Posts Tagged ‘SAIFI’

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

28/07/2012

Retelele mt cel mai adesea sunt retele strans buclate. Posibilitatile de buclare asigura o flexibilitate de reconfigurare necesara pentru a asigura realimentarea consumatorilor in caz de incidente sau de retrageri programate din exploatare.

Buclarea se poate realiza prin separatoare sau prin intreruptoare. Daca aparatul de comutatie prin care se realizeaza bucalarea are capacitatea necesara de rupere si/sau tensiunea la bornele sale permite actionarea in sarcina pe circuite fazate acestea se pot actiona inchide/deschide (conecta/deconecta) fara perturbarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.

Inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie prin care se bucleaza doua circuite nefazate determina producerea unui scurtcircuit polifazat net care se soldeaza cu declansarea prin protetii a ambelor circuite buclate si eventual cu distrugerea aparatului de comutatie respectiv.

Doua circuite fazate asigura implicit si pastrarea sensului de rotire a motoarelor indiferent de configuratia RED realizata prin aparatele de comutatie. In figura 2 in ipoteza in care LEA 1 ai LEA 2 sunt fazate, daca se preia prin separatorul de buclare LEA 2 din statia A prin LEA1 in tronsonul dintre SS si statia B motoarele vor continua sa se invarta in acelasi sens.

Daca LEA nu sunt fazate atunci realizarea schemei din figura 2 se poate face numai cu trecerea consumului de pe LEA 2 prin zero iar motoarele pe LEA 2 isi vor pastra sau nu sensul de rotire depinzand de pozitia relativa a fazelor celor doua LEA, labornele separatorului de buclare cand acesta este deschis, la schema normala (cea din figura 1)

In tabelul 1 avem sistetizate cazurile posibile din perspectiva fazajelor si a sensului de rotire a motoarelor

In figura 4 avem o situatie simpla, frecvent intalnita de buclare a 6 linii mt. Adeseori in practica intalnim situatii mult mai complexe de circuite mt strans buclate.

Pentru verificarea fazejelor trebuie realizata secvential schema din figura 5. Se ia drept refeinta staia A si se verifica fazajul in statiile B, C, D si E

Ori de cate ori este posibil fazarea se realizeaza in statiile de transformare schimband ordinea capetelor ternibale ale cablurilor din celulele de linie.

In situatia din figura 4 este posibila realizarea fazajelor doar prin schimbarea ordinii capetelor terminale in celulele de linie.

Daca plecand de la configuratia din figura 4 amplasam doua noi separatoare de bucla Sb6 si Sb7 obtinem configuratia din figura 6.

In acest caz verificarea fazajelor nu se mai poate face intr-o singura etapa. Se realizeaza o configuratie similara celei din figura 5 mentinand descise noile separatoare de bucla Sb6 si Sb7. Ulterior realizam si configuratia din figura 8 ca sa verificam si fazajele prin cu Sb6 si Sb7 inchise.

Daca constatam ca fazajul Liniei 1 cu lina 5  verificat in statia B nu corespunde deja nu mai putem schimba pozitia capetelor terminale ale cablului din celula LEA 5 din statia B deoarece an strica fazajele verificate/realizate pe configuratia din figura 7. In acest caz trebuie sa stabilim pozitia relativa a fazelor la bornele Sb6 in situatia in care acesta este deschis. Ulterior trebuie sa schimbam ordinea conductoarelor la bornele Sb6.

Daca putem utiliza un fazmetru si sa verificam cu el corespondenta fazelor direct la bornele separatorului Sb6 atunci lucrurile sunt simple aflam imediat cum trebuie repozitionate conductoarele la bornele separatorului astfel incat sa realizam fazajul

Daca acest lucru nu este posibil atunci asigurand retragerile necesare din exploatare si masurile de electrosecuritate trebuie sa identificam in statia E corespondenta bornelor separatorului Sb6 cu capetele terminale ale cablului din celula LEA 5 din Statia E utilizand megohmetrul.

In tabelul 3 avem etapele identificarii fazelor la bornele unui aparat de comutatie prin care se realizeaza buclarea a doua circuite LEA mt atunci cand nu se poate utiliza fazmetru pentru determinari directe

Dupa ce am aflat positia relativa a fazelor R, S,T la bornele unui separator de bucla deschis, utilizand informatiile din tabelele 1 respectiv 2 stabilim si situatia sensului in care se vor roti motoarele daca se va apela la reconfigurarea RED prin inchiderea respectivului separator de bucla.

Actionand ordonat, facand verificari directe ale fazajului pe diverse configuratii RED dublate de prelucrari logice ale rezultatelor putem tine evidenta fazajelor si sensurilor in zona respectiva de retea.

In cazul ideal trebuie sa urmarim ca toate liniile care se bucleaza sa fie fazate. Daca acest obiectiv nu este atins trbuie sa stim care linii nu sunt fazate pe anumite aparate de comutatie prin acre se pot bloca respectiv situatia sensurilor.

In cazul in care realizarea fazajului pe circuitele mt presupune modificarea sensului de rotire a motoarelor  pe un anumit tronson de RED mt acest lucru presupune siasumarea obligatiei de schimbare a pozitiei fazelor la bornele Ljt in cutiile de distributie ale PT acolo unde exista bransamente trifazate.