Posts Tagged ‘Radu Mihai Catindatu’

Executia unui bransament monofazat aerian by Radu Mihai CATINDATU

27/04/2018

Radu 2

Radu este unul dintre cei mai activi utilizatori ai blogului: scrie articole, sustine comentariile primite la articolele sale si posteaza comentarii la multe alte articole care apar pe blog.

Radu este un electrician pasionat cu un dezvoltat spirit de observatie, capacitate de sinteza si bune abilitati de comunicare. Efortul lui de documentare a articolelor scrise este de admirat. Radu este in permanenta dispus sa invete. Apreciaza si valorifica fiecare comentariu primit la articolele sale.

Asticolul:  ” Inlocuirea unui tablou de sigurante by Radu Mihai ” este unul cu o dinamica de accesari impresionanta:

Anul Total
2013 2.722
2014 23.817
2015 28.571
2016 34.173
2017 29.306

La finalul articolului an inclus link-uri catre articolele scrise de dl Radu Mihai CATINDATU pe blog.

Stoian Constantin

Branşamentul electric este instalatia electrica ce face legătura între Reţeaua Electrică de Distribuţie (RED) a Operatorului de Distribuţie (OD) si instalaţia electrică interioară a consumatorului.

Branşamentele  pot fi monofazate sau trifazate. In articol voi vorbi de cele monofazate, aeriene,  cel mai întalnite în ţara noastră.

Părţile principale ale branşamentului sunt: BMP-ul ( Bloc de Măsură si Protecţie) monofazat in cazul de faţă  şi cablul de racord coaxial şi accesoriile acestuia.

Branşamentul poate conţine şi STENDER  în cazul în care înălţimea cosoroabei la casă este mai mică de 4 metri până la sol sau ancorarea cablului de cosoroabă nu permite un gabarit mai mare de 5 metri deasupra carosabilului.

Branşamentul este în gestiunea O.D. deşi in majoritatea cazurilor se afla pe proprietatea consumatorilor. Gestiunea O.D. se termină la bornele ieşire contor.

Unul dintre documentele principale necesare unui branşament este Avizul Tehnic de Racordare (ATR) ce se emite doar de O.D.

Voi descrie bransamentul pe părţi componente şi voi începe cu cea mai importantă: blocul de măsură si protecţie.

 

Blocul de Măsură si Protecţie (B.M.P.)

Este principala componentă a bransamentului, in el realizandu-se măsurarea prin intermediul contorului electric ( de aici denumirea “de măsură” ) si protectia instalatiei abonatului prin intermediul intreruptoarelor si a altor dispositive de protectie ce le contine ( de aici denumirea “si protectie”).

Deasemenea BMP-ul limitează si curentul pe care il poate utiliza abonatul.

BMP-ul este o cutie de regulă pătrată din policarbonat ce se poate sigila de către OD si se amplasează pe peretele exterior al locuintei abonatului preferabil cat mai spre stradă.

In figura 1 voi prezenta un BMP de productie Eximprod Grup Buzau.

Acesta este format din carcasa de culoare gri ce se prinde de perete cu dibluri si holzsuruburi (recomand diblu ø 10 si holzsurub 6 cu 80 mm) si capacul transaparent care permite citirea contorului.

Acesta este echipat cu un intreruptor automat diferential de 32 A curba de deschidere C, putere de rupere la scurt-circuit de 10kA si un current diferential de 300 mA, productie EATON seria Moeller, il vedem in Figura 2.

In stanga intreruptorului diferential numit pe scurt RCBO se afla montata Bobina de Declansare, functionala la tensiunea de 24 de Volti. Aceasta cand este alimentata se actioneaza in pozitia “deschis” si la randu-i prin extensia manetei actioneaza in pozitia “deschis” intreruptoul RCBO.

In Figura 3 vedem Bobina de Declansare:

In dreapta imaginii se afla accesoriile de prindere: doua holzsuruburi pentru plastic speciale si doua bolturi de platic pentru a mentine la pozitie egala suprafetele bobinei cu cea a RCBO. Holzsuruburile traverseaza intreg corpul bobinei pana la RCBO.

In Figurile 4 si 5 sunt prezentate pozitiile holzsuruburilor pe bobina pentru montaj.

Bobinele se pot atasa atat la intreruptoare diferentiale RCBO cat si la intreruptoare automate bipolare in doua module sau intr-unul MCB.

Pentru bransamente se pot utiliza doar MCB in doua module. Sunt mai sigure si singurele care permit intrarea fazei coaxialului in borna fara tranzitie de la aluminiu la cupru.

Sunt situatii in care instalatia interioara a abonatului nu permite montarea unui RCBO, acesta declansand in mod constant sau chiar in unele situatii acesta nu a stat conectat deloc. Prin urmare am utilizat MCB, cu conditia ca acesta sa fie de acelasi amperaj ca diferentialul, in cazul de fata 32 A si o putere de rupere la scurt-circuit tot de 10 kA.

Modele de MCB utilizate pe bransamente sunt de regula 2Poli. Avand protectii atat pe nul cat sip e faza.

In Figura 6 sunt puse in comparative un MCB si un RCBO utilizate in bransamente.

Culoarea “pink” a manetei este culoarea standard din codul culorior pentru amperaje pentru treaptea de 32 Amperi. Se mai intalneste in mod frecvent si culoarea “galben” pentru treapta de 25 Amperi, foarte des utilizata pentru bransamente.

Personal consider ca la consumurile gospodaresti din prezent 25 A insemnant aproximativ 5,5 kVA este putin. Utilizez in mod constant 32A ce inseamna o putere maxim simultan absorbita de 7, 04 kVA

Motivele necompatibilitatii intre RCBO si instalatia interioara a abonatului sunt multiple! Cele mai intalnite sunt urmatoarele:

  • parti ale instalatiei interioare au fost effectuate defectuos utilizand nulul de protectie PE pe post de nul de lucru N.
  • Defect de izolatie intre nulul de lucru N si nulul de protectie PE. Indiferent ca PE are priza de pamant proprie sau are ca sursa firul PEN al coaxialului.
  • Defect de izolatie al fazei, iar instalatia casei este realizata pe teava de plumb si conductoare de tip PLWA ( conductor cu izolatie din iuta si cauciuc natural).
  • Defect de izolatie intr-o doza, pe matisajele la conductori si umiditate in exces.
  • Defect de izolatie la motorul unei pompe care sta in mediu umed, cum ar fi motorul unei pompe submersibile.

In primele doua cazuri RCBO nu va sta conectat niciodata! Am intalnit astfel de cazuri si am inlocuit RCBO cu un MCB, desigur in astfel de situatii se cere si aprobarea O.D.

Renuntarea la protectia diferentiala nu este o solutie optima, ci de moment!

Preferabil este ca nonconformitatile instalatiei interioare sa fie reparate in asa fel sa accepte utilizarea RCBO.

Problema incompatibilitatii RCBO cu instalatia interioara a abonatului este dezbatuta si in articolul “Protectia diferentiala a bransamentelor” ce il are ca autor pe domnul Stoian Constantin.

In interiorul BMP intalnim si DPST-MN ce se traduce prin Dispozitiv de Protectie la Supra-Tensiune si Monitorizarea Nulului.

Este un dispozitiv electronic ce are ca rol intreruprea alimentarii cu energie electrica a abonatului cand acesta citeste in intalatie o tensiune mai mare de 270 de V sau cand Nulul PEN este rupt. Dispozitivul necesita o impamantare proprie cu o rezistenta de 1500 de Ω.

Ca o particularitate dispozitivele de acest gen au functionat perfect la intreruperea nulului de retea insa foarte putine la supra-tensiune, am intalnit multe cazuri in care la supra-tensiune s-au distrus pe sine.

In Figura 7 vedem un DPST-MN:

Acestea se conecteaza respectand cu strictete polaritatea firelor, daca sunt inversate faza cu nulul declanseaza, acesta fiind o metoda anti-furt, deasemenea si ruperea prizei proprii de pamant duce la declansarea acesteia.

In Figura 8 vedem un dispozitiv dezasamblat:

Declansarea o face prin cele doua fire de culoare albastra ce vor fi conectate la bornele bobinei de declansare, firul de culoare maro reprezinta faza, cel alb nulul, iar galben-verde impamantarea proprie notata in schemele standard cu Rpa.

Particularitate!

Personal aduc o modificare acestor dispositive: le inlocuiesc firele de alimentare cu unele mai lungi prin cositorire, exact ca in fabricatie. Motivul fiind ca acestea vin din fabricatie sa fie conectate pe intrarea in intreruptor, eu le mut pe iesire.

In cazul defectarii grave a DPST-MN ( scurt-circuit urmat de flacara deschisa) pana la sosirea echipelor de interventie al O.D. proprietarul sa poate lasa deconectat dispozitiv prin actionarea intreruptorului. In modul furnizat de fabrica oprirea ar fi imposibila, iar aceste dispozitive nu sunt infailibile.

Personal nu sunt de acord cu racordarea fara nici o protectie a unor dispozitive electronice direct la RED.

La capetele firelor sertizez acel tip de “papuc furca”, care se monteaza perfect in contactii auxiliari ai aparatejelor de JT produse de seria Moeller.

In Figura 7 este un dispozitiv modificat de mine, in majoritatea cazurilor firele catre bobina sunt de culoare neagra!

In Figura 9 este tarusul prizei de pamant Rpa cu firul de conexiune in BMP. Firul este MYF de 2,5 mm patrati culoarea Galben-verde.

Tarusul se bate sub BMP cu atentie ca acesta sa fie batut in pamant si nu in diferse reziduri de constructii de la baza casei sau in placa de beton prea groasa, preferabilc at mai multa din suprafata a acestuia sa intre in contact cu pamantul. Firul de la el la BMP se trece printr-o teava de PVC de ø 13.

 

Conexiunea firului de 2,5 mm MYF galben-verde de la tarus cu cel al DPST-ului de 0,75 mm patrati MYF se face cu ajutorul unei riglete de 10 A montata in partea inferioara a BMP ca in Figura 10 unde este incercuit cu rosu.

Bara de Nul este o piesa foarte importanta in orice BMP, aceasta se realizeaza din otel galvanizat si contine 4 borne a cate 2 suruburi. Rolul sau fiind de tranzitie de la conductorul de aluminiu al cablului coaxial la cele de cupru din interiorul BMP si de separare a PEN in nul de lucru N care merge la borna de nul a intreruptorului si PE care devine nul de protectie si merge in tabloul din interiorul locuintei abonatului.

In Figura 11 se vede bara de nul fixata de carcasa BMP prin intermediul a doua mici holzsuruburi. Aceasta contine 8 suruburi  M6 din otel galvanizat pentru a se realiza conectarea ferma a contuctorilor.

Conectarea se realizeaza in felul urmator: prin bornele din stanga se trece conductorul de nul al coaxialului, prin ambele borne, in borna dreapta jos se conecteaza firul de Nul N de culoare albastra care merge in borna intreruptorului, iar in borna dreapta sus conductorul galben-verde care merge in interiorul locuintei. O exemplificare in Figura 12:

In BMP se utilizeaza ca punti intre aparataj ( bara nul, intreruptor, separator daca e cazul, contor si coloana) din conductor FY sau MYF de 6 mm patrati. Niciodata mai subtire! Preferabil sa se pastreze standardul culorilor. Ca in cazul de fata: rosu- faza, albastru- nulul de lucru, galben+verde – nulul de protectie.

In Figura 13 am pozat puntile utiliate in BMP, acestora le-am adus o modificare ce o recomand: dublarea capetelor, ofera mai multa suprafata de contact si este foarte important, pe ele circula intreg consumul locuintei.

Partile mai lungi sunt intrarile in contoar, iar cele scurte in intreruptor, conductorul mic este puntea dintre bara de nul si intreruptor, recomand ca partea din bara de nul sa fie mai lunga!

In urmatoarele imagini prezint mai multe situatii de lucrari executate de mine, situatii diferite de BMP in care s-a utilizat si protectia diferentiala si cea fara diferential.

In Figura 14 este situatie cu RCBO si contor cu inducte.

In Figura 15 este o situatie in care nu s-a utilizat RCBO ci un MCB, contor electronic si cateva explicatii.

In Figura 16 am incercuit cu rosu elementele de fixare ale contorului, niste barete din plastic in care se insurubeaza un tip special de holzsurub, gaurile fiind executate in asa fel in cat sa se potriveasca orice tip de contor utilizat in Romania.

Sunt 3 puncte de fixare. Coloanele abonatului trebuie sa vina direct in bornele iesire contor fara intrerupere pana la tabloul interior. Si capetele coloanelor recomand sa fie dublate. Si in aceasta situatie nu s-a putut utiliza RCBO.

 

In Figura 17 este o lucrare finalizata, cu capacul BMP-ului pus, deasemenea si carcasa de sub contor a fost remontata.

In Figura 18 o lucrare completa.

In Figura 19 am pozat accesoriile unui BMP in stanga sus fiind suportul apartajului de protectie, o piesa din plastic ce are rol de sina omega. In Figura 20 avem o cutie de BMP goala.

In Figura 21 am incercuit cu rosu rama anti-furt, o carcasa mica de plastic ce se ataseaza pe partea superioara a aparatajului de protectie ce impiedica abonatul sa introduca diverse obiecte la bornele aparatajului. In partea superioara a pozei este capacul transparent ce se fixeaza cu cele 4 suruburi negre din colturile sale, suruburile sunt prevazute cu mici orificii prin care va trece sarma de otel a sigiliului.

 

In Figurile 22 si 23, bobina de declansare, cu sau fara diferential.

Cu acestea am incheiat capitolul BMP-ului.

 RACORDUL

     Principalul element al racordului este cablul coaxial care se identifica cu codul: ACCBYY.

Acesta se gaseste de dimensiunile 10+10; 16+16 si 25+25. Cele mai uzuale fiind ultimele doua.

Eu personal utilizez exclusiv cel de 25+25 motivul fiind conductorul PEN care consider ca trebuie sa fie suficient de gros pentru a suporta si impamantarea.

Exista si conductor coaxial de cupru cu codul CCBYY insa utilizarea sa pe retele din aluminiu va duce la avarii in mod repetat la locul conexiunii pe stalp datorita oxidarii in mod diferit al celor doua materiale. Ca dezavantaj mai are greutatea si costul mare.

In Figura 24 a pozat o sectiune a cablului coaxial, in imagine fiind cel de 16+16 cu faza masiva. INTOTDEAUNA faza va fi conductorul izolat din mijloc.

La intrarea in BMP dar si la conectarea in retea se elimina mantaua exterioara cat este necesar ulterior tresa din sarme de aluminiu va fi indepartata de faza si rasucita de la un capat pana se va obtine un conductor monofilar.

 

Capatul de care s-a rasucit se taie, iar restul in cazul BMP v-a fi izolat cu banda izlatoare preferabil de culoare ALBA. Aceasta fiind culoarea corecta pentru firul PEN, ca in Figura 25.

 

 

In Figura 26 este capatul unui cablu coaxial caruia i se elimina mantaua, sub aceasta se gaseste o protectie din plastic transaparent foarte alunecos care impiedica lama cutitului sa intre in tresa de nul si sa ii scada grosimea. Acea protectie se elimina si ea dupa taierea mantalei de jur-imprejur a cablului.

In Figura 27 se vede tresa de nul indepartata de firul de faza, inainte au fost eliminate mantaua si protectia de PVC transparent.

Pe firul de faza se observa o culoare opaca, acela fiind o pulbere de aluminiu ramasa de pe firul de nul, recomand stergerea ei, in cazul lucrul sub tensiune poate eletrocuta!!! Sau la aparitia umiditatii poate creea mici scurt-circuite, se sterge usor cu o carpa.

In Figura 28 se vede firul de faza jumatate sters (dreapta), jumatate nu (stanga).

In Figura 29 s-a realizat rasucirea tresei de nul pana s-a obtinut un conductor monofilar, ulterior a fost sectionat capatul de care s-a rasucit. Din firul de faza se sectioneaza functie de nevoie in BMP preferabil ca asa cum se observa in imagine sa realizati o taietura perfect dreapta cu ajutorul unei foarfeci pt teava PPR. Taietura dreapta permite conductorului sa intre cu grosimea totala pana la capatul bornei si ofera cat mai multa arie de contact. Taierea cu patentul realizeaza o forma conica la varf, acesta este o optiunea a mea! Nu este ceva obligatoriu.

In Figura 30 vedem conductorul de nul izolat cu banda izolatoare de culoare alba, aplicati minim doua straturi. Faza a fost dezizolata la capat, intre 8 si 10 mm pentru a fi introdusa in borna intreruptorului sau a separatorului daca avem BMP dotat cu separator  ca in Figurile 31 si 32.

Conductorul de nul se lasa neizolat 30 de mm pentru a trece prin cele doua borne ale barei de nul.

Acesta fiind conexiunea in BMP, acum voi exemplifica conexiunea in retea, etapele de pregatire ale cablului ramand aceleasi in mare parte, cu diferenta ca pe conductorul de nul nu mai aplicam izolatie. Lungimea conductorului de nul va fi de aproximativ 10 centimetri, cat sa treaca prin doua cleme de derivatie cu dinti.

Particularitate!!! Eu personal dezizolez si faza pe o lungime de maxim 4 centimetri, la capatul care intra in clema de derivatie, in acest mod ne asiguram de un contact perfect pe conductorul de bransament, ca in Figura 33.

Conectarea pe retea se face cu ajutorul clemelor de tip CDD (Clema de Derivatie cu Dinti) pentru retea de cablu torsadat (izolat) si cu cleme de tip CDD-CN (Clema de Derivatie cu Dinti – Conductor Neizolat) in cazul retelelor clasice. Este exemplificata in Figurile 34 si 35.

In Figura 36 este conexiunea firului de nul care se face INTOTDEAUNA cu DOUA cleme de derivatie cu dinti! Se taie uneia dintre cleme prelugirea de cauciuc pentru a putea fi traversata de conductorul de nul pana spre cealalta clema.

 

Fig 36.2

Recomand strangerea ferma a suruburilor clemelor pana la ruperea capului dinamometric. Pe stalp cablul coaxial trebuie lasat cu o cotitura orientata in sus, pentru a evita infiltrarea apei de ploaie in interiorul mantalei, un lucru des intalnit, prin urmare este necesar realizarea acestei forme prezentate in Figura 37

Intinderea cablului coaxial se face cu ajutorul Clemei de Intindere Bransament (CIB), preferabil pentru cablu coaxial CIB 65, pe care il vedeti in Figurile 38 si 39 , acesta se blocheaza pe cablu cu ajutorul a doua pene din plastic ce se gasesc in interiorul clemei. Exista mai multe modele de cleme de intindere pe piata, atat pentru cabluri coaxiale cat si pentru TYIR.

STENDERUL

Este un ansamblu format dintr-o teava de 1,5 toli galvanizata, care trece prin acoperisul casei pana sub streasina si are rolul de ancora cablul de bransament la o inaltime corespunzatoare in cazul in care casa este prea mica sau avem o traversare peste carosabil.

Tendinta in ultimi ani a fost de eliminare a acestuia din motivul ca necesita realizarea unei gauri destul de mari in invelitorile de acoperisuri si in multe cazuri se lasa cu infiltratii. Ansamblul se utilizeaza acolo unde este impetuos necesar. In Figura 40 vedem un stender.

    Accesoriile unui stender sunt:

Dopul sau capul de stea cum mai este numit popular, un ansamblu de plastic ce premite intrarea in teava de metal a cablului coaxial dar nu si a apei de ploaie. In Figura 41 vedem dopul ce este format din doua parti, cea marcata pe desen de mine cu litera “A” este partea ce trece cablul prin ea ca in Figura 42 si se fixeaza in captul tevii ca in Figura 43. Iar partea notat cu litera “B” este capacul ce se infileteaza in partea a si deserveste drept acoperis.

In partea stanga a Figurii 41 este dopul montat din ambele piese.

 

In Figura 42 se observa un adaos de banda cauciucata pe piesa “A”, am adaugat-o pentru mai multa stabilitate in captul tevii. Acestea sunt concepute special pentru diametrul interior al unei tevi de 1,5 toli.

Bratara de bransament pentru stender, apare atat in Figura 43 dar si in Figurile 44 si 45. De acesta se prinde agrafa CIB-ului, se fixeaza pe stender cu ajutorul a doua suruburi cu piulita M8, eu am gresat suruburile pentru o eventuala demontare in timp, lucru pe care il recomand. Acesta se monteaza la o distanta de 15-20 cm mai jos ce capatul tevii.

 

In Figura 46 este un guler de gauciuc ce se ataseaza la baza stenderului unde intra in tabla, sub guler se monteaza o tabla special prelucrata pentru a inconjura stenderul, aceasta este recomandat sa fie montata cu holzsuruburi cu garnituri de cauciuc si sa se adauge un strat de silicon intre aceasta si tabla casei. Deasemenea recomand adaugarea de silicon si la marginile gulerului.

Bridele de fixare sunt componente realizate din platbanda de otel galvanizat prevazuta cu doua gauri de ø 8 pentru fixarea cu holzsurub si diblu de plastic. Acestea fixeaza stenderul de perete ca in Figura 47.

Recomand prinderea acestora cu holzsurub de ø 8 mm si lungime de 100mm cu cap hexagonal si diblu de ø12 mm, introduceti doua dibluri unul dupa celalat. Recomand acest model de dibluri:

Fig 47.2

In Figura 48 este inca un exemplu de stender.

In cazul in care nu se utilizeaza stender CIB-ul va fi prins de zidul casei sau de structura de lemn cu ajutorul acestei ancore din Figura 49, in cazul utilizarii pe beton se foloseste impreuna cu un diblu de plastic de   ø 14mm. Ancora trebuie stransa foarte ferm.

In cazul in care nu se utilizeaza stender cablul coaxial va intra direct in tubulatura de PVC care langa ancorare va avea o forma asemanatoare unui baston pentru a preveni patrunderea apei in interiorul tevii care ar conduce-o in interiorul BMP-ului.

In interiorul tevii de metal a stenderului cablul coaxial trebuie sa stea in teava de PVC fara a atinge teava metalica!!!!

Cablul coaxial va fi introdus pe tubulatura PVC tip U ignifugat de ø 32 de la nivelul ancorari sau capatul stenderului pana la intrarea in BMP. Deteriorarea acestui tub poate fi considerata tentativa de furt de energie electrica!

Coloanele

Sunt conductoarele care fac legatura intre BMP (mai exact bornele iesire contor si bara de nul) si tabloul din locuinta abonatului. Acestea se realizeaza din conductor de (recomandat) FY sau MYF de 6 mm patrati, NU mai subtire.

Respectati codul culorilor!

Rosu sau Maro – Faza

Albastru – Nul de lucru

Galben+Verde – Nul de protectie (impamantare)

 

Coloanele se pozeaza prin tub de PVC tip U ignifugat de ø 25 de la iesirea din BMP pana in interiorul locuintei.

Tuburile de PVC se monteaza pe perete cu ajutorul clemelor multiquik precum cea din Figura 50.

 

Pentru ancorarea cablului coaxial de stalp se utilizeaza bratara de bransament care variaza functie de tipul de stalp de care va fi ancorat.

 

Situatii de racord:

Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai mare de 30 de metri se impune utilizarea unui stalp indermediar. Cablul coaxial va fi trecut prin stalpul intermediar printr-o armatura de tip ASA 300 reprezentata in Figura 51.

Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai mare de 50 de metri, se impune utilizearea unui stalp intermediar, iar cablul coaxial va fi trecut prin doua CIB-uri pe stalpul intermediar si se va face intindere intre ancorarea de cladire si stalpul intermediar dupa care inca o intindere intre stalpul intermediar si cel de retea.

Bransamentele pot avea ca suport stalpi, metalici sau de beton, in incinta proprietatii abonatului sau pe spatiul public, functie de tipul de ATR, in Figura 52 vedem un bransament realizat pe stalp tip SE4 in incinta proprietatii. Coloanele de la el la abonat se pot poza atat aerian cat si subteran.

Nu utilizati cablul coaxial inadit!!!

Ruperea sau deteriorarea sigiliilor este strict interzisa si se considera furt de energie ele, fapt ce constituie infractiune!

Preferabil ca acesta sa fie lung de la conexiunea in RED pana la borna intreruptorului respectiv bara de nul.

Imaginile sunt poze realizate de mine la lucrari efectuate personal in cadrul unei societati acreditate ANRE si cu avizul OD!

Pentru incheiere alatur prezentarii cateva poze cu un bransament dezafectat, care a fost inlocuit in cadrul unei lucrari, dar si cu un model de BMP mai rar intalnit si de slaba calitate!

Ca o continuare a acestui articol voi mai scrie un articol ce dezbate tratarea firului de nul in interiorul BMP-urilor dar si alte mici particularitati!

In imaginea de mai jos este seria mai rara de BMP cu o astfel de echipare

 

Va recomand sa cititi si alte articole scrise de dl Radu Mihai CATINDATU

Asupra sigurantelor automate jt din tablourile de distributie by Radu Mihai si Klaxxy

Intreruptor automat bipolar intr-un modul by Radu Mihai

Intreruptor automat cu protectie magnetica, termica si diferentiala by Radu Mihai

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Va recomnad si alte articole de pe blog cu tematica complementara

Bransament monofazat sau trifazat?

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Bransamente pe stil nou, gata stricate

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-75 vol 1din 4

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-83 vol 2 din 4

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-91 vol 3 din 4

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-2001 vol 4 din 4

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig 53

 

 

Reclame