Posts Tagged ‘scurtcircuit’

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

19/10/2019

Intamplarea face ca in ultima perioada am fost confruntat cu intentia mai multor persoane de a construi in zonele de pratectie (ZP) si in zonele de siguranta (ZS) ale unor capacitati energetice. Cele mai multe situatii sau referit la linii electrice aeriene (LEA) de 20 kV, dar, in cateva cazuri, si la LEA de inalta si foarte inalta tensiune 110 kV, 220 kV si 400 kV si respectiv la statii de transformare 110/20 kV.

Discutiile cu respectivii investitori mi-au permis sa concluzionez ca putini dintre oamenii care doresc sa construiasca in ZP/ZS ale capacitatilor energetice sunt interesati de riscuri. Aproape toti se caleaza pe ideea de a obtine avizul de amplasament (AA) favorabil.

Acesta ignorare a riscurilor cvasigeneralizata m-a determinat sa scriu acest articol!

Problematica AA in ZP/ZS aferenta capacitatilor energetice este tratata de:

  1. legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012 stabileste obligativitatea obtinerii AA de la operatorii de retea: uzual Transelectrica pentru retelele electrice de transport al energiei electrice (RET) si respectiv operatorii de distributie concesionari (ODC) ai serviciului de distributie energie electrica (evident) pentru retelele electrice de distributia (RED) energiei electrice.
  2. Ordinul ANRE 25/2016 actualizat cu ordinul ANRE 183/2019 => Metodologia de emitere a avizelor de amplasament (mentionam ca este in lucru revizuirea acestei metodologii. In acesta perioada avem in desfaurare primul ciclu de consultare publica)
  3. Ordinele ANRE 4 si 49/2007 care aproba Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice (acesta Norma Th este vizata de ANRE pentru revizuire urmand sa i se acorde statutul de reglementare de prim rang in ceea ce priveste stabilirea ZP/ZS si a conditiilor de coexistenta cu diferite tipuri de constructii, instalatii,  plantatii, activitati etc in proximitatea si respectiv in interiorul ZP/ZS)
  4. Ordinul ANRE 23/2004 NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V
  5. PE 106/2003 Normativ privind proiectarea si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  6. Ord 38/2008 NTE 007/2008 Normativ pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice
  7. PE 101 si PE 101A /1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

Prin definite, stabilirea unor zone de protectie si a unor zone de siguranta in raport cu capacitatile energetice presupune o modalitate de gestionare a riscurilor pentru buna funtionare a RED/RET si respectiv pentru evitarea efectelor negative asupra oamenilor, proprietatilor, constructiilor, plantatiilor, etc care exista in proximitatea RED/RET.

In egala masura societatea este interesata de continuitatea alimentarii cu energie electrica astfel incat toate activitatile ecomonice, sociale, culturale si respectiv casnice sa se poata desfasura netulburate in conditii de securitate energetica si respectiv de electrosecuritate.

Aveti un exemplu video al unui scurtcircuit intre LEA si vegetatia din proximitate prosus vara cu riscuri evidente de incendii

O alta situatie produsa iarna

 

mai multe detalii in articolul Live, efectele defrisarilor neefectuate!

La art ART. 15 legea energiei 123/2012 referitor zonele de protecţie şi la zonele de siguranţă la prevede:

(1) Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2) Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art 2  din Ordinul ANRE 49/2007 Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice prevede:

Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare, mentenanţă să se asigure:

a) protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;

b) evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

Art 5 Din Ord 49/2007 defineste termenii utilizati in norma tehnica intre acestia:

Termen sau abreviere Definiţie
Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţi

Fulgere 1

mai multe detalii in articolul Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Termen sau abreviere Definiţie
Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor excavări, etc.
Riscuri naturale Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităşi ale terenului pe care aceasta este construită: nisipuri mişcătoare, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane, etc.
Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice Posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale, de  tipul:explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice

 

 

 

Starea de siguranta maxima pentru RED/RET si pentru vecinatatile acestora (constructii, amenajari, plantatii, instalatii, activitati umane etc) este asigurata in cazurile in care zonele de protectie si de siguranta sunt mentinute libere. Scade probabilitatea de defectare a RED/RET din cauze externe respectiv in cazul in care se produc avarii acestea nu conduc la accidente umane, incendii, distrugeri ale obiectivelor /constructiilor invecinate.

Cu cat creste frecventa si durata prezentei oamenilor si activitatilor umane in culoarul de trecere LEA respectiv cu cat creste numarul constructiilor amenajarilor, plantatiilor etc in culoarul de tracere LEA in zonele de protectie si de siguranta RED/RET cu atat cresc riscurile de accidentare sau de avariere a LEA respectiv de producere incendii si avarii ale obiectivelor din proximitatea LEA RED/RET

Oricat de bine ar fi construite si oricat de atent ar fi intretinute LEA RED/RET in permanenta exista o probabilitate intrinseca de avarie. Uzura care se acumuleaza in timp, imbatanirea materialelor, actiunea factorilor meteorologici: ploi, viscole, uragane, tornade, zapezi, gheata, chiciura, ploaie inghetata etc determina producerea avariilor LEA RED/RET.

La acesti factori se adauga actiunea animalelor, pasarilor respectiv actiunea oamenilor voita (uzual furturi de componente, vandalizari prostesti) sau doar din culpa, accidente de circulatie, manevrari grasite ale utilajelor de constructii, manevrari grasite ale utilajelor agricole. Statistic este evidenta  legatura directa dintre toti acesti factori si numarul si severitatea avariilor.

O LEA apartinand RET transporta cantitati enorme de energie electrica echivalentul cosumului a 3 -5 judete (sau mai mult!). Scurtcircuitele care insotesc avariile sunt extrem de violente. Curentii de scurtcircuit sunt de ordinul a mii de kiloamperi. Terenul pe care cade conductorul LEA este pus sub tensiuni potential periculoase pentru oameni pe suprafete mari. Incendiile sunt extrem de previzibile sa se produca.

Cantitati mari de energie se intalnesc adesea si in cazul LEA 110 kV acestea fie preluand energie din RET fie asigurand calea de evacuare a energiei spre RET din multitudinea de centrale care exista in SEN.

Si in cazul LEA 110 kV apartimand RED scurtcircuitele sunt foarte periculoase pentru oameni si constructiile din zona de protectie si de siguranta.

Este de mentionat ca LEA 110 kV si respectiv de tensiuni mai mari 220 kV si 400 kV respectiv 750 kV sunt realizate pe stalpi de mare gabarit care atrag in mod natural descarcarile electrice. Desi toate aceste linii sint protejate prin conductoare de garda montate pe varful stalpilor energia de traznet este descarcata prin elementele metalice ale stalpului care temporar sunt sub tensiune care poate fi periculoasa pentru oameni si constructiile din jur.

Prizele de pamant ale stalpilor LEA RED/RET se intind pe suprafete mari in jurul stalpilor astfel incat in cazurile de avarii acestea distribuie tensiune pe o suprafata mare de teren putand genera tensiuni de atingere si de pas periculoase.

Statistic, anual sunt cateva mii de stalpi rupti in retelele o.4 si 20 kV urmare a accidentelor de circulatie si/sau a manevrarii grasite a utilajelor de constructii/agricole. Adeseori stalpul lovit antreneaza in cadere si stalpii adiacenti sporind riscurile de accident, distrugere incendii mai ales in cazurile zonelor de protectie si de siguranta frecvent circulate si/sau dens construite.

Statistic sub actiunea factorilor meteorologici avem numerosi stalpi rupti in retelele 20 kV si 110 kV. Adeseori staplii care cedeaza primii antreneaza in cadere si si alti stalpi marind riscurile. Se cunosc cazuri in care urmare a unor furtuni au fost pusi la pamant zeci de stalpi 110 kV si zeci de stalpi 20 kV

Statistic in fiecare an copacii/arborii plantati in zonele de protectie si de siguranta a LEA sau in proximitatea LEA prin taiere neglijenta si/sau sub actiunea factorilor meteorologic provoaca la nivelul tarii mii  de avarii, incidente, deranjamente la toate nivelurile de tensiune acesta in pofida faptului ca aproape orice om poate sa spuna si sa argumenteze ca ar fi bine ca arborii/copacii sa fie plantati doar inafara zonelor de protectie si de siguranta LEA

Toate cele de mai sus scot in evidenta faptul ca in zona de protectie si de siguranta exista riscuri latente reale, evidente. AA favorabil certifica doar ca sunt respectate conditiile (adesea impinse la limita) de coexistenta insa nu elimina riscurile din ZP/ZS. Acestea raman si sunt amplificate de existenta constructiilor si de cresterea frecventei accesului si intensificarea activitatilor umane in ZP/ZS

Sa presupunem a se iau masurile de coexistenta reglementate. Constructia este „infipta“ la 3 m de conductoarele LEA 20 kV la deviatie maxima, sau sub sub LEA 110 kV. Loveste cineva cu un utilaj stalpul situat la mai putin de 9 m de casa si acesta cade pe casa. Se produce un accident de circulatie in urma caruia este rupt un stalp care antreneaza alti stalpi situati prea aproape de constructii. Din nou asistam la un eveniment care desi este rar este perfect posibil.

Pot fi imaginate foarte multe situatii de defecte ale LEA periculoase pentru oamenii si constructiile din zona de protectie si de siguranta LEA suficient de multe incat sa ne dorim culoare trecere LEA cat mai curate.

Constructiile sub LEA de inalta si foarte inalta tensiune 110 kV, 220 kV, 400 kV trebuie sa fie exceptii si trebuie sa fie descurajate prin eforturi conjugate ale APL si ale operatorilor de retea sub forma unor reglementari de urbanism cat mai clare.

In cazul penelor de curent toata lumea este deosebit de interesata ca instalatiile de alimentare cu energie sa fie redate cat mai operativ in exploatare. Acest obiectiv presupune existenta culoarelor de trecere libere de garduri, constructii, amenajari diverse, plantatii etc.

In practica accesul este mult ingreunat de ingradiri neautorizate de operatorul de retea de existenta numeroaselor constructii din zone de protectie si de siguranta astfel incat adeseori resptabilirea alimentarii cu energie in urma unei pene de curent dureaza prea mult!

Apreciem ca este doesebit de importanta o conduita preventiva legata de mentinarea liberea a culoarelor de siguranta LEA si o colaborare cat mai stransa intre ODC, Transelectrica, APL, formatorilor de opinie si cu concetatenii nostrii beneficiari ai serviciilor de transport si de distributie a energiei electrice astfel incat sa asiguram o cat mai buna continuitate pentru aceste servicii vitale pentru toata tara.

In convetiile de uz si servitute, care se inscriu la cartea funciara, pe langa delimitarea ZP/ZS, marcarea cailor de acces, stabilirea drepturilor de acces pentru reparatii, modernizari, noi racordari etc ar trebui sa se vorbeasca cat mai explicit de riscurile din ZP/ZS astfel incat beneficiarii AA si succesorii lor sa fie avertizati asupra riscurilor si asupra conduitei pe care trebuie sa o adopte pentru prevenirea producerii evenimentelor nedorite.

Ca sa fie mai clar precizez ca cei care decid sa locuiasca in ZP/ZS ale capacitatilor energetice trebuie sa invete si sa respecte reguli de supravietuire specifice. Incalcarea acestor reguli putandu-se solda cu consecinte extrem de grave. Ca sa si exemplificam sa ne referim doar la simpla manipulare neglijenta a obiectelor lungi care ajunse in apropiere de conductoarele LEA pot determina amordarea scurtcircuitelor cu consecinte fatale!

Este bine sa ne gandim serios, pe termen lung, daca chiar ne dorim un aviz favorabil pt constructii / activitati / plantatii in zonele de protectie si de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

Va recomand sa cititi pe blog articole complementare care pot clarifica mai bine subiectul abordat

Facand selectia articolelor, pentru lista de mai jos, mi-am dat seama ca am abordat subiectul culoarelor de trecere din multe unghiuri pt ca este realmente important pentru noi toti!

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat publicat in in 23.02.2014. Intre timp vechimea Decretului a trecut de 40 de ani!

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

LEA versus LES

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Eroii de langa noi!

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

30/01/2008

SGC 2002      

             Rezultatele sondajului de opinie sunt prezentate in tabelele 1-15 postate intr-un articol separat pentru a putea fi citit in paralel  la care se adauga informatiile (tabelul 16) despre numarul de circuite 0.4 kV pe trepte de lungime maxima si respectiv sinteza consumului multianual de sigurate MPR din tabelul 17 Consumul de sigurante MPR>200A il asociem mai degraba retelelor subterane alimentate din PTCZ.

 Daca coroboram datele din tabelul 17 cu raspunsul la intrebarea nr.1 privitoare la valoarea curentului nominal al MPR intalnita cu probabilitate  mai mare in CD a PTA constatam ca in instalatii gama uzuala de sigurante este cuprinsa intre 80 -160A.                                  

 In

Consum MPR     Rasuns la chestionar  
80 A 7860 buc 11,1 %     25%  
100A 9094 buc 12,8 %     31%  
125A 9785 buc 13,8 %     1%  
160A 10173 buc 14,4 %     21%  
200 A 8640 buc 12,2 %     Ф  
    64,3%        78 %  

                 Din tabelul 17 remarcam ca ponderea cumulata  a sigurantelor < 80 A, consumate, este in fiecare an de cca 10 % din numaru total de sigurante MPR comsumate ceea ce ne permite sa afirmam ca sunt relativ rare  circuitele echipate cu sigurante  < 80 A.  

          Daca aprofundam analiza , constatam ca circuitele echipate cu sigurante de 50 A sunt extrem de rare sau cu o rata de deranjamente extrem de scazuta deoarece ponderea consumului de astfel de sigurante este de cca 0,4 ÷0,6 % din total. Cum datele disponibile se refera la intreg consumul nefiind diferentiate pe LEA, LES sau PTA, PTCZ,  personal inclin sa cred ca in mod real avem foarte putine circuite de linie protejate cu sigurante MPR de 50A.  

          Aceasta concluzie se sustine si cu raspunsurile primite la intrebarile 1,2,4 si 15 din sondajul de opinie. Astfel :

 ·        din tab 1 rezulta  ca personalul SO considera ca in CD PTA vom gasi cu probabilitate mai ridicata sigurante in plaja 63-250 A

·        din tab 2 rezulta ca in doar 2,8% din optiuni se utilizeaza siguranta de 50A

·        din tab 4 rezulta ca in doar 13.3% din cazuri un circuit este creditat cu sarcina maxima de 50 A in timp ce sarcina de 100A primeste 40% din voturi

·        tot din  tabelul 4 rezulta ca personalul SO are tendinta de a utiliza in proportie de 91,2% sigurante din gama 80-200 A pentru protectia unui circuit cu 50 abonati casnici. 

 80 A

  24,8 %
100A   37,7 %
125A   11,2 %
160A   13,3 %
200 A   4,2 %
    91,2 %

   ·        din tab 15 rezulta ca in doar 5,4% din optiuni s-ar adopta siguranta de 50A  

           Un rezultat surprinzator legat de intrebarea directa pusa in chestionar (vezi tabel.15) privitor la inlocuirea unei sigurante MPR gasita arsa cu una de 100 A nu am prmit nici un vot. Probabil acest lucru este justificat prin complexitatea optiunilor (cred ca aici avem o problema legata de performanta chestionarului, probabil ca trebuiau formulate 2-3 intrebari distincte, mai omogene).  

     Consider ca cele de mai sus ne permit sa formulam urmatoarele concluzii : 

1.     In instalatii avem relativ putine circuite protejate cu sigurante MPR ≤50A 

2.     Din ratiuni legate de sensibilizarea la sarcina maxima , sigurantele ajung sa polarizeze in zona 80 ÷ 200A. 

3.     Siguranta MPR cel mai des intalnita este cea de 100A. 

             Personalul SO sustine in proportie de 83.8% ca necesitatea  asigurarii sensibilitatii protectiilor poate impune realizarea unui nou PT ( vezi raspunsurile la intrebarea 7).

Raspunsurile la intrebarea 9 dovedesc ca  personalul SO cunoaste si justificarea amplasarii cutiilor de selectivitate. Din ratiuni practice se recomanda evitarea utilizarii lor si chiar sunt convins ca soarta lor este sa ajunga sa fie suntate. Consideram ca explicatia suntarii cutiilor de selectivitate rezulta din alegerea nepotrivita in raport cu sarcina a valorii protectiilor .

              Raspunsuri  clare am primit la intrebarile 6 si 8. Putem trage concluzia ca fiecare electrician SO a intalnit cel putin o situatie de scurtcircuit permanent si cel putin un conductor sub tensiune cazut la pamant.In privinta distantei fata de PT a scurtcircuitului permanent ,respectiv a conductorului sub tensiune cazut la pamant, avem repetate cazuri incepand cu distanta de 300m. Domina cazurile la care distanta este 1000m.

        Din tab 10 rezulta ca 82% din raspunsuri considera scurtcircuitul ca fiind cauza dominanta a arderii sigurantelor.  Din tab 16 rezulta ca 56% din circuitele 0.4 kv sunt mai lungi de 1 km. Mai mult decat atat 36% din circuite le modernizate raman mai lungi de 1 km si dupa lucrarile de modernizare. In aceste conditii curentii de scurtcircuit la extremitatile circiutelor mai lungi de 1 km sunt cuprinsi in plaja 70A – 200A. 

                Coroborand datele din tab 10 si tab 16 si tinand cont  ca sigurante MPR utilizate in instalatii sunt in plaja 80A – 200A rezulta ca un procent important de circuite are protectia prin sigurante MPR nu este sensibila la curentii de scurtcircuit in ultimele 2/3 din lungimea acestora .

             Daca este adevarata observatia personalului SO ca in 82% din cazuri siguranta arsa este insotita de identificarea  unui scurtcircuit in retea atunci : 

·        fie scurtcircuitele sunt polarizate in apropierea transformatoarelor in zona de sensibilitate a sigurantelor MPR

·        fie avem de fapt scurtcircuite de durata care persista mai mult de 3 secunde uneori zeci de ore. Aceste scurtcircuite sunt situate de regula la distante mai mari de 500 m de postul de transformare in ultimele 2/3 ale LEA in afara zonei de sensibilitate a protectiilor

           Consideram ca ideea existentei mai multor scurtcircuite in afara zonei protejate de sigurantele MPR existente in CD a PTA  este sustinuta prin urmatoarele argumente practice :

 ·        de regula in imediata apropiere a PTA starea tehnica a retelelor 0.4 kV este in mod real cea mai buna

·        orice scurtcircuit in aceasta zona este violent producand arderea sigurantei in timp scurt dar si reactii din partea locuitorilor din zona la efectele acustice si vizuale care insotesc scurtcircuitele apropiate de PTA.

·        din datele prezentate in tab 2 rezulta ca din 644 de optiuni de echipare a unor circuite cu protectii doar in 7% s-au ales variante de echipare sensibile la curentii de scurtcircuit de la capetele retelei. 

               Neasigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de scurtcircuit este insotita de urmatoarele neajunsuri : 

·        riscuri sporite de accidentare prin electrocutare prin atingere indirecta. Aceste riscuri sunt cu atat mai mari cu cat de regula LEA jt sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa. Este momentul sa reamintim raspunsurile la intrebarile 6 si 8 privind scurtcircuitele permenente neizolate de protectii si conductoarele cazute la pamant ramase sub tensiune

·        cresterea pericolului de incendii datorita defectelor persistente

·        uzura accelerata a LEA prin suprasolicitatrea legaturilor electrice parcurse de curentii de defect·        uzura accelerata a transformatoarelor

 ·        intreruperilor repetate datorita cauzelor neeliminate ale arderii sigurantelor. Adeseori datorita intarzierii arderii unei siguranti MPR scurtcircuitele care se produc in afara zonei de sensibilitate sunt depistate dupa arderi succesive care se intampla la intervalle repetate de timp

·        mentinerea in retele a unor regimuri dezechilibrate pe durata defectelor persistente din afara zonei de sensibilitate a protectiilor

·        pierderi mari de energie electrica pana la arderea sigurantelor in regim de suprasarcina in cazul defectelor situate in afara zonei de sensibilitate a acestora

               S-a dovedit practic ca fortarea alegerii unei protectii prin sigurante a LEA in conditiile respectarii simultane a conditiilor de :

·        desensibilizare fata de sarcina maxima

·        sensibuilitate la curentii de scurtcircuit de la extremitatile retelelor se rezuma la concesii facute stabilirii sarcinii maxime ceea ce conduce la alegeri artificial reduse a valorii nominale a sigurantelor MPR.

                          Urmeaza la scurt timp ciclul de costuri neperformante si de disfunctionalitati la care ne supunem clientii generat de  arderi repetate ale sigurantelor in regim de suprasarcini urmate de relativ fireasca inlocuire de catre personalul SO cu sigurante din ce in ce mai mari pana cand se ajunge prin tatonari repetate la o desensibilizare corecta fata de sarcina maxima si respectiv generarea de portiuni LEA neprotejate de siguranta MPR din cutia de distributie a PTA In aceasta faza a analizei putem completa lista concluziilor: 

4.     In in retelele 0.4 kV exista multe circuite  jt cu lungimi 1000m care sunt protejate necorespunzator. 

                         Raspunsurile la grupul de intrebari 10÷14, ne arata ca desi au o utilizare larga, performantele MPR nu sunt suficient de bine cunoscute personalului SO. 

                      Este necesar sa scoatem in evidenta raspunsurile primite la intrebarea nr. 5 care arata ca personalul in proportie de 70% considera ca sarcina maxima care trebuie luata in consideratie la dimensionarea unei protectii este cea asociata sectiunii conductorului. Aceasta este o concluzie practia extrem de utila de care trebuie sa se tina cont la proiectarea retelelor electrice.

                Intrebarea numarul 15 ne ofera posibilitatea sa afirmam ca personalul SO nu este preocupat de utilizarea valorii curentului de scutcircuit in algoritmul de alegere a unei sigurante MPR. In fapt personalul SO nici nu cunoaste valoarea curentului de scc la extremitatea circuitului in momentul in care dimensioneaza valoarea unei sigurante MPR Aceasta concluzie este sustinuta si de dispersia raspunsurilor la intrebarile 2 si 10 ÷ 14. Si aceasta concluzie este foate valoroasa deoarece ea ne va permite sa luam masuri care sa stopeze generarea in exploatare de noi zone de retea neprotejate.

                 Atunci cand personalul SO va fi obligat sa realimenteze un circuit cu generare de zone de retea neprotejate acel caz va trebui sa fie imediat luat in evidenta si promovate in regim de urgenta  masuriile corective necesare. Daca vom accepta ideea de  referinta la sarcina maxim admisibila a conductorului atunci cand proiectam protectia unei LEA 0.4 kv atunci cazurile practice in care va fi nevoie in exploatare de redimensionarea protectiei din pdv al desensibilizarii la sarcina maxima practic vor fi eliminate. 

               Consideram ca putem intregi lista concluziilor astfel :

 5.     Curentul maxim admisibil al conductorului unui circuit este considerat de personalul SO ca o referinta solida pentru dimensionarea protectiilor LEA jt.

 6.     Valoarea curentului de scc la extremitatea retelelor este practic necunoscuta personalului SO si implicit nu este avuta in vedere la dimensionarea protectiilor. 

7.     Criteriul dominant de referinta la alegerea unei sigurante MPR il constituie sarcina maxima cu care este creditat un circuit. 

8.     La alegerea unei sigurante MPR preocuparea principala a personalului SO o constituie desensibilizarea la sarcina maxima presupusa pentru un circuit. 

           Ca un corolar al rezultatelor sondajului de opinie consider ca utilizarea sigurantelor MPR la protectia LEA jt este in foarte multe cazuri o solutie necorespunzatoare din punct de vedere tehnic care induce companiei si personalului de exploatare riscuri majore si costuri neperformante si care adesea mascheaza starea necorespunzatoare a retelelor electrice 0.4 kV.

                  Daca la cele de mai sus adaugam si limitarea capacitatii de distributie a retelelor electrice atunci se poate justifica pe deplin necesitatea eforturilor de alegere documentata a protectiilor LEA jt. Atunci cand limitarile impuse de sigurantele MPR nu mai pot fi acceptate trebuie sa trecem la protectia retelelor cu intreruptoare iar atunci cand nici redistribuirea sarcinii (pe fazele aceluiasi circuit sau pe alte circuite) si nici majorarea de sectiune nu pot asigura sensibilitatea trebuie sa asociem protectiei LEA si cutii de selectivitate cu protectii alese corespunzator pentru a preveni motivele de suntare in exploatare. Atunci cand nici una din alternativele de mai sus nu asigura sensibilitatea protectiei pe intreaga lungime a LEA jt este momentul sa promovam aparitia unui nou post de transformare.

             Impingand lucrurile la extrem as risca sa spun ca in retelele de joasa tensiune nu trenuie sa ne fie frica de ‘supradimensionarea circuitelor‘ deoarece este insotita numai de efecte benefice : 

  • pierderi mai reduse de energie
  • parametrii de calitate a energiei electrice mai buni
  • capacitate de distributie mai mare care poate sustine dezvoltarea consumului din zona pe tremen mai lung fara sa fi nesare noi investitii
  • conditii mai bune de asigurare a sensibilitatii protectiei prin relee
  • costul supradimensionarii initiale este mult mai mic decat costurile amplificarilor ulterioare

 Cred ca daca vorbim de ‘supradimensionarea retelelor jt’ trebuie sa amintim si cateva cai prin care se poate realiza :

·        alegerea unei trepte superioare de sectiune fata de cea rezultata din calcul. Practic astazi n-ar trebui sa mai proiectam axe de retele jt cu sectiune mai mica de  70 mmp

·        multiplicarea circuitelor. Aici as mentiona necesitatea promovarii de circuite distincte pe ambele parti ale drumurilor ori de cate ori este posibil si desfiintarea traversarilor de bransamente. Prin aceasta masura in mod hotarat reducem pierderile, eliminam constrangerile pentru tansporturile agabaritice reducem costurile de racordare si putem da o functie corespunzatoare stalpilor intermediari de bransament care adesea sunt in numar egel cu cei ai retelei din care se racordeaza cu traversare de drum

·        promovarea circuitelor scurte chiar daca pentru aceasta sunt necesare noi posturi de transformare. Consider ca in multe zone lungimea optima a retelei stradale este cuprinsa intre 500 m si 1000 m

·        promovarea unor cleme de legatura electrica cat mai performante

·        utilizarea clemelor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului de preferat pe intraga lungime a axului retelei. 

                 Prin efectele benefice supradimensionarea retelelor de joasa tensiune se constituie ca o sursa de profit accelerand recuperarea investitiei initiale prin contributia majora la reducerea costurilor de exploatare.

 De fapt cred ca nu este nici o deosebire intre ‘supradimensionarea’ descrisa mai sus si proiectarea corecta bine documentata a unei retele electrice 0.4 kV menita sa asigure in egala masura : 

·        respectarea legislatiei de electrosecuritate

·        costuri rezonabile de investitii

·        costuri reduse de expoatare si mentenanta

·        sustinerea dezvoltarii pe termen lung a fiecarei localitati 

              Rezultatele acestui sondaj de opinie permit fundamentarea unor masuri corective si definirea unor regului privind exploatarea si proiectarea retelelor electrice stradale. 

             Pentru a accentua caracterul de studiu colectiv  astept propuneri si comentarii la acesta analiza din partea tuturor celor care vor fi interesati sa lectureze acest material si care vor gasi subiectul suficient de important astfel incat sa merite o replica sau o propunere de masuri corective.

                     Sunt convins ca am scris destule afirmatii care pot stimula puncte de vedere diverse.  

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

30/01/2008

 SGC 2002              Avem aici rezultatele sondajului de opinie realizat in anul 2006 la care am avut cca 150 de raspunsuri de la pesonalul SO. Chestionarul propriu-zis este in articolul Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT . Voi posta si un articol de interpretarea recultatelor in categoria: · Protectia LEA jt

  

  Tab 1 Ce sig MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA ?
  50 A 63 A 80 A 100 A 125 A 160 A 200 A 250 A 315 A 400 A
Total optiuni 0 54 100 120 3 79 1 26 1 0
% 0% 14% 26% 31% 1% 21% 0% 7% 0% 0%
                     
                     
  Tab 2 Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici 
Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :
   
  0.5 km 1 km 1.5 km 2 km 2.5 km 3 km nu stiu gresit    
              29 30 Total optiuni  
1.   In sig min [A] 50 50 63 63 50 50        
2. In sig max [A] 250 250 200 200 200 200        
              Total optiuni %    
  Numar optiuni    
In sig =50 A 3 1 0 0 7 7 18 2.8%    
In sig =63 A 13 11 9 7 4 17 61 9.5%    
In sig =80 A 18 19 21 31 38 34 161 25.0%    
In sig =100 A 32 40 49 47 32 29 229 35.6%    
In sig =125 A 13 22 21 6 4 1 67 10.4%    
In sig =160 A 14 11 4 16 17 18 80 12.4%    
In sig =200 A 10 0 1 1 6 8 26 4.0%    
In sig =250 A 1 1 0 0 0 0 2 0.3%    
Total optiuni 104 105 105 108 108 114 644 100.0%    
                     
Iscc [A]
val aprox
475 220 145 120 85 70     K sens
 min necesar
Ksensib1 = Iscc/In sig min 9.5 4.4 2.3 1.9 1.7 1.4   In sin ≤ 50 A 3.5
Ksensib2 = Iscc/In sig max 1.9 0.9 0.7 0.6 0.4 0.4   In sin >50 A 5
                     
  Tab 3 Frecventa circuite cu sigurante suntate la 10 circuite vizitate          
  1 din 10 2 din 10 3 din 10 4 din 10 5 din 10          
Total optiuni 12 100 19 0 0          
% 9.2% 76.3% 14.5% 0.0% 0.0%          
                     
  Tab 4 Valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit joasa tensiune        
  50A 63A 100A 125A 160A 200A        
Total optiuni 20 45 58 25 2 0        
% 13.3% 30.0% 38.7% 16.7% 1.3% 0.0%        
  Tab 5 Criterii de dimensionare  a protectiei unei LEA j.t.     Tab 6 Scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii
  PE132 I max adm
conductor LEA
    Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 48 110     1 6 22 58 57
% 30.4% 69.6%     0.7% 4.2% 15.3% 40.3% 39.6%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            scurtcircuit permanent neizolat de protectia prin
            MPR a LEA jt      
                     
  Tab 7 Asigurarea sensibilitatii poate impune realizarea unui nou PT ?   Tab 8 Conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tens.
  exclus da nu am intalnit cazuri   Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
Total optiuni 6 124 18   13 22 42 42 42
% 4.1% 83.8% 12.2%   8.1% 13.7% 26.1% 26.1% 26.1%
            nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
            conductor cazut la pamant si ramas sub tensiune
                     
  Tab 9 Cutiile de selectivitate    
  ar trebui evitate pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate    
Total optiuni 22 117 12    
% 14.6% 77.5% 7.9%    
                     
  Tab 10 Cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:        
  suprasarcina scurtcircuit        
Total optiuni 26 122        
% 18% 82%        
                     
  Tab 11 La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR ?        
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 18 5 19 23 66 15        
          corect          
% 12% 3% 13% 16% 45% 10%        
                     
  Tab12 Cand se arde in maxim trei secunde
 o siguranta MPR de 100 A ?
       
  1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
Total optiuni 17 15 26 61 13 13        
        corect            
% 12% 10% 18% 42% 9% 9%        
                     
  Tab 13  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?        
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 31 47 39 13 16        
    corect              
% 21% 32% 27% 9% 11%        
                     
  Tab 14 La ce curent (numit curent conventional de fuziune)
trebuie sa se arda mai repede de  doua ore
 o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?
       
  1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
Total optiuni 17 40 39 29 21        
        corect          
% 12% 27% 27% 20% 14%        

  

Tab 15 Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate
  se pune siguranta de 100 A functie de lungimea LEA functie de sarcina maxima functie de numarul de clienti functie de sectiunea conductorului Curent de scc
 
Total optiuni 0 12 26 16 32 1
             
             
  inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie    
Total optiuni 47 1    
             
             
Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel:    
Numar optiuni 63 KVA In = 90 A 100 KVA In=145 A 160KVA In=230 A 250 KVA In=360 A    
83            
             
In min [A] 50 80 125 200    
             
In max [A] 100 160 250 400    
             
  Numar optiuni Total optiuni %
In =50A 11 0 0 0 11 5.4%
In =63A 14 0 0 0 14 6.9%
In =80A 25 11 0 0 36 17.6%
In =100A 1 15 0 0 16 7.8%
In =125A 0 24 11 0 35 17.2%
In =160A 0 1 21 0 22 10.8%
In =200A 0 0 18 19 37 18.1%
In =250A 0 0 1 16 17 8.3%
In =300A 0 0 0 2 2 1.0%
In =315A 0 0 0 13 13 6.4%
In =400A 0 0 0 1 1 0.5%
date ≠ 0 51 51 51 51 204 100.0%
             

  

             
  VOLUM  INSTALAŢII  LEA JT     
             
             
             
Lungime* maxima Tab16:  Nr circuite LEA JT
[buc circuite]
Retele nemodernizate si partial modernizate Retele modernizate Total
buc % buc % buc %
0 ÷1 km 5,236 41.7% 1,015 64.0% 6,251 44.2%
1÷1,5km 3,655 29.1% 336 21.2% 3,991 28.2%
1,5÷2km 2,013 16.0% 139 8.8% 2,152 15.2%
> 2 km 1,640 13.1% 97 6.1% 1,737 12.3%
Total 12,544 100.0% 1,587 100.0% 14,131 100.0%
             
             
  Nota:  * – Se referă la lungimea maximă a circuitului pană la cel mai indepartat consumator

   

Tab 17  Situatia consumumului de sigurante MPR  perioada 2003  ÷ 2006  
                 
cantitati cumulate pe aprox 3 ani            
In sig Cantitate
[buc]
%            
0 A 40 0.1%            
6 A 435 0.6%            
10 A 165 0.2%            
16 A 148 0.2%            
20 A 138 0.2%            
25 A 175 0.2%            
36 A 114 0.2%            
50 A 402 0.6%            
63 A 5,801 8.2%            
80 A 7,860 11.1%            
100 A 9,094 12.8%            
125 A 9,785 13.8%            
160 A 10,173 14.4%            
200 A 8,640 12.2%            
224 A 1,958 2.8%            
250 A 8,350 11.8%            
300 A 356 0.5%            
315 A 4,546 6.4%            
355 A 60 0.1%            
400 A 1,911 2.7%            
500 A 90 0.1%            
630 A 630 0.9%            
Total general 70,871 100%            
                 
                 
  2003 partial 2004 2005 2006 partial
In sig  buc % buc % buc % buc %
0 A 40 0.5% 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0%
6 A 375 4.5% 0 0.0% 60 0.2% 0 0.0%
10 A 0 0.0% 18 0.1% 113 0.5% 34 0.5%
16 A 0 0.0% 18 0.1% 70 0.3% 60 0.8%
20 A 0 0.0% 18 0.1% 60 0.2% 60 0.8%
25 A 0 0.0% 25 0.1% 120 0.5% 30 0.4%
36 A 29 0.4% 49 0.2% 24 0.1% 12 0.2%
50 A 35 0.4% 187 0.8% 138 0.6% 42 0.6%
63 A 416 5.0% 1,985 8.1% 2,420 9.8% 980 13.2%
80 A 887 10.7% 2,443 9.9% 3,603 14.7% 927 12.5%
100 A 1,296 15.6% 3,166 12.9% 3,561 14.5% 1,071 14.4%
125 A 690 8.3% 3,255 13.2% 4,437 18.1% 1,403 18.8%
160 A 583 7.0% 3,667 14.9% 4,887 19.9% 1,036 13.9%
200 A 1,539 18.6% 3,212 13.1% 3,558 14.5% 331 4.4%
224 A 221 2.7% 944 3.8% 468 1.9% 325 4.4%
250 A 927 11.2% 2,644 10.8% 4,399 17.9% 380 5.1%
300 A 69 0.8% 76 0.3% 144 0.6% 67 0.9%
315 A 714 8.6% 1,797 7.3% 1,773 7.2% 262 3.5%
355 A   0.0% 10 0.0%   0.0% 50 0.7%
400 A 412 5.0% 661 2.7% 594 2.4% 244 3.3%
500 A 20 0.2% 33 0.1%   0.0% 37 0.5%
630 A 30 0.4% 368 1.5% 139 0.6% 93 1.2%
Total general 8,283 100% 24,576 100% 30,568 124% 7,444 100%

    

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

30/01/2008

SGC 2002        Va supun atentiei continutul unui chestionar pe care l-am utilizat intro zona de retea pentru a investiga modul cum sunt protejate LEA jt si modul cum abordeaza aceasta problema  in exploatare, personalul SO. In masura in care prezinta interes actiunea se poate relua si pe alte zone de retea.
                Nu cred ca este cazul sa-mi propun sa incerc sa refac sondajul de opinie la scara nationala pentru ca nu sper sa pot duce la bun sfarsit acest demers in sensul ca nu cred ca voi reusi realmente sa primesc suficiente raspunsuri ca rezultatele sa fie reprezentative. Voi prezenta in articole distincte rezultatele obtinute in urma demersului meu la care au raspuns cca 150 de persoane. 
           Daca voi primi totusi raspunsuri la chestionar pana la 30.03.2008 ma voi stradui sa centralizez rezultatele si sa le prezint. Estimez ca daca avem in medie pe judet cca 70 electicieni SO pt RED mt&jt atunci pe tara ar fi cca 3000 persoane. Pentru a fi reprezentativ studiul la nivel national ar trebui sa avem spre 1500 – 2000 de raspunsuri cat mai uniform distribuite pe judete ori este greu de presupus ca se poate obtine acest lucru printro simpla postare pe un blog (oricat ar fi el de interesant …!?)
                 Stimate coleg modernizarea in ritm alert a retelelor de joasa tensiune impune sa abordam intr-o maniera profesionala problema protectiilor LEA jt. In vederea definirii unei strategii in acest domeniu este necesar sa investigam situatia actuala a protectiilor LEA jt si experienta practica a personalului de exploatare. Consideram ca anvergura regionala a sondajului de opinie va contura o imagine interesanta a aspectelor investigate. Urmarim sa obtinem un numar cat mai mare de opinii individuale. Sunt deosebit de utile raspunsurile care reflecta cat mai natural modul Dv de actiune in instalatii si opinia Dv sincera despre instalatatiile in care lucrati.

                Experienta studiilor de marketing demonstreaza ca sondarea opiniei profesionistilor din orice domeniu de activitate conduce la rezultate imediate foarte valoroase.

 1.       Ce sigurante MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA


·         50 A

·         63 A

·         80 A

·         100 A

·         160 A

·         250 A

·         315 A

·         400 A


 2.       Care din urmatoarele afimatii considerati ca are mai mare probabilitate sa fie adevarata in cazul unui control in instalatii facut acum: frecventa sigurantelor MPR suntate este de:


·         2 din 10 circuite verificate

·         3 din 10 circuite verificate

·         4 din 10 circuite verificate

·         5 din 10 circuite verificate


 3.       Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate·         inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie·         inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie;·         se pune siguranta de 100 A·         functie de lungimea LEA·         functie de sarcina maxima·         functie de numarul de clienti ·         functie de sectiunea conductorului·         Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel: 

Sn [kVA]

In trafo(A)

In sig.circ.linie(A)

63

90

 

100

145

 

160

230

 

250

360  

 4.       Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici. Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :


·         3 Km       _____ A

·         2,5 Km.       _____A

·         2 Km.       _____A

  • 1,5 Km.               _____A
  • 1 Km               _____A
  • 0,5 Km.               _____A


 5.       Care din cele doua criterii de dimensionare a protectiei unei LEA j.t. ar trebui utilizata:

  • sarcina maxima prognozata utilizand PE 132 in vigoare ;
  • referinta la curentul maxim admisibil al conductorului LEA

 6.       Cutiile de selectivitate·         ar trebui evitate·         pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele·         indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate. 7.       Credeti ca pot exista situatii in care imposibilitatea asigurarii sensibilitatii protectiei LEA j.t. la curentii de scurtcircuit la capetele retelei impun ca solutie realizarea de noi posturi de transformare


·        exclus

·        da

  • nu am intalnit cazuri


 8.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii? Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 9.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tensiune?   Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


·        300 m.

·        500 m.

·        1000 m.

  • 1500 m.
  • >2000 m.


 10.    Care ar fi valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit j.t. dintr-un PTA despre care nu aveti nici o informatie ajutatoare


·        50 A

·        63 A

·        100 A

·        125 A

·        160 A

·        200 A


 11       Dupa opinia dumneavoastra cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:


·         suprasarcina

·         scurtcircuitul


 12        La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


 13        La ce curent se arde in maxim trei secunde  o siguranta MPR de 100 A:


·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


  14                  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 15                  La ce curent(numit curent conventional de fuziune) trebuie sa se arda mai repede de  doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


 16                 Sunteti interesat sa cunoasteri rezultatele acestui sondaj de opinie :da nu 

17                 Doriti sa fiti consultat si cu alta ocazie

da nu      

Data completarii chestionarului __________                Semnatura (optional) : _______