Posts Tagged ‘protectii’

Reanclansatorul lui Claudiu

13/09/2013

Claudiu spune:
13/09/2013 la 13:46 | Răspunde   modifică

Buna ziua,
Avand in vedere ca blogul dumneavoastra contine o multime de informatii foarte utile si se dezbat multe probleme, doresc sa va impartasesc cu permisiunea dvs. dificultatile si problemele aparute in ultima lucrare realizata.
Mentionez ca am avut sansa, poate si norocul de a lucra in proiectare si antreprenoriat in instalatii electrice cu tensiuni pana la 110 kV, inca de cand am terminat facultatea, desi sunt destul de tanar avand doar cativa ani de experienta.
Ultima lucrare de proiectare si executie consta in racordarea unui parc fotovoltaic cu o putere de putin sub 1 MW, lareteaua electrica de distributie 20 kV si consta in intercalarea in axa LEA 20 kV a unui stalp SC 15014 echipat cu CIT 140 si CDV 550, al doilea stalp in linie cu primul, si perpendicular pe axa LEA, fiind echipat cu un STE3MPno, iar cel de-al treilea stalp si ultimul fiind echipat cu CIT 140, un reancasator automat 24 kV integrat in scada, si un grup de masura aerian TT, TC. De la ultimul stalp se va realiza o plecare subterana in lungime de 50 m, pana la postul de transformare 1250 kVA al parcului.

Toate bune, solutie nu foarte complicata, doar ca la punerea in functiune al parcului, reanclasatorul declansa dupa cateva ore.

Problema este cauzata din constructia reanclasatorului, acesta are niste divizori capacitivi care sunt setati in asa fel
incat sa controleze tensiunile pe faza, si nu pe linie cum doresc domnii de la PRAM.
Citez din adresa primita de la dansii ”Protectia de maxima tensiune controleaza tensiunile de faza preluate din divizoarele
capacitive aferente reanclasatorului, iar ca urmare la cresterea tensiunii pe oricare din faze, adica inclusiv la aparitia
unei puneri la pamant pe LEA (Reteaua de medie tensiune este tratata prin BRSC), protectia maxima tensiune va declansa
conform reglajului implementat”). Pe langa aceasta problema mai sunt unele legate de netransmiterea in SCADA a unor   semnale, protectia de minima frecventa neactivata, dar problema majora, si cauza declansarii recloserului fiind U max.
Din schemele de functionare al reanclasatorului si releului propriuzis, se pare ca se poate interveni asupra lui, ( trebuie scoase niste cleme, si desfiintate niste legaturi ale divizorilor care se pun la masa), dar atat producatorul, cat si vanzatorul evita sa’si asume responsabilitatea.
Este o problema destul de complicata, care ar putea duce ori la schimbarea reanclasatorului, ori a solutiei.

  • Incze Andras spune:
    13/09/2013 la 16:25   modificăPresupun ca rolul protectiei maximale de tensiune ar fi indirect controlul nivelului de tensiune in RED MT pentru cazurile cand exista surplus de productie si din aceasta cauza creste nivelul de tensiune in RED MT. Declansarea de dupa PIF putea fi si din aceasta cauza.
  • Releul din reanclansator probabil ca nu are posibilitati extinse de programare cu care eventual s-ar putea rezolva problema declansarii in cazul unei puneri la pamant fara modificarile mentionate de Dv.
  • stoianconstantin spune:
    13/09/2013 la 17:47   modificăSalut Caludiu,

    Probabil ca ar trebui sa deschidem un articol nou dedicat acestui subiect pentru ca deschiderea subiectului la articolul sespre stalpi metalici zabreliti nu este de natura sa atraga noi comentarii ale unor oameni cu experienta pe acest subiect.

    Ramane ca Dv sa ne tineti la curent cu ce mai aflati despre acest subiect eventual la final sa scrieti un articol dedicat cu tot se ii trebuie scheme explicatii etc
    SGC

Stalp de intindere/terminal SCI 3513 / SCT 3533

24/02/2012

Prin efortul lui Andras si cu ajutorul profesionist al dlui Inginer Gyarmathy Gabor avem informatia cautata de Radu Cîmpan.

S-a dovedit inca o data ca daca Andras isi propune sa rezolve o problema cu certitudine o va rezolva!

 

Buna ziua,
Va deranjez cu o mica problema ce am intampinat-o in identificarea unui stalp. Am atasat cateva poze cu tipul de stalp in cauza, si va rog daca se poate si aveti timp sa imi ziceti ce tip de stalp este, eventual sa imi comunicati unde sa caut caracteristicile lui.
Mentionez ca am cautat in mai multe carti si nu am gasit nimic. Tot ce stiu despre stalp este faptul ca se foloseste pentru retele de MT.
Va multumesc anticipat
Radu Cîmpan

Aici este link-ul de transfer.ro unde (inca! o sa) gasiti pozele:
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-656257c1a595dce8.zip

Poți vedea toate comentariile acestui post aici:
https://stoianconstantin.wordpress.com/2008/12/07/lea-mt-cerinte-tehnice/#comments

Buna ziua

Trimit atasat informatiile primite  de la Dl Inginer Gyarmathy Gabor despre acel stalp. Va
rog sa le trimiteti mai departe la persoana care le-a solicitat.

Andras

Calculul curentilor de scurtcircuit in Ljt

21/12/2008

SGC 2002      Va ofer mai multe variante de programe disponibile in paginile de specialitate de pe net. La identificarea acestor programe si-au adus contributia utilizatorii blogului acrora le voi mentiona numele cu sun care sunt cunoscuti pe blog. le multumesc pemtru generozitatea efortului lor.

OEZ Cehia, intreruptoare excelente pentru utilizare in Ljt.

 Recomandam utilizarea curbei de declansare MTV8

 

Schneider : ECODIAL3

  • victorr spune:
    decembrie 12, 2008 la 12:41 pm

    abb docwin3, COMPLET, isi face si actualizari la zi :

    http://www.4shared.com/file/75616458/b3f0e511/ABB-docwin_30part01.html
    http://www.4shared.com/file/75617316/8dd77cf2/ABB-docwin_30part02.html
    http://www.4shared.com/file/75618185/9efb5239/ABB-docwin_30part03.html
    http://www.4shared.com/file/75619355/906d9f7f/ABB-docwin_30part04.html
    http://www.4shared.com/file/75620001/d2992420/ABB-docwin_30part05.html
    http://www.4shared.com/file/75620806/42eee03b/ABB-docwin_30part06.html
    http://www.4shared.com/file/75622701/7ddffa2e/ABB-docwin_30part07.html
    http://www.4shared.com/file/75623611/ddbac63d/ABB-docwin_30part08.html
    http://www.4shared.com/file/75624558/5f9b3d7d/ABB-docwin_30part09.html
    http://www.4shared.com/file/75624641/3d1a0ac1/ABB-docwin_30part10.html

    sper ca de data aceasta sa fie usor de downloadat.
    parerea mea e ca acest program este mai usor de inteles si de lucrat decat toate celelalte. sper sa va foloseasca.

    succes!

  • victorr spune:
    decembrie 17, 2008 la 9:07 am va salut!
    surpriza sau nu … si Siemens are un programel… varianta demo are 400MB si se downloadeaza de aici
    http://www.automation.siemens.com/cgi-extern/send-file_simaris_zip.pl/3948/Sd_4.1_basic_final.zip
  • LEA mt cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    1 Generalitati

    Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

    Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

    o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

    o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

    o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

    o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

    Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

    2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

    2.1 Linii radiale

    Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

    Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

    Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

    2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

    LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

    2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

    Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

    Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

    Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

    LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

    Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

    Din punct de vedere functional putem identifica:

    2.3.1 Axul LEA

    Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

    2.3.2 Derivatii

    Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

    2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

    Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

    Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


    3 execuţia liniiilor aeriene mt

    Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

    În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

    Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

    3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

    Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

    3.1.1 Conductoare neizolate

    Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

    3.1.2 Conductoare mt preizolate

    Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

    LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

    Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

    In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

    Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

    O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

    3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

    Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

    Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

    Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

    · la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

    · în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

    · pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

    · în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

    3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

    La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

    Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

    3.2.1 Stâlpi de beton

    Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

    Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

    Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

    Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

    În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

    o susţinere in aliniament,

    o sustinere in colt

    o intindere in aliniament

    o intindere in colt

    o terminali

    Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

    Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

    Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

    3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

    Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

    De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

    Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

    Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

    Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

    3.2.3 Stâlpi de lemn

    Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

    Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

    Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

    3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

    Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

    3.3 Console ale liniilor aeriene mt

    Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

    o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

    o console de sustinere coronament vertical

    o console de sustine coronament dezaxat

    o console de sustinete coronament elastic

    o console de intindetre

    o console de intindere dezaxate

    o console de derivatie

    o console de ocolire, etc

    Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

    Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

    3.4 Izolatoare

    Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

    Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

    Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

    Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

    In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

    o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

    o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

    o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

    Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

    o greutate redusa

    o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

    o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

    o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

    Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

    Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

    Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

    In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

    3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

    Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

    Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

    Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

    3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

    Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

    In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

    In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

    4 Elemente de comutare şi deconectare

    În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

    Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

    4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

    În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

    o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

    o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

    o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

    Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

    Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

    In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

    In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

    Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

    Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

    4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

    La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

    o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

    o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

    o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

    o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

    o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

    4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

    Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

    Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

    Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

    SAD trebuie sa asigure:

    o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

    o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

    o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

    o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

    o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

    4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

    Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

    Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

    o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

    o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

    o ca separator de bucla intre LEA.

    4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

    Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

    Recloserele se amplasaseaza:

    o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

    o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

    o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

    Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

    Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

    4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

    Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

    4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

    Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

    In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

    Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

    Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

    In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

    Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

    Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

    Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

    Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

    La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

    5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

    Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

    o declansari repetate ale circuitelor RED

    o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

    o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

    o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

    Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


    Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

    o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

    o la trecerea LEA/LES,

    o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

    o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

    o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

    Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

    5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

    Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

    Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

    In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

    5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

    La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

    o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

    o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

    o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

    Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

    Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

    5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

    Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

    Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

    In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

    5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

    La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

    Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

    5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

    Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

    6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

    Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

      • certificatul de urbanism,
      • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
      • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
      • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
      • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
      • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
      • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

    Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

    In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

    o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

    o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

    o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

    Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

    In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

    o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

    o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

    o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

    o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

    o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

    Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

    o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

    o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

    o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

    o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

    o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

    Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

    Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

    LEA jt performante: cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    1 GENERALITATI

    Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

    Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

    1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

    2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

    3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

    4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

    5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

    In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

    Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

    · in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

    · In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

    · În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

    LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

    Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

    Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

    La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

    o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

    o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

    o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

    In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

    In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

    2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

    Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

    · Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

    · Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

    Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

    Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

    3 Topologia LEA jt

    In structura LEA jt identificam:

    • axul circuitelor
    • derivatii
    • branşamente

    Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

    Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

    Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

    Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

    Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

    · LEA jt simplu circuit

    · LEA jt dublu circuit

    · LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

    · Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

    De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

    Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

    Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

    4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

    4.1 Specificaţiile branşamentului

    Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

    Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

    Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

    De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

    o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

    o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

    In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

    Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

    In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

    In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

    4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

    Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

    • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
    • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
    • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
    • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

    Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

    Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

    Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

    Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

    In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

    Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

    Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

    Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

    o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

    o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

    Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


    5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

    • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
    • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
    • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
    • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
    • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
      • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
      • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
      • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
    • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
    • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
    • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
    • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
    • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

    6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

    • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
      • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
      • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
      • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
    • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
    • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
    • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

    7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

    Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

    Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

    Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

    La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

    Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

    8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

    Pentru conductoare izolate:

    • Console de intindere si de derivatie
    • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
    • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
    • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

    Pentru conductoare neizolate :

    • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
    • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
    • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
    • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

    9 protectia reţelelor aeriene jt

    • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
    • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
    • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
    • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
    • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
    • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


    10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

    • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
    • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
    • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
    • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
    • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
    • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
    • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
    • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
    • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
    • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
    • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


    11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

    • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
    • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

    · in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

    · in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

    · descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

    · branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

    12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

    • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
    • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
    • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
    • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
    • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

    13 racordarea noilor utilizatori

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

      • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
      • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
      • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
      • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
      • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

    Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

    o majorari de sectiune

    o multiplicari de circuite

    o noi injectii din LEA mt

    o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

    o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

    Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

    Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

    o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

    o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

    o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

    Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

    o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

    o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

    o limitarea regimului deformant

    Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

    o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

    o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

    o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

    o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

    o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

    o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

    Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

    o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

    o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

    o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

    14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

    Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

      • certificatul de urbanism,
      • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
      • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
      • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
      • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
      • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
      • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

    In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

    La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

    o lungimi mari fata de postul de transformare

    o numar mare de clienti

    o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

    o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

    Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

    De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

    16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

    16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

    a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

    b        indreptarea stalpilor inclinati

    c        reabilitarea fundatiile deteriorate

    d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

    16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

    e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

    f  reducerea CPT sub 12%

    g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

    h  modernizarea echipamentului PTA

    i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

    j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

    16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

    k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

    l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

    m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

    n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

    16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

    o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

    p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

    16.5 Parametrii limita solicitati.

    t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

    u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

    v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

    x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

    Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

    22/06/2008

    Petre 

     

    Motto :

    ‘In retelele de joasa tensiune,

    tensiunile de atingere si de pas

    se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                              STAS 12604/4 art 4.6

     

     

     

    vezi si : Studiu de caz (partea 1din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA 

     

    Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

    Concluzii  finale:

     

    ·        proiectarea sistemului de legare la pamant al unei retele jt este o cerinta expresa a legislatiei de electrosecuritate si o necesitate obiectiv dovedita de regimurile de defect care pot sa apara in retelele electrice.

     

    ·        apelul la ‘proiectele tip’ ale anilor 1960-1989 este o dovada de lipsa de profesionalism a proiectantului. Se incalca legislatia de electrosecuritate in vigoare si se compromite atingerea obiectivelor de securitate publica ale  retelei electrice de distributie de joasa tensiune.

     

    ·        in raport cu defectele de izolatie fata de pamant retelele cu sisteme de legare la pamant TN-S si protectii diferentiale sunt mai sigure decat retelele clasice cu sistemul de legare la pamant TN-C

     

    ·        existenta mai multor situatii in care putem avea regimuri permanente de defect neizolate de protectii justifica obligativitatea inscriptiilor de electrosecuritate pe care trebuie sa le amplasam pe fiecare stalp al RED clasicul ‘Pericol de electrocutare Nu atinge stalpii nici firele cazute la pamant.’ !

     

    ·        circulatia animalelor in aproprierea retelelor electrice este periculoasa. De regula daca se produc electrocutari OD trebuie sa despagubeasaca proprietarul animalului daca nu s-au luat masuri de ingradire a retelelor electrice.

     

     

     

    Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

    22/06/2008

    Radu

    Motto :

         

    B  Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

     

    In acest caz se genereaza un scutrcircuit monofazat al carui curent se inchide prin priza de pamant naturala a stalpuli  inseriata cu priza de pamant echivalenta a retelei stradale vezi fig 4

    fig 4

     

    Consecinte :

     

    ·        valoarea curentului de scurtcircuit este de cca 2,25A (Iscc=UFO/(Rpp_natutala stalp + Rpp_ech_Ljt)= 230V(100 Ω + 2 Ω)=2.25A)

    ·        sunt asigurate conditii pentru un scurtcircuit permanent. In exemplul dat se pierd cca 0.5 kWh in fiecare ora

    ·        STAS 12604/2 ‘protectia impotriva electrocutarilor, limite admise’ nu defineste tensiuni de atingere si de pas admisibile pentru  regimul de scurtcircuit permanent. (in STAS

    avem limitele : Ua,pas < 65V pt t<3s si Ua,pas<50V pentru t>3 s ) prin urmare se impun masuri pentru eliminarea acestui regim (vezi si art. 5.1 STAS 12604/4)

    ·        toate prizele de pamant din reteaua stradala sunt sub tensiune

    ·        animalele mari (bovine, cabaline) care circula in apropierea prizelor de pamant din reteaua stradala sunt in pericol

    ·        Tensiunea pe priza de pamant naturala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt respectiv a fiecarei pp legata in paralel in reteaua stradala (naturala si/sau artificiala) reprezinta o cota parte din tensiunea de faza 230 V. In conditiile din exemplul mumeric mentionat in preambul 96% din tensiunea de faza cade pe priza de pamant natutala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt iar 4% cade pe fiecare pp legata in paralel la conductorul de nul al retelei jt. Deoarece in cazul prizelor de pamant naturale dirijarea potentialului este necorespunzatoate oamenii sunt pusi in pericol de electrocutare prin atingere indirecta in apropierea acestui stalp vezi fig 5

     

     

    fig5

    In cazul retelei jt construita cu TYIR la fiecare stalp de sustinere avem deja luate doua masuri tehnice : izolarea conductoarelor, izolarea suplimentare a armaturii de sustinere in conformitate cu prevederile art 3.1.4 din STAS 12604.

    Cazul analizat scoate in evidenta ca daca masurile impuse de reglementarile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta sunt anulate de un defect atunci vom avea o situatie periculoasa. Avand in vedere ca probabilitatea de producere a acestui defect este redusa reglementarile permit asumarea riscului.

     

    Masuri preventive :

     

    ·        Sunt posibile masuri suplimentare care conduc la reducerea riscului. In cazul analizat masura suplimentara cea mai simpla o constituie legarea armaturilor retelei si a prizei de pamant naturale a fiecarui stalp la conductorul de nul. In acest fel la orice strapungere de izolatie vom avea un scurtcircuit monofazat metalic care ar trebui sa genereze un curent de scurtcircuit suficient de mare ca sa poata sa fie sesizat de protectii si in final sa fie intrerupt intr-un timp mai mic de 3s. Fiecare masura tehnica suplimentare luata in mod evident creste costul de realizare a retelei stradale simultan cu scaderea probabilitatii de aparitie a tensiunilor de atingere si de pas periculoase

    ·        constientizarea necesitatii proiectarii si realizarii unor prize de pamant cu o distributie de potential nepericuloasa

    ·        constientizam existenta unui alt regim de scurtcircuit permanent pe care protectiile existente in retelele electrice jt (schema TNC) nu il izoleaza. Este necesar sa ne intrebam daca putem accepta pierdeile de ee asociate acestor regimuri. Daca nu putem accepta pierdeile de ee asociate acestui tip de defect este necesar sa realizam o schema de legare la pamant a retelei jt de tipul TN S care ne permite sa promovam o protectie diferentiala

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Protectia la supratensiuni atmosferice moft sau necesitate

    15/11/2007

    Tot mai multi oameni reclama deteriorarea echipamentelor electrice pe timpul furtunilor. La originea acestor deteriorari sunt undele de supratensiune datorate loviturilor de traznet direct in instalatiile alectrice din zona (prin zona intelagandu-se o arie cu raza de cativa zeci de kilometrii) sau loviturile de traznet in apropierea instalatiilor sau cladirilor caz in care undele de supratensiune apar prin inductie in instalatiile electrice.

    Fulgere 2

    Practic orice cablu sau teava care intra intr-un imobil poate conduce supratensiunile catre aparatele electrice su in anumite cazuri inductia produsa de traznet se face direct in circuitele electrice ale aparatelor din imobil.

    Exista o gama larga de descarcatoare grupate pe 4 clase, proiectate pentru circuite electrice de forta sau pentru circuite CATv, Tv, telefonie etc. Aceste descarcatoare reusesc sa conduca la pamant undele de supratensiune.

    Echiparea unei instalatii electrice cu descarcatoare costa probabil intre 100 si 300 de euro iar pentru instalatii mai mari sau pretentii de protectie sporite in mod sigur costurile sunt mult mai mari.

    Revenind la intrebarea din titlu protectia instalatiilor este un moft daca utilajele protejate nu sunt foarte scumpe sau foarte importante in plus o instalatie neprotejata statistic vorbind are o probabilitate semnificativa sa nu fie supusa niciodata supratensiunilor si prin urmare protectia poate sa lipseasca. Este o necesitate in toate cazurile in care nu-ti permiti luxul suportarii pagubelor pe care le pot produce supratensiunile.

    Probabil ca o alternativa viabila la echiparea unui imobil cu protectii la supratensiuni atmosferice o constituie incheierea unei asigurari pentru riscurile asociate supratensiunilor atmosferice.

    Este important de stiut ca in privinta supratensiunilor atmosferice operatorii din sistemul electroenergetic nu pot fi acuzati de „mall praxis” ei suportand in egala masura efectele distructive ale asestor fenomene naturale.

    Fulgere 1