Posts Tagged ‘RCD’

Asupra elementelor care impun diversificarea conventiilor de exploatare

30/08/2015

SGC 2010 Rezumat managerial: configuratia instalatiilor de racordare coroborata cu particularitatile constructive ale instalatiilor si cu modul de amplasare a echipamentelor de comutatie si a celorlalte echipamente componente ale racordurilor influenteaza in mod direct masurile tehnice de electrosecuritate.

Descrierea masurilor de electrosecuritate diferite necesita texte personalizate in conventia de exploatare de unde si necesitatea existentei mai multor tipuri de conventii de exploatare. Paleta factorilor care ne conduc la texte personalizate este intregita de: optiunea treptei de dispecer cu autoritate de decizie asupra ordinului de investire, cerinte ale partenerilor, necesitatea acordarii partenerilor de drepturi de acces ai manevra largite/restranse, amplasamentul grupurilor de masura etc

In materialul urmator am desenat cu verde utilizand un editor de scheme instalatiile asupra carora se lureaza si cu mana restul instalatiilor.

Asupra diversitatii conventiilor de exploatare ed2

Generalitati

In conventie si in schemele de ma jos am identificat cele doua categorii de lucrari respectiv de „tronsoane de racord” diferite din pdv al masurilor necesare de electrosecuritate:

  1. lucrari / „tronsoane de racord” care impun luarea masurilor de electrosecuritate in axul LEA
  2. lucrari / „tronsoane de racord” la care zona de lucru se poate realiza fara sa afecteze alti consumatori in amonte de punctul de racordare si care sa nu impuna participarea OD prin manevre la realizarea conditiilor de electrosecuritate

Indirect analiza efectuata ne va perite sa identificam solutiile tehnice care ar trebui evitate deoarece pentru o gama de lucrari prea larga care se efectueaza in aval de punctele de delimitare necesita luarea masurilor in instalatiile OD cu afecterea continuitatii in alimentarea cu ee a altor utilizatori RED si implicit cu afectarea eficientei operationale a RED

Vom analiza diverse racorduti radiale din instalatiile OD cu configurarii si particularitati constructive care influenteaza masurile de electrosecuritate necesare pentru executatea lucrarilor si implicit cu prevederi adecvate si diferite in conventiile de exploatare.

In articol se vor utiliza urmatoarele acronime:

  • CLP cutite de legare la pamant
  • STE separator tripolar de exterior (fara cutite de legare la pamant (CLP) montat de regula orizontal )
  • STEv separator tripolar de exterior montat vertical
  • STEPno separator tripolar de exterior cu CLP montat orizontal
  • STEPnv separator tripolar de exterior cu CLP montat vertical

Cazurile „clasice” de la care plecam sunt, in opinia mea cele tratate la cap urmator: [1_2]

[1_2] racordurile radiale din LEA mt cu stalpi dedicati pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 1_2

figura 1_2

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 1_2

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
1 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 1 STE de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
2 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 1 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Diferenta dintre racordurile cu STE si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant (montate orizontal in cazul analizat) STEPno este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STE fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPno in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Precizam in mode explicit ca masurile de electrosecuritate depind cumulativ de:

  1. configuratia schemei monofilare (solutia de racordare)
  2. particularitati constructive si mod de montare ale elementelor componente: aparate de comutatie: orizontal/vertical, pe stalpi comuni cu alte echipamente sau pe stalpi dedicati, tip solutie constructiva: aeriana/subterana etc
  3. marimea zonei de lucru precizata in cererile de retragere din exploaatre

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 1_2 o vom numi provizoriu „Conventie tip A

[3_4] Racordurile radiale din LEA mt cu separatorul de racord montat vertical in axul LEA si cu PTA montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 3_4

fig 3_4

Remarcam ca in cazurile 1 si 2 respectiv 3 si 4 separatorul de racord si postul de transformare sunt amplasati pe stalpi diferiti intre care exista o deschidere LEA

Din pdv al masurilor de electrosecuritate, pentru lucrari la separatorul de racord atat in cazurile 1 si 2 in care separatorul de racord are un stalp dedicat cat si in cazurile 3 si 4 in care separatorul de racorde ste montat vertical pe stalpul din axul LEA, sunt necesare masuri in amonte de punctul de racordare in axul LEA

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 3_4

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
3 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 3 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STE de racord
4 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 4 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Diferenta dintre racordurile cu STEv montat in axul LEA si cele dotate cu separator cu cutite de legare la pamant STEPno (montate vertical in cazul analizat) montat in axul LEA este legata de operativitatea si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate pe mt in aval de separatorul de racord:

  • in cazul racordului dotat cu STEv fara CLP montarea garniturii de scurtcircuitoare in deschiderea dintre stalpul de racord din axul LEA si stalpul PTA dureaza intre 30 si 45 minute
  • in cazul racordului dotat cu STE cu CLP (STEPnv in cazul nostru) realizarea legarii la pamant prin inchiderea CPL dureaza maxim 2 minute

Sub presiunea necesitatii de reducere a suprafetei de teren afectata/necesara constructiei racordurilor 20 kV se impun solutiile cu numar redus de stalpi. Ori de cate ori este posibil recomandam din retiuni de electrosecuritate, ca alternativa la montarea separatorului de racord pe comun stalpul PTA, montarea separatorului de racord vertical in axul LEA si a PTA de stalp dedicat

Apreciem ca pentru cazurile 1-4 se poate utiliza acelasi tip de conventie de exploatare si anime „conventia tip A „intrucat in toate cele 4 cazuri analizate echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizibila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
[5_6] Racordurile radiale din LEA mt cu stalp comun pentru separatorul de racord si pentru PTA

Scheme conventii 5_6

fig 5_6

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 5_6

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
5 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
6 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 6 STEPno sau STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno sau STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri
  • masuratori profilactice
6 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Amplasarea separatorului de racord pe stalp comun cu PTA-ul impune necesitati de masuri tehnice de electrosecuritate in amonte clemele de racordare, in axul LEA pentru un tonson de racord care include STE de racord in cazul 5 respectiv include si STEPno sau STEPnv de racord in cazul 6

In cazul 6 exista lucrari in aval de separatorul de racord STEPno sau STEPnv pentru care aceste tipuri de separatoare de racord pot asigura separatia vizibila. Montajul verical al separatorului de racord cu CLP (STEPnv) confera reducerea riscurilor de accidentare comparativ cu separatorul de racord in montaj orizontal (STEPno). Emitentul autorizatiei de lucari decide inca de la formularea cererii de retragere din exploatare daca dispune executarea de lucrari la care sa utilizeze CLP cu care este dotat STEPno sau dupa caz STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru. In toate cazurile in care la lucrari se utilizeaza dispozitive de ridicat macara / PRB se vor dispune/solicita masuri de electrosecuritate in axul LEA, in amonte de separatoarele de racord montate pe stalpul PTA indiferent de tipul lor constructiv STEPno sau dupa caz STEPnv

Diferenta dintre racordurile cu STEPno (montate orizontal) si cele dotate cu STEPnv (montate vertical) pe stalp comun cu PTA este legata existenta unei game mai largi de lucrari in aval de separatorul de racord care permit utilizarea STEPnv pentru realizarea nasurilor de electrosecuritate la partea dinspre RED a zonei de lucru cu efecte benefice atat pentru OD cat si pentru proprietarul racordului care se reflecta in operativitatea, si respectiv costurile cu care se pot realiza conditiile de electrosecuritate.

Pentru cazurile 5 si 6 remarcam necesitatea unor prevederi in conventia de exploatare diferite fata de cazurile 1 si 2 respectiv diferite fata de cazurile 3 si 4 acesta in principiu se rezuma la echipamantul de pe racord care se poate utiliza pentru realizarea separatiilor vizibile pentru lucrarile care necesita masuri de electrosecuritate exclusiv in instalatiile consumatorului:

  • in cazul 1 – 4 acest echipament este separatorul de racord. El mai este identificat si cu expresia echipamentul prin care „se poate realiza prima separatie vizivila in aval de punctul de delimitare a gestiunii”
  • in cazurile 5 si 6 echipamentul care „defineste” masurile de electrosecuritate facand delimitarea tintre tronsoanele de racord care necesita masuri de electrosecuritate in amonte de punctele de racordare respeciv care necesita masuri de electrosecuritate care afecteaza doar racordul este Intreruptorul / sigurantele de pe circuitul general al CD a PTA (cu exceptiile / particularitatile mentionate mai sus)

Conventia de exploatare cadru necesara in cazurile 5_6 o vom numi provizoriu „Conventie tip B

[7_8] Racordurile radiale cu PTA montat in axul LEA

Scheme conventii 7_8

fig 7_8

Pe racord identificam doua „tronsoane de racord” cu necesitati diferite de electrosecuritate:

Tabelul 7_8

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare in instalatiile OD in axul LEA Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
7 Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

In acest caz prima separatie vizibila care se poate realiza la nivelul separatorului de racord tip STE nu se poate utiliza ca echipament cu rol in pentru asigurarea masurilor tehnice de electrosecuritate din zona de lucru

In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA
8 _ a Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 8 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Ex de lucrari:

  • schimbare FEN-uri

masuratori profilactice

8 _b Lucrari care in acest caz definesc „tipul conventiei cadru”

Lucrari intre clemele de racorare si intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Ex de lucrari:

  • lucrari la separatorul de racord
  • schimbare cadru de sigurante
  • schimbare transformator
In aval de intreruptorul general o.4 kV din CD (cutia de distributie) a PTA

Analizand figurile 5_6 si respectiv 7_8 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi tronsoane relevante respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Cazurile 7_8 si 5_6 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare Conventie tip B.


[9_10] Racordurile radiale din LEA cu trecere in LES cu sepratorul de racord montat pe stalp dedicat diferit de stalpul cu CTE

Scheme conventii 9-10

fig 9_10

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 9_10

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
9 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 9 STEo de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEo de racord
10 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 10 STEPno de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPno de racord

Analizand cazurile 9_10 si respectiv 1_2 si 3_4 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

             Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare Conventie tip C

[11_12] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA si CTE montat pe stalp dedicat

Scheme conventii 11_12

fig 11_12

La capatul de sarcina putem avea o diversitate relativ mare de  echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Tabelul 11_12

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
11 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv acesta: in cazul fig 11 STEv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEv de racord
12 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatie vizibila inclusiv aceste: in cazul fig 12 STEPnv de racord In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de STEPnv de racord

Analizand figurile 11_12 si respectiv si 9_10 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 11_12, si 9_10 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu Conventie tip C

[13_14] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat pe stalp nr 1 comun cu CTE

Scheme conventii 13_15

Fig 13_15

Remarcam ca pe stalpul utilizat in comun pentru CTE si separatorul de racord tip STEo, STEv si STEPno (cazurile 13 si 14) la toate lucrarile (la separatorul de racord si respectiv la CTE si cablu) sunt necesare masuri de electrosecuritate in amonte de clemele de racordare la axul LEA din cauza ca nu se asigura distantele de electrosecuritate intre conductoarele care leaga borbele de sarcina ale separatorului de racord de CTE si partea care ar ramane cu tensiune in amonte de bornele de retea ale separatorului de racord respectiv in cazul SETo si STEv nu se poate nici monta scurtcircuitor mobil intre CTE si bornele de sarcina ale separatorului de racord

Tabelul 13_15

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
13 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
14 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV
15 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazurile 13 si 14 si respectiv 5_6, si 7_8 prezinta unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10 si 11_12, necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[16_17] Racordurile radiale din LEA cu separatorul de racord montat in axul LEA impreuna cu CTE

Scheme conventii 16_17

fig 16_17

Tabelul 16_17

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
16 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV
17 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura prima separatia vizibila: separatorul de racord tip STEPnv In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura prima separatie vizibila: in aval de separatorul de racord tip STEPnv

Analizand cazuile cazurile 13 si 14 si 16 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 13 si 14 si 16 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip D”

Analizand cazuile 15 respectiv 9_10 si 11_12 si 17 se constata acelasi tip de masuri de electrosecuritate pentru aceleasi portiuni respectiv lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la axul LEA.

                Cazurile 15, 9_10, 11_12, si 17 necesita reglementare prin acelasi tip de conventie de exploatare eventualele nuante putand fi incadrate in campuri de „alte precizari” numita provizoriu „Conventie tip C”

[18] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in amonte de punctul de racordare

Scheme conventii 18

fig 18

Tabelul 18

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
18 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazurile 5_6, 7_8, 13 si 14 remarcam unele similitudini privind masurile de electrosecuritate pentru tronsoane similare din racord respectiv de lucrari care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED (PA/PC/PTCZ/PTAb respectiv la axul LEA).

Diferentele dintre ele impun, in opinia noastra, un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „Conventie tip E”

 

[19] Racord radiale din PA/PC/PTCZ/PTAb cu masura in aval de punctul de racordare in instalatiile utilizatorului

Scheme conventii 19

fig 19

Tabelul 19

Cod caz Masuri de electrosecuritate si in amonte de punctul de racordare Masuri de electrosecuritate numai in aval de punctul de racordare
19 Lucrari intre clemele de racorare si echipamantul de comutatie prin care se poate asigura separatia vizibila inclusiv acesta situat la capatul de sarcina al LES 20 kV In aval de echipamentul prin care se poate asigura asigura separatia vizibila la capatul de sarcina al LES 20 kV

In cazul general la capatul de sarcina al cablului 20 kV putem avea o diversitate relativ mare de echipamente, particularitati constructive sau posturi de transformare:

  • cu/fara separator de post
  • cu separator de post cu/fara CLP
  • cu separator de post montat orizontal/verical cu/fara CLP
  • CTE pe stalp diferit/ pe acealsi stalp cu PTA
  • PTAb/PTCZ/PTM/PTS -uri in diverse configuratii
  • celula de racord la RED in PTAb/PTCZ/PTM/PTS cu/fara CPL
  • masura montata la 20 kV sau la o,4 kV sens unic /dublu sens
  • masura la 0.4 kV in CD/TDRI sau in firida de masura jt dedicata
  • firida de masura montata in domeniu privat/in domeniu public

Analizand cazul 18 si cazul 19 remarcam sunt identice din pdv al masurilor de electrosecuritate pentru lucrari in circuitele primare care se pot executa pe racord in aval de clemele de racordare la RED Diferentele sunt date de lucrarile la grupul de masura

Diferentele impun un tip nou dedicat de conventie de exploatare numita provizoriu „conventie tip F”

Recapituland pentru gama de racorduri radiale am identificat 5 tipuri distincte de conventii de exploatare. Gama de conventii cadru necesare creste semnificativ daca vom analiza cazurile de alimentari in bucla la 20 kV sau din doaua sau mai multe surse/circuite respectiv la alimentarile din statiile de transformare.

Consider ca am adus argumente suficiente si explicite care dovedesc ca problematica conventiilor de exploatare nu se poate reduce doar la un singur formular si ca elaboratorii conventiilor trebuie sa fie atenti la toate detaliile de configurarie si de particularitati constructive care pot influenta masurile de electrosecuritate pentru realizarea zonelor de lucru.

Analiza cerintelor din specificatiile tehnice emise de distribuitorii de energie electrica privind aparatajul de protectie by Klaxxy

10/05/2015

 Klaxxy

Periodic am avut dispute, intai cu unii clienti, apoi si cu reprezentantii unor societati de distributie a energiei electrice, privind aparatajul din BMP-uri. Cum la final nimeni nu a mai inteles nimic, iar lucrurile au ramas in specific mioritic („las’ ca merge si asa”, fara ca cineva sa priceapa ca, de fapt, operatia chiar era reusita, doar pacientul ramasese putin cam buimac), m-am hotarat sa incerc o alta abordare, in speranta ca cineva, candva, va intelege cum sta treaba in realitate.

Toti cei patru distribuitori de energie din Romania (Electrica, ENEL, E.On si CEZ) au emis propriile fise / specificatii tehnice privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca BMP-urile (Blocurile de Masura si Protectie – indiferent ca sunt monofazate, sau trifazate), ca elemente de interfata intre furnizor si client. Toate aceste documente incearca sa defineasca cat mai clar performantele cerute aparatajului de protectie din BMP. Incearca, dar nu prea reusesc decat sa mareasca confuzia, altfel generalizata in Romania in zona tehnica, confuzie marita si prin lipsa precizarilor, sau definitiilor clare.

Voi incerca in randurile urmatoare sa fac putina lumina in acest domeniu (recunosc, destul de arid), in speranta ca urmatoarele editii ale fiselor / specificatiilor tehnice vor fi ceva mai clare.

Constructia aparatajului de protectie de joasa tensiune (indiferent ca vorbim de MCB, MCCB, sau ACB) este normata de doua standarde care coexista, dar care, pe alocuri, se bat cap in cap (de altfel asta este o mare problema nu doar la noi, ci la nivel international – vezi un articol interesant pe aceasta tema

Primul este SR EN 60898-1:2004/A12:2009 (Aparate electrice mici. Intreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: Intreruptoare automate pentru funcţionare in curent alternativ).

Al doilea este SR EN 60947-2:2007/A2:2013 (Aparataj de joasa tensiune. Partea 2: Intreruptoare automate).

In toate cele patru specificatii tehnice de care am amintit, la rubrica “Standarde aplicabile” sunt mentionate, eronat, ambele acte normative, probabil din necunoastere, combinata cu dorinta celor care intocmesc astfel de documente de a nu scapa ceva esential. Parerea mea este ca prima specificatie tehnica din domeniu, emisa de Electrica in urma cu aproape 20 de ani (cu lipsurile ei, cauzate de o insuficienta cunoastere, la vremea aceea, a standardelor europene relevante), a fost luata ulterior ca model si, prin procedura binecunoscuta, de copy/paste (pentru asa ceva mai e nevoie si de creier, dar unii nu isi pun problema asta), eroarea s-a transmis pana azi.

Va prezint in continuare doar una dintre specificatiile tehnice, cu mentiunea ca toate specificatiile similare, de la cele patru societati de distributie din tara, arata identic:

Klaxxy fig1

Klaxxy fig1

Am luat doar cazul pentru aparataj specific la BMPM, dar situatia este identica si la BMPT.

Eroarea consta in lipsa definirii aparatajului. SR EN 60898 se refera la aparataj de protectie pentru instalatii casnice si similare. Asta inseamna ca este aparataj de interior, pentru tensiuni domestice (max 400V), conceput sa fie exploatat de personal neinstruit. In schimb standardul SR EN 60947-2 se refera la aparataj de protectie pentru mediul industrial. In principiu este vorba de aparataj care poate lucra in mediu exterior (cu variatii mai mari de temperatura si umiditate), la tensiuni mai mari (pana in 1kV), operabil de personal specializat. Deci prima eroare a specificatiilor tehnice este ca, punand ca referinte ambele acte normativ, nu precizeaza ce tip de aparate (unul, si numai unul!) trebuie folosite in BMP-uri.

Mai departe, in toate fisele / specificatiile tehnice se cere o putere de rupere a curentului de scurtcircuit de 10 kA (15 kA mai nou!). Bun, asa sa fie, dar dupa care standard?

Cele doua standarde, avand domenii de aplicare diferite, au si metodologii de incercari diferite. Din acest motiv, acelasi aparat, supus aceluiasi tip de incercare (curent de rupere), dar dupa metodologii diferite, conforme celor doua standarde, va duce la doua rezultate complet diferite.

Initial, producatorii de aparataj marcau aparatele cu un singur standard / valoare a curentului de rupere. S-a observat insa ca acest lucru nu este economic, intrucat constructia aparatelor este aceeasi, iar prin marcare cu un standard se elimina, practic, posibilitatea de a folosi aparatul in celalalt domeniu (casnic / industrial). Atunci au aparut alternative (marcare cu un standard pe capac si cu altul pe capacul lateral, sau pe spate), dar clientii cer ca, inainte de a pune sub tensiune aparatul, sa poata vedea, dintr-o privire, daca aparatul are, de exemplu, o putere de rupere de 6 kA, sau de 10 kA. Au fost cautate solutii, dar… nu au fost gasite. Solutia este ca utilizatorul sa aiba, cat de cat, habar de aceste probleme (mai ales daca vorbim de pesonalul “de specialitate” din societatile de distributie), doar ca acesta nu stie decat una: aparatajul sa fie conform fisei tehnice si sa aiba marcat in clar pe el curentul cerut, de 10 kA, sau, mai nou (doar la una din societatile de distributie) de 15 kA.

In filele de catalog, fabricantii de aparataj trec valori clare pentru fiecare standard in parte (evident, vorbim de acelasi aparat). Analizand cateva astfel de cataloage, vom vedea urmatoarele:

Fila de catalog pentru MCB de tip “pro M – S200”, fabricatie ABB:

Klaxxy fig2

Klaxxy fig2

Observam ca, pentru capacitatea de rupere la S 200, sunt date mai multe valori. Daca, de exemplu, valoarea pentru EN 60898 este de 6 kA, pentru EN 60947-2 sunt mai multe valori, functie de numarul de poli, acestea fiind cuprinse intre 10 kA si 20 kA. Similar pentru S 200 M, unde celor 10 kA masurati conform EN 60898, le corespund valori cuprinse intre 15 kA si 25 kA, masurati conform EN 60947-2.

La aparate MCB de tip NB1 de la Chint, prezentarea este si mai clara:

Klaxxy fig3

Klaxxy fig3

Problema, si aici, este ca pe aparat e marcata doar valoarea corespunzatoare unui singur standard.

Klaxxy fig4

Klaxxy fig4

Aceeasi situatie si la aparatele Eaton – Moeller:

Klaxxy fig5

Klaxxy fig5

Necazul apare cand clientii cer in mod imperativ ca inscriptia de pe aparate sa aiba valoarea impusa de specificatia tehnica. In ciuda multor ore de discutii, de foarte multe ori in trei (deci cu participarea personalului din societatile de distributie), nu reusesc sa ii conving ca, de fapt, aparatele sunt cele solicitate, doar ca trebuie cunoscuta coexistenta, de multe ori antagonica, a celor doua standarde.

Un aspect pe care eu nu l-am inteles este diferenta mare de valori. Dupa parerea mea, ar fi fost de asteptat ca standardul industrial sa fie mai dur, sa aiba metodologii de incercare mai restrictive. Cu toate astea, se poate usor observa ca valorile curentului de rupere „la tensiune maxima” (asa cum specifica ultimul tabel, cel de la Eaton), sunt substantial mai mari (avand in medie un factor de multiplicare cuprins intre 1,5 si 2) la incercarile conform standardului industrial – SR EN 60947-2.

O alta problema disputata este tensiunea nominala. Aparatele modulare MCB au, indiferent de standard si de producator, tensiunea nominala cuprinsa intre 230 V c.a. si 440 V c.a. Doar aparatele de tip MCCB (mai cunoscute drept aparate tip USOL) au tensiunea nominala mai mare, putand ajunge (functie de constructie) pana la 1000 V c.a. Dar specialistii, facand confuzie intre cele doua standarde si domeniile lor de aplicare cer, de regula, pentru BMP-uri (care sunt echipate cu MCB), o tensiune specifica MCCB-urilor, de 660V, valoare pe care nu am intalnit-o in nici un catalog de MCB.

Modele noi de aparataj RCD by Klaxxy

07/11/2013

Klaxxy

Sunt mulţi producători de întreruptoare diferenţiale  – RCD (Residual Current Device). Majoritatea le realizează ca elemente ataşabile întreruptoarelor automate magneto-termice – MCB (Miniature Circuit Breaker). Pentru sistemele monofazate sunt realizate şi combinaţii RCD + MCB monobloc, numite RCBO (Residual Current Breaker with Overcurrent protection), sau RCCB (Residual Current Circuit Breaker).

MCB1

 RCD existente pe piaţă au dezavantajul că, practic, dublează gabaritul MCB la care sunt ataşate, dar şi preţul pachetului de aparataj. Motivul constă în existenţa conductoarelor interne care asigură transferul curentului, a conecticii necesare – câte două puncte de conectare pentru fiecare pol de lucru – şi a transformatorului sumator diferenţial de curent din interior. Elementele RCD independente (care nu sunt ataşate direct la un MCB) au şi contacte de forţă care întrerup circuitul principal la apariţia curentului de defect. Acestea însă nu înlocuiesc contactele unui MCB întrucât nu au camere de stingere şi nici elemente magneto-termice de protecţie.

MCB2

Problema gabaritului aparatajului utilizat devine evidentă acolo unde spaţiul disponibil este limitat, de exemplu la blocurile de măsură şi protecţie – BMP. Necesitatea de a instala un RCBO împreună cu dispozitivele de protecţie la supratensiune – DPS – şi bobina de declanşare aferentă – ST (Shunt Trip) face ca cerinţa de spaţiu pentru aparataj să fie foarte mare, iar dimensiunile incintelor sunt limitate.

În plus, numărul de puncte de conexiune este mare şi se cunoaşte că fiecare conexiune reprezintă un risc suplimentar de contact imperfect, deci risc suplimentar de încălzire, cu tot ce atrage aceasta după ea.

Dar… pentru orice problemă există şi soluţii.

Vă prezint în continuare un model revoluţionar de RCD, care are avantaje majore:

gabarit extrem de mic;

simplitate mare în funcţionare;

flexibilitate mare în configurare, putând fi utilizat pentru orice tip de conexiune monofazată sau trifazată.

MCB3

Aparatul monobloc este unic pentru orice tip de conexiune dorită, monofazată, sau trifazată, ceea ce reprezintă un avantaj imens nu doar în privinţa implementării ci şi, mai ales, a necesarului de aprovizionare pentru un fabricant de panouri, sau de tablouri electrice. Mai mult, fabricaţia aparatului este structurată doar pe paliere de curent diferenţial (10 – 30 – 100 – 300 – 500 – 1000mA), deoarece în rest, el lucrează perfect în toată gama de curenţi nominali standardizaţi pentru MCB – RCD – RCBO, de la 1A, până la 125A, fără nici un fel de modificări.

Din analiza comparativă a structurilor interne se poate observa că acest RCD are aceleaşi componente de bază ca cele ale unui RCD “clasic”: transformatorul sumator diferenţial toroidal (1), alimentatorul împreună cu amplificatorul de eroare (2) şi electromagnetul de acţionare (3).

Elementele care îl fac să fie deosebit sunt:  lipsa conductoarelor interne pentru transferul de curent (4) şi a clemelor de racord pentru conductoarele de intrare şi ieşire (5).

 MCB4

Montajul unui asemenea RCD este foarte simplu: se ataşează fizic la un MCB (în cazul de faţă unul bipolar), conductoarele de racord sunt trecute prin decuparea ce conţine transformatorul sumator diferenţial, iar cele două conductoare de alimentare ale electronicii din RCD sunt racordate la ieşirea MCB, în locaşurile special destinate.

MCB5

La apariţia curentului de defect, electromagnetul din RCD va transmite comanda de declanşare către MCB, la fel cum se întâmplă cu un RCD “clasic”. Contactele acestuia rupând alimentarea, scot de sub tensiune şi întreg ansamblul RCD, asigurând astfel protecţia totală a circuitului.

MCB6

Simplitatea racordării şi diferenţele de gabarit care există între cele două soluţii sunt vizibile în imaginile prezentate.

MCB6

Racordarea RCD la un MCB tetrapolar este similară. Funcţionarea este identică.

Conductoarele de racord din imagine au secţiunea de 10mm2, deci pot transfera cu uşurinţă un curent de 63A. Acesta este curentul maxim pentru seriile MCB de bază.

MCB8

Cu cât creşte numărul de faze pe care se face sumarea diferenţială, cu atât diferenţele de gabarit sunt mai evidente. În imagine puteţi vedea o comparaţie între două pachete de aparataj, cu acelaşi curent nominal şi funcţii identice, utilizând MCB-uri tetrapolare (respectiv 3 faze + Nul).

MCB9

Probele de casă ne-au arătat că se pot folosi, cu uşurinţă, inclusiv conductoare de 16mm2, aşa cum se poate vedea în imaginea de mai sus.

Seriile extinse de MCB au curentul nominal maxim de până la 125A (la curent mai mare se pot folosi doar întreruptoare automate tip USOL – MCCB). Aceasta dovedeşte că acest tip de RCD poate fi folosit, fără niciun fel de modificări, în toată gama existentă de MCB, de la 1A la 125A.

MCB10

Diferenţele de gabarit care apar între cele două modele de combinaţii de aparataj sunt mai spectaculoase în cazul MCB de curent mare, respectiv în gama 80A-125A. Practic, de la un pachet de aparataj care are, în momentul de faţă, 202mm, se ajunge la un pachet de numai 126mm, ceva mai mult de jumătate din pachetul “de bază”, funcţiile asigurate fiind identice.

MCB11

Dar cu un asemenea RCD se pot face mai multe.

V-aţi gândit vreodată la un sistem diferenţial care să aibă doar un pol protejat?

Se poate obţine un sistem diferenţial, deci cu protecţie la curenţi de defect, care să folosească un simplu MCB monopolar, deci care protejează la suprasarcină şi scurtcircuit doar faza, aşa cum sunt majoritatea branşamentelor mai vechi. Simplitatea soluţiei este evidentă.

MCB12

În mod similar se poate obţine un RCBO pe 4 fire utilizând un MCB tripolar. Din nou, diferenţa de gabarit este evidentă.MCB13

Însă acest tip de RCD are şi alt avantaj major.

La RCD-urile “clasice”, ataşate de un MCB, numărul punctelor de conexiune necesare este mare – în cazul unui ansamblu RCD + MCB tetrapolare, aşa cum apare în imaginile de mai sus, sunt 16 puncte de conexiune. Se ştie că fiecare punct de conexiune reprezintă un element de risc – contact imperfect datorat unui şurub insuficient strâns, neatenţie la montaj etc. Emisia de căldură generată de numărul mare de conductoare şi de puncte de conexiune este, de asemenea, mare, element important când discutăm de spaţiul închis al unui BMP, de exemplu.

MCB14

Acelaşi montaj, cu protecţie magneto – termică şi diferenţială tetrapolară, este incomparabil mai simplu când este folosit noul tip de RCD. Numărul de puncte de conexiune scade la jumătate – 8 în loc de 16, de asemenea scade lungimea conductoarelor utilizate pentru racorduri. Avantajele sunt considerabile, din toate punctele de vedere.

Descrierile de mai sus reprezintă doar o parte dintr-un material mai amplu, în format Power Point Slideshow, care a fost destinat ca suport pentru prezentarea noului aparat la una din filialele de distributie, în urma cu câtva timp. Forma completa cuprindea şi animaţii care arătau foarte clar toate etapele procesului de protecţie diferenţială, precum şi câteva filmuleţe în care prezentam încercările efectuate în laboratorul propriu. Din nefericire, formatul blogului nu permite animaţii şi filme, din acest motiv aceste elemente, interesante şi spectaculoase, au fost scoase.