Posts Tagged ‘performanta’

Profil profesional ing Vuap Irfan absolvent 2010 UPB Facultatea de Energetica

28/11/2010

 Va prezint CV-ul unui tanar absolvent al Facultatii de Energetica din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti.

Cartea de vizita a unui absolvent o constituie lucrarea le licenta. Teza domnului ing Vuap Irfan se intituleaza „Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV” . Cuprinsul lucrarii poate fi accesat descarcand fisierul atasat: Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV.Cuprins Tema abordata este interesanta si i-a permis sa integreze un volum mare de cunostinte profesionale tratand un subiect dificil, de mare actualitate in SEN.

Dl ing Vuap Irfan este in cautarea unui loc de munca corespunzator pregatirii sale profesionale. Am convingerea ca mediul universitar din care provine dl Ing Vuap Irfan si lucrarea de licenta vor fi atuuri importante care ii vor facilita un excelent debut profesional.

Merita sa va retina atentia lista participarilor dlui inginer Vuap Irfan  la sesiunile studentesti de comunicari stiilifice si rezultatele obtinute

  • Mentiune la:  Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţesti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea :”Staţia Bradu 220kV”. Mai 2009
  •  Menţiune la: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti – „Echipamente Electromecanice pentru Conversia Energiilor Regenerabile”. Lucrarea : „Costul Energiei Eoliene”. Mai 2009 
  • Locul 1 la: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea : „Argumente în favoarea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV”. Mai 2010 

 

II urez dlui Ing Vuap Irfan succes, iar angajatorilor buna inspiratie si initiativa!

Datele de contact se gasesc in CV:

     
 
Curriculum VitaeEuropass  
   
Informaţii personale  
Nume / Prenume Vuap Irfan
Adresa(e)Reşedinţă    Pescarilor nr.7 , Bloc MZ3, ap.33, ConstanţaCalea Victoriei 12C, Bloc A, ap.26, Bucureşti
Telefon(oane) +40720308286  
E-mail(uri) vuap.irfan@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) tătar
Data naşterii 01/07/1987
Sex Bărbătesc
   
Experienţa profesională  
   
Perioada 01/07/2008 – 01/09/2008
Funcţia sau postul ocupat Tehnolog I- acest job a fost făcut în cadrul stagiului de practică din facultate ; Departamentul Energetic
Activităţi si responsabilităţi principale Verificarea situaţiei stocurilorComenzi utilităţiCalcul necesar de material pentru confecţionarea pieselorProiectare AutoCAD

Monitorizarea staţiei de transformare

Comparare oferte

Numele şi adresa angajatorului S.C. Şantierul Naval Constanţa SA
   
Perioada 10/2010 → prezent
Funcţia sau postul ocupat Inginer proiectant electric
Activităţi si responsabilităţi principale Proiectare AutoCADMS Visio
Numele şi adresa angajatorului S.C. Simerom S.A., Bucureşti
   
Educaţie şi formare  
   
PerioadaNumele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare 2010 → prezentUniversitatea Politehnică Bucureşti. Facultatea de Energetică, specializarea: Eficienţă energetică (Master)
   
Perioada 2006 – 2010
Calificarea/diploma obţinută Licenţă inginer
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare Universitatea Politehnică Bucureşti. Facultatea de Energetică, specializarea: Inginerie economică în domeniul electric, electronic şi energetic.
   
Perioada 2002 – 2009
Calificarea/diploma obţinută Diplomă Bacalaureat
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare Liceul Teoretic „Traian” Constanţa
   
 Aptitudini şi competenţe personale  
   
Limba maternă Română
   
Limbi străine cunoscute  
Autoevaluare   Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*)   Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral  
Engleză   C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat
Italiană   C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator experimentat B2 Utilizator independent B2 Utilizator independent B1 Utilizator independent
Franceză   B2 Utilizator independent B2 Utilizator independent A2 Utilizator elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator elementar
  (*) Cadrului european comun de referinţă pentru limbi
   
Competenţe şi abilităţi sociale Sociabil, Punctual, Organizat, Activ
   
Competenţe şi aptitudini organizatorice Capabil de lucru în echipăCapabil de lucru sub presiuneResponsabil
   
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului MS OfficeAutoCADMS ProjectPrimavera Project Planner
   
Alte competenţe şi aptitudini Menţiune: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţesti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea :”Staţia Bradu 220kV”. Mai 2009 Menţiune: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti – „Echipamente Electromecanice pentru Conversia Energiilor Regenerabile”. Lucrarea : „Costul Energiei Eoliene”. Mai 2009 Locul 1: Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Partea electrică a centralelor şi staţiilor”. Lucrarea : „Argumente în favoarea retehnologizării unei staţii electrice de 220 kV”. Mai 2010 Proiect de licenţă: „Oportunitatea retehnologizării unei staţii electrice existente de 220 kV”Profesor îndrumător: conf.dr.ing. Sorina Costinaş
   
Permis de conducere B  – 10.2005
Reclame

Tiberiu are o problema: protectia copiilor impotriva electrocutarilor in cladiri

23/10/2010

Tiberiu a ridicat o problema interesanata: masurile tehnice de protectia copiilor impotriva electrocutarilor in instalatiile interioare ale locuintelor.

Puteti vedea mai jos modul cum s-a amorsat aceasta discutie. Pentru ca subiectul este important si probabil ca preocupa mai multi parinti m-am gandit sa va ofer posibilitatea sa va spuneti opinia si sa aduceti argumente si solutii utile.

Articole care trateaza aspecte legate de acest subiect sunt:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

Tiberiu spune:
19/10/2010 la 10:00 | Răspunde modifică

Buna ziua!

Imi permiteti o intrebare scurta: daca protectia diferentiala functioneaza corect, esti protejat de electrocutari accidentale?

Am copil mic si evident va fi interesat de acele ”gaurele mici” din prize.

Va multumesc, cu respect si interes, Tiberiu.

  • stoianconstantin spune:
    19/10/2010 la 18:32 modificăSalut Tiberiu,Da, cu conditia sa fie si corect dimensionata. De ex daca ai una de 300 mA nu e bine. Ti-ar trebui una mult mai sensibila de 30 mA.
  • Pe de alta parte nu exista garantii atunci cand oamenii ajung sub tensiune. Reactioneaza diferit cand corpul le este parcurs de curent. Iti recomand sa folosesti si alte masuri. De ex sunt niste “capace” de plastic care se infig in priza si sunt destul de greu de scos.
  • Am vazut si prelungitoare care au 2-3 masuri de protectie: au asociat un intreruptor, cate un capac basculant cu arc si in final protectie impotriva infigerii de obiecte in orificiile destinate stecherelor. De ex sunt modele la care daca se incearca infiderea unui obiect doar intr-o singura gaura opritorul blocheaza accesul. Accesul e permis doar daca se exercita presiune asupra perechii de opritoare care protejeaza accesul stecherului la contactele elecrice.
  • Un alt aspect foarte important il constituie intelegerea principiului protectiei diferentiale: actioneaza la scurgeri de curent la pamant. Daca vorbim de un scurtcircuit intre nul si faza fara nicio legatura cu pamantul atunci protectia diferentiala e ca si inexistenta: nu simte nimic.
    Daca cineva sta pe o suprafata izolanta si de ex tine in maini faza si nulul va fi accidentat foarte serios iar protectia diferentiala nu va sesiza nimic!
  • Protectia copiilor e o treaba serioasa. Trebuie luate masurile necesare (aici e de discutat ce poate intelege fiecare ca este necesar sa faca, unii nu fac nimic!) si trebuie sa fie atent intruiti si supravegheati.
  • Statistica arata totusi ca e o problema gestionabila si educatia si supravegherea sunt destul de eficace.
    Iti doresc sa fii ferit de toate relele posibile!
    SGC

LEA jt performante: cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 GENERALITATI

Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

· in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

· In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

· În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

· Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

· Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

3 Topologia LEA jt

In structura LEA jt identificam:

  • axul circuitelor
  • derivatii
  • branşamente

Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

· LEA jt simplu circuit

· LEA jt dublu circuit

· LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

· Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

4.1 Specificaţiile branşamentului

Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
  • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
  • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

  • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
  • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
  • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
  • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
  • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
    • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
    • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
    • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
  • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
  • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
  • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
  • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
  • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

  • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
    • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
    • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
    • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
  • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
  • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
  • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

Pentru conductoare izolate:

  • Console de intindere si de derivatie
  • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
  • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
  • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

Pentru conductoare neizolate :

  • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
  • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
  • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
  • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

9 protectia reţelelor aeriene jt

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
  • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
  • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
  • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
  • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
  • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
  • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
  • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
  • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
  • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

  • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
  • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

· in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

· in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

· descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

· branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

  • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
  • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

13 racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
    • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
    • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
    • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
    • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o majorari de sectiune

o multiplicari de circuite

o noi injectii din LEA mt

o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

o lungimi mari fata de postul de transformare

o numar mare de clienti

o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

b        indreptarea stalpilor inclinati

c        reabilitarea fundatiile deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

h  modernizarea echipamentului PTA

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

16.5 Parametrii limita solicitati.

t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

18/12/2007

SGC 2010

 

Va propun sa vedem cum arata la 28.09.2013, dupa aproape 7 ani, dinamica accesarilor acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

statistica accesari  la 28.09.2013

De ani buni la bransamentele noi si la  cele modernizate se utilizeaza in locul vechilor firide de bransament din bachelita sau metalice, blocuri de masura si protectie (BMP). Acestea se construiesc in variante monofazate si trifazate.

In acest articol ne referim la protectia diferentiala. BMPM (monofazate) si BMPT (trifazate) sunt de regula echipate cu intreruptoare monofazate/trifazate diferentiale. Acestea asigura urmatoarele protectii

  • electromagnetica- maximala de curent
  • diferentiala

In schema urmatoare prezentam informatiile esentiale legate de functionarea celor doua protectii.

BMPT

Mentionam ca de regula in amonte de BMP retelele stradale sunt de tipul TN C la care nulul de lucru este conun cu cel de protectie avand denumirea PEN. In aceste retele principala masura de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta o constituie legarea la nul (la PEN).

In interiorul BMP se separa nulul de lucru de nulul de protectie astfel incat in aval de acest echipament schema este de tipul TN S. Caracteristica acestei scheme este aceea ca avem doua conductoare de nul: nulul de lucru notat N si nulul de protectie notat PE

In cazul bransamentelor vechi echipate cu sigurante chiar daca in aval de firida de bransament aveam (daca aveam) schema de tip TN C S nu prea conta daca se respectau functiile nulului de lucru N si ale celui de protectie PE si nu prea conta daca cele doua conductoare erau mentinute izolate (separate) in toata instalatia interioara. Adeseori borna de nul de lucru a aparatelor era legata cand la nulul de protectie cand la nulul de lucru, uneori cele doua nuluri erau legare impreuna in doze sau doar se atingeau. In toate aceste situatii receptoarele electrice functionau normal. In schimb gradul de securitate al instalatiei avea serios de suferit.

In situatia instalatiilor vechi cu izolatia conductoarelor de faza slabita sau chiar strapunsa puteau exista scurtcircuite monofazate cu pamantul de mare rezistivitate (puneri la masa) care nu indeplineau conditiile de  a fi „vazute’ (sesizate) de sigurantele din tabloul de interior si nici de cele din firida de bransament.  Ani de zile energia se scurgea la pamant prezentand un important factor de risc de electrocutari si incendii.

Noua echipare a BMP elimina aceste neajunsuri astfel incat intrerupatorul diferential declanseaza aproape instantaneu in urmatoarele situatii:

  • se ating nulul de lucru N cu cel de protectie PE fie in doze fie pe traseu daca izolatia conductoarelor este deteriorata. Evident cazul cel mai neplacut este cand cele doua conductoare de nul sunt legate din neatentie sau din nestiinta impreuna
  • izolatia nulului de lucru N si acesta face intra in contact cu elemente legate la pamant. Cazul cel mai grav este cand nulul de lucru este direct legat la masa aparatelor electice su la priza de pamant a instalatiei interioare.
  • cand este racordat un receptor intr-o priza care are legat nulul de protectie la borna destinata nulului de lucru. In lipsa receptorului electric instalatia ramane sub tensiune (daca evident nu mai exista alte anomalii) pentru ca se indeplineste conditia de separare a celor doua nuluri N si PE.
  • cand se deterioreaza izolatia receptoarelor electrice sau a retelei interioare si apare o punere accidentala la masa (un scurtcircuit)

In conditiile in care foarte multe instalatii interioare sunt intro stare precara sau prost executate va dati seama ca montarea BMP-urilor genereaza multe neplaceri obligand proprietarul instalatiei sa ia masuri pentru eliminarea deficientelor. Aceasta „obligare” se face cu multi nervi fiind adesea insotita de un nesfarsit sir de sesizari legate de presupusa „proasta functionare a BMP„. Argumente de genul: „ inainte nu am avut aceste probleme ” sunt la ordinea zilei.

Cu toate problemele generate de protectia diferentiala este foarte necesara ferindu-ne atat de accidente prin electrocutate cat si de producerea unor incendii. In  cazul ideal simultan ce modernizarea bransamentelor este necesar ca proprietarii imobilelor sa-si finanteze revizia/reparatia instalatiei interioare.

Citeste si articolul: Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Optiunile consumatorilor casnici pe piata libera de enernie electrica

17/12/2007

   Ce schimbări se vor produce în piaţa energiei electrice la

1 iulie 2007?

Conform Directivei Europene 2003/54/CE, începând cu 1 iulie 2007 toţi consumatorii din România, indiferent de natura consumului, casnic sau industrial, vor avea dreptul de a putea deveni consumatori eligibili.

 În ce mod voi fi afectat de modificările de la data de 1 iulie 2007 ?

Toţi consumatorii sunt protejaţi prin Legea Energiei Electrice nr.13/2007. Atâta timp cât nu veţi schimba furnizorul actual (implicit), rămâneţi clienţi cu toate drepturile, fiind protejaţi de variaţiile de preţ de pe piaţa angro de energie electrică.

 Care sunt drepturile consumatorilor eligibili?

Puteţi să beneficiaţi de drepturile de mai jos în relaţia cu furnizorul de energie electrică pe care il aveţi sau puteţi opta pentru un alt furnizor.

De la 1 iulie 2007 puteţi face uz sau nu de următoarele drepturi:

să negociaţi preţul, condiţiile de plată, calitatea, structura energiei electrice, clauzele din contractul de furnizare

         să negociaţi în vederea încheierii de contracte de furnizare a energiei electrice cu oricare dintre furnizorii deţinători de licenţă de furnizare

         să vă asociaţi cu alţi consumatori în vederea încheierii unui contract negociat comun cu un furnizor

Dacă nu doriţi să beneficiaţi de drepturile oferite de calitatea de consumator eligibil, înseamnă că rămâneţi la furnizorul actual la tarifele reglementate pentru consumatorii captivi în vigoare şi nu este necesar să întocmiţi nicio cerere în acest scop.

 Cum pot găsi un alt furnizor?

Lista furnizorilor consumatorilor casnici o puteţi găsi pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei http://www.anre.ro.

 Cum pot obţine un preţ mai avantajos pentru energia electrică?

Solicitaţi cât mai multe oferte din partea diferiţilor furnizori, pentru a putea face o analiză comparativă.

 Pe parcursul procesului de schimbarea furnizorului nu voi avea energie electrică?

Veţi avea alimentare continuă cu energie electrică pe parcursul tuturor etapelor necesare pentru schimbarea furnizorului. Pentru energia electrică consumată până la data convenită ca zi de schimbare, factura va fi emisă de către furnizorul actual, în timp ce pentru energia electrică consumată după data respectivă, veţi primi factura de la noul furnizor.

 Ce lucrări la instalaţia electrică sunt necesare pentru a putea să îmi schimb furnizorul şi cât costă?

Pentru schimbarea furnizorului de energie electrică nu se percepe nici o sumă de bani.

Schimbarea furnizorului de către consumator pentru un loc de consum existent nu implică şi schimbarea soluţiei de alimentare şi a echipamentelor de măsurare.

 Pot alege orice furnizor din listă sau trebuie să fie unul cu sediu în zona geografică în care mă găsesc?

Puteţi selecta oricare furnizor de energie electrică din ţară, inclusiv furnizorul actual, în vederea negocierii contractului de furnizare.

 Dacă voi opta pentru un alt furnizor de energie electrică trebuie să optez şi pentru un alt distribuitor?

Clauzele contractelor pentru asigurarea serviciului de distribuţie rămân neschimbate. Noul furnizor va semna, dacă este cazul, un nou contract de distribuţie pentru locul dvs. de consum.

 Care sunt etapele procesului de schimbare a furnizorului?

Odată ce aţi ales un furnizor,  puteţi demara procesul de schimbare a furnizorului actual. În acest scop veţi parcurge următoarele etape:

Etapa 1. Luaţi legătura cu noul furnizor şi negociaţi un contract de furnizare cu acesta. Odată ce v-aţi înţeles asupra preţului şi a clauzelor contractuale, finalizarea procesul de transfer va dura cel mult 30 de zile. Noul furnizor vă va informa despre mersul procesului.

Etapa 2. Notificaţi în scris cu cel puţin 30 de zile furnizorul pe care îl aveţi, că începând cu data de zz.ll.aaaa, veţi avea un alt furnizor. Vă recomandăm să obţineţi de la furnizorul actual o confirmare că a primit notificarea.

Etapa 3. Achitaţi toate facturile emise de către furnizorul actual. În caz contrar s-ar putea ca schimbarea furnizorului să devină imposibilă (furnizorul actual poate refuza rezilierea contractului până la plata facturilor).

Etapa 4. Va trebui efectuată citirea contorului pentru a se putea şti indexul de la care trebuie să plătiţi noului furnizor. Această citire va fi efectuată, în ziua agreată cu noul furnizor ca dată a schimbării, de către operatorul de distribuţie care va încheia un proces verbal de citire. Se recomandă să citiţi si dumneavoastră contorul de energie electrică în ziua respectivă.

 Ce se va întâmpla dacă furnizorul pe care îl aleg dă faliment, cât timp nu voi avea energie electrică? 

Nu veţi simţi dacă furnizorul de energie electrică dă faliment. Conform legii energiei electrice aveţi dreptul de a avea în  permanent energie electrică, dacă sunteţi un client bun platnic.

  Cum pot alege un furnizor cu probabilitate minimă de a da faliment?

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei prin reglementările pe care le emite limitează  evenimente nedorite de genul falimentului prin:

1. măsuri preventive: verificarea furnizorilor înainte de acordarea licenţei de furnizare, obligarea furnizorilor de a constitui garanţii financiare, monitorizarea situaţiei financiare a furnizorilor, clauze cu caracter de obligativitate în licenţe şi în contractele cadru, controale cu caracter preventiv sau corectiv.

2. măsuri reparatorii pornind de la utilizarea garanţiilor financiare în scopul asigurării continuităţii serviciului, suspendarea licenţei pe perioada de reîncadrare în condiţiile reglementate şi retragerea licenţei, mergând până la asigurarea serviciului de furnizare prin intermediul altui furnizor – numit furnizor de ultimă opţiune – în situaţiile de faliment. În acest din urmă caz, veţi primi o scrisoare prin care furnizorul de ultimă opţiune vă va anunţa că începând cu data de zz.ll.aaaa este furnizorul dumneavoastră de energie electrică.

 Nu am schimbat furnizorul şi totuşi, de la un timp, primesc factura de la un alt furnizor. De ce?

Furnizorul cu denumirea schimbată  de la care primiţi în prezent factura reprezintă succesorul legal al fostei societăţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din zona geografică în care vă aflaţi. Conform prevederilor legale în vigoare, societăţile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice trebuie să separe în două entităţi juridice distincte, pentru a presta fiecare câte una din cele două activităţi, până la data de 30 iunie 2007.

Optiunile consumatorilor industriali pe piata libera de energie electrica

17/12/2007


Care sunt drepturile consumatorilor eligibili?

Calitatea de consumator eligibil vă conferă următoarele drepturi:

dreptul de a rezilia contractul de furnizare a  energiei electrice la tarife reglementate şi de a încheia un contract având clauzele (ex: condiţiile şi modalităţile de facturare şi de plată, calitatea şi structura energiei electrice) şi preţurile negociate

să vă adresaţi, în vederea negocierii contractului oricărui furnizor care, conform licenţei emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE, are dreptul de a desfăşura activitate de furnizare a energiei electrice

să încheiaţi, în urma negocierii, contracte de furnizare a energiei electrice

să vă asociaţi cu alţi consumatori în vederea încheierii unui contract comun cu furnizorul ales

Puteţi să beneficiaţi de drepturile de mai sus în relaţia cu furnizorul de energie electrică pe care il aveţi sau puteţi opta pentru un alt furnizor!

Dacă nu doriţi să beneficiaţi de drepturile oferite de calitatea de consumator eligibil, vi se va furniza în continuare energie electrică de către furnizorul curent la tarifele reglementate, pe baza contractului încheiat cu respectarea contractului cadru reglementat pentru categoria de consumatori din care faceţi parte. În acest scop nu este necesar să întreprindeţi nici un demers.

Cum pot găsi un alt furnizor ?

Lista furnizorilor consumatorilor industriali, cu datele de contact aferente,  o puteţi găsi pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei www.anre.ro.

Cum pot obţine un preţ mai avantajos pentru energia electrică?

Pentru a putea face o analiză comparativă, solicitaţi cât mai multe oferte din partea diferiţilor furnizori, sau organizaţi o licitaţie.

Pe parcursul procesului de schimbare a furnizorului nu voi avea energie electrică?

Veţi avea alimentare continuă cu energie electrică pe parcursul tuturor etapelor necesare pentru schimbarea furnizorului. Pentru energia electrică consumată până la data convenită ca zi de schimbare, factura va fi emisă de către furnizorul cel actual, în timp ce pentru energia electrică consumată după data respectivă, veţi primi factura de la noul furnizorul.


Ce lucrări la instalaţia electrică sunt necesare pentru a putea să îmi schimb furnizorul?

Pentru schimbarea furnizorului de către consumator, locul de consum trebuie să fie dotat cu contor cu înregistrare orară. Fac excepţie: consumatorii cu mai mult de cinci locuri de consum care pot să îşi instaleze contoare cu înregistrare orară după schimbarea furnizorului.

Pot alege orice furnizor din listă sau trebuie să fie unul cu sediu în zona geografică în care mă găsesc?

Puteţi selecta oricare furnizor de energie electrică din ţară, inclusiv furnizorul actual, în vederea negocierii contractului de furnizare.

Dacă voi opta pentru un alt furnizor de energie electrică trebuie să optez şi pentru un alt distribuitor?

Clauzele contractelor pentru asigurarea serviciului de distribuţie rămân neschimbate. Noul furnizor va semna, dacă este cazul, un nou contract de distribuţie pentru locul dumneavoastră. de consum.

Care sunt etapele procesului de schimbare a furnizorului?

Odată ce aţi ales un furnizor,  puteţi demara procesul de schimbare a furnizorului actual. În acest scop veţi parcurge următoarele etape:

Etapa 1. Luaţi legătura cu noul furnizor şi negociaţi un contract de furnizare cu acesta. Odată ce v-aţi înţeles asupra preţului şi a clauzelor contractuale, finalizarea procesul de transfer va dura cel mult 30 de zile. Noul furnizor vă va informa despre mersul procesului.

Etapa 2. Notificaţi în scris furnizorul actual cu cel puţin 30 de zile înainte că începând cu data de zz.ll.aaaa veţi avea un alt furnizor. Vă recomandăm să obţineţi de la furnizorul actual o confirmare că a primit notificarea.

Etapa 3. Achitaţi toate facturile emise de către furnizorul actual. În caz contrar s-a putea ca schimbarea furnizorului să devină imposibilă (furnizorul actual poate refuza rezilierea contractului până la plata facturilor).

 

Etapa 4. Va trebui efectuată citirea contorului pentru a se putea şti indexul de la care trebuie să plătiţi noului furnizor. Această citire va fi efectuată, în ziua agreată cu noul furnizor ca dată a schimbării, de către operatorul de distribuţie care va încheia un proces verbal de citire. Se recomandă să citiţi si dumneavoastră contorul de energie electrică în ziua respectivă.

Ce se va întâmpla dacă furnizorul pe care îl aleg dă faliment, cât timp nu voi avea energie electrică?

Nu veţi simţi dacă furnizorul de energie electrică dă faliment. Conform legii energiei electrice aveţi dreptul de a avea în  permanent energie electrică, dacă sunteţi un client bun platnic.

Cum pot alege un furnizor cu probabilitate minimă de a da faliment?

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei prin reglementările pe care le emite limitează  evenimente nedorite de genul falimentului prin:

 

1. măsuri preventive: verificarea furnizorilor înainte de acordarea licenţei de furnizare, obligarea furnizorilor de a constitui garanţii financiare, monitorizarea situaţiei financiare a furnizorilor, clauze cu caracter de obligativitate în licenţe şi în contractele cadru, controale cu caracter preventiv sau corectiv.

 

2. măsuri reparatorii pornind de la utilizarea garanţiilor financiare în scopul asigurării continuităţii serviciului, suspendarea licenţei pe perioada de reîncadrare în condiţiile reglementate şi retragerea licenţei, mergând până la asigurarea serviciului de furnizare prin intermediul altui furnizor – numit furnizor de ultimă opţiune – în situaţiile de faliment. În acest din urmă caz, veţi primi o scrisoare prin care furnizorul de ultimă opţiune vă va anunţa că începând cu data de zz.ll.aaaa este furnizorul dumneavoastră de energie electrică.

Nu am schimbat furnizorul şi totuşi, de la un timp, primesc factura de la un alt furnizor. De ce?

Furnizorul cu denumirea schimbată  de la care primiţi în prezent factura reprezintă succesorul legal al fostei societăţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din zona geografică în care vă aflaţi. Conform prevederilor legale în vigoare, societăţile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice trebuie să separe în două entităţi juridice distincte, pentru a presta fiecare câte una din cele două activităţi, până la data de 30 iunie 2007.

 

Preturile energiei electrice pentru consumatorii captivi

04/12/2007

In monitorul oficial 218/30.03.07 este publicat Ordinul ANRE nr 6/2007 privind preturile de vanzare a energiei electrice pentru consumatorii captivi. Link-ul alaturat va asigura accesul la imaginea scanata o MO218/2007  Tarifele sunt valabile de la 01.04.2007. Un indicator al gradului de interes al pietei il poate constitui numarul de accesari al acestui ordin de pe pagina de web a ANRE : cca 8500 in 9 luni la un numar de cca 8 milioane de titulari de contracte!!!! Adica 0.1%!!!

Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distribute a energiei electrice

17/11/2007

 

Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Avizul tehnic de racordare (ATR),

reprezinta documentul in care se stabilesc conditiile tehnice in care se face racordarea la retelele electrice de distributia energiei electrice. ATR se emite de regula la solicitarea clientilor acutuali sau viitori ai operatorilor de distributie (OD). Exista si cazuri cand ATR se emite din intiativa OD.

Teretic  toate contractele de furnizarea energiei electrice repectiv toate contractele de distributie a energiei electrice ar trebui sa aiba asociat un ATR insa ca de obicei viata bate legea. Desi ATR este un document care se poate lauda cu o istorie destul de lunga si consistenta in ceea ce priveste reglementarile   el a fost emis la inceputuri in forme mai mult sau mai putin stilizate si o buna perioada de timp de ATR au beneficiat in special agentii economici.  Dupa infiintarea ANRE si aparitia regulamentului de emitere a avizelor de racordare  ATR a devenit un document cu un continut reglementat iar atentia OD la emiterea lui s-a imbunatatit considerabil. Totusi chiar si acum inca exista OD care nu emit suficient de riguros ATR consumatorilor casnici mai ales in situatiile de schimbare de titular. Pentru consumatorii noi aproape fara exceptie se emite ATR.

Baza legala:

·Regulamentul de emitere avize tehnice de racordare aprobat prin GHR 867/2003 vezi site ANRE sau MO nr 559/04.08.2003. Atentie HGR 867/2003 mai este in vigoare doar pana la 12.06.2008 cand va intra in vigoare HGR 90/12.02.2008

s-a publicat in Monitorul Oficial HGR 1028/11.12.2013 prin care se abroga HGR 90/2008 in consecinta a intrat in vigoare primul regulament de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat prin ordin ANRE  (ordinul 59/02.08.2013) =>  Ord 59_2013 Regulament de racordare

·Metodologie de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de   medie si joasa tensiune aprobata prin Ordinul 29/2003 al ANRE

·Metodologie de stabilire a compensatiilor banesti intre utilizatorii racordati in etape diferite prin instalatie comuna, la retele electrice de distributie aprobata prin Ordinul 28/2003 al ANRE

·Regulamentul de furnizare aprobat  prin HGR 1007/2004 vezi MO 673/27.07.04

·Procedura de solutionare a neintelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament aprobata prin Ordinul 18/2004 al ANRE

·Aprobarea tarifelor si indicilor specifici utilizati la stabilirea tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de medie si joasa tensiune aprobat prin ordinul ANRE 15/2004

·Continutul cadru al ATR aprobat prin Ordinul 37/2005 al ANRE

·Regulamentului privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public aprobat  prin Ordinul 45/2006 al ANRE

·Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit corespunzator unor scheme standard, pe baza de tarife si indici specifici aprobat  prin Ordinul 9/2006 al ANRE

·Contractul cadru de racordare la retelele electrice de distributie pentru utilizatori la care tariful de racordare este stabilit total sau partial pe baza de deviz aprobat  prin Ordinul 9/2006 al ANRE

·Legea energiei electrice nr 13/2007 sezi site ANRE sau MO 51/23.01.2007

Dupa cum se observa domeniul este destul de complex reglementat de cele mai multe ori o buna comunicare cu OD care presupune decalarea cat mai exacta scopului in care se solicita racordarea la retelele electrice de distributie, a tipului de activitate, descrierea succinta a fluxului tehnologic, inventarierea receptoarelor electrice, a puterilor instalate, precizarea particularitatilor receptoarelor electrice: de ex. conditii de pornire, parametri de  compatibilitate electromagmetica (imunitate si emisie) cerinte privind asteptarile/necesitatile privind continuitatea alimentarii, declararea efectelor lipsei tensiunii esalonat in timp sub forma unei curbe de daune, puterea maxima absorbita, factorul de putere este de natura ii asigure OD informatiile primare necesare alegerii unei solutii de alimentare care sa corespunda cat mai bine profilului cerintelor/asteptarilor Dv.

Este destul de clar ca in lipsa informatiilor mentionate mai sus solutia rezultata de cele mai multe ori este necorespunzatoare. Vi se va da solutia cea mai simpla, cea mai facila care insa are mari sanse sa nu corespunda profilului cerintelor/asteptarilor Dv. Poate nici nu veti intelege clar care sunt performantele solutiei propuse de OD. Desigur  ca acum sesizati ca ATR poate sta la baza unor insatisfactii ulterioare care pot genera in pierderi uneori mari pentru agentii economici generate de exemplu de numarul si durata mare a intreruperilor datorate defectelor a cailor de alimentare radiale, deteriorarii utilajelor si/sau receptoare electrice generate inadvertente legate de compatibilitatea electromagnetica atat pentru agentii economici cat si pentru consumatorii casnici. In unele cazuri pur si simplu structura retelelor din zona obiectivului economic nu corespunde profilului activitatii desfasurate de agentul economic. Costurile de compatibilizare sunt atat de mari incat daca aceasta informatie s-ar fi cunoscut din faza initiala a investitiei probabil ca s-ar fi impus schimbarea amplasamentului obiectivului industrial. Unele afaceri pot falimenta daca nu au asigurate conditiile necesare de alimentare cu energie electrica.

Practica ne-a aratat ca la solicitare ATR un procent foarte mare de solicitanti ignora aproape complet necesitatea asigurarii unui minim de informatii tehnice si/sau necesitatea de asi declara asteptarile in ceea ce priveste performatele solutiei de alimentare. In aceste conditii se inregistreaza un numar mare de cazuri de insatisfactii ulterioare.

Legislatia energetica promovata de ANRE permite asistarea solicitantului de ATR de un consultant de specialitate. In aceste cazuri cresc sansele de obtinere a unei solutii mai apropiate de  profilului cerintelor/asteptarilor Dv. De asemenea in legislatie se vorbeste de un alt instrument numit studiul se solutie. Acesta se poate initia de solicitantul de ATR sau poate fi impus de OD. In amandoua cazurile se plateste de solicitantul ATR si poate sa fie executat de personalul OD sau de catre o unitate de proiectare autorizata de ANRE aleasa de solicitantil de ATR. Un studiu de solutie intocmit profesional in conditiile existentei informatiilor mentionate mai sus care definesc profilului cerintelor/asteptarilor Dv este de natura sa scoata in evidenta un numar mare de solutii de racordare posibile in zona care sa fie analizate comparativ si sa fie aleasa solutia optima sub raportul cost/performante.

Pentru cei care adera la acest forum energetic, pentru cazurile mai interesante si mai complexe putem asigura consultanta dedicata incepand cu primii pasi pentru obtinerea avizului tehnic de racordare, analiza solutiilor tehnice propuse de Operatorul de Distributie, negocierea taxei de racordare, alegerea tarifelor, eficientizarea consumului, masuri de protectie a cladirilor si receptoarelor electrice impotriva supratensiunilor atmosferice, alegerea receptoarelor electrice, realizarea/modificarea instalatiilor electrice interioare, imbunatatirea factorului de putere, reducerea pierderilor de energie electrica, etc. etc.

Probabil ca importanta deosebita a ATR necesita sa aprofundam subiectul in mai multe articole viitoare. Cu fiecare nou bransament/racord instalatia din zona se schimba. Apar cel putin noi regimuri de functionare daca nu chiar noi configuratii. este in responsabilitatea OD sa aiba o strategie de dezvoltare a retelelor de distributie in zona astfel incat calitatea serviciilor asigurate vechilor clienti cel putin sa nu se deterioreze si zona sa se poata dezvolta armonios.