Posts Tagged ‘# Ordinul ANRE 49/2007’

Riscurile din ZP/ZS vs AA favorabil

19/10/2019

Intamplarea face ca in ultima perioada am fost confruntat cu intentia mai multor persoane de a construi in zonele de pratectie (ZP) si in zonele de siguranta (ZS) ale unor capacitati energetice. Cele mai multe situatii sau referit la linii electrice aeriene (LEA) de 20 kV, dar, in cateva cazuri, si la LEA de inalta si foarte inalta tensiune 110 kV, 220 kV si 400 kV si respectiv la statii de transformare 110/20 kV.

Discutiile cu respectivii investitori mi-au permis sa concluzionez ca putini dintre oamenii care doresc sa construiasca in ZP/ZS ale capacitatilor energetice sunt interesati de riscuri. Aproape toti se caleaza pe ideea de a obtine avizul de amplasament (AA) favorabil.

Acesta ignorare a riscurilor cvasigeneralizata m-a determinat sa scriu acest articol!

Problematica AA in ZP/ZS aferenta capacitatilor energetice este tratata de:

  1. legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012 stabileste obligativitatea obtinerii AA de la operatorii de retea: uzual Transelectrica pentru retelele electrice de transport al energiei electrice (RET) si respectiv operatorii de distributie concesionari (ODC) ai serviciului de distributie energie electrica (evident) pentru retelele electrice de distributia (RED) energiei electrice.
  2. Ordinul ANRE 25/2016 actualizat cu ordinul ANRE 183/2019 => Metodologia de emitere a avizelor de amplasament (mentionam ca este in lucru revizuirea acestei metodologii. In acesta perioada avem in desfaurare primul ciclu de consultare publica)
  3. Ordinele ANRE 4 si 49/2007 care aproba Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice (acesta Norma Th este vizata de ANRE pentru revizuire urmand sa i se acorde statutul de reglementare de prim rang in ceea ce priveste stabilirea ZP/ZS si a conditiilor de coexistenta cu diferite tipuri de constructii, instalatii,  plantatii, activitati etc in proximitatea si respectiv in interiorul ZP/ZS)
  4. Ordinul ANRE 23/2004 NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V
  5. PE 106/2003 Normativ privind proiectarea si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  6. Ord 38/2008 NTE 007/2008 Normativ pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice
  7. PE 101 si PE 101A /1985 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kV

Prin definite, stabilirea unor zone de protectie si a unor zone de siguranta in raport cu capacitatile energetice presupune o modalitate de gestionare a riscurilor pentru buna funtionare a RED/RET si respectiv pentru evitarea efectelor negative asupra oamenilor, proprietatilor, constructiilor, plantatiilor, etc care exista in proximitatea RED/RET.

In egala masura societatea este interesata de continuitatea alimentarii cu energie electrica astfel incat toate activitatile ecomonice, sociale, culturale si respectiv casnice sa se poata desfasura netulburate in conditii de securitate energetica si respectiv de electrosecuritate.

Aveti un exemplu video al unui scurtcircuit intre LEA si vegetatia din proximitate prosus vara cu riscuri evidente de incendii

O alta situatie produsa iarna

 

mai multe detalii in articolul Live, efectele defrisarilor neefectuate!

La art ART. 15 legea energiei 123/2012 referitor zonele de protecţie şi la zonele de siguranţă la prevede:

(1) Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2) Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art 2  din Ordinul ANRE 49/2007 Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice prevede:

Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare, mentenanţă să se asigure:

a) protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;

b) evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

Art 5 Din Ord 49/2007 defineste termenii utilizati in norma tehnica intre acestia:

Termen sau abreviere Definiţie
Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţi

Fulgere 1

mai multe detalii in articolul Supratensiunile atmosferice nu respecta regulile!

Termen sau abreviere Definiţie
Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor excavări, etc.
Riscuri naturale Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităşi ale terenului pe care aceasta este construită: nisipuri mişcătoare, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane, etc.
Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice Posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale, de  tipul:explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice

 

 

 

Starea de siguranta maxima pentru RED/RET si pentru vecinatatile acestora (constructii, amenajari, plantatii, instalatii, activitati umane etc) este asigurata in cazurile in care zonele de protectie si de siguranta sunt mentinute libere. Scade probabilitatea de defectare a RED/RET din cauze externe respectiv in cazul in care se produc avarii acestea nu conduc la accidente umane, incendii, distrugeri ale obiectivelor /constructiilor invecinate.

Cu cat creste frecventa si durata prezentei oamenilor si activitatilor umane in culoarul de trecere LEA respectiv cu cat creste numarul constructiilor amenajarilor, plantatiilor etc in culoarul de tracere LEA in zonele de protectie si de siguranta RED/RET cu atat cresc riscurile de accidentare sau de avariere a LEA respectiv de producere incendii si avarii ale obiectivelor din proximitatea LEA RED/RET

Oricat de bine ar fi construite si oricat de atent ar fi intretinute LEA RED/RET in permanenta exista o probabilitate intrinseca de avarie. Uzura care se acumuleaza in timp, imbatanirea materialelor, actiunea factorilor meteorologici: ploi, viscole, uragane, tornade, zapezi, gheata, chiciura, ploaie inghetata etc determina producerea avariilor LEA RED/RET.

La acesti factori se adauga actiunea animalelor, pasarilor respectiv actiunea oamenilor voita (uzual furturi de componente, vandalizari prostesti) sau doar din culpa, accidente de circulatie, manevrari grasite ale utilajelor de constructii, manevrari grasite ale utilajelor agricole. Statistic este evidenta  legatura directa dintre toti acesti factori si numarul si severitatea avariilor.

O LEA apartinand RET transporta cantitati enorme de energie electrica echivalentul cosumului a 3 -5 judete (sau mai mult!). Scurtcircuitele care insotesc avariile sunt extrem de violente. Curentii de scurtcircuit sunt de ordinul a mii de kiloamperi. Terenul pe care cade conductorul LEA este pus sub tensiuni potential periculoase pentru oameni pe suprafete mari. Incendiile sunt extrem de previzibile sa se produca.

Cantitati mari de energie se intalnesc adesea si in cazul LEA 110 kV acestea fie preluand energie din RET fie asigurand calea de evacuare a energiei spre RET din multitudinea de centrale care exista in SEN.

Si in cazul LEA 110 kV apartimand RED scurtcircuitele sunt foarte periculoase pentru oameni si constructiile din zona de protectie si de siguranta.

Este de mentionat ca LEA 110 kV si respectiv de tensiuni mai mari 220 kV si 400 kV respectiv 750 kV sunt realizate pe stalpi de mare gabarit care atrag in mod natural descarcarile electrice. Desi toate aceste linii sint protejate prin conductoare de garda montate pe varful stalpilor energia de traznet este descarcata prin elementele metalice ale stalpului care temporar sunt sub tensiune care poate fi periculoasa pentru oameni si constructiile din jur.

Prizele de pamant ale stalpilor LEA RED/RET se intind pe suprafete mari in jurul stalpilor astfel incat in cazurile de avarii acestea distribuie tensiune pe o suprafata mare de teren putand genera tensiuni de atingere si de pas periculoase.

Statistic, anual sunt cateva mii de stalpi rupti in retelele o.4 si 20 kV urmare a accidentelor de circulatie si/sau a manevrarii grasite a utilajelor de constructii/agricole. Adeseori stalpul lovit antreneaza in cadere si stalpii adiacenti sporind riscurile de accident, distrugere incendii mai ales in cazurile zonelor de protectie si de siguranta frecvent circulate si/sau dens construite.

Statistic sub actiunea factorilor meteorologici avem numerosi stalpi rupti in retelele 20 kV si 110 kV. Adeseori staplii care cedeaza primii antreneaza in cadere si si alti stalpi marind riscurile. Se cunosc cazuri in care urmare a unor furtuni au fost pusi la pamant zeci de stalpi 110 kV si zeci de stalpi 20 kV

Statistic in fiecare an copacii/arborii plantati in zonele de protectie si de siguranta a LEA sau in proximitatea LEA prin taiere neglijenta si/sau sub actiunea factorilor meteorologic provoaca la nivelul tarii mii  de avarii, incidente, deranjamente la toate nivelurile de tensiune acesta in pofida faptului ca aproape orice om poate sa spuna si sa argumenteze ca ar fi bine ca arborii/copacii sa fie plantati doar inafara zonelor de protectie si de siguranta LEA

Toate cele de mai sus scot in evidenta faptul ca in zona de protectie si de siguranta exista riscuri latente reale, evidente. AA favorabil certifica doar ca sunt respectate conditiile (adesea impinse la limita) de coexistenta insa nu elimina riscurile din ZP/ZS. Acestea raman si sunt amplificate de existenta constructiilor si de cresterea frecventei accesului si intensificarea activitatilor umane in ZP/ZS

Sa presupunem a se iau masurile de coexistenta reglementate. Constructia este „infipta“ la 3 m de conductoarele LEA 20 kV la deviatie maxima, sau sub sub LEA 110 kV. Loveste cineva cu un utilaj stalpul situat la mai putin de 9 m de casa si acesta cade pe casa. Se produce un accident de circulatie in urma caruia este rupt un stalp care antreneaza alti stalpi situati prea aproape de constructii. Din nou asistam la un eveniment care desi este rar este perfect posibil.

Pot fi imaginate foarte multe situatii de defecte ale LEA periculoase pentru oamenii si constructiile din zona de protectie si de siguranta LEA suficient de multe incat sa ne dorim culoare trecere LEA cat mai curate.

Constructiile sub LEA de inalta si foarte inalta tensiune 110 kV, 220 kV, 400 kV trebuie sa fie exceptii si trebuie sa fie descurajate prin eforturi conjugate ale APL si ale operatorilor de retea sub forma unor reglementari de urbanism cat mai clare.

In cazul penelor de curent toata lumea este deosebit de interesata ca instalatiile de alimentare cu energie sa fie redate cat mai operativ in exploatare. Acest obiectiv presupune existenta culoarelor de trecere libere de garduri, constructii, amenajari diverse, plantatii etc.

In practica accesul este mult ingreunat de ingradiri neautorizate de operatorul de retea de existenta numeroaselor constructii din zone de protectie si de siguranta astfel incat adeseori resptabilirea alimentarii cu energie in urma unei pene de curent dureaza prea mult!

Apreciem ca este doesebit de importanta o conduita preventiva legata de mentinarea liberea a culoarelor de siguranta LEA si o colaborare cat mai stransa intre ODC, Transelectrica, APL, formatorilor de opinie si cu concetatenii nostrii beneficiari ai serviciilor de transport si de distributie a energiei electrice astfel incat sa asiguram o cat mai buna continuitate pentru aceste servicii vitale pentru toata tara.

In convetiile de uz si servitute, care se inscriu la cartea funciara, pe langa delimitarea ZP/ZS, marcarea cailor de acces, stabilirea drepturilor de acces pentru reparatii, modernizari, noi racordari etc ar trebui sa se vorbeasca cat mai explicit de riscurile din ZP/ZS astfel incat beneficiarii AA si succesorii lor sa fie avertizati asupra riscurilor si asupra conduitei pe care trebuie sa o adopte pentru prevenirea producerii evenimentelor nedorite.

Ca sa fie mai clar precizez ca cei care decid sa locuiasca in ZP/ZS ale capacitatilor energetice trebuie sa invete si sa respecte reguli de supravietuire specifice. Incalcarea acestor reguli putandu-se solda cu consecinte extrem de grave. Ca sa si exemplificam sa ne referim doar la simpla manipulare neglijenta a obiectelor lungi care ajunse in apropiere de conductoarele LEA pot determina amordarea scurtcircuitelor cu consecinte fatale!

Este bine sa ne gandim serios, pe termen lung, daca chiar ne dorim un aviz favorabil pt constructii / activitati / plantatii in zonele de protectie si de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

Va recomand sa cititi pe blog articole complementare care pot clarifica mai bine subiectul abordat

Facand selectia articolelor, pentru lista de mai jos, mi-am dat seama ca am abordat subiectul culoarelor de trecere din multe unghiuri pt ca este realmente important pentru noi toti!

#Constitutia si garantarea proprietatii private

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica

Actualizarea reglementarilor ANRE referitoare la zonele de protectie si de siguranta

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat publicat in in 23.02.2014. Intre timp vechimea Decretului a trecut de 40 de ani!

Determinarea culoarului de trecere/siguranta LEA 20 kV prin fond forestier

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

LEA versus LES

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Mutilarea arborilor, constrangere sau compromis!

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Eroii de langa noi!

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

#Constitutia si garantarea proprietatii private

31/01/2018

In 99% din cazurile practice cu care m-am confruntat cu probleme legate de amplasamentul retelelor electrice de distributie pe proprietati private, atunci cand s-a invocat #Constitutia, cunoasterea/perceptia s-a limitat la ideea „in Romania dreptul de proprietate este garantat”.

In realitate textul Constitutiei referitor la proprietate este mai larg:

„ART. 44

  Dreptul de proprietate privată

  (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

  (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

  (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire.

  (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

  (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

  (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie.

  (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

  (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

  (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.”

In acest articol ma voi opri asupra art 44 alin 1 din #Constitutie:

„ART. 44 (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

A doua teza din art 44(1) de regula este ignorata insa acesta este foarte importanta fiind purtatoare de multe constrangeri. Pentru a constientiza aceste constrangeri sa ne gandin la Legea 50/1991 referitoare la autorizarea constructiilor. Cred ca este unanim acceptat ca nu este legal sa realizezi o constructie lara sa ai autorizatie de construire.

Suntem pe teren privat insa nu putem construi oricand – orice -oricum! Incepe sa devina frustrant!

Legea drumurilor (Ordonanta) 43/1997, legea cailor ferate (Ordonanta) 12/1998, legea apelor 107/1996, codul silvic, codul civil, legea privind calitatea in constructii 10/1995 sunt alte cateva exemple de legi care reglementeaza modul in care ne putem exercita dreptul de proprietate garantat de constitutie.

Intre legile care influenteaza modul in care ne putem exercita / beneficia de dreptul de proprietate este si legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012. Pentru o mai buna perceptie felului in care acesta lege influenteaza modul in care se poate exercita dreptul de proprietate voi cita cateva articole:

„Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

[…]

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(5)Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenţei legi (att nu se refera la retelele, vechi, existente pe teren la data aparitiei legii energiei) se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

(6)Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizării pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5).

 

(9)Dacă, cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor energetice, titularii de licenţă au obligaţia să plătească despăgubiri, în condiţiile prezentei legi.

(10)Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

– suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;

– tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;

– activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor.

Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

 

(11)Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabilesc şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.”

Art. 14: Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor

(1)Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare realizării/relocării/desfiinţării sau retehnologizării de capacităţi energetice se întinde pe durata necesară executării lucrărilor. În exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizaţiei de înfiinţare/relocare/desfiinţare sau retehnologizare, după caz, cu respectarea prevederilor legale, poate:

 a)să depoziteze, pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje, instalaţii;

 b)să desfiinţeze culturi sau plantaţii, construcţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condiţiile legii;

c)să îndepărteze materiale, să capteze apă, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

d)să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier, cu acordul prealabil al proprietarului;

e)să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3)Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept titularul licenţei poate:

a)să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;

b)să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c)să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(4)Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor sau prestatorul activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.

(5)Titularul licenţei este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul şi să-l repună în situaţia anterioară, în cel mai scurt timp posibil.

(6)Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul de acces şi de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităţilor energetice cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii şi avarii.

(7)Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de realizare ori retehnologizare de capacităţi energetice, precum şi a operaţiilor de revizie sau reparaţie la capacitatea în funcţiune, titularul autorizaţiei sau al licenţei are dreptul de a obţine restrângerea ori sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane. În acest caz, persoanele afectate vor fi înştiinţate, în scris, despre data începerii, respectiv a finalizării lucrărilor.

(8)La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (2), titularul autorizaţiei de înfiinţare, respectiv titularul licenţei este obligat să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială.

(9)Dreptul de acces la utilităţile publice, prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizaţiei sau al licenţei cu bună-credinţă şi în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.”

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.”

Inevitabil Legea energiei electrice a trecut si pe la Curtea Constitutionala care a validat costitutionalitatea prevederilor sale. Astfel in anul 2008 Curtea Constitutionala a solutionat plangerea unui agent economic care a contestat costitutionalitatea art 16 alin 3, 6, 9 si 10 si art 19 alin 3 si 4 din legea energiei electrice 13/2007. Articolele respective se regasesc adliteram in legea energiei 123/2012 la art 12 alin 3,6,10 si 11 respectiv art 14 alin 3 si 4 (articole date in extras  mai sus).

Petentul a invocat incalcarea art 44 alin 1, 2, 3, 4, 5 si 6 din Constitutia Romaniei (articol dat in extras mai sus).

In urma analizei spetei Curtea Constitutionala a emis decizia 878/10.07.2008 prin care certifica constitutionalitatea art  16 alin 3, 6, 9 si 10 si art 19 alin 3 si 4 din legea energiei electrice 13/2007 (respectiv art  corespondent din legea energiei elctrice, in vigoare, 123/2012 art 12 alin 3,6,10 si 11 respectiv art 14 alin 3 si 4). Din cuprinsul  Deciziei 878/10.07.2008  citam:

„Examinând excepţia, Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare, reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.

Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”.

Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic – bun public de interes naţional -, reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la expropriere. Astfel, exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt. În acelaşi sens cu cele expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei”, 1982, în care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut.”

Legea Energiei 123_2012

DECIZIE nr 878/2008 Curte Costitutionala ref lege ee

LEGEA 13 A ENERGIEI 2007

Constitutia Romaniei _actualizata

Constitutia cuprins

Va recomand sa cititi pe blog articolele:

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la reteaua stradala

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Legea energiei electrice validata de Curtea Constitutionala in 2008

Asupra zonelor de protectie si siguranta

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE