Posts Tagged ‘sensibilitate’

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

30/01/2008

Rusu,calugaru,Stoian         Una din problemele care trebuie administrate in RED o constituie existenta unui volum important de LEA jt cu lungimi mari ale circuitelor. O astfel de LEA de cele mai multe ori nu asigura o calitate corespunzatoare a nivelului tensiunii si si in plus nu sunt protejate corespunzator.

            Regimul de exploatare a LEA jt lungi este de asemenea necorespunzator din punct de vedere economic.

             In fisierul PowerPoint atasat prezentam modul in care lungimea circuitelor jt influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie.

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

30/01/2008

SGC 2002      

             Rezultatele sondajului de opinie sunt prezentate in tabelele 1-15 postate intr-un articol separat pentru a putea fi citit in paralel  la care se adauga informatiile (tabelul 16) despre numarul de circuite 0.4 kV pe trepte de lungime maxima si respectiv sinteza consumului multianual de sigurate MPR din tabelul 17 Consumul de sigurante MPR>200A il asociem mai degraba retelelor subterane alimentate din PTCZ.

 Daca coroboram datele din tabelul 17 cu raspunsul la intrebarea nr.1 privitoare la valoarea curentului nominal al MPR intalnita cu probabilitate  mai mare in CD a PTA constatam ca in instalatii gama uzuala de sigurante este cuprinsa intre 80 -160A.                                  

 In

Consum MPR     Rasuns la chestionar  
80 A 7860 buc 11,1 %     25%  
100A 9094 buc 12,8 %     31%  
125A 9785 buc 13,8 %     1%  
160A 10173 buc 14,4 %     21%  
200 A 8640 buc 12,2 %     Ф  
    64,3%        78 %  

                 Din tabelul 17 remarcam ca ponderea cumulata  a sigurantelor < 80 A, consumate, este in fiecare an de cca 10 % din numaru total de sigurante MPR comsumate ceea ce ne permite sa afirmam ca sunt relativ rare  circuitele echipate cu sigurante  < 80 A.  

          Daca aprofundam analiza , constatam ca circuitele echipate cu sigurante de 50 A sunt extrem de rare sau cu o rata de deranjamente extrem de scazuta deoarece ponderea consumului de astfel de sigurante este de cca 0,4 ÷0,6 % din total. Cum datele disponibile se refera la intreg consumul nefiind diferentiate pe LEA, LES sau PTA, PTCZ,  personal inclin sa cred ca in mod real avem foarte putine circuite de linie protejate cu sigurante MPR de 50A.  

          Aceasta concluzie se sustine si cu raspunsurile primite la intrebarile 1,2,4 si 15 din sondajul de opinie. Astfel :

 ·        din tab 1 rezulta  ca personalul SO considera ca in CD PTA vom gasi cu probabilitate mai ridicata sigurante in plaja 63-250 A

·        din tab 2 rezulta ca in doar 2,8% din optiuni se utilizeaza siguranta de 50A

·        din tab 4 rezulta ca in doar 13.3% din cazuri un circuit este creditat cu sarcina maxima de 50 A in timp ce sarcina de 100A primeste 40% din voturi

·        tot din  tabelul 4 rezulta ca personalul SO are tendinta de a utiliza in proportie de 91,2% sigurante din gama 80-200 A pentru protectia unui circuit cu 50 abonati casnici. 

 80 A

  24,8 %
100A   37,7 %
125A   11,2 %
160A   13,3 %
200 A   4,2 %
    91,2 %

   ·        din tab 15 rezulta ca in doar 5,4% din optiuni s-ar adopta siguranta de 50A  

           Un rezultat surprinzator legat de intrebarea directa pusa in chestionar (vezi tabel.15) privitor la inlocuirea unei sigurante MPR gasita arsa cu una de 100 A nu am prmit nici un vot. Probabil acest lucru este justificat prin complexitatea optiunilor (cred ca aici avem o problema legata de performanta chestionarului, probabil ca trebuiau formulate 2-3 intrebari distincte, mai omogene).  

     Consider ca cele de mai sus ne permit sa formulam urmatoarele concluzii : 

1.     In instalatii avem relativ putine circuite protejate cu sigurante MPR ≤50A 

2.     Din ratiuni legate de sensibilizarea la sarcina maxima , sigurantele ajung sa polarizeze in zona 80 ÷ 200A. 

3.     Siguranta MPR cel mai des intalnita este cea de 100A. 

             Personalul SO sustine in proportie de 83.8% ca necesitatea  asigurarii sensibilitatii protectiilor poate impune realizarea unui nou PT ( vezi raspunsurile la intrebarea 7).

Raspunsurile la intrebarea 9 dovedesc ca  personalul SO cunoaste si justificarea amplasarii cutiilor de selectivitate. Din ratiuni practice se recomanda evitarea utilizarii lor si chiar sunt convins ca soarta lor este sa ajunga sa fie suntate. Consideram ca explicatia suntarii cutiilor de selectivitate rezulta din alegerea nepotrivita in raport cu sarcina a valorii protectiilor .

              Raspunsuri  clare am primit la intrebarile 6 si 8. Putem trage concluzia ca fiecare electrician SO a intalnit cel putin o situatie de scurtcircuit permanent si cel putin un conductor sub tensiune cazut la pamant.In privinta distantei fata de PT a scurtcircuitului permanent ,respectiv a conductorului sub tensiune cazut la pamant, avem repetate cazuri incepand cu distanta de 300m. Domina cazurile la care distanta este 1000m.

        Din tab 10 rezulta ca 82% din raspunsuri considera scurtcircuitul ca fiind cauza dominanta a arderii sigurantelor.  Din tab 16 rezulta ca 56% din circuitele 0.4 kv sunt mai lungi de 1 km. Mai mult decat atat 36% din circuite le modernizate raman mai lungi de 1 km si dupa lucrarile de modernizare. In aceste conditii curentii de scurtcircuit la extremitatile circiutelor mai lungi de 1 km sunt cuprinsi in plaja 70A – 200A. 

                Coroborand datele din tab 10 si tab 16 si tinand cont  ca sigurante MPR utilizate in instalatii sunt in plaja 80A – 200A rezulta ca un procent important de circuite are protectia prin sigurante MPR nu este sensibila la curentii de scurtcircuit in ultimele 2/3 din lungimea acestora .

             Daca este adevarata observatia personalului SO ca in 82% din cazuri siguranta arsa este insotita de identificarea  unui scurtcircuit in retea atunci : 

·        fie scurtcircuitele sunt polarizate in apropierea transformatoarelor in zona de sensibilitate a sigurantelor MPR

·        fie avem de fapt scurtcircuite de durata care persista mai mult de 3 secunde uneori zeci de ore. Aceste scurtcircuite sunt situate de regula la distante mai mari de 500 m de postul de transformare in ultimele 2/3 ale LEA in afara zonei de sensibilitate a protectiilor

           Consideram ca ideea existentei mai multor scurtcircuite in afara zonei protejate de sigurantele MPR existente in CD a PTA  este sustinuta prin urmatoarele argumente practice :

 ·        de regula in imediata apropiere a PTA starea tehnica a retelelor 0.4 kV este in mod real cea mai buna

·        orice scurtcircuit in aceasta zona este violent producand arderea sigurantei in timp scurt dar si reactii din partea locuitorilor din zona la efectele acustice si vizuale care insotesc scurtcircuitele apropiate de PTA.

·        din datele prezentate in tab 2 rezulta ca din 644 de optiuni de echipare a unor circuite cu protectii doar in 7% s-au ales variante de echipare sensibile la curentii de scurtcircuit de la capetele retelei. 

               Neasigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de scurtcircuit este insotita de urmatoarele neajunsuri : 

·        riscuri sporite de accidentare prin electrocutare prin atingere indirecta. Aceste riscuri sunt cu atat mai mari cu cat de regula LEA jt sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa. Este momentul sa reamintim raspunsurile la intrebarile 6 si 8 privind scurtcircuitele permenente neizolate de protectii si conductoarele cazute la pamant ramase sub tensiune

·        cresterea pericolului de incendii datorita defectelor persistente

·        uzura accelerata a LEA prin suprasolicitatrea legaturilor electrice parcurse de curentii de defect·        uzura accelerata a transformatoarelor

 ·        intreruperilor repetate datorita cauzelor neeliminate ale arderii sigurantelor. Adeseori datorita intarzierii arderii unei siguranti MPR scurtcircuitele care se produc in afara zonei de sensibilitate sunt depistate dupa arderi succesive care se intampla la intervalle repetate de timp

·        mentinerea in retele a unor regimuri dezechilibrate pe durata defectelor persistente din afara zonei de sensibilitate a protectiilor

·        pierderi mari de energie electrica pana la arderea sigurantelor in regim de suprasarcina in cazul defectelor situate in afara zonei de sensibilitate a acestora

               S-a dovedit practic ca fortarea alegerii unei protectii prin sigurante a LEA in conditiile respectarii simultane a conditiilor de :

·        desensibilizare fata de sarcina maxima

·        sensibuilitate la curentii de scurtcircuit de la extremitatile retelelor se rezuma la concesii facute stabilirii sarcinii maxime ceea ce conduce la alegeri artificial reduse a valorii nominale a sigurantelor MPR.

                          Urmeaza la scurt timp ciclul de costuri neperformante si de disfunctionalitati la care ne supunem clientii generat de  arderi repetate ale sigurantelor in regim de suprasarcini urmate de relativ fireasca inlocuire de catre personalul SO cu sigurante din ce in ce mai mari pana cand se ajunge prin tatonari repetate la o desensibilizare corecta fata de sarcina maxima si respectiv generarea de portiuni LEA neprotejate de siguranta MPR din cutia de distributie a PTA In aceasta faza a analizei putem completa lista concluziilor: 

4.     In in retelele 0.4 kV exista multe circuite  jt cu lungimi 1000m care sunt protejate necorespunzator. 

                         Raspunsurile la grupul de intrebari 10÷14, ne arata ca desi au o utilizare larga, performantele MPR nu sunt suficient de bine cunoscute personalului SO. 

                      Este necesar sa scoatem in evidenta raspunsurile primite la intrebarea nr. 5 care arata ca personalul in proportie de 70% considera ca sarcina maxima care trebuie luata in consideratie la dimensionarea unei protectii este cea asociata sectiunii conductorului. Aceasta este o concluzie practia extrem de utila de care trebuie sa se tina cont la proiectarea retelelor electrice.

                Intrebarea numarul 15 ne ofera posibilitatea sa afirmam ca personalul SO nu este preocupat de utilizarea valorii curentului de scutcircuit in algoritmul de alegere a unei sigurante MPR. In fapt personalul SO nici nu cunoaste valoarea curentului de scc la extremitatea circuitului in momentul in care dimensioneaza valoarea unei sigurante MPR Aceasta concluzie este sustinuta si de dispersia raspunsurilor la intrebarile 2 si 10 ÷ 14. Si aceasta concluzie este foate valoroasa deoarece ea ne va permite sa luam masuri care sa stopeze generarea in exploatare de noi zone de retea neprotejate.

                 Atunci cand personalul SO va fi obligat sa realimenteze un circuit cu generare de zone de retea neprotejate acel caz va trebui sa fie imediat luat in evidenta si promovate in regim de urgenta  masuriile corective necesare. Daca vom accepta ideea de  referinta la sarcina maxim admisibila a conductorului atunci cand proiectam protectia unei LEA 0.4 kv atunci cazurile practice in care va fi nevoie in exploatare de redimensionarea protectiei din pdv al desensibilizarii la sarcina maxima practic vor fi eliminate. 

               Consideram ca putem intregi lista concluziilor astfel :

 5.     Curentul maxim admisibil al conductorului unui circuit este considerat de personalul SO ca o referinta solida pentru dimensionarea protectiilor LEA jt.

 6.     Valoarea curentului de scc la extremitatea retelelor este practic necunoscuta personalului SO si implicit nu este avuta in vedere la dimensionarea protectiilor. 

7.     Criteriul dominant de referinta la alegerea unei sigurante MPR il constituie sarcina maxima cu care este creditat un circuit. 

8.     La alegerea unei sigurante MPR preocuparea principala a personalului SO o constituie desensibilizarea la sarcina maxima presupusa pentru un circuit. 

           Ca un corolar al rezultatelor sondajului de opinie consider ca utilizarea sigurantelor MPR la protectia LEA jt este in foarte multe cazuri o solutie necorespunzatoare din punct de vedere tehnic care induce companiei si personalului de exploatare riscuri majore si costuri neperformante si care adesea mascheaza starea necorespunzatoare a retelelor electrice 0.4 kV.

                  Daca la cele de mai sus adaugam si limitarea capacitatii de distributie a retelelor electrice atunci se poate justifica pe deplin necesitatea eforturilor de alegere documentata a protectiilor LEA jt. Atunci cand limitarile impuse de sigurantele MPR nu mai pot fi acceptate trebuie sa trecem la protectia retelelor cu intreruptoare iar atunci cand nici redistribuirea sarcinii (pe fazele aceluiasi circuit sau pe alte circuite) si nici majorarea de sectiune nu pot asigura sensibilitatea trebuie sa asociem protectiei LEA si cutii de selectivitate cu protectii alese corespunzator pentru a preveni motivele de suntare in exploatare. Atunci cand nici una din alternativele de mai sus nu asigura sensibilitatea protectiei pe intreaga lungime a LEA jt este momentul sa promovam aparitia unui nou post de transformare.

             Impingand lucrurile la extrem as risca sa spun ca in retelele de joasa tensiune nu trenuie sa ne fie frica de ‘supradimensionarea circuitelor‘ deoarece este insotita numai de efecte benefice : 

  • pierderi mai reduse de energie
  • parametrii de calitate a energiei electrice mai buni
  • capacitate de distributie mai mare care poate sustine dezvoltarea consumului din zona pe tremen mai lung fara sa fi nesare noi investitii
  • conditii mai bune de asigurare a sensibilitatii protectiei prin relee
  • costul supradimensionarii initiale este mult mai mic decat costurile amplificarilor ulterioare

 Cred ca daca vorbim de ‘supradimensionarea retelelor jt’ trebuie sa amintim si cateva cai prin care se poate realiza :

·        alegerea unei trepte superioare de sectiune fata de cea rezultata din calcul. Practic astazi n-ar trebui sa mai proiectam axe de retele jt cu sectiune mai mica de  70 mmp

·        multiplicarea circuitelor. Aici as mentiona necesitatea promovarii de circuite distincte pe ambele parti ale drumurilor ori de cate ori este posibil si desfiintarea traversarilor de bransamente. Prin aceasta masura in mod hotarat reducem pierderile, eliminam constrangerile pentru tansporturile agabaritice reducem costurile de racordare si putem da o functie corespunzatoare stalpilor intermediari de bransament care adesea sunt in numar egel cu cei ai retelei din care se racordeaza cu traversare de drum

·        promovarea circuitelor scurte chiar daca pentru aceasta sunt necesare noi posturi de transformare. Consider ca in multe zone lungimea optima a retelei stradale este cuprinsa intre 500 m si 1000 m

·        promovarea unor cleme de legatura electrica cat mai performante

·        utilizarea clemelor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului de preferat pe intraga lungime a axului retelei. 

                 Prin efectele benefice supradimensionarea retelelor de joasa tensiune se constituie ca o sursa de profit accelerand recuperarea investitiei initiale prin contributia majora la reducerea costurilor de exploatare.

 De fapt cred ca nu este nici o deosebire intre ‘supradimensionarea’ descrisa mai sus si proiectarea corecta bine documentata a unei retele electrice 0.4 kV menita sa asigure in egala masura : 

·        respectarea legislatiei de electrosecuritate

·        costuri rezonabile de investitii

·        costuri reduse de expoatare si mentenanta

·        sustinerea dezvoltarii pe termen lung a fiecarei localitati 

              Rezultatele acestui sondaj de opinie permit fundamentarea unor masuri corective si definirea unor regului privind exploatarea si proiectarea retelelor electrice stradale. 

             Pentru a accentua caracterul de studiu colectiv  astept propuneri si comentarii la acesta analiza din partea tuturor celor care vor fi interesati sa lectureze acest material si care vor gasi subiectul suficient de important astfel incat sa merite o replica sau o propunere de masuri corective.

                     Sunt convins ca am scris destule afirmatii care pot stimula puncte de vedere diverse.  

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

30/01/2008

 SGC 2002              Avem aici rezultatele sondajului de opinie realizat in anul 2006 la care am avut cca 150 de raspunsuri de la pesonalul SO. Chestionarul propriu-zis este in articolul Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT . Voi posta si un articol de interpretarea recultatelor in categoria: · Protectia LEA jt

  

  Tab 1 Ce sig MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA ?
  50 A 63 A 80 A 100 A 125 A 160 A 200 A 250 A 315 A 400 A
Total optiuni 0 54 100 120 3 79 1 26 1 0
% 0% 14% 26% 31% 1% 21% 0% 7% 0% 0%
                     
                     
  Tab 2 Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici 
Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :
   
  0.5 km 1 km 1.5 km 2 km 2.5 km 3 km nu stiu gresit    
              29 30 Total optiuni  
1.   In sig min [A] 50 50 63 63 50 50        
2. In sig max [A] 250 250 200 200 200 200        
              Total optiuni %    
  Numar optiuni    
In sig =50 A 3 1 0 0 7 7 18 2.8%    
In sig =63 A 13 11 9 7 4 17 61 9.5%    
In sig =80 A 18 19 21 31 38 34 161 25.0%    
In sig =100 A 32 40 49 47 32 29 229 35.6%    
In sig =125 A 13 22 21 6 4 1 67 10.4%    
In sig =160 A 14 11 4 16 17 18 80 12.4%    
In sig =200 A 10 0 1 1 6 8 26 4.0%    
In sig =250 A 1 1 0 0 0 0 2 0.3%    
Total optiuni 104 105 105 108 108 114 644 100.0%    
                     
Iscc [A]
val aprox
475 220 145 120 85 70     K sens
 min necesar
Ksensib1 = Iscc/In sig min 9.5 4.4 2.3 1.9 1.7 1.4   In sin ≤ 50 A 3.5
Ksensib2 = Iscc/In sig max 1.9 0.9 0.7 0.6 0.4 0.4   In sin >50 A 5
                     
  Tab 3 Frecventa circuite cu sigurante suntate la 10 circuite vizitate          
  1 din 10 2 din 10 3 din 10 4 din 10 5 din 10          
Total optiuni 12 100 19 0 0          
% 9.2% 76.3% 14.5% 0.0% 0.0%          
                     
  Tab 4 Valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit joasa tensiune        
  50A 63A 100A 125A 160A 200A        
Total optiuni 20 45 58 25 2 0        
% 13.3% 30.0% 38.7% 16.7% 1.3% 0.0%        
  Tab 5 Criterii de dimensionare  a protectiei unei LEA j.t.     Tab 6 Scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii
  PE132 I max adm
conductor LEA
    Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 48 110     1 6 22 58 57
% 30.4% 69.6%     0.7% 4.2% 15.3% 40.3% 39.6%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            scurtcircuit permanent neizolat de protectia prin
            MPR a LEA jt      
                     
  Tab 7 Asigurarea sensibilitatii poate impune realizarea unui nou PT ?   Tab 8 Conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tens.
  exclus da nu am intalnit cazuri   Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 6 124 18   13 22 42 42 42
% 4.1% 83.8% 12.2%   8.1% 13.7% 26.1% 26.1% 26.1%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            conductor cazut la pamant si ramas sub tensiune
                     
  Tab 9 Cutiile de selectivitate    
  ar trebui evitate pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate    
Total optiuni 22 117 12    
% 14.6% 77.5% 7.9%    
                     
  Tab 10 Cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:        
  suprasarcina scurtcircuit        
Total optiuni 26 122        
% 18% 82%        
                     
  Tab 11 La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR ?        
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 18 5 19 23 66 15        
          corect          
% 12% 3% 13% 16% 45% 10%        
                     
  Tab12 Cand se arde in maxim trei secunde
 o siguranta MPR de 100 A ?
       
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 17 15 26 61 13 13        
        corect            
% 12% 10% 18% 42% 9% 9%        
                     
  Tab 13  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?        
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 31 47 39 13 16        
    corect              
% 21% 32% 27% 9% 11%        
                     
  Tab 14 La ce curent (numit curent conventional de fuziune)
trebuie sa se arda mai repede de  doua ore
 o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?
       
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 17 40 39 29 21        
        corect          
% 12% 27% 27% 20% 14%        

  

Tab 15 Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate
  se pune siguranta de 100 A functie de lungimea LEA functie de sarcina maxima functie de numarul de clienti functie de sectiunea conductorului Curent de scc
 
Total optiuni 0 12 26 16 32 1
             
             
  inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie    
Total optiuni 47 1    
             
             
Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel:    
Numar optiuni 63 KVA In = 90 A 100 KVA In=145 A 160KVA In=230 A 250 KVA In=360 A    
83            
             
In min [A] 50 80 125 200    
             
In max [A] 100 160 250 400    
             
  Numar optiuni Total optiuni %
In =50A 11 0 0 0 11 5.4%
In =63A 14 0 0 0 14 6.9%
In =80A 25 11 0 0 36 17.6%
In =100A 1 15 0 0 16 7.8%
In =125A 0 24 11 0 35 17.2%
In =160A 0 1 21 0 22 10.8%
In =200A 0 0 18 19 37 18.1%
In =250A 0 0 1 16 17 8.3%
In =300A 0 0 0 2 2 1.0%
In =315A 0 0 0 13 13 6.4%
In =400A 0 0 0 1 1 0.5%
date ≠ 0 51 51 51 51 204 100.0%
             

  

             
  VOLUM  INSTALAŢII  LEA JT     
             
             
             
Lungime* maxima Tab16:  Nr circuite LEA JT
[buc circuite]
Retele nemodernizate si partial modernizate Retele modernizate Total
buc % buc % buc %
0 ÷1 km 5,236 41.7% 1,015 64.0% 6,251 44.2%
1÷1,5km 3,655 29.1% 336 21.2% 3,991 28.2%
1,5÷2km 2,013 16.0% 139 8.8% 2,152 15.2%
> 2 km 1,640 13.1% 97 6.1% 1,737 12.3%
Total 12,544 100.0% 1,587 100.0% 14,131 100.0%
             
             
  Nota:  * – Se referă la lungimea maximă a circuitului pană la cel mai indepartat consumator

   

Tab 17  Situatia consumumului de sigurante MPR  perioada 2003  ÷ 2006  
                 
cantitati cumulate pe aprox 3 ani            
In sig Cantitate
[buc]
%            
0 A 40 0.1%            
6 A 435 0.6%            
10 A 165 0.2%            
16 A 148 0.2%            
20 A 138 0.2%            
25 A 175 0.2%            
36 A 114 0.2%            
50 A 402 0.6%            
63 A 5,801 8.2%            
80 A 7,860 11.1%            
100 A 9,094 12.8%            
125 A 9,785 13.8%            
160 A 10,173 14.4%            
200 A 8,640 12.2%            
224 A 1,958 2.8%            
250 A 8,350 11.8%            
300 A 356 0.5%            
315 A 4,546 6.4%            
355 A 60 0.1%            
400 A 1,911 2.7%            
500 A 90 0.1%            
630 A 630 0.9%            
Total general 70,871 100%            
                 
                 
  2003 partial 2004 2005 2006 partial
In sig  buc % buc % buc % buc %
0 A 40 0.5% 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0%
6 A 375 4.5% 0 0.0% 60 0.2% 0 0.0%
10 A 0 0.0% 18 0.1% 113 0.5% 34 0.5%
16 A 0 0.0% 18 0.1% 70 0.3% 60 0.8%
20 A 0 0.0% 18 0.1% 60 0.2% 60 0.8%
25 A 0 0.0% 25 0.1% 120 0.5% 30 0.4%
36 A 29 0.4% 49 0.2% 24 0.1% 12 0.2%
50 A 35 0.4% 187 0.8% 138 0.6% 42 0.6%
63 A 416 5.0% 1,985 8.1% 2,420 9.8% 980 13.2%
80 A 887 10.7% 2,443 9.9% 3,603 14.7% 927 12.5%
100 A 1,296 15.6% 3,166 12.9% 3,561 14.5% 1,071 14.4%
125 A 690 8.3% 3,255 13.2% 4,437 18.1% 1,403 18.8%
160 A 583 7.0% 3,667 14.9% 4,887 19.9% 1,036 13.9%
200 A 1,539 18.6% 3,212 13.1% 3,558 14.5% 331 4.4%
224 A 221 2.7% 944 3.8% 468 1.9% 325 4.4%
250 A 927 11.2% 2,644 10.8% 4,399 17.9% 380 5.1%
300 A 69 0.8% 76 0.3% 144 0.6% 67 0.9%
315 A 714 8.6% 1,797 7.3% 1,773 7.2% 262 3.5%
355 A   0.0% 10 0.0%   0.0% 50 0.7%
400 A 412 5.0% 661 2.7% 594 2.4% 244 3.3%
500 A 20 0.2% 33 0.1%   0.0% 37 0.5%
630 A 30 0.4% 368 1.5% 139 0.6% 93 1.2%
Total general 8,283 100% 24,576 100% 30,568 124% 7,444 100%

    

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

30/01/2008

SGC 2002        Va supun atentiei continutul unui chestionar pe care l-am utilizat intro zona de retea pentru a investiga modul cum sunt protejate LEA jt si modul cum abordeaza aceasta problema  in exploatare, personalul SO. In masura in care prezinta interes actiunea se poate relua si pe alte zone de retea.
                Nu cred ca este cazul sa-mi propun sa incerc sa refac sondajul de opinie la scara nationala pentru ca nu sper sa pot duce la bun sfarsit acest demers in sensul ca nu cred ca voi reusi realmente sa primesc suficiente raspunsuri ca rezultatele sa fie reprezentative. Voi prezenta in articole distincte rezultatele obtinute in urma demersului meu la care au raspuns cca 150 de persoane. 
           Daca voi primi totusi raspunsuri la chestionar pana la 30.03.2008 ma voi stradui sa centralizez rezultatele si sa le prezint. Estimez ca daca avem in medie pe judet cca 70 electicieni SO pt RED mt&jt atunci pe tara ar fi cca 3000 persoane. Pentru a fi reprezentativ studiul la nivel national ar trebui sa avem spre 1500 – 2000 de raspunsuri cat mai uniform distribuite pe judete ori este greu de presupus ca se poate obtine acest lucru printro simpla postare pe un blog (oricat ar fi el de interesant …!?)
                 Stimate coleg modernizarea in ritm alert a retelelor de joasa tensiune impune sa abordam intr-o maniera profesionala problema protectiilor LEA jt. In vederea definirii unei strategii in acest domeniu este necesar sa investigam situatia actuala a protectiilor LEA jt si experienta practica a personalului de exploatare. Consideram ca anvergura regionala a sondajului de opinie va contura o imagine interesanta a aspectelor investigate. Urmarim sa obtinem un numar cat mai mare de opinii individuale. Sunt deosebit de utile raspunsurile care reflecta cat mai natural modul Dv de actiune in instalatii si opinia Dv sincera despre instalatatiile in care lucrati.

                Experienta studiilor de marketing demonstreaza ca sondarea opiniei profesionistilor din orice domeniu de activitate conduce la rezultate imediate foarte valoroase.

 1.       Ce sigurante MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA


·         50 A

·         63 A

·         80 A

·         100 A

·         160 A

·         250 A

·         315 A

·         400 A


 2.       Care din urmatoarele afimatii considerati ca are mai mare probabilitate sa fie adevarata in cazul unui control in instalatii facut acum: frecventa sigurantelor MPR suntate este de:


·         2 din 10 circuite verificate

·         3 din 10 circuite verificate

·         4 din 10 circuite verificate

·         5 din 10 circuite verificate


 3.       Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate·         inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie·         inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie;·         se pune siguranta de 100 A·         functie de lungimea LEA·         functie de sarcina maxima·         functie de numarul de clienti ·         functie de sectiunea conductorului·         Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel: 

Sn [kVA]

In trafo(A)

In sig.circ.linie(A)

63

90

 

100

145

 

160

230

 

250

360  

 4.       Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici. Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :


·         3 Km       _____ A

·         2,5 Km.       _____A

·         2 Km.       _____A

  • 1,5 Km.               _____A
  • 1 Km               _____A
  • 0,5 Km.               _____A


 5.       Care din cele doua criterii de dimensionare a protectiei unei LEA j.t. ar trebui utilizata:

  • sarcina maxima prognozata utilizand PE 132 in vigoare ;
  • referinta la curentul maxim admisibil al conductorului LEA

 6.       Cutiile de selectivitate·         ar trebui evitate·         pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele·         indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate. 7.       Credeti ca pot exista situatii in care imposibilitatea asigurarii sensibilitatii protectiei LEA j.t. la curentii de scurtcircuit la capetele retelei impun ca solutie realizarea de noi posturi de transformare


·        exclus

·        da

  • nu am intalnit cazuri


 8.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii? Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 9.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tensiune?   Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 10.    Care ar fi valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit j.t. dintr-un PTA despre care nu aveti nici o informatie ajutatoare


·        50 A

·        63 A

·        100 A

·        125 A

·        160 A

·        200 A


 11       Dupa opinia dumneavoastra cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:


·         suprasarcina

·         scurtcircuitul


 12        La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


 13        La ce curent se arde in maxim trei secunde  o siguranta MPR de 100 A:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


  14                  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 15                  La ce curent(numit curent conventional de fuziune) trebuie sa se arda mai repede de  doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 16                 Sunteti interesat sa cunoasteri rezultatele acestui sondaj de opinie :da nu 

17                 Doriti sa fiti consultat si cu alta ocazie

da nu      

Data completarii chestionarului __________                Semnatura (optional) : _______

   

De ce cad stalpii de iluminat public vara? _ actualizat 29.09.2013

01/12/2007

st il cazut   Actualizare 29.09.2013

Am observat in aceste zile o revigorare a interesului pentru acest articol. Intamplator am purtat foarte recent o discutie cu persoana care a preluat responsabilitatea asupra starii tehnice a stalpilor metalici de iluminat public la care m-am referit in aricol. Initial am pus cresterea numarului de accesari pe seama acestei discutii insa numarul accesarilor este mult prea mare ca sa fie singura cauza.

Pana ma dumiresc as vrea sa spun ca intre timp la vechimea stapilor sau mai adaugat 6 ani dar si solicitarea a crescut cu zeci de daN-i datorita multor circuite de fibra optica care au impanzit practic tot orasul, Unii stalpi par ancorati in fibra optica din mai multe directii sunt insa multi stalpi care in mod evident sunt prea solicitati din pdv mecanic.

stalp de iluminat public incarcat in exces cu FO si semne de circulatie

Numarul foarte mare de stalpi metalici face putin probabila finantarea unor lucrari de reabilitare/schimbare in masa in aceste conditii e de asteptat ca stalpii metalici de iluminat public sa cada mai des!

Recomnad cu toata seriozitatea, persoanelor responsabile de starea stalpilor metalici, sa nu depuna armele si sa aplice cel putin masurile recomnadate mai jos chiar si in cazul unor resurse foarte limitate! Investigand si consolidand isi vor gasi argumente solide pentru atragerea de fonduri pentru inlocuirea stalpilor metalici foarte uzati sau cel putin consolidarea lor.

O atitudine de non-combat poate fi extrem de daunatoare „sanatatii”!

Si acum sa vedem textul initial postat in 01.12.2007!

Mai cade din cand in cand cate un stalp metalic de iluminat public. Cu toate acestea stalpii metalici de iluminat public de tipul celui din imaginea alaturata sunt zi de zi tot mai incarcati de circuite de fibra optica, ghirlande, indicatoare de circulatie  si tot mai des de bannere publicitare montate transversal peste strazi si bulevarde.

                Vara cad stalpii! Cad atunci cand se exagereaza cu adaugarea de sarcini suplimentare. Cele mai periculoase sunt suprafetele mari pe care semnele de circulatie si bannerele de publicitate stradala le opun vantului. Apar solicitari dinamice foarte mari adesea greu de prestabilit la o eventuala proiectare.

st il4 Sa ne intelegem in fotografie intredevar vedeti o sectiune redusa la mai putin de 1 mm (practic o lama) datorita coroziunii care a „macinat” metalul atat din interior cat si din exterior la cca 15-20 cm fata de nivelul solului.

Foarte multi stalpi de iluminat public au intre 25 si 30 de ani. De cele mai multe ori nu li s-au facut nicio lucrare de consolidare si adesea nicio verificare a starii de uzura prin dezgropare la baza.

             Atunci cand am incercat sa facem aceste verificari am constat ca nu sunt tocmai precise.  Dupa ce a cazut stalpul din fotografie am controlat cca 100 de stalpi prin dezgropare si verificarea nedistructiva a gradului de uzura atat vizual cat si cu un dispozitiv special de masurare a grosimii peratelui stalpului. Rezultatele au fost neconcludente.  Aparatul de determinare a uzurii peretelui stalpului da rezultate eronate nediferentiind metalul sanatos de straturile din interiorul stalpului umflate de rugina.

st il 2    Ce este de facut?

  • evitarea incarii cu sarcini mecanice a staplilor de iluminat public prin adaugarea de semne de circulatie, bannere publicitare, retele de fibra optica. Acesti stalpi au fost proiectati doar pentru sustinerea corpului de iluminat public,
  • identificarea unei metode precise de determinarea gradului de uzura,
  • controlul periodic al uzurii prin dezgropare 15 -20 cm. Cred ca verificarile trebuie sa se succeada la 10, 15, 20, 23, 26, 20, 30 ani de la punerea in functiune sau mai des daca sunt indicii care sa justifice acest lucru.
  • daca nu se poate gasi o metoda nedistuctiva suficient de precisa eu votez pentru gaurirea a cel putin 10% din stalpii verificati si efectuarea determinarilor necesare dupa care opturarea gaurii cu un manson exterior care sa cuprinda intreaga circumferinta a stalpului
  •  stabilira unei metode consolidare a stalpului fara demontare

Oricum problema exista iar pericolul nu este chiar de ignorat!

Care este parerea ta?

Cum s-ar putea gestiona mai bine problema monitorizarii gradului de uzura al stalpilor de metal de iluminat public. Exista determinari mai precise bazate pe determinarea aciditatii solului si coroborarea acestie valori cu vechimea stalpului pentru estimarea uzurii ??

Se poate prestabili durata cat un stalp poate fi mentinut in functiune in raport cu agresivitatea solului?