Posts Tagged ‘Primarie’

LEA versus LES inconsecvente legislative

11/09/2013

SGC 2010 Ca sa usuram lectura, pentru un spectru mai larg de utilizatori ai blogului, precizam de la inceput semnificatia abrevierilor din titlu LEA = Linie Electrica Aeriana si LES = Linie Electrica Subterana

Va semnalez o necorelare intre HGR 490/2011 si Legea energiei electrice 123/2012 in privinta solutiilor de realizare a retelelor electrice de distributie publica:

HG 490/2011 care modifica HG 525/1996 prevede la art.28:

„(3) În vederea păstrării caracterului specific al spaţiului urban din intravilanul localităţilor se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicaţii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură.
(4) Montarea echipamentelor tehnice prevăzute la alin. (3), se execută în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor şi fără afectarea circulaţiei publice.”

Legea 123/2012 prevede la art.45, alin (5):

(5)Operatorul de distribuţie are obligaţia executării lucrărilor de realizare/retehnologizare/reabilitare/modernizare a reţelelor electrice în vederea creşterii nivelului de calitate al serviciului de distribuţie a energiei electrice. În acest scop şi pentru adoptarea unor soluţii tehnice cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulaţiei publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile şi a condiţiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea reţelelor edilitare.

Legea 123/2012 prevede la art.24, alin (4) aliniatul b:

„(4)La stabilirea punctului de delimitare patrimonială a instalaţiilor operatorului de reţea şi utilizatorul acesteia se vor avea în vedere:

b)limita de proprietate asupra terenurilor, astfel încât reţelele electrice amplasate pe domeniul public să fie deţinute, de regulă, de operatorul de reţea şi să se evite cât mai mult posibil amplasarea instalaţiilor operatorului de reţea pe proprietatea utilizatorului;”

Pot exista cazuri (in fapt chiar exista) in care „Primaria” sa se rigidizeze pe aplicarea prevederilor HGR 490/2011 pe calea acesta OD este obligat sa realizeze retele electrice exclusiv in cablu. Mai departe apar probleme la amplasarea cutiilor de distributie si o posturilor de transformare. Daca domeniul public nu mai este disponibil ramane domeniul privat. Sunt si cazuri in care nici proprietarii privati nu isi doresc instalatii ale operatorului de distributie pe ternul lor. Si atunci care sunt optiunile OD? Ce este de facut?

Ramane optiunea sugerata de HGR 490/2011, coroborata cu un eventual acord al Primariei de a monta cutiile de distributie si posturile de transformare pe domeniul public in solutie subterana. Experienta de exploatare de pana acum ne arata ca aceste instalatii realizate in solutie subterana sunt puncte foarte slabe ale retelei de distributie fiind frecvente incidente soldate cu durata mare de intrerupere deteriorari de echipamente electrice si accidente umane. Sa avem in vedere doar riscul de inundare,  de infiltrare a apei si de functionare a instalatiilor intr-un mediu umed si slab ventilat

Toate neajunsurile enuntate mai sus se repercuteaza foarte neplacut asupra cetatenilor ale caror interese ar trebui sa le promoveze „Primaria cu idei fixe”.

Mai sunt si alte dezavantaje ale solutiei „toate echipamentele de distributie montate subteran”:

– durata mare de remediere defecte

– riscuri reale de defectare de catre „Dorel”

– costuri de minim 2-3 ori mai mari pentru racordarea la reteaua de distrinutie publica fata de racordarea la o retea electrica aeriana,

– repetate probleme cu obtinerea aprobarilor pentru sapaturi care lungesc timpii de interventie si maresc costurile

Activitatea OD va fi in totalitate dependenta de modul in cate Primaria intelege sa se mobilizeze pentru certificate de urbanism, avize, acorduri, autorizatii de construire pentru ca OD sa poata interveni la reteaua de cabluri si echipamente subterane. Cel care in final inregistreaza pierderi si disconfort datorat de lipsa energiei electrice ete tocmai cetateanul reprezentat de „Primaria rigida” Adeseori „Primaria rigida” este si o Primarie cu mobilizare lenta pentru eliberarea actelor necesare promovarii lucrarilor!

Solutia ar putea fi reprezentata de o aliniere a HGR 490/2011 la prevederile Legii energiei electrice 123/2012 care contine prevederi mult mai rationale.

Optiunea realizarii retelelor subterane poate fi una cu efecte benefice daca:

–  posturile de transformare si a cutiilor de distributie sa fie amplasate rational preponderent pe domeniul public astfel incat sa se integreze cat mai firesc in peisaj si sa nu incurce circulatia,

– cutiile de distributie si posturile de transfornare  sa faciliteze racordarea cat mai facila a consumatorilor,

– toate subtraversarile de drumuri fiind necesar sa se faca cu tevi/canale de trecere astfel incat sa fie si protejate mecanic si sa permita inlocuirea/repararea cablului fara ca drumul sa fie spart.

Un caz interesant il constituie o ipotetica (I?) Primarie care este inconsecvent rigidizata pe aplicarea HGR 490/2011 si alterneaza perioadele (lungi) de rigiditate cu „ferestre”  imprevizibile de permisivitate astfel incat nu stii ce sa mai intelegi!

Va recomand sa cititi pe blog articolul LEA versus LES unde amalizam optiunile in corelatie cu constrangerile rezultate din necesitatea si dificultatile OD de obtinere drepturi de uz si servitute pentru zonele de protectie si de siguranta.

Acolo unde Primaria intelege sa isi reprezinte corect si echilibrat cetatenii si unde cetatenii se raporteaza corespunzator la interesul public OD poate identifica solutii de realizare a retelelor stradale in solutie aeriana (LEA) sau subterana (LES) astfel incat reteaua de distributie publica sa corespunda necetatilor clientilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica si la care utilizatorii sa se poata racorda cu eforturi financiare cat mai mici intr-un timp cat mai scurt!

Din experienta mea cele mai multe Primarii coopereaza bine si chiar foare bine cu OD  iar cei care culeg avantajele acestor colaborari sunt cetatenii reprezentati de aceste Primarii!

Pregatesc un articol care sper sa fie interesant in care analizez problematica tipurilor de solutii in care se pot realiza retelele electrice stradale de distributie publica „LEA vs LES” din perspectiva complexa a costurilor  de infiintare, costurilor de racordare, probabilitatii de defect durata si costurile de exploatre etc.!

O noua taxa!

20/02/2013

SGC 2010 In 18.02.2013 am participat la o sedinta interesanta la o Primarie pentru discutarea unui proiect de introducere a unei noi autorizatii: autorizatia de spargere!

Evident ca Primaria respectiva elibereaza in temeiul legii 50.1991:

  • cerificate de urbanism
  • avize prin Administratia Domeniului Public (ADP)
  • Autorizatii de construire (AC)

Primaria  are un departament pentru monitorizarea respectarii Autorizatiilor de Construire care certifica si lucrarile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile autorizate.

Problema edililor este ca au constatat ca anumite lucrari de readucere la starea initiala a domeniului public sunt executate superficial si apar, in cazul strazilor si trotuarelor, frecvente situatii in care la scurta vreme dupa finalizarea lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor afectate de diverse sapaturi acestea se degradeaza rapid rezultand gropi, denivelari sau aspect de carpeala.

Solutia edililor:

  • o noua autorizatie: autorizatie de spargere
  • titularul autorizatiei de spargere isi va asuma obligatia umplerii gropii sapate si a compactarii pamantului / materialului de umplutura
  • instituirea unui monopol al ADP asupra lucrarilor de readucere la starea initiala pe costurile titularului de autorizatie de spargere
  • obligarea titularului autorizatiei de spargere sa constituie la ADP o garantie egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pt acoperirea riscului de deterioare a strazilor/trotuarelor in urma eventualelor vicii de compactare
  • autorizatia de spargere se emite in (alte) 30 de zile de la solicitare

Participantii la acest inedit brainstorming au adus o gama destul de laga de obiectiuni/propuneri:

  • noua taxa a fost apreciata ca abuziva si fara temei legal
  • garantia egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pusa la dispozitia tocmai a executantului acestor lucrari nu poate fi asigurata din bugetele de investitii ale lucrarilor autorizate
  • in caietele de sarcini pentru licitarea executiei lucrarilor nu poate fi indicat un subcontractant
  • Primaria nu utilizeaza corespunzator parghiile oferite de legea 50/1991 si legea 10/1995 care ii confera suficiente cai de monitorizare a lucrarilor de constuctii montaj care afecteaza domeniul public in schimb este preocupata de inventarea unui unei noi autorizatii, a unei noi taxe  si a unui mod alambicat de gestionare problemei calitatii lucrarilor de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile tertilor.
  • fara costuri pentru titularul AC, Primaria poate cere includerea in programul calitatii faze determinante noi si/sau poate pretinde sa participe la verificarea si receptia unor faze determinate astfel incat sa se asigure ca toate lucrarile au fost integral si corect executate
  • Primaria nu pune conditii suficient de clare la emiterea avizelor de catre ADP in ceea ce priveste tehnologiile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile terilor si nici in ceea ce priveste probele si verificarile pe faze determinante
  • termenul de emitere a noii autorizatii de spargere de 30 de zile a fost apreciat ca total inacceptabil deoarece vine sa intarzie si mai mult lucarile deja afecatate de sistemul birocratic de eliberare a AC
  • DTAC este superficial verificat

Sunt curios sa aflu opiniile Dv despre acest subiect!

SGC

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.