Posts Tagged ‘restangerea dreptului de proprietate’

Legea energiei electrice validata de Curtea Constitutionala in 2008

01/05/2011

Am contatat ca problema amplasarii retelelor de distributie pe proprietatile private prezinta interes pentru multi utilizatori ai blogului va prezint decizia curtii costitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate a art 16 si 19 din legea energiei electrice 13/2007

In esenta prin Decizia 878/2008 Curtea Constitutionala spune:

„Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.”

 

DECIZIE nr. 878 din 10 iulie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 7 august 2008

 Ioan Vida – preşedinte Nicolae Cochinescu – judecător Aspazia Cojocaru – judecător Acsinte Gaspar – judecător Ion Predescu – judecător Puskas Valentin Zoltan – judecător Augustin Zegrean – judecător Ion Tiucă – procuror Claudia Miu – prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA , având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

 Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.907/212/2007, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor criticate, dreptul de servitute se exercită pe durata existenţei capacităţii energetice, fără ca în cuprinsul legii să se prevadă despăgubirea prealabilă a proprietarului terenului afectat perpetuu de lucrarea energetică de utilitate publică.

Caracterul perpetuu al aservirii terenului are semnificaţia unei exproprieri, întrucât proprietarul nu poate exercita dreptul de proprietate, astfel încât s-ar impune plata unei juste şi prealabile despăgubiri, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 44 alin. (5) din Constituţie. Judecătoria Constanţa şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

CURTEA , examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

 Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins:

 – Art. 16: „Drepturile şi obligaţiile care decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe […]

 (3) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 19 şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie. […]

 (6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5). […]

(9) Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

 – suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;

 – tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;

 – activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor.

 Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

(10) Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabileşte şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia.”;

 – Art. 19: „Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor […]

 (3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept, titularul licenţei poate:

 a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;

 b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 (4) Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.”

Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia,

 Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare, reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.

Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”. Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

 Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

 Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere.

 Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt.

 În acelaşi sens cu cele expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei”, 1982, în care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze.

Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime” – S.R.L. din Constanţa, în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu

Incurajarea constructiei de retele electrice de utilitate publica legea 210/11.11.2010

23/11/2010

Pe site http://www.anre.ro s-a publicat textul legii 210/11.11.2010 „privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructii retele electrice de transport si de distributie a energiei electrice”.

Lagea s-a publicat si in MO 773/18.11.2010. Prin acesta lege se modifica unele prevederi ale legii33/1994 privind exproprierile in caz de utilitate publica, ale codului civil si ale codului de procedura civila.

Legea 210/2010 poate fi accesata descarcand urmatorul fisier: Legea 210_11.11.2010 masuri prealabile infiintarii retelelor electrice de utilitate publica

Conform art 17 din legea 210/2010 in termen de 30 de zile de la publicare (! 18.12.2010) Ministerele Justitiei si Economiei Comertului si Mediului de Afaceri trebuie sa supuna aprobarii Guvernului Romaniei metodologia de aplicare a legii. Aveti in fisierul urmator: draftul  metodologiei/normelor de aplicare a legii 201/11.11.2010

Astept cu interes cometariile Dv pe marginea acestui text de lege.

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si caile ferate

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV conductor izolat si neizolat
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 11,502

Hst+ 3m3)

7,50 5)
Neelectrificate 7 4)

Hst

7,50 4)

74bis)

Hst+ 3m3)

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si drumuri

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea „liberale”!

Obiectivul învecinatcu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV
Drumuri Traversari Apropiere Traversari Apropriere
Drumuri: de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74)6 ) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74)7) 15)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64)7) 74)6 4is)

7)

7bis)

15)

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate


Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002  Acest subiect de larg interes pt opinia publica este abordat de ANRE la sectiunea INFO CONSUMATORI de pe site www.anre.ro

INCALCAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Raspuns cadru
Conform dispozitiilor atat ale Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si ale Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata, concesionarii si titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor beneficiaza, pe durata efectuarii lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii, de urmatoarele drepturi ce au ca obiect utilitatea publica:


a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii capacitatii;


b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;


c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele, conducte sau alte echipamente aferente capacitatii si pentru acces la locul de amplasare a acestora;


d) dreptul de a obtine restrangerea sau incetarea unor activitati care ar putea pune in pericol persoane si bunuri;


Lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor din domeniul energiei electrice si gazelor naturale pentru care se acorda autorizatii, precum si activitatile si serviciile pentru care se acorda licente sunt de interes public.

Dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata, prevad ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege iar cele ale art. 136 alin. (5) din acelasi act normativ consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, „in conditiile legii organice”.

Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia.

In acest sens, Curtea Constitutionala a retinut ca exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra terenurilor si bunurilor afectate de capacitati atat din sectorul energiei electrice, cat si din cel al gazelor naturale, are un caracter legal, fiind determinata de un interes general de ordin public. Chiar daca, prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic, bun public de interes national, prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007 si ale Legii gazelor nr. 351/2004 nu contin nici o contradictie cu cele art. 44 alin. (2) din Constitutia republicata referitor la garantarea proprietatii private.

Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile din domeniul energiei electrice si gazelor naturale, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci raspunde unei cauze de utilitate publica si se limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private.

In vederea realiza scopului ei legitim, masura privativa partial de proprietate trebuie sa pastreze un echilibru just in intre exigentele interesului general si apararea drepturilor fundamentale ale individului, din acest punct de vedere, legea respecta exigentele impuse de prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale