uitate” si care in timp au devenit generatoare de pierderi. fara GIS statisticile legate de evenomete se intretin cu costuri foarte mari si adesea sunt nerelevante. Practic GIS deschide calea modernizarii companiilor de utilitati pentru un set larg de tegnologii noi, de metode exploatere si management competitiv
    • lucrarile in apropierea LEA: deja daca atacam acest subiect vizualizam mai bine subiectul daca mentionam ca este vorba de managentul agresiunilor de tip „Dorel” asupra retelelor, in special asupra LES. Avem si aici un numar insemnat de incidente si deranjamente generate de „Dorel”. Cu certitudine nu detinem noi exclusivitatea asupra patentului „Dorel” de avariere a LES. Similar defrisarilor si aici benchmarkingul ne poate aduce solutii noi.

     Sa punctam acum cateva metode prin care o companie poate face benchmarking constient. Putem chiar detalia/completa aceasta lista impreuna:

    • documetare din literetura de specialitate. Evident ca aste inseanma cateva abonamente la reviste, publicatii , biblioteci de specialitate precum si achizitia de carte de specialitate
    • documetare pe internet in zona informatiilor publice
    • participare la simpozioane si conferinte de specialitate
    • participare la expozitii
    • participare la cursuri
    • actiuni explicite de bechmarking premergatoare deciziilor investitionale

    Va propun un chestionar care va va permite sa vedeti cum sta compania voastra din pdv al practicarii benchmarketului. Sunt convins ca nu e un chestionar perfect dat poate permite formularea unor concluzii. O sa ma gandesc si la un sondaj de opinie care sa ne permita sa vedem care sunt cele mai uzuale forme de benckmarking:

    NrCrt Intrebare DA NU
    1 Exista abonamete la reviste de specialitate?    
    2 Exista abonamente la colectii de reviste pe internet?    
    3 Exista abonamete la standarde?    
    4 Se cumpara des carti de specialitate?    
    5 Se achizitioneaza instructiuni si prescriptii tehnice pe masura ce acestea se editeza/reediteaza?    
    6 Sunt participari la conferinte/simpozioane de specialitate?    
    7 Se organizeaza participari la expozitii tehnice din domeniul vostru de activitate?    
    8 Se cauta activ noi tehnologii?    
    9 Se faciliteaza participarea la cursuri?    
    10 Exista cercetari de piata care sa vizeze monitorizarea practicilor concurentei?    

     

    Va recomad cateva articole pe net care trateaza subiectul benchmarking:

    1) BENCHMARKING-UL ÎN CONTEXTUL APLICÃRII SISTEMELOR DE CALITATE de  Conf.univ.dr. Anca Stanciu Universitatea „Ovidius” Constanţa

    2) Ce este benchmarkingul?

    3) Software pentru benchmarking in domeniul managementului de proiecte. Prof Dr Constanta Bodea, Ec Victor Serban Constantin, Project Management , ASE Bucuresti

    4) Florin Alexandru LUCA „Gh.Asachi” Technical University of  Iasi Romania Economics and Marketing Department: Asupra benchmarking-ului

    5) Nevoia de benchmarking  Studiu de caz pe exemplul companiei TAROM, Mugurel-Alin Marcovici, Natalia Marcovici

    6) NewsChanel: Ce este benchmarking-ul?

    7) BENCHMARKING, STUDIU DE CAZ PE UN EXEMPLU REAL Drd. Andreea Gabriela SLAVE:

    Referatul intitulat „Benchmarking, studiu de caz pe un exemplu real” a fost precedat de alte două lucrări, şi anume: “Mediul concurenţial al firmei” şi “Performanţa firmei în mediul concurenţial. Evaluare prin tehnica de benchmarking”.

    Programul sesiunii de autorizare electricieni Toamna 2010

    07/08/2010

    ANUNT

    In conformitate cu art. 29 si 31 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic

    ANRE organizeaza, in perioada 17.08.2010 – 6.12.2010,  Sesiunea de Toamna 2010 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN

    Programul de organizare si desfasurare:

    30 iulie 2010 Publicarea anuntului
    17 – august 24 – august -2010 Inscrierea candidatilor
    24 – august -2010 (data postei) Termen final de inscriere la examen
    20-septembrie-2010 Nominalizarea centrelor de examinare
    28- septembrie -2010 Publicarea:
      a)  listei candidatilor (solicitati care indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen), cu precizarea centrului in care vor sustine examenul;
    b)  listei solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen, cu indicarea motivelor de neindeplinire.
    29 – septembrie – 5 – octombrie -2010 Completarea dosarelor (dupa caz)
    12 – octombrie -2010 Publicarea listelor finale:
      a) listei finale a candidatilor
    b) listei finale a solicitantilor care nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament pentru a participa la examen
    18 – octombrie 14 – noiembrie –2010 Desfasurarea examenelor de autorizare
    17-noiembrie-2010 Publicarea rezultatelor examenelor pe pagina de internet (in functie de data desfasurarii examenelor in fiecare centru)
    25- noiembrie-2010 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
    6- decembrie -2010 Rezultatele analizarii contestatiilor

    Opinia ANRE asupra intreruperilor in alimetarea cu ee

    23/07/2010

    Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

     Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre obligatiile OD in privinta continuitatii in alimetarea cu ee. De remarcat ca intreruperile sun monitorizare de OD, ca exista indicatori de performata si ca ANRE este preocutat de imbunatatirea prestatiei OD:

    2010-02-09 21:35:58
    Buna seara d-le Presedinte!

    Numele meu este BMG. Locuiesc In Romania. Ceea ce doresc sa va aduc la cunostiinta este despre incapacitatea OD  de a rezolva problemele legate de alimetarea zonel in care locuiesc. Sistematic, din data de 15 decembrie 2009, este intrerupta alimentarea cu energie in fiecarea seara. O parte din sesizarile mele sunt inregistrate cu numerele cele mai recente: 476407/26.01.2010, 473554/24.01.2010, 476462/29.01.2010, 487796/ 07.01.210, etc…….

    Din pacate toate aprobarile pentru noi racordari in zona s-au dat fara a se modifica corespunzator capacitatea de distributie a retelei de alimentare cu energie electrica a zonei.

    Va rugam sa ne sprijiniti in sensibilizarea operatorului (care din pacate este strain si investeste pe cat se pare in masini  de interventii si ma putin in tehnologie cu efect direct la consumatori) in schimbarea postului de tranformare la o putere corespunzatoare noilor cerinte ale zonei.

    In calitate de consumatori suntem frustrati, cu ata mai mult daca in cazul in care din partea noastra nu am platii acest serviciu ce ne-am astepta ? Nu mai vorbesc de politica de strut adoptata de serviciul care preia sesizarile si care nu da nicio explicatie consumatorilor pentru problemele care apar. In speranta ca veti dispune masurile firesti in vederea rezolvarii celor relatatate, primiti, stimate d-le Presedinte , cele mai cordiale salutatri. BMG

    2010-03-10 :
    Stimate domnule BMG,
    In urma analizei petitiei dumneavoastra si a clarificarilor transmise, la solicitarea noastra, de operatorul de distributie a energiei electrice si de furnizorul de energie electrica din zona DV suntem in masura sa va comunicam ca, din consultarea bazei de date a serviciului Call Center, figureaza, pentru perioada decembrie 2009 ÷ ianuarie 2010, un numar de zece sesizari telefonice, transmise de dumneavoastra, referitoare la intreruperi ale alimentarii cu energie electrica la locul Dv de consum  si anume:
    – sesizarea nr. 447634/28.12.2009 ora 1831; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1900;
     – sesizarea nr. 450345/30.12.2009 ora 1752; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2015;
    sesizarea nr. 473554/24.01.2010 ora 2145; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in data de 25.01.2010, la ora 1140;
    sesizarea nr. 476407/26.01.2010 ora 2101; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2200;
    – sesizarea nr. 479462/29.01.2010 ora 0105; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 0250;
    -sesizarea nr. 487796/07.02.2010 ora 0912; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1405;
     -sesizarea nr. 488988/08.02.2010 ora 0325; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1000;
    -sesizarea nr. 490965/09.02.2010 ora 1958; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2020.
    Motivele producerii primelor opt intreruperi, comunicate de operatorul de distributie, au constat in arderea sigurantelor cu mare putere de rupere din postul de transformare aferent zonei in care este situat locul de consum, pe fondul cresterii consumului de energie electrica din perioada mentionata, perioada in care s-au inregistrat temperaturi foarte scazute.
    Pentru remedierea problemei mentionate, OD a executat o lucrare constand in inlocuirea transformatorului din acest post de transformare cu unul de putere superioara, care a fost finalizata in data de 10.02.2010.
     Pentru realizarea acestei lucrari, a fost necesara intreruperea alimentarii cu energie electrica a mai multor locuri de consum din zona, printre care si cel in discutie, iar la serviciul Call Center s-au inregistrat, din partea dumneavoastra, sesizarile nr.491877/10.02.2010 ora 1809 ºi nr. 491733/10.02.2010 ora 1943. Reluarea alimentarii cu energie electrica a locurilor de consum afectate s-a realizat in aceeasi data, la ora 2200.
    Mentionam ca operatorul de retea a precizat ca aceasta intrerupere planificata a fost anuntata in mass-media, conform prevederilor legale in vigoare, prezentand documente in acest sens.
    De asemenea, dorim sa va aducem la cunostinta prevederile legale privind obligatiile operatorului de distributie referitor la intreruperile accidentale ale alimentarii cu energie electrica, precizate la art. 14 al Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice”,  aprobat prin Ordinul ANRE nr. 28/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2007, denumit in continuare „Standard”.
    Astfel, operatorul de distributie a energiei electriceasigura sosirea echipei de interventie in minimum de timp dupa anuntarea de catre utilizator a intreruperii in alimentare, astfel incat restabilirea alimentarii, din momentul anuntarii, dupa o intrerupere neplanificata, sa se realizeze in maximum:
    a) 12 ore pentru mediul urban, in conditii normale de vreme; 
    b) 24 de ore pentru mediul rural, in conditii normale de vreme;
    c) 72 de ore pentru mediul urban sau rural, in conditii meteorologice deosebite.”
    In concluzie:,
     in cazul intreruperii din data de 24.01.2010, durata pana la reluarea alimentarii cu energie electrica a locului de consum in discutie a depasit durata maxima legala.
    Din cele mentionate anterior, rezulta ca operatorul de distributie a incalcat prevederile art. 14 din „Standard” si,  in acest sens, ANRE va lua masurile legale in vigoare privind sanctionarea  OD.  Mentionam, de asemenea, ca in conformitate cu prevederile art. 26 ºi art. 37 alin. (4) din „Standard”, aveti dreptul de a solicita OD  plata unor compensatii, a caror valoare se calculeaza conform celor precizate in Anexa 4 a acestuia: 30 lei/depasire la joasa tensiune si suplimentar 20 lei la fiecare 12 ore, cu precizarea ca valoarea compensatiilor nu poate depasi 100 lei.
    Operatorul de retea are obligatia de a plati aceste compensatii in termen de 30 zile de la inregistrarea cererii dumneavoastra. Ca urmare a semnalarii de catre consumatori a unui numar din ce in ce mai mare de cazuri de intrerupere a alimentarii cu energie electrica sau de neincadrare a energiei electrice furnizate in parametrii prevazuti de Standard,
    ANRE a organizat mai multe intalniri cu operatorul de distributie a energiei electrice solicitandu-le acestora sa demareze, de urgenta, un program de identificare a acelor zone de retea unde apar in mod frecvent astfel de probleme si, de asemenea, sa stabileasca un program de masuri (inclusiv de reanalizare a lucrarilor prevazute in programele de investitii), in cel mai scurt timp posibil, astfel incat consumatorii racordati la instalatiile electrice aflate in gestiunea OD sa beneficieze de serviciul de distributie conform prevederilor legale in vigoare.
    Dorim, de asemenea, sa va asiguram, pe aceasta cale ca, prin intermediul compartimentelor specializate, ANRE urmareste punerea in aplicare a prevederilor legislatiei in vigoare de catre operatorii ce activeaza pe piata de energie electrica (producatori, transportatori, distribuitori, furnizori), precum si de beneficiarii serviciilor prestate de acestia (inclusiv consumatorii casnici de energie electrica).

    Deranjamentele in reteaua de iluminat public

    23/07/2010

    Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site http://www.anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

     Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre deranjamentele in reteaua de iluminat public:

    ” 2010-03-06 23:42:16

    Stimate domnule PETRU LIFICIU – PRESEDINTELE ANRE,

    Numele meu este CV, domiciliez in Piatra Neamt. Ma adresez dvs. spre a trimite spre competenta solutionare sesizarea subsemnatului de mai jos intrucat personal am epuizat mijloacele de sesizare catre OD DERANJAMENTE. Daca nici in urma sesizarii ANRE, OD nu va rezolva aspectele semnalate nu-mi ramane altceva de facut decat a trimite acest caz pe adresa tuturor mijloacelor mass-media pentru a arata cum trateaza cetateanul si contribuabilul roman distinsii reprezentanti ai OD.

    SPETA: In perioada 18.02.2010 – 06.03.2010 am sesizat telelefonic de 5 ori la OD DERANJAMENTE – 0233.929 -faptul ca pe str. Mihai Viteazu din Piatra Neamt, in spatele magazinului „UNIC”, sunt mai multi stalpi de iluminat public ce nu functioneaza.

    Problema n-ar fi deranjanta dar sunt si locuri de parcare in zona, iar noaptea e intuneric bezna, conditii ce favorizeaza furturile de si din auto.

    De asemnea, pentru locuitorii ce incep devreme serviciul sau revin la ore tarzii la domiciliu, lipsa iluminatului public este fondul favorabil al savarsirii unor fapte infractionale de natura furturilor/ talhariilor.

    La sesizarile efectuate mi s-a raspuns ca s-a constatat un cablu defect, s-a intocmit o nota de constatare dar pana acum nu s-a rezolvat problema.

    Personal nu ma incalzeste cu nimic daca de fiecare data cand telefonez la 929 mi se spune acelasi lucru ca ” e un cablu defect”.

    Este o problema nerezolvabila aceasta defectiune?

     Trebuie sa asteptam luni sau ani pana la rezolvarea unei defectiuni ? Daca acesta este modul de rezolvare al aspectelor sesizate de cetateni, in sensul ca ni se confirma ca este o defectiune dar nu se repara, cred ca orice comentariu e de prisos……..

    Sper un raspuns favorabil prezentei petitii. Cu deosebita consideratie, CV

     2010-04-12 : Stimate domnule CV,

    In urma analizei petitiei dumneavoastra, si a explicatiilor pe care institutia noastra le-a solicitat operatorului de distributie a energiei electrice  va comunicam ca disfunctionalitatile instalatiilor de iluminat public aferente str. Mihai Viteazul din municipiul Piatra-Neamt, judetul Neamt, s-au datorat defectarii unui cablu electric subteran de joasa tensiune apartinând instalatiei de iluminat public.

    Avand in vedere conditiile meteorologice nefavorabile din cursul lunii februarie a anului curent, OD  a comunicat institutiei noastre faptul ca accesul echipelor de interventie la casetele de iluminat a fost blocat de prezenta ghetii, ceea ce a intarziat remedierea defectiunii semnalate. In consecinta, reparatia cablului respectiv s-a realizat in mai multe etape, fiind finalizata in data de 08.03.2010.

    De asemenea, consideram ca ar fi util sa va aducem la cunostinta o serie de prevederi legale referitoare la iluminatul public, si anume:

    a). in acord cu prevederile art. 13, alin. (2) lit. f) si alin. (3) al „Legii serviciilor comunitare de utilitati publice” nr. 51 din 8 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, iluminatul public este de competenta Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – ANRSC;

     b)„Legea serviciului de iluminat public” nr. 230 din 7 iunie 2006 – Legea 230/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 517 din 15 iunie 2006 precizeaza faptul ca incepand cu data de 21 martie 2010 sistemele de iluminat public intra in gestiunea autoritatilor locale

    si prevede, in cadrul art. 41, faptul ca „Pana la atribuirea sau darea in administrare a serviciului de iluminat public, dupa caz, operatorii de distributie a energiei electrice care presteaza in prezent serviciul de iluminat public vor asigura continuitatea acestuia, cu recuperarea costurilor aferente, in baza unui contract incheiat cu autoritatile administratiei publice locale prin negociere directa, cu avizul A.N.R.E.”

    Precizam ca OD a afirmat, prin intermediul adresei transmise institutiei noastre, faptul ca a notificat Primaria Piatra-Neamt privind obligatia incheierii, pe o perioada de timp determinata, a unui contract de mentenanta pentru asigurarea functionarii iluminatului public.”

    Solutia de alimentare cu ee a consumatorilor casnici individuali se stabileste prin fisa de solutie.

    23/07/2010

    Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

     Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre dreptul  consumatorilor casnici de a beneficia de solutii stabilite prin fise de solutie fara a fi obligati sa mai plateasca studii de solutie:

    „2010-05-18 14:11:14

    Buna ziua domnule presedinte.
    Numele meu este AD si sunt din Romania. Am inceput construirea unei case si am mers sa depun cereri pentru racordarea la utilitatile publice din zona mea.
    Am prmiti raspuns din partea celor de la ape, gaze si celor de la electricitate.
    Problema mea este urmatoarea: cei de la Operatorul de Distributie energie electrica (OD) spun ca este necesar intocmirea unui studiu de solutie pentru alimentare cu energie electrica a casei mele.
    In adresa pe care am primito de la ei mi-au spus cati bani trebuie sa le platesc si sa completez o comanda catre ei pentru realizarea studiului de solutie.
     Eu am mers la o firma de proiectare de aici din pitesti autorizata ANRE, pentru a negocia cu acestia si ei mi-au facut o oferta mult mai avaltajosa.
    Am mers apoi la OD spunda-le ca doresc ca acest studiu sa fie realizat de firma respectiva insa mi-au spus ca acest lucru nu este posibil deoarece trebuie intocmit de catre cei care au castigat licitatia pe zona noastra.
     Nu mi se pare normal sa mi e impuna cu cine sa fac proiectul atata timp cat sunt banii mei. Va mentionez ca in cazul alimentarii cu gaze am mers tot la o firma autorizata ANRE si eu mi-au facut si proiectul si executia. In cazul aceste nu se incalca principiul liberei concurente? Va multumesc pentru intelegere si sper sa rezolvati cat mai repede acesta problema.
    2010-06-02 :

    Stimate domnule AD,
    Referitor la scrisoarea dumneavoastra, in care ne aduceti la cunostinta problemele intampinate in cazul concret al racordãrii locuintei proprii la reteaua electrica, dorim sa va informam ca, potrivit art.14 alin.(1) al Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 90/ 2008 (denumit in continuare Regulament): „Solutia de racordare se stabileste de catre operatorul de retea prin fisa de solutie sau studiu de solutie, dupa caz, in conformitate cu prevederile reglementarilor emise de autoritatile competente.”

     De asemenea, conform prevederilor art.14 al Regulamentului privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul ANRE nr.129/ 2008, pentru utilizatorii de tip consumatori casnici individuali, indiferent de puterea solicitata, solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie.

    In urmare inregistrarii unei cereri de racordare a unei locuinte individuale la reteaua electrica de distributie, insotita de documentatia completa prevazuta de art.12 din Regulament, operatorul de retea (OD) are obligatia de a stabili solutia de racordare prin fisa de solutie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, si de a emite si transmite utilizatorului avizul tehnic de racordare in termenul prevazut de art.21 din Regulament.

    Tot conform prevederilor art.14 alin.(2) al Regulamentului, „cheltuielile legate de elaborarea fisei de solutie sunt incluse in tariful de emitere a avizului tehnic de racordare.”

    Pentru categoriile de utilizatori precizate in cadrul art.17 al Regulamentului privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul ANRE nr.129/ 2008, solutia de racordare se stabileste de catre operatorul de retea prin studiu de solutie.

    Studiul de solutie se elaboreaza pe baza de contract incheiat intre operatorul de retea si utilizator. Pentru stabilirea costului studiului de solutie, operatorul de retea trebuie sa respecte prevederile art.14 alin.(3) din Regulament: „Costurile pentru realizarea studiului de solutie se stabilesc de operatorul de retea pe baza de deviz, respectand principiile liberei concurente.”

    Dupa incheierea contractului de racordare (ulterior emiterii avizului tehnic de racordare de catre operatorul de retea), operatorul de retea executa instalatia de racordare cu personal propriu, sau atribuie contractul de achizitie publica pentru executare de lucrari unui operator economic atestat. In conformitate cu prevederile art.38 al Regulamentului, operatorul de retea poate incheia contractul pentru executarea proiectului si/ sau lucrarilor de realizare a instalatiei de racordare cu un anumit proiectant sau constructor atestat, ales de catre utilizator, daca utilizatorul solicita in mod expres acest lucru inainte de incheierea contractului de racordare. In aceasta situatie, tariful de racordare se recalculeaza in mod corespunzator, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator si proiectantul sau constructorul ales de acesta.”

    Negocierea termenelor de realizare a instatatiei de racoradre la RED

    23/07/2010

    Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

     Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre termenele de realizare a instlatilor de racordare si respectiv a instalatiilor interioare:

    2010-05-19 16:40:44
    Stimate Domnule Presedinte,

    Numele meu este CM si doresc sa va supun atentiei dvs. cateva chestiuni din domeniul energiei electrice, pentru care as aprecia un raspuns competent din partea dvs.
    Acestea se refera la procedura contract de racordare pentru un proiect de producere a energiei electrice din surse regenerabile care va fi racordat la reteaua electrica de distributie de 20kV.
    Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 9/2006 a fost aprobat contractul-cadru de racordare la retelele electrice de distributie.
    Intrebarile mele se refera la anumite prevederi din contractul-cadru si anume:
    1.Pentru obligatiile pe care operatorul si respectiv utilizatorul trebuie sa le indeplineasca conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b, (realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare) exista reglementat, prin ordine ANRE sau normative tehnice, un termen limita de aducere la indeplinire a acestora?
     2.Tot legat de aceste obligatii mentionate mai sus, este posibil ca termenele de executie prevazute conform art. 9 lit. c si art. 10 lit. b sa fie agreate ca urmare a discutiilor purtate de catre utilizator si operatorul de retea, in conditiile in care toate celelalte prevederi din contractul- cadru sunt respectate intocmai?
    Cu stima, MC
    2010-06-02 :
    Stimata doamna Carp,
    Ca urmare a scrisoarii transmisa de dumneavoastra, prin care ne solicitati informatii privind termenele pentru realizarea instalatiei de racordare si a instalatiei de utilizare, prevazute in cadrul contractului de racordare, dorim sa va comunicam ca, in conformitate cu prevederile art.33 al Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 90/ 2008 (denumit in continuare Regulament), operatorul de retea are obligatia sa propuna utilizatorului proiectul de contract de racordare, in termen de maxim 10 zile calendaristice de la depunerea de catre utilizator a unei cereri in acest sens, insotite de documentele prevazute de art.32 din Regulament.
     Obiectul contractului de racordare il constituie racordarea instalatiei de utilizare a utilizatorului la reteaua electrica a operatorului de retea, prin realizarea instalatiei de racordare.
    Termenul pentru executarea instalatiei de racordare de catre operatorul de retea, prevazut la punctul 9 lit.c din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este propus de operatorul de retea si se stabileste de comun acord intre partile contractante, respectiv intre utilizator si operator.
     Din motive obiective (diversitatea solutiilor de racordare si a lucrarilor necesare pentru realizarea instalatiilor de racordare), reglementarile in vigoare nu prevad un termen maxim pentru executarea instalatiei de racordare.
    Operatorul de retea executa instalatia de racordare cu personal propriu, sau atribuie contractul de achizitie publica pentru executare de lucrari unui operator economic atestat.
    Operatorul de retea poate incheia contractul de lucrari pentru executarea instalatiei de racordare cu un anumit constructor atestat, ales de catre utilizator, daca utilizatorul solicita in mod expres acest lucru inainte de incheierea contractului de racordare. In aceasta situatie, termenul pentru executarea instalatiei de racordare, prevazut in contractul de racordare, se coreleaza cu termenul de executie negociat intre utilizator si constructorul ales de acesta.
    Termenul pentru realizarea instalatiei de utilizare de catre utilizator, prevazut la punctul 10 lit.b din Contractul – cadru de racordare la retelele electrice de distributie, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 9/ 2006, este corelat cu data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare, precizata de utilizator prin cererea de racordare.
    Utilizatorul are obligatia respectarii termenului pentru realizarea instalatiei de utilizare, asumat prin contractul de racordare. Acest termen conditioneaza punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare si realizarea obiectului contractului de racordare.

    Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

    23/07/2010

    Rubrica „dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

     Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre legaliatatea amplasarii blocurilor de masura si protectie in domeniul public, pe stalpii retelei de distributie sau pe suport dedicat:

    2010-06-07 10:39:04

     „ Buna ziua D-le Presedinte,

    vin cu o intrebare la care nu am gasit raspuns in legislatia patronata de ANRE. De cand este obligat noul consumator sa-si amplaseze BMPM, dupa caz BMPT, la limita proprietatii, si nu pe imobil cum era pana acum? Mentionez ca in cazul acestui nou consumator este vorba despre o trecere a bransamentului electric,(aprox. 10 ml lungime) peste un drum(neasfaltat). Fisa de solutie este cu montarea unui stalp la limita de proprietate a consumatorului. Va multumesc in asteptarea unui raspuns.

    Stimate domnule Banescu,

    Ca urmare a scrisorii de mai sus, dorim sa va prezentam, pentru informarea dumneavoastra generala, prevederile actelor normative in vigoare, care fac referire la stabilirea punctului de delimitare si a punctului de masurare (locul unde se afla instalat grupul de masurare a energiei electrice).

    Astfel,

     in cadrul art. 105 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/ 2004, se precizeaza ca “Instalarea grupurilor de masurare se face, de regula, in punctul de delimitare sau cat mai aproape de acesta, in locuri accesibile pentru citire.”

    Conform Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reþelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr.90/ 2008, punctul de delimitare este “locul in care instalatiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de instalatiile operatorului de retea”,

     iar la art. 26 din Regulament este reglementat modul de stabilire a punctului de delimitare, avand aplicabilitate si in situatia prezentata de dumneavoastra, si anume:

     „(1) Locul si, dupa caz, numarul punctelor de delimitare se stabilesc de comun acord de catre operatorul de retea si utilizator, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

     (2) La stabilirea punctului de delimitare se vor avea in vedere: a)tipul instalatiei: de transport, de distributie sau de utilizare;

     b) limita de proprietate asupra terenurilor, evitandu-se cat mai mult posibil amplasarea instalatiilor operatorului de retea pe proprietatea utilizatorului;

     c) racordarea in perspectiva a noi utilizatori la instalatia de racordare.[…].

    (4) In cazul in care, la cererea si cu acceptul utilizatorului, din motive tehnice sau economice, delimitarea instalatiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul se va angaja juridic, prin incheierea unui contract de superficie si inscrierea acestuia in cartea funciara, ca nu va emite pretentii financiare legate de existenta unor instalatii realizate in beneficiul lui si amplasate pe proprietatea sa, dar care apartin operatorului de retea, sau pentru racordarea altor utilizatori din instalatiile in cauza, si se va obliga sa transmita aceste obligatii si succesorilor proprietari ai imobilelor respective.

     5) De drepturile rezultate in conditiile alin. (4) pentru operatorul de retea beneficiaza si succesorii legali ai acestuia.”

     Dupa parerea mea lucrurile sunt destul de clar exprimate!

    Live, efectele defrisarilor neefectuate!

    19/07/2010

       Am descoperit recent pe Youtube imagini extrem de sugestive postate de niste oameni norocosi si altruisti care au avut sansa sa filmeze live efectele produse de vegetatia din culoarele de siguranta ale LEA.

    Puteti vedea situatiile periculoase cu ochii Dv. Puteti vedea cu ochii Dv mecanismul producerii penelor de curent. Veti vedea cum nepasarea unora si inconstienta altora parafeaza abonamente la pagube si saracie si la riscuri imense de accidentare.

    Zi de zi trecem nepasatori (indiferent de statutul nostru: proprietari de arbori, rerezentanti ai operatorilor de sistem, opinie publica, reprezentati ai administratiei locale etc, etc oricum parti presupus responsabile si interesate de solutii rationale) pe langa situatii periculoase si ne indignam vehement cand se intrerupe alimetarea cu ee.

    Sa vedem imaginile promise, si mai vorbim:

    Scurtcircuit live, efecte:

    • pierderi masive de ee in regimul trazitoriu de defect,
    •  pericol de incendiu, pericol de cadere arbore carescut salbatic langa LEA,
    •  pericol de electrocutare in zona copacului,
    •  pericol de rupere a conductoarelor LEA,
    •  in final o pana de curent:

     

    Sansa unica,

     interviu despre pericolele vegetariei din culoarele de siguranta luat chiar in momentul in care crengile unor arbori, sub greutatea zapezii, intra in contact cu conductoarele unei retele aflate sub tensiune.

     Rezultanta un puternic scurtcircuit surprins live, oameni speriati si clasica „pana de curent”.

    Atentie oamenii vorbesc „limbi straine”, la noi e mult mai rau. Dialogul surzilor pigmentat cu prostie, amatorism si nepasare producand efecte pe scara laraga ca si cand nu am fi destul de saraci!

    Iata ce face o creanga cazuta pe o linie lectrica aeriane (LEA) :

    Copac rasturnat de vant peste LEA:

    Creanga in LEA (2), poate scoate din functiune o retea lunga de zeci de km. In retelele electrice defectele/ deficientele locale se manifesta prin pene de curent care afecteaza tot circuitul electric :

    Creanga atingand LEA intr-o zona in care se fac decoronari:

    Pe bog se mai poate citi:

    Pana de curent prezentata de media in strainatate:

    Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

    19/07/2010

    M-am intersat astazi la ANRE 14.12.2011 despre soarta acestei initiative si am aflat ca deocamdata s-a renuntat la promovarea acestui regulament!

    Poate in viitor se va reveni asupra acestui proiect!

     

    Subiectul procurarii de surse regenerabile de producerea ee (panouri solare, mici turbine eoliene, mici grupuri hidro si poate etc ) si injectia surplusului in retea preocupa multi utilizatori ai blogului. Am gasit pe site ANRE, la sectiunea documente supuse  discutiilor, un regulament interesant pe acesta tema:

    Regulament privind preluarea surplusului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie de consumatori.  Utilizand acest link in aceste zile (19.07.2010  !) se poate accesa o pagina ANRE unde pot fi consultate mai multe titluri de interes pe teme de furnizare ee, acces la retea, relatii intre operatorii din SEN care sunt supuse discutiilor pentru viitoarele actualizari:

    Sunteti aici  : : Legislatie \ Documente de discutie EE \ Proceduri oper/ Regl Comerciale

    Proceduri oper/ Regl Comerciale    « inapoi
    Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice
    – Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electrice- Expunere de motive modificare contracte de retea
    Data: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
     Tip fisier: doc
    0.10 MB ( 100.50 Kb)

    Descarcari: 42

    Expunere de motive modificare contracte de retea-ANEXA la
    – Principii pentru Regulamentul de furnizare a energiei electriceData: 19.07.2010. Observatiile si comentariile se transmit pana la data de 10.08.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresele mcraciun@anre.ro si furnizare@anre.ro
     Tip fisier: doc
    0.06 MB ( 58.50 Kb)

    Descarcari: 28

    Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica – Proiect
    Data publicarii: 14.06.2010.
    Propunerile si observatiile se vor transmite pe suport hartie la fax nr. 021/3278123 si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro, pana la data 21. 06. 2010.
     Tip fisier: zip
    0.07 MB ( 75.32 Kb)

    Descarcari: 593

    Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electrica
    Ordin de modificare a Ord 88/09 – Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electricaObservatiile si comentariile se transmit pana la data de 18.06.2010, atat in format scris, la nr. de fax 0213278123, cat si in format electronic, la adresa mcraciun@anre.ro
    Data publicarii: 10.06.2010
     Tip fisier: doc
    0.06 MB ( 64.50 Kb)

    Descarcari: 424

    Ordin de desemnare a furnizorilor de ultima optiune de energie electrica pentru perioada 1 iulie 2010 – 30 iunie 2011
    Data publicarii: 03.06.2010.
    Observatiile se transmit pana pe data de 11.06.2010 la adresa de e-mail furnizare@anre.ro
     Tip fisier: doc
    0.05 MB ( 47.00 Kb)

    Descarcari: 243

    Ordin de modificare a Ord. ANRE 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica din surse regenerabile de energie
    Data publicarii: 26.05.2010.
    Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
     Tip fisier: doc
    0.08 MB ( 78.00 Kb)

    Descarcari: 405

    Ordin de modificare a Ord. ANRE 22/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi
    Data publicarii: 26.05.2010.
    Observatiile se transmit pana pe data de 08.06.2010 la adresa de e-mail mjisa@anre.ro.
     Tip fisier: doc
    0.10 MB ( 104.00 Kb)

    Descarcari: 448

    Ordin privind inregistrarea la S.C.Opcom S.A. a cantitatilor de energie electrica aferente contractelor incheiate pe piata angro de energie electrica
    si transmiterea de informatii aferente verificarii datelor de decontare pe pietele centralizate de energie electrica. – solicitare a S.C. Opcom S.A.
    Data publicarii: 14.05.2010. Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax: 021/3278123, cat si electronic la adresele: sorina.nemes@anre.ro si vbusioc@anre.ro pana la data 1 iunie 2010.
     Tip fisier: doc
    0.05 MB ( 53.00 Kb)

    Descarcari: 398

    Ordin de modificare a Ord. 124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de Echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea
    Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.rosorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
    Data: 15.04.2010
     Tip fisier: zip
    0.03 MB ( 30.07 Kb)

    Descarcari: 441

    Ordin de modificare a Ord. 36 /2005 privind cadrul de functionare al pietei angro de energie electrica
    Va rugam sa ne transmiteti propunerile si observatiile dvs. pe suport hartie la fax nr. 021/3278123, cat si electronic la adresele: gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro, vbusioc@anre.ro pana la data 27 aprilie 2010
    Data: 15.04.2010
     Tip fisier: zip
    0.03 MB ( 28.10 Kb)

    Descarcari: 541

    Implementarea modulului de Decontare în proiectul Platforma Pietei de Echilibrare, etapa a II-a”, elaborat de C.N.Transelectrica S.A.
    Acest document continre formule actualizate aferente capitolului Decontarea din Codul Comerciala al Pietei Angro de energie electrica, Revizia 1, Proiect III. Va rugam sa ne transmiteti observatiile si comentariile dumneavoastra , atat prin fax. 021-327.81.23, cat si in format electronic la adresele : gsbarnea@anre.ro, sorina.nemes@anre.ro pana la data de 08.04.2010.
     Tip fisier: doc
    0.23 MB ( 231.50 Kb)

    Descarcari: 457