Posts Tagged ‘STE’

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

30/08/2015

SGC 2010 Rezumat managerial: configuratia instalatiilor de racordare coroborata cu particularitatile constructive ale instalatiilor si cu modul de amplasare a echipamentelor de comutatie si a celorlalte echipamente componente ale racordurilor influenteaza in mod direct masurile tehnice de electrosecuritate.

Descrierea masurilor de electrosecuritate diferite necesita texte personalizate in conventia de exploatare de unde si necesitatea existentei mai multor tipuri de conventii de exploatare. Paleta factorilor care ne conduc la texte personalizate este intregita de: optiunea treptei de dispecer cu autoritate de decizie asupra ordinului de investire, cerinte ale partenerilor, necesitatea acordarii partenerilor de drepturi de acces ai manevra largite/restranse, amplasamentul grupurilor de masura etc

In materialul urmator am desenat cu verde utilizand un editor de scheme instalatiile asupra carora se lureaza si cu mana restul instalatiilor.

Asupra diversitatii conventiilor de exploatare ed2

Generalitati

In conventie si in schemele de ma jos am identificat cele doua categorii de lucrari respectiv de „tronsoane de racord” diferite din pdv al masurilor necesare de electrosecuritate:

  1. lucrari / „tronsoane de racord” care impun luarea masurilor de electrosecuritate in axul LEA
  2. lucrari / „tronsoane de racord” la care zona de lucru se poate realiza fara sa afecteze alti consumatori in amonte de punctul de racordare si care sa nu impuna participarea OD prin manevre la realizarea conditiilor de electrosecuritate

Indirect analiza efectuata ne va perite sa identificam solutiile tehnice care ar trebui evitate deoarece pentru o gama de lucrari prea larga care se efectueaza in aval de punctele de delimitare necesita luarea masurilor in instalatiile OD cu afecterea continuitatii in alimentarea cu ee a altor utilizatori RED si implicit cu afectarea eficientei operationale a RED

Vom analiza diverse racorduti radiale din instalatiile OD cu configurarii si particularitati constructive care influenteaza masurile de electrosecuritate necesare pentru executatea lucrarilor si implicit cu prevederi adecvate si diferite in conventiile de exploatare.

In articol se vor utiliza urmatoarele acronime:

  • CLP cutite de legare la pamant
  • STE separator tripolar de exterior (fara cutite de legare la pamant (CLP) montat de regula orizontal )
  • STEv separator tripolar de exterior montat vertical
  • STEPno separator tripolar de exterior cu CLP montat orizontal
  • STEPnv separator tripolar de exterior cu CLP montat vertical

Cazurile „clasice” de la care plecam sunt, in opinia mea cele tratate la cap urmator: [1_2]

[1_2] racordurile radiale din LEA mt cu stalpi dedicati pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 1_2

figura 1_2

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 1_2

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
1 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 1 STE de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
2 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 1 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Diferenta dintre racordurile cu STE si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant (montate orizontal in cazul analizat) STEPno este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STE fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPno in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Precizam in mode explicit ca masurile de electrosecuritate depind cumulativ de:

  1. configuratia schemei monofilare (solutia de racordare)
  2. particularitati constructive si mod de montare ale elementelor componente: aparate de comutatie: orizontal/vertical, pe stalpi comuni cu alte echipamente sau pe stalpi dedicati, tip solutie constructiva: aeriana/subterana etc
  3. marimea zonei de lucru precizata in cererile de retragere din exploaatre

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 1_2 o vom numi provizoriu „Conventie tip A

[3_4] Racordurile radiale din LEA mt cu separatorul de racord montat vertical in axul LEA si cu PTA montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 3_4

fig 3_4

Remarcam ca in cazurile 1 si 2 respectiv 3 si 4 separatorul de racord si postul de transformare sunt amplasati pe stalpi diferiti intre care exista o deschidere LEA

Din pdv al masurilor de electrosecuritate, pentru lucrari la separatorul de racord atat in cazurile 1 si 2 in care separatorul de racord are un stalp dedicat cat si in cazurile 3 si 4 in care separatorul de racorde ste montat vertical pe stalpul din axul LEA, sunt necesare masuri in amonte de punctul de racordare in axul LEA

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 3_4

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
3 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 3 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
4 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 4 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Diferenta dintre racordurile cu STEv montat in axul LEA si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant STEPno (montate vertical in cazul analizat) montat in axul LEA este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STEv fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare in deschiderea dintre stalpul de racord din axul LEA si stalpul PTA dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPnv in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Sub presiunea necesitatii de reducere a suprafetei de teren afectata/necesara constructiei racordurilor 20 kV se impun solutiile cu numar redus de stalpi. Ori de cate ori este posibil recomandam din retiuni de electrosecuritate, ca alternativa la montarea separatorului de racord pe comun stalpul PTA, montarea separatorului de racord vertical in axul LEA si a PTA de stalp dedicat

Apreciem ca pentru cazurile 1-4 se poate utiliza acelasi tip de conventie de exploatare si anime „conventia tip A „intrucat in toate cele 4 cazuri analizate echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizibila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
[5_6] Racordurile radiale din LEA mt cu stalp comun pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 5_6

fig 5_6

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 5_6

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
5 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
6 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 6 STEPno sau STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno sau STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri
  • masuratori profilactice
6 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Amplasarea separatorului de racord pe stalp comun cu PTA-ul impune necesitati de masuri tehnice de electrosecuritate in amonte clemele de racordare, in axul LEA pentru un tonson de racord care include STE de racord in cazul 5 respectiv include si STEPno sau STEPnv de racord in cazul 6

In cazul 6 exista lucrari in aval de separatorul de racord STEPno sau STEPnv pentru care aceste tipuri de separatoare de racord pot asigura separatia vizibila. Montajul verical al separatorului de racord cu CLP (STEPnv) confera reducerea riscurilor de accidentare comparativ cu separatorul de racord in montaj orizontal (STEPno). Emitentul autorizatiei de lucari decide inca de la formularea cererii de retragere din exploatare daca dispune executarea de lucrari la care sa utilizeze CLP cu care este dotat STEPno sau dupa caz STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru. In toate cazurile in care la lucrari se utilizeaza dispozitive de ridicat macara / PRB se vor dispune/solicita masuri de electrosecuritate in axul LEA, in amonte de separatoarele de racord montate pe stalpul PTA indiferent de tipul lor constructiv STEPno sau dupa caz STEPnv

Diferenta dintre racordurile cu STEPno (montate orizontal) si cele dotate cu STEPnv (montate vertical) pe stalp comun cu PTA este legata existenta unei game mai largi de lucrari in aval de separatorul de racord care permit utilizarea STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru cu efecte benefice atat pentru OD cat si pentru proprietarul racordului care se reflecta in operativitatea, si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate.

Pentru cazurile 5 si 6 remarcam necesitatea unor prevederi in conventia de exploatare diferite fata de cazurile 1 si 2 respectiv diferite fata de cazurile 3 si 4 acesta in principiu se rezuma la echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului:

  • in cazul 1 – 4 acest echipament este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizivila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
  • in cazurile 5 si 6 echipamentul care „defineste” masurile de electrosecuritate facand delimitarea tintre tronsoanele de racord care necesita masuri de electrosecuritate in amonte de punctele de racordare respeciv care necesita masuri de electrosecuritate care afecteaza doar racordul este Intreruptorul / sigurantele de pe circuitul general al CD a PTA (cu exceptiile / particularitatile mentionate mai sus)

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 5_6 o vom numi provizoriu „Conventie tip B

[7_8] Racordurile radiale cu PTA montat in axul LEA

Scheme conventii 7_8

fig 7_8

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 7_8

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
7 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
8 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 8 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri

masuratori profilactice

8 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Analizand figurile 5_6 si respectiv 7_8 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi tronsoane relevante respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Cazurile 7_8 si 5_6 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare Conventie tip B.


[9_10] Racordurile radiale din LEA cu trecere in LES cu sepratorul de racord montat pe stalp dedicat diferit de stalpul cu CTE

Scheme conventii 9-10

fig 9_10

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 9_10

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
9 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 9 STEo de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEo de racord
10 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 10 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Analizand cazurile 9_10 si respectiv 1_2 si 3_4 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare Conventie tip C

[11_12] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA si CTE montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 11_12

fig 11_12

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de  echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 11_12

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
11 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 11 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEv de racord
12 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 12 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Analizand figurile 11_12 si respectiv si 9_10 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 11_12, si 9_10 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu Conventie tip C

[13_14] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat pe stalp nr 1 comun cu CTE

Scheme conventii 13_15

Fig 13_15

Remarcam ca pe stalpul utilizat in comun pentru CTE si separatorul de racord tip STEo, STEv si STEPno (cazurile 13 si 14) la toate lucrarile (la separatorul de racord si respectiv la CTE si cablu) sunt necesare masuri de electrosecuritate in amonte de clemele de racordare la axul LEA din cauza ca nu se asigura distantele de electrosecuritate intre conductoarele care leaga borbele de sarcina ale separatorului de racord de CTE si partea care ar ramane cu tensiune in amonte de bornele de retea ale separatorului de racord respectiv in cazul SETo si STEv nu se poate nici monta scurtcircuitor mobil intre CTE si bornele de sarcina ale separatorului de racord

Tabelul 13_15

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
13 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
14 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV
15 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazurile 13 si 14 si respectiv 5_6, si 7_8 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10 si 11_12, necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[16_17] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA impreuna cu CTE

Scheme conventii 16_17

fig 16_17

Tabelul 16_17

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
16 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
17 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazuile cazurile 13 si 14 si 16 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 13 si 14 si 16 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 si 17 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10, 11_12, si 17 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[18] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in amonte de punctul de racordare

Scheme conventii 18

fig 18

Tabelul 18

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
18 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazurile 5_6, 7_8, 13 si 14 remarcam unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED (PA/PC/PTCZ/PTAb respectiv la axul LEA).

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip E”

 

[19] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in aval de punctul de racordare in instalatiile utilizatorului

Scheme conventii 19

fig 19

Tabelul 19

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
19 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazul 19 remarcam sunt identice din pdv al masurilor de electrosecuritate pentru lucrari in circuitele primare care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED Diferentele sunt date de lucrarile la grupul de masura

Diferentele impun un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „conventie tip F”

Recapituland pentru gama de racorduri radiale am identificat 5 tipuri distincte de conventii de exploatare. Gama de conventii cadru necesare creste semnificativ daca vom analiza cazurile de alimentari in bucla la 20 kV sau din doaua sau mai multe surse/circuite respectiv la alimentarile din statiile de transformare.

Consider ca am adus argumente suficiente si explicite care dovedesc ca problematica conventiilor de exploatare nu se poate reduce doar la un singur formular si ca elaboratorii conventiilor trebuie sa fie atenti la toate detaliile de configurarie si de particularitati constructive care pot influenta masurile de electrosecuritate pentru realizarea zonelor de lucru.

Separatoare orizontale vs verticale!

23/08/2014

SGC 2010 Actualizat 26.08.2014

Aparitia pe piata a separatoarelor in montaj vertical (acum destul de multi ani) a insemnat un progres important deschizand calea unei game destul de largi de solutii si in anumite situatii aducand un plus de electrosecuritate in exploatare.

Cu toate acestea am constatat ca inca exista persoane care nu constientizeaza pe deplin diferentele intre cele doua tipuri de separatoare si respectiv tipurile de solutii la care acestea se preteaza. Din acesta perspectiva consider ca acest articol poate avea utilitate pentru cei care decid sa ii aloce cateva minute.

Este posibil sa lucrez la el in etape. Ma grabesc sa public o prima versiune pentru a preveni o generalizare nejustificata a unuia din cele doua tipuri constructive de separatoare care ar rata sansa de a valorifica superior facilitatile de montare identificand argumentat domeniile de relevanta pentru fiecare tip de separator.

In figura urmatoare avem un separator vertical (STEPNv) montat in axul unui circuit 20 kV la intrarea intr-o zona de posturi de trasformare in cabina/anvelope inseriate in axul acestui circuit. Aceeasi situatia am fi avut-o si daca ar fi fost vorba de un separator de racord catre un post de transformare

separator vertical1

 

Pentru comparatie directa prezint si un STEPNo montat pe un stalp cu CTE:

STEPNo + CTE LES 20 kV

Se observa ca in cazul in care separatorul STEPNo este deschis, fiind vorba de un racord 20 kV, vom avea tensiune spre LEA 20 kV chiar la nivelul CTE. astfel incat pentru repararea CTE va fi necesara si retragerea din exploatare a LEA 20 kV pe toata durata reparatiei CTE cu toate pagubele si deranjul aferent indus tuturor clientilor racordati la respectiva linie. As zice s-a demonstrat ceea ce trebuia demonstrat!

Din punctul meu de vedere grija pentru indicatorii de continuitate si pentru electrosecuritatea lucratorilor incepe de la promovarea unor solutii corecte. Altfel ne sabotam singuri si ne luptam cu morile de vant!

In fotofrafia urmatoare aven separatorul de post al unui PTA clasic in montaj orizontal, destul de vechi si de uzat dar bun pentru studiul nostru de caz:

Separator de post in montaj orizontal

 

Consider ca peste tot unde avem separator montat pe stalp comun cu capete terminale LES 20 kV este de preferat sa prevedem separator vertical. In conditiile in care nevoia de reducere a suprafetelor de teren ocupate cu stalpi suntem nevoiti sa gandim solutii mai compacte de LEA. In acest caz ete se asteptat sa optam tot mai des la solutii in care sa avem searatoarele pe stalpi comuni cu capetele terminale de exterioar ale LES, cu PTA-urile, cu grupurile de masura din LEA 20 kV etc

Argumente in favoarea utilizarii separatoarelor verticale pe stalpii comuni cu CTE-uri:

  • in timp in activitatea de exploatare au fost numerose accidente datorate ruperii pargiilor si caderii cutitelor mobile peste bornele fixe ale separatoarelor orizontale. Au existat destul de multe circulare de accident care au popularizat aceste evenimente
  • In cazul separtoarelor orizontale deteriorarea parghiilor nu poate duce la caderea cutitului mobil peste cel fix
  • in cazul separatoarelor oriontale deschise partea cu tesniune se afla practic la acelasi nivel cu partea fara tensiune in timp ce in cazul separatoarelor montate vertical inspre CTE avem montat CLP-ul urmand apoi la inaltime mai mare sa avem bornele fixe care pot fi sub tensiune.

Aceleasi argumente avem si la utilizarea separatoarelor in montaj vertical pe stalp comun cu grupuri de masura, posturi de transformare etc

Probabilitatea de a avea accidente la stalpii cu separatoare montate vertical este mult diminuata fata de solutia cu separatoare orizontale.

Separatoarele orizontale trebuie continuam sa le folosim atunci cand sunt montate pe stalpi dedicati, fara alte echipamente si care sunt incadrati de alti (minim) 2 stalpi cel putin cate unul in amonte si in aval.

 

O aplicatie mai intersanta cu un PTA pe doi stalpi echipat cu separator vertical:

Separator vertical la un PTA mai special

PTA in axul LEA echipat cu separator vertical

PTA in axul PEA cu separator vertical

In figura urmatoare avem o aplicatie complexa utilizand ambele tipuri de poazari ale separatoarelor orizontal si vertical pe care am comentat-o in articolul LEA 20 kV configuratii inedite 1 :

:

Configuratie LEA inedita

 

Astept cu interes comentariile Dv!

L 20 kV configuratii inedite 2!

25/05/2013

SGC 2010 Cablurile de iesire dintr-o statie de transformare au lungimea de cca 500 m l. Campul de separatoare de linie si de bucla este acum amplasat in mijlocul unei livezi/gradini. Proprietarul isi manifesta activ nemultumirea fata de acesta „mostenire”.

Pentru reducerea necesitatii de acces pe respectiva proprietate si pentru operativitate in curtea statiei s-a realizat urmatoarea configutatie a Lmt:

IMG_1064

Poza este facuta in timpul executiei lucarii de reconfigurare a iesirilor din statia de transformare. Fiecare stalp care are cabluri pe el reprezinta un circuit. Cablurile au fost sectionate capetele lor ridicate pe stalp unde sunt intregite prin separatorul de linie. S-au asigurat si conditii de montare a separatoarelor de buclare la statie.

Nu faceti „zumm” pe legaturile de intindere. Toate CLAMI sunt montate gresit! Din „ratiuni” care tin de un exces de originalitate unitatea de CM a executat lucrarile respective cu pram-istii!!

Va recomand sa cititi pe blog si:

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

25/05/2013

SGC 2010 Am ezitat asupra alegerii unui adjectiv potrivit care sa descrie mai inspirat solutiile tehnice urmatoare. M-am mai gandit la compact, ciudat, periculos insa parca nu se potrivesc foarte bine desi tangential solutiile au ceva si din aceste „proprietati”!

De ani de zile (de 2-3 ori pa an) trec pe langa „nodul” LEA din imaginea urmatoare. De de multe ori opresc si privesc minunatia!

Configuratie LEA inedita

In zona exista o apetenta sporita pentru montarea separatoarelor vertical. Aproape ca este regula ca separatoarele de racord sa fie montate vertical in axul LEA. In fotografie se observa ca ori de cate ori au ocazia oamenii monteaza vertical si separatoare de sectionare.

Aceeasi configuratie s-ar fi putul realiza in varianta „clasica” utilizand 6 stalpi fata de doar 4 cati au fost utilizati in cazul nostru.  Putem puncta la avantaje costul redus si suprafata mai mica de teren afectata de LEA. Trebuie sa recunoastem ca sunt avantaje de care din ce in ce mai mult trebuie sa tinem cont.

Un alt avantaj al montarii verticale a separatoarelor de racord il constituie faptul ca odata deschise practic este exclusa „caderea” cutitelor si repunerea accidentala sub tensiune. Cei care au suficienta vechime in SEN isi amintesc ca s-au produs relativ multe accidente de munca datorate ruperii izolatoarelor de actionate a cutitelor mobile si caderii acestora peste bornele de sarcina care ar fi trebuit sa ramana separate vizibile si scoase de sub tensiune.

Am identificat 3 puncte tari al „compactizarii configuratiei LEA„:

  • cost mai redus
  • suparfata de teren necesara mai redusa
  • evitarea unui tip de defectiuni care ar putea genera situatii cu pericol de accident

Inainte de a gasi eventuale puncte slabe as remarca existenta in axul LEA  a unui STEPnO. Specialistii multor zone de retea se oripileaza la gandul ca poate exista un STEPnO  (cu CPL, desi precizarea este pleonastica!) in axul unei LEA aducand argumente de pericol in caz de manevre neautorizate.

Si noi am trecut de peste 20 ani peste aceasta spaima si utilizam pe scara larga STEPnO in axul LEA cu rezultate foarte bune in ceea ce priveste operativitatea si siguranta interventiilor pentru lucrari in LEA.

Am promovat solutia in pimul rand din ratiuni de electrosecuritate. Un CLP se inchide garantat la lucrari pe cand in cazul garniturilor mobile de scutcircuitoare in marea majoritate a cazurilor de accident s-a constatat ca nu s-au montat sau s-au produs accidente la montarea gresita a scutcircuitoarelor.

In situatia interventiilor in caz de incident sub presiunea timpului oamenii fac nepermis de des „concesii” legate de masurile de electrosecuritate. Montarea corecta a unui scurtcircuitor in LEA poate dura peste 45 de minute. Sunt cazuri cand in conditii de stres personalul SO nu isi permite sa isi acorde acest timp! Consecintele le stim!

In rest cine isi asuma dispunerea si/sau executia unei manevre trebuie sa stie ce face caz in care STEPnO in axul LEA este o solutie sigura care merita sa fie generalizata fara retinere!

La categoria dezavantaje as incerca cateva idei. Unele dintre aceste idei le si demontez:

  • probabilitate ridicata ca axul sa fie mai des afectat de starea tehnica si respectiv de lucrari la separatoarele de racord. Ideea este aparent valabila pentru ca in fapt din pdv al continuitatii nu conteaza daca separatorul este pus in axul LEA sau pe un stalp distinct. In amonte de separatorul de racord zona afectata de o retragere din exploatare pentru lucari este identica nedepinzand de modul in care este montat separatorul de racord
  • probabilitatea crescuta de a confunda un separator in cazul aglomerarilor de echipamente de comutatie. Da exista. Din pacate se intampla frecvent in statii, uneori si in LEA .  Ca si mai sus cine isi asuma dispunerea si/sau executie unei manevre trebuie sa stie ce face pentru a nu se accidenta. Dupa parerea mea doi stalpi in plus n-ar fi schimbat semnificativ situatia pentru personalul SO
  • creste numarul de izolatoare pe stapul 2 cel cu separatorul de bucla. Intradevar apar niste izolatoare pentru dirijarea conductoarelor. Dar daca am mai fi plantat un stalp cumulat n-am fi folosit un numar apropiat de izolatoare?
  • in configuratia actuala un defect pe stalpul 2 afecteaza ambele LEA. daca ar fi fost utilizat un stalp suplimentar pentru separatorul de bucla un defect pe stalpul 2 ar fi afectat doar o singura LEA. Adevarat, dar sunt multi stapli pe care izolatia se pastreaza in buna stare de zeci de ani. Prin urmare cred ca putem accepta acest risc!

In concluzie, daca exista constangeri de spatiu putem adopta solutii de „compactizare” a configuratiei LEA fara retinere. Evident ca acolo unde nu exista aceste constrangeri se impune sa lucram mai „aerisit”!

Din punctul meu de vedere in cazul racordurilor din gestiunea utilizatorilor, din ratiuni de electrosecuritate si de claritate a conventiei de exploatare, as exclude montarea separatorului de racord pe  stalpul din axul LEA si as accepta foarte motivat amplasarea acestui separator vertical pe stalpul PTA. In plus exista multe cazuri in care racordurile tertilor trebuie retrase definitiv din exploatre prin dezlegarea de la axul LEA si demontare aconductoarelor in prima deschidere. Daca separatorul  de racord este montat pe stalpul din axul LEA  deja avem o problema serioasa!

Marea majoritate a utilizatorilor care au in gestiune posturi de transformare ignora foarte multe reguli de electrosecuritate, de exploatare si de mentenata. Acesta atitudine pana la urma afecteaza continuitatea LEA, afecteaza toti ceilalti utilizatori alimentati din LEA respectiva si in final se reflecta negativ in costurile OD. Din acesta perspectiva solutia de realizare a racordurilor de terti trebuie sa fie una cat mai simpla fara „compactizari” care in caz de incompetenta si neglijenta pot duce la accidente si la alte neplaceri!

Va recomand sa cititi pe blog si:

L 20 kV configuratii inedite 2!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

PTA cu racord in LES 20 kV

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

03/03/2008

SGC 2002  Va propun sa analizam o lucrare de racordare a unui cablu 20 kV la o LEA. A fost necesar sa se planteze un stalp SC 15014 in axul LEA.  Racordarea presupunea montarea unui separator STEPno in montaj vertical si a unui set de descarcatoare cu oxid de zinc.

ansamblu 1             La prima vedere constatam ca sunt incalcate reguli elementare de protectia nuncii:

  1. doua din cele trei persoane urcate pe stalp nu poarta si nu folosesc centuri de siguranta
  2. niciun participant la lucrari nu poarta casca de protectie
  3. personalul lucreaza pe 4 nivele, pe aceeasi verticala, existand pericolul caderii diverselor obiecte
  4. garniturile de scutcircuitoare sunt montate prea aproape de locul unde se executa lucarea. In repetate randuri persoana care lucreaza la coronament a impins clemele scurtcircuitorului spre deschiderea LEA intrucat il incomoda.

detaliu 1 

detaliu 2 Legatura dintre bornele de srcina ale STEPno si cutia terminala a cablului 20 kV se face prin bara dreapta de aluminiu de sectiune de minim 200 mmp. Bara este fixata pe capul superior al DRV ZnO. In conditiile in care bara nu are o lira de dilatare borna DRV ZnO este in pericol de deteriorare dataorita ciclurilor de dilatare – contractare a barei de AL lunga de cca 1,5 m

detaliu 3  La sol observam ca LES 20 kV ocoleste nefiresc si inutil a stalpul. In plus traseul LES presupune ca acesta va fi prins sub un strat de cca 60 cm de beton.

Traseul LES 20 kV este comun cu amplasamentul armaturilor prizei de pamant. Exista pericolul ca in cazul decarcarilor care vor avea loc prin priza de pamant sa se deterioreze cablul 20 kV.

Constructorul nu a avut cofraje pentru turnarea „paharului” fundatiei. A folosit o teava pe care intentioneaza sa o lase inglobata in fundatie. In acest caz betonul de monolitizre care se turna intre stalp si paharul de beton al fundatie umple golul dintre stalp si teava fara a mai putea sa faca corp comun cu restul fundatiei.

Ce s-ar mai putea face? Ce se poate spune despre profesionalismul constructorilor? Ce se poate spune despre sistemul de management al calitatii in afara faptului ca este o piesa de baza care conditioneaza obtinerea atestatului ANRE pt executarea lucrarilor in SEN?

Probleme ale separatoarelor 20 kV de racord si de sectionare

04/02/2008

SGC 2002  Situatia cea mai proasta o intalnim in cazul STE 20 kV la care capetele terminale sunt realizate cu izolatoare de sustinere IsNs.

      STE cu capete terminale pe IsNs            Evident intre acestea cele mai periculoase cazuri  sunt cele la care avem legaturi simple de intindere pe IsNs ca in figura alaturata. 

          Datorita distantei „d” destul de mici si a pericolul ca bornele separatorului deschis sa fie scurcircuitate la nivelul acestor capete terminale cu ani in urma SC Electrica a declarat aceste capete terminale ca puncte slabe.

           Volumul separatoarelor STE 20 kV cu o vechime de peste 20 de ani este destul de mare. Probabil ca reprezinta cca 7o% din totalul STE.

           In aval de STE in situatia in care trebuie realizate lucrari este necesara montarea garniturilor mobile de scurtcircuitoare . Aceasta operatie dureaza cca 45-50 minute.

          Avem 3 motive pentru care este timpul sa ne gandim la o actiune sistematica de modernizarea penctelor de sectionare si de racordare prin inlocuirea STE cu STEPno:

  1. vechimea mare a STE si probabilitatea ridicata de defect prin: conturnare si/sau rupere izolatoarelor ceramice din componenta lor, contacte electrice decalibrate
  2. desfiintarea capetelor terminale realizate pe IsNs prin inlocuirea cu legaturi de intindere realizate cu izolatoare dimensionate mecanic pentru acest tip de legatura. Se elimina pericolul ruperii IsNs-urilor din componenta capetelor terminale si de asemenea se elimina un punct periculos.
  3. asigurarea unui punct de legare la pamant printr-un subansamblu dedicat actionabil de la sol: „clp” (cutite de legare la pamant).  Asiguram conditii de realizare sigura si rapida a masurilor de electrosecuritate in aval de STEPno.

         Avem o experienta de peste 15 ani de utilizarea STEPno in axul LEA 20 kV fara evenimente. Stim ca exista largi zone de retea unde se evita utilizarea STEno in axul LEA 20 kV care au posibilitatea alimentarii de la 2 sau mai multe capete. In conditiile presiunii clientilor si ale ANRE pentru reducerea timpilor de interventie in LEA 20 kV, STEPno reprezinta solutia care ne asigura in egala masura masuri sigure de electrosecuritate si reducerea duratei interventiilor.

          De fiecare data am orientat clp, montate in axul LEA 20kV, spre zona cu probabilitatea de defect mai mare .

           In ultima perioada au aparut doua noi tipuri de STEPno:

  • cu punere la pamant implicita la deschidere
  • cu doua randuri de izolatoare din care unul rigid care sustine contactele fixe si unul basculant care sustina contactele mobile.

       Probabil ca se poate forta identificarea unor „avantaje” pentru fiecare din aceste doua tipuri de STEPno insa personal prefer utilizarea STEPno realizate cu trei randuri de izolatoare. In anumite cazuri am acceptat si utilizarea unor STEPno cu doua randuri de izolatoare.

         Am urmatoarele argumente pentru optiunea mea:

  • in cazul proliferarii STEPno cu punere implicita la pamant consider ca in mod paradoxal exista pericolul ca personalul SO sa faca confuzii. Sa deschida un STE si in virtutea inertiei sa considere ca a si pus la pammant racordul/derivatia in aval.
  • in cazul STEPno cu doua randuri de izolatoare consider ca miscarea corditelor odata cu contactele mobile ale STEPno este un punct slab. In mod sigur unghiul LEA 20  kV facut pe stalpul pe care este montat un astfel de STEPno este mult mai mic ca in cazul unui STEPno clasic.

        Un alt obiectiv legat de separatoare il constituie necesitatea de a indesi numarul punctelor de sectionare in axul LEA si al derivatiilor lungi. O astfel de masura este menita sa reduca durata necesara identificarii tronsoanelor de LEA defecte si sa reduca volumul de LEA care trebuie controlat pentru identificarea locului de defect.

          Consider ca este absurd sa vrem performanta si in acelasi timp ca controlam 10- 15 kM de LEA (sau chiar mai mult) cu ocazia fiecarui incident si sa avem in acelasi timp si 5-6 (sau mult mai multe) posturi de transformare fara tensiune!!

Facem pana iese bine (1)!

16/01/2008

SGC 2002   Unele greseli frizeaza absurdul. Avem un exemplu interesant. O lucrare de inlocuire STE co STEPNo. Initial pe stalpul cu STE existau legaturi simple de intindere pe IsNs. Proiectantul a prevazut inlocuirea lor cu legaturi duble de intindere cu izolatoare de intindere din material compozit.

                         Constructorul doct a realizat o varianta „imbunatata”. A realizat legaturi duble de intindere pe partea bornelor de sarcina ale STEPNo si a conservat legaturile simple de intrindere pe IsNs pe partea bornelor de retea ale STEPNo. Sa vedem ce a iesit:

legaturi mixte de intindere la STEPNo   Optiunea constructorului nu are justificare. Stalpul se afla intro gradina prin urmare odata cu schimbarea separatorului se justifica pe deplin inlocuirea legaturilor simple de intindere pe IsNs cu legaturi de intindere realizate cu izolatoare dedicate acestui tip de legatura. Ratiunea tine atat de necesitatea imbunatatirii performantelor mecanice cat si din necesitatea avitarii suntari separatorului la nivelul legaturilor de intindere realizata nu IsNs unde la fazele extreme distanta dintre axele IsNs este mult mai mica decat distanta dintre polii STEPNo atunci cand cutitele de sarcina sunt deschise.

     Acum cativa ani buni SC Electrica Bucuresti (daca nu chiar predecesoarea ei GTDEE Bucuresti), ca urmare a producerii unor accidente, a declarat puncte slabe (periculoase)STE-urile ale caror legaruri de intindere sunt realizate cu izolatoare de sustinere IsNs. Si astazi dupa o perioada destul de indelungata de la decalnsarea actiunii de eliminare a acestui tip de puncte periculoase inca in instalatii exista numeroase astfel de cazuri.

      Este de discutat daca se justifica trecerea de la o legatura simpla de intindere (cap terminal) realizata pe IsNs la o legatura dubla de intindere realizata cu izolatoare compozite de intindere. Personal cred ca s-a exagerat cu supradimensionarea mecanica.