Posts Tagged ‘operator de distributie’

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

12/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 15.06.2016 graficul accesarii acestui articol, la aproape 7 ani de la postare, astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Raport de accesari 2009-2015

In ultimii ani in Romania au patruns tehnologii moderne de realizare a LEA mt. La inceput componentele au fost integral importate de regula prin intermediul SC ELMET INVEST SRL din Finlanda si apoi asimilate in tara.

De mai multi ani SC UNIMEC SRL a manifestat multa disponibilitate si inventivitate  care s-au concretizat prin produse de calitate si prin incurajarea modernizarii tehnologiilor de realizare a retelelor electrice de transport si de distributie a energiei electrice.

Amintesc aici doar CLAMI care este o clema care a permis un salt calitativ foarte important in realizarea LEA MT si jt prin eliminarea necesitatii sectionarii conductoarelor la stalpii de intindere. Eliminarea unui numar insemnat de sectionari ale conductoarelor in ax a dus implicit la eliminarea unui numar important de potentiale puncte slabe.

Realizarile UMIMEC s-au obtinut in mod evident prin efortul personalului propriu dar si prin coagularea unor echipe mixte cu specialisti din SEN. Acest articol este rodul colaborarii dintre specialistii SEN si UNIMEC avand un rol important de informare a specialistilor romani asupra noilor cleme si armaturi pentru realizarea LEA mt cu conductoare torsadate si cabluri universale mt.

Articolul  va fi prezentat in aceasta luna in cadrul Conferintei Nationale si Expozitiei de Energetica Sinaia, 21-23 Octombrie 2009 fiind semnat de:

Ing. Ioan Rusu din cadul SISE Muntenia Nord,  Ploiesti, Str. A. Muresanu, nr. 58 ;    Ing Voicu Mihai din cadrul SC ELECTRICA SA si Ing. Vasile Gheorghe Directorul SC UNIMEC SRL , Buzau, str. D. Filipescu, nr. 3, tel. 023872411188, fax. 0238726937, email : unimec@unimec.ro

Summary: The new cables technologies offer a new solution for cables in air at Midle Voltage level. This new solution, of construction MV network on pole using cables, solve many problems of the existent MV lines also in  Romania. For example, this new technology solve the problems regarding the MV lines cross the forests or cities. Especial, in Romania, using the existing LV lines on poles, by installing MV cables in air, could built new transformer points for new electric injection to solv the voltage level at customers and increase the transmission capacity of LV lines.

 

 

1. PREZENTARE GENERALA

Conform tehnologiilor actuale, liniile electrice de medie tensiune din Romania se construiesc in varianta cablu subteran sau cablu amplasat pe estacade si in varianta aeriena cu conductoare neizolate sau preizolate.

Aparitia tehnologiilor noi de construire de cabluri electrice de medie tensiune torsadate, implica desigur si in Romania aparitia de noi oportunitati privind rezolvarea unor probleme ale retelelor electrice aeriene clasice: protectia liniilor electrice la traversarea zonelor impadurite in care exista pericole de avarii prin atingerea conductoarelor de catre arbori, solutii simple de alimentari cu energie electrica la medie tensiune in zone urbane prin amplasarea cablurilor pe cladiri sau stalpii existenti.

Temele majore de cercetare pentru SISE Muntenia  Nord si SC UNIMEC Buzau privind construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune sunt:

  1. Utilizarea stalpilor liniilor de medie tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea inlocuirii cnductoarelor clasice
  2. Utilizarea stalpilor liniilor de joasa tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea realizarii de injectii noi in retelele de joasa tensiune prin montarea de noi posturi de transformare. Aceasta noua solutie asigura construirea de noi posturi in zona distrubutiei energiei electrice de joasa tensiune fara a mai fi necesare lucrari de construire de linii electrice de medie tensiune pe stalpi noi.

In acezst sens, la SISE Muntenia Nord s-au realizat cercetari in domeniul proiectarii iar la SC UNIMEC Buzau s-au construit si testat clemele si armaturile necesare pentru construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune.

2. TIPURI DE CONDUCTOARE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

 

fig 1 Cablu torsadat mt autoportant

Fig. 1 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune

fig 2 Cablu mt torsadat cu purtator din Ol

Fig. 2 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune cu purtator de otel

fig 3 Cablu universal mt autoportant

Fig. 3 Cablu trifazat universal pentru linii electrice de medie tensiune

Variantele constructive de cabluri electrice torsadate de medie tensiune asigura toata paleta de utilizare in orice domenii : linii noi aeriene, cabluri torsadate amplasate pe cladiri, cabluri torsadate utilizate chiar in mediu acvatic.

3. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

Studiile realizate de SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau pe retelele aeriene electrice de medie tensiune, in scopul inlocuirii conductoarelor existente cu cablu torsadat la aceiasi tensiune, au pornit de la o analiza comparativa privind calculele mecanice privind solicitarile stalpilor la greutatea conductoarelor existente in conditiile cele mai grele impuse de normativele in vigoare, respectiv la depuneri de chiciura si cablu torsadat montat in aceleasi conditii.

Din analiza greutatilor proprii ale conductoarelor clasice si torsadate pentru 1000 metri de retea trifazata, a rezultat ca greutatea fascicolului torsadat cu fir purtator este cca. 30 % mai mare decat greutatile sumate ale celor 3 conductoare neizolate.

Pentru liniile electrice aeriene, calculul mecanic se realizeaza la o grosime limita a stratului de chiciura, functie de zona meteo in care este construita linia. Cel mai defavorabil caz, este cel in care grosimea stratului de chiciura este in diametru de 3,5 cm, ceea ce inseamna o greutatea conductor + chiciura de cca. 7‑8 kg/metru. Adica pentru o linie electrica trifazata, depunerea de chiciura este de 7‑8 kg/metru x 3 conductoare = cca. 21-24 Kg/metru.

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Din studiile realizate de SISE Muntenia Nord pe conductoarele torsadate de joasa tensiune, aceasta fiind montate intr-un singur fascicol, depunerea de chiciura, desi in diametru este mai mare, dar este mult mai mica pe un metru de lungime retea decat depunerea simultata pe 3 conductoare ca in cazul retelei de medie tensiune clasice.

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 6 Legatura de sustinere - detalii

Fig. 6 Legatura de sustinere – detalii

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Pentru retele de medie tensiune clasice, varianta inlocuirii conductoarelor clasice neizolate cu conductoare torsadate presupune:

–          pastrarea stalpilor de medie tensiune existenti

–          demontarea consolelor existente si montaj usor de cleme si armaturi de mici dimensiuni: ex.:  fig. 4,  fig. 5, fig. 6 si fig. 7 realizate prin cercetari proprii de catre SC UNIMEC Buzau

–          greutati mai mici ale chiciurii pe un fascicol de conductoare torsadate fata de greutatea sumata de 3 faze a chiciurei in cazul conductoareolor clasice

4. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE COMUNE CU RETELE DE JOASA TENSIUNE

Retelele de joasa tensiune din Romania, construite de lungimi mari su cu multi consumatori, datorita cresterii cererii de putere electrica sunt supraincarcate si functioneaza la varf de sarcina cu pierderi mari de tensiune si energie.

Una din solutiile clasice actuale de proiectare este de a realiza injectii prin construirea de noi posturi de transformare. Acest fapt presupune si construirea de linii electrice noi de medie tensiune. Prin montarea de noi posturi de transformare se realizeaza:

–          micsorarea lungimilor retelelor de joasa tensiune

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

Din studiile realizate de catre SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau a rezultat ca circuitele torsadate de medie tensiune se pot monta din punct vedere mecanic pe liniile electrice aeriene de joasa tensiune existente.

In acest mod, se reduc considerabil costurile cu realizarea unei linii de medie tensiune noi.

Realizarea linilor comune de joasa tensiune aeriene sau torsadate cu linii de medie tensiune torsadate presupune:

–    realizarea tehnologiei de legatura a conductorului de medie tensiune torsadat la linia de medie tensiune clasica. Solutia optima de realizare a legaturii este de la stalpul cu separator de la ultimul post de transformare din localitate.

–    montarea noului post de transformare cu realizarea legaturilor la cablul torsadat

5. CONCLUZII

 

Retelele de medie tensiune construite cu conductoare torsadate rezolva o serie de probleme importante din functionarea retelelor de medie tensiune existente construite cu conductoare clasice neizolate:

  1. Elimina avariile din liniile de medie tensiune din zonele impadurite
  2. Asigura solutii simple de alimentari cu energie ectrica in zone urbane aglomerate prin montarea cablurilor de ,medie tensiune torsadate pe cladiri existente
  3. Este o solutie viabila pentru montarea de posturi de transformare noi in retelele de joasa tensiune pentru:

–          cresterera capacitatii de transport

–          limitarea caderilor de tensiune

–          micsorarea pierderilor de putere si energie

BIBLIOGRAFIE

[1] Iacobescu Gh., s.a., Retele electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

[2] Rusu I., Preda L., Stefu A., Auditul energetic, instrument modern al eficientei utilizarii energiei. Conferinta Nationala a Energiei, CNE ‘’98, Neptun 14-18 iunie 1998

Puterile instalate in CHE – urile din gestiunea Hidroelectrica

02/09/2009

SGC 2002

 

Aveti mai jos un extras interesant din licenta Hidroelectrica nr 332/2009 aprobata prin Decizia ANRE 1956/27.08.2009

a)      Puterea electrică instalată în unităţile de producere a energiei electrice, pe sucursale

 

Sucursala

Putere electrică instalată (MW)

  

SH BISTRIŢA

511,462

SH BUZĂU

302,050

SH CLUJ

330,126

SH CURTEA DE ARGEŞ

601,588

SH HAŢEG

695,686

SH ORADEA

227,158

SH PORŢILE DE FIER

1454,000

SH RM. VÂLCEA

1113,730

SH SEBEŞ

493,137

SH SLATINA

379,000

SH TG. JIU

192,966

TOTAL

6300,903 

 

 

b)      Puterea electrică instalată în unităţile de producere a energiei electrice

SH  BISTRIŢA

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalată grup (MW)

Putere instalată centrală (MW)

Amplasamentul centralei

DIMITRIE LEONIDA -STEJARU

HA1

1961

27,5

210

Comuna Pângăraţi

Localitatea Stejaru

Judeţul Neamţ

HA2

1960

27,5

HA3

1960

27,5

HA4

1960

27,5

HA5

1962

50

HA6

1962

50

PÂNGĂRAŢI

HA1

1964

11,5

23

Comuna Pângăraţi

Localitatea Pângăraţi

Judeţul Neamţ

HA2

1964

11,5

VADURI

HA1

1966

22

44

Comuna Alexandru cel Bun

Localitatea Vaduri

Judeţul Neamţ

HA2

1966

22

PIATRA NEAMŢ

HA1

1964

5,5

11

Localitatea Piatra Neamţ

Judeţul Neamţ

HA2

1964

5,5

VÂNĂTORI

HA1

1963

3,5

14

Comuna Săvineşti

HA2

1963

3,5

Judetul Neamţ

HA3

1963

3,5

 

HA4

1963

3,5

 
ROZNOV

HA1

1963

7

14

Localitatea Roznov

HA2

1964

7

Judeţul Neamţ

ZĂNEŞTI

HA1

1964

7

14

Comuna Zăneşti

HA2

1964

7

Localitatea Zăneşti

Judeţul Neamţ

COSTIŞA

HA1

1964

7

14

Comuna Costişa

HA2

1964

7

Localitatea Costişa

Judeţul Neamţ

BUHUŞI

HA1

1964

5,5

11

Localitatea Buhuşi

HA2

1964

5,5

Judeţul Neamţ

RACOVA

HA1

1965

11,5

23

Localitatea Racova

HA2

1965

11,5

Judeţul Bacău

GÂRLENI

HA1

1965

11,5

23

Localitatea Gârleni

HA2

1965

11,5

Judeţul Bacău

LILIECI

HA1

1965

11,5

23

Localitatea Lilieci

HA2

1965

11,5

Judeţul Bacău

BACĂU

HA1

1966

7,5

30

Localitatea Bacău

HA2

1966

7,5

Judeţul Bacău

HA3

1966

7,5

 

HA4

1966

7,5

POIANA UZULUI

HA1

1976

3,4

4,1

Localitatea Poiana Uzului

Judeţul Bacău

HA2

1976

0,7

STÂNCA COSTESTI

HA

1978

15

15

Localitatea Stânca

Judeţul Botoşani

HEMEIUŞI

HA1

1985

0,085

0,085

Comuna Bereşti Bistriţa

Judeţul Bacău

CARALIŢA

HA1

1994

0,333

1

Comuna Asău

Localitatea Ciobănuş

Judeţul Bacău

HA2

1994

0,333

HA3

1994

0,334

ANDRIEŞEŞTI

HA1

1985

0,022

0,022

Comuna Hemeiuşi

Localitatea Lilieci

Judeţul Bacău

ORAŞA 2

HA1

1989

0,112

0,336

Comuna Sănduleni

Judeţul Bacău

HA2

1989

0,112

HA3

1989

0,112

STRUNGA

HA1

1985

0,36

0,36

Comuna Strunga

Judeţul Iaşi

CEAHLĂU

HA1

1988

0,195

0,39

Comuna Ceahlău

Judeţul Neamţ

HA2

1988

0,195

BISTRA 1

HA1

1987

0,758

0,758

Comuna Bicazu Ardelean

Localitatea Telec

Judeţul Neamţ

BISTRA 2

HA1

1986

0,31

0,31

Comuna Bicazu Ardelean

Localitatea Telec

Judeţul Neamţ

CAPRA 2

HA1

1987

0,187

0,375

Comuna Bicazu Ardelean

Localitatea Telec

Judeţul Neamţ

HA2

1987

0,188

CAPRA 3

HA1

1990

0,205

1,23

Comuna Bicazu Ardelean

Judeţul Neamţ

HA2

1990

0,205

HA3

1990

0,82

NEAGRA

HA1

1989

0,236

0,236

Comuna Taşca

Localitatea Neagra

Judeţul Neamţ

BOLOVĂNIŞ

HA1

1991

0,275

0,55

Comuna Tarcău

Localitatea Schitu Tarcău

Judeţul Neamţ

HA2

1991

0,275

CRACĂU 1

HA1

2001

0,373

0,746

Comuna Crăcăoani

Judeţul Neamţ

HA2

2001

0,373

ROZNOV

HA1

1984

0,18

0,18

Localitatea Roznov

Judeţul Neamţ

PÎNGĂRACIOR 1

HA1

1986

0,321

0,321

Comuna Pîngăraţi

Judeţul Neamţ

PÎNGĂRĂCIOR 2

HA1

1986

0,247

0,247

Comuna Pîngăraţi

Judeţul Neamţ

GURA HAITII 1

HA1

1987

0,63

1,26

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

 

HA2

1987

0,63

NEAGRA ŞARULUI 1

HA1

1987

0,375

0,75

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

HA2

1987

0,375

NEAGRA ŞARULUI 2

HA1

1990

0,916

1,83

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Neagra Şarului

Judeţul Suceava

HA2

1990

0,916

LUCACIU

HA1

1989

0,19

0,38

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

HA2

1989

0,19

PANACI

HA1

1986

0,22

0,44

Comuna Panaci

Localitatea Coverca

Judeţul Suceava

HA2

1986

0,22

ŞARU DORNEI 1

HA1

1987

0,914

1,829

Comuna Şaru Dornei

Judeţul Suceava

HA2

1987

0,915

ŞARU DORNEI 2

HA1

1989

0,849

1,698

Comuna Şaru Dornei

Judeţul Suceava

HA2

1989

0,849

PLAI MONAH

HA1

1992

0,54

1,62

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Şaru Bucovinei

Judeţul Suceava

HA2

1992

0,54

HA3

1992

0,54

BARNAR

HA1

1983

0,487

0,487

Comuna Broşteni

Localitatea Barnar -Holda

Judeţul Suceava

VICOV

HA1

2000

0,220

0,660

Comuna Vicovu de Sus

Localitatea Laura

Judeţul Suceava

HA2

2000

0,220

HA3

2000

0,220

 
BUCECEA

HA1

1983

1,1

1,2

 

Localitatea Bucecea

Judeţul Botoşani

HA2

1984

0,1

ROGOJEŞTI

HA1

1988

1,4

3,2

Localitatea Rogojeşti

Judeţul Botoşani

HA2

1988

1,4

HA3

1988

0,4

FĂLTICENI

HA1

1984

0,13

0,26

Localitatea Fălticeni

Judeţul Suceava

HA2

1984

0,13

GURA HAITII 2

HA1

1990

0,5

1

Comuna Şaru Dornei

Localitatea Gura Haitii

Judeţul Suceava

HA2

1990

0,5

POIANA TEIULUI

HA1

2003

5,5

11

Comuna Poiana Teiului

Localitatea Poiana Teiului

Judeţul Neamţ

 

HA2

2004

5,5

MOVILENI

HA1

2008

1,8

3,6

Comuna Garoafa

Localitatea Ciuşlea

Judeţul Vrancea

HA2

2008

1,8

TOTAL SH BISTRIŢA

  

  

  

511,462

 

 

 

SH BUZĂU

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

NEHOIAŞU

HA1

1988

21

42

Localitatea Nehoiu    Judeţul Buzău

HA2

1988

21

CÂNDEŞTI

HA1

1989

5,6

11,45

Localitatea Verneşti

   Judeţul Buzău

HA2

1990

5,6

HA3

1996

0,25

VERNEŞTI

HA1

1990

5,9

11,8

Localitatea Verneşti

   Judeţul Buzău

HA2

1990

5,9

SIMILEASCA

HA1

1990

5,85

11,7

Localitatea Verneşti

   Judeţul Buzău

HA2

1990

5,85

AGIGEA

HA1

1987

5,5

11

Localitatea Agigea

   Judeţul Constanţa

HA2

1987

5,5

CERNAVODĂ

HA1

1998

3,15

3,15

Localitatea Cernavodă

   Judeţul Constanţa

HA2÷4

exec

0

 

Lopătari

HA1

1986

0,84

0,84

Localitatea Lopătari

   Judeţul Buzău

Mânzălesti

HA1

1987

0,94

0,94

Localitatea Vintilă Vodă

   Judeţul Buzău

Chiojd 1

HA1

1987

0,69

0,69

Localitatea Chiojd

   Judeţul Buzău

Chiojd 2

HA1

1987

0,75

0,75

Localitatea Chiojd

   Judeţul Buzău

Chiojd 3

HA1

1988

0,31

0,62

 

Localitatea Chiojd

   Judeţul Buzău

HA2

1988

0,31

Gresu

HA1

1987

0,45

0,9

Localitatea Tulnici

   Judeţul Vrancea

HA2

1987

0,45

PALTINU

HA1

1971

5,2

10,4

Localitatea Şotrile

   Judeţul Prahova

 

HA2

1971

5,2

 
Măneciu

HA1

1989

5

10

Localitatea Măneciu

   Judeţul Prahova

 

HA2

1989

5

 
IZVOARELE

HA1

1997

8

16

Localitatea Izvoarele

   Judeţul Prahova

 

HA2

1997

8

 
VĂLENII DE MUNTE

HA1

2005

5

10

Localitatea Teişani

   Judeţul Prahova

 

HA2

2005

5

   
VĂLENII DE MUNTE

HA1

1989

0,35

0,85

Localitatea Drajna

   Judeţul Prahova

CHEMP 2

HA2

1989

0,5

   
VĂLENII DE MUNTEMHC

HA1

2008

0,16

0,32

Localitatea Drajna

   Judeţul Prahova

HA2

2008

0,16

GALBENI

HA1

1983

14,75

29,5

Localitatea Nicolae Bălcescu

   Judeţul Bacău

 

HA2

1984

14,75

 
RĂCĂCIUNI

HA1

1985

22,5

45

Localitatea Parava

   Judeţul Bacău

 

HA2

1985

22,5

 
BEREŞTI

HA1

1986

21,75

43,5

Localitatea Tătărăşti

   Judeţul Bacău

 

HA2

1986

21,75

 
CĂLIMĂNEŞTI SIRET

HA1

1993

20

40

Localitatea Nicoreşti

   Judeţul Vrancea

 

HA2

1994

20

 
ZĂBALA 4A

HA1

2009

0,160

0,640

Localitatea Paltin

   Judeţul Vrancea

HA2

2009

0,160

HA3

2009

0,160

HA4

2009

0,160

TOTAL SH BUZĂU

  

302,050

 

 

 


SH CLUJ

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

MĂRIŞELU

HA1

1977

73,5

220,5

Comuna Mărişel

Localitatea Mărişel

Judeţul Cluj

HA2

1977

73,5

HA3

1977

73,5

TARNIŢA

HA1

1974

22,5

45

Comuna Gilău

Localitatea Someşul Cald

Judeţul Cluj

HA2

1974

22,5

GILĂU I

HA1

1977

5,4

6,64

Comuna Gilău

Localitatea Gilău

Judeţul Cluj

HA2

1984

0,62

HA3

1984

0,62

SOMEŞUL CALD

HA

1983

12

12

Comuna Gilău

Localitatea Someşul Cald

Judeţul Cluj

GILĂU II

HA1

1986

5,4

6,9

Comuna Gilău

Localitatea Gilău

Judeţul Cluj

HA2

1987

0,75

HA3

1987

0,75

FLOREŞTI I

HA1

1987

5,4

6,9

Comuna Gilău-Floreşti

Localitatea Floreşti

Judeţul Cluj

HA2

1987

0,75

HA3

1987

0,75

COLIBIŢA

HA

1988

21

21

Comuna Bistriţa -Bârgăului

Localitatea Bistriţa -Bârgăului

Judeţul Bistriţa -Năsăud

Budac 1

HA1

1989

0,378

0,756

Comuna Cetate

Localitatea Budac

Judeţul Bistriţa -Năsăud

HA2

1989

0,378

Bolovani

HA1

1986

0,55

1,1

Comuna Cetate

Localitatea Budac

Judeţul Bistriţa -Năsăud

HA2

1986

0,55

Bistriţa

HA1

1989

0,175

1,215

Comuna Bistriţa

Localitatea Bistriţa

Judeţul Bistriţa -Năsăud

HA2

1989

0,26

HA3

1989

0,26

HA4

1989

0,26

HA5

1989

0,26

UAC Floreşti

HA1

1983

0,05

0,05

Comuna Floreşti

Localitatea Floreşti

Judeţul Cluj

Huza 1

HA1

1988

0,208

0,208

Comuna Băişoara

Localitatea Muntele Bocului

Judeţul Cluj

Huza 2

HA1

1994

0,18

0,36

Comuna Băişoara

Localitatea

Muntele Bocului

Judeţul Cluj

HA2

1994

0,18

Mânăstirea Dej 1

HA1

1983

0,126

0,378

Comuna Mica

Localitatea

Mânăstirea

Judeţul Cluj

HA2

1983

0,126

HA3

1983

0,126

Mânăstirea Dej 2

HA1

1984

0,122

0,366

Comuna Mica

Localitatea

Mânăstirea

Judeţul Cluj

HA2

1984

0,122

HA3

1984

0,122

Someşul Rece

HA1

1986

0,07

0,28

Comuna Gilău

Localitatea

Someşul Rece

Judeţul Cluj

HA2

1986

0,105

HA3

1986

0,105

Sălaşele 1

HA1

1993

0,025

0,025

Comuna Băişoara

Localitatea

Muntele Bocului

Judeţul Cluj

Sălaşele 2

HA1

1993

0,025

0,025

Comuna Băişoara

Localitatea

Muntele Bocului

Judeţul Cluj

Floreşti 2

HA1

1986

0,216

1,3

Comuna Floreşti

Localitatea Floreşti

Judeţul Cluj

HA2

1986

0,216

HA3

1986

0,216

HA4

1986

0,216

HA5

1986

0,216

HA6

1986

0,216

Cluj 1

HA1

1988

0,157

0,94

Localitatea Cluj-Napoca

Judeţul Cluj

HA2

1988

0,157

HA3

1988

0,157

HA4

1988

0,157

HA5

1988

0,157

HA6

1988

0,157

Chiuzbaia

HA1

1987

0,165

0,495

Comuna Baia-Sprie

Localitatea Chiuzbaia

Judeţul Maramureş

 

 

HA2

1987

0,165

HA3

1987

0,165

Izvoare

HA1

1987

0,148

0,592

Comuna Deseşti

Localitatea Deseşti

Judeţul Maramureş

HA2

1987

0,148

HA3

1987

0,148

HA4

1987

0,148

Vişeuţ

HA1

1988

0,239

0,718

Comuna Borşa

Localitatea

Borşa

Judeţul Maramureş

HA2

1988

0,239

HA3

1988

0,24

Borşa Complex

HA1

1993

0,25

1,418

Comuna Borşa

Localitatea

Borşa

Judeţul Maramureş

HA2

1993

0,25

HA3

1993

0,518

HA4

1993

0,2

HA5

1994

0,2

Târgu Mures

HA1

1952

0,45

0,9

Oraşul Tg.Mureş

Judeţul Mureş

HA2

1952

0,45

Reghin 1

HA1

1983

0,030

0,06

Oraşul Reghin

Judeţul Mureş

HA2

1983

0,030

TOTAL SH CLUJ

  

330,126

 

 

 

SH CURTEA DE ARGEŞ

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

VIDRARU

HA1

1966

55

220

Localitatea Arefu

Sat Căpăţâneni

Judeţul Argeş

HA2

1966

55

HA3

1966

55

HA4

1966

55

CUMPĂNIŢA

HA

1968

4,8

4,8

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

VÂLSAN

HA

1969

5

5

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

OIEŞTI

HA1

1967

7,5

15

Localitatea Corbeni

Sat Oieşti

Judeţul Argeş

HA2

1967

7,5

ALBEŞTI

HA1

1967

7,5

15

Localitatea Albeşti

Judeţul Argeş

HA2

1967

7,5

CERBURENI

HA1

1968

7,5

15

Localitatea Albeşti

Judeţul Argeş

 

 

HA2

1968

7,5

VALEA IAŞULUI

HA1

1969

7,5

15

Localitatea Valea Danului

Judeţul Argeş

HA2

1969

7,5

CURTEA DE ARGEŞ

HA1

1972

3,85

7,7

Localitatea Curtea de Argeş

Judeţul Argeş

HA2

1972

3,85

NOAPTEŞ

HA1

1973

7,7

15,4

Localitatea Curtea de Argeş

Judeţul Argeş

HA2

1973

7,7

ZIGONENI

HA1

1973

7,7

15,4

Localitatea Băiculeşti

Sat Zigoneni

Judeţul Argeş

HA2

1973

7,7

BĂICULEŞTI

HA1

1974

7,7

15,4

Localitatea Băiculeşti

Judeţul Argeş

HA2

1974

7,7

MÂNICEŞTI

HA1

1975

5,75

11,5

Localitatea Băiculeşti

Sat Mâniceşti

Judeţul Argeş

HA2

1975

5,75

VÂLCELE

HA1

1976

7,7

15,4

Localitatea Merişani

Judeţul Argeş

HA2

1976

7,7

MERIŞANI

HA1

1976

5,75

11,5

Localitatea Merişani

Judeţul Argeş

HA2

1976

5,75

BASCOV

HA1

1971

3,85

7,7

Localitatea Bascov

Judeţul Argeş

HA2

1971

3,85

PITEŞTI

HA1

1972

3,85

7,7

Localitatea Piteşti

Judeţul Argeş

HA2

1972

3,85

BUDEASA

HA1

1978

5,75

11,5

Localitatea Budeasa

Judeţul Argeş

HA2

1978

5,75

GOLEŞTI

HA1

1983

4

8

Localitatea Călineşti

Judeţul Argeş

HA2

1983

4

CLĂBUCET

HA1

1985

32

64

Localitatea Rucăr

Judeţul Argeş

HA2

1985

32

LEREŞTI

HA

1987

19

19

Localitatea Lereşti

Judeţul Argeş

VOINEŞTI

HA

1987

5,2

5,2

Localitatea Lereşti

Judeţul Argeş

VĂCĂREŞTI

HA1

1989

2,42

4,84

Localitatea Văcăreşti

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1989

2,42

MIHĂILEŞTI

HA1

1995

3,85

8,1

Localitatea Mihăileşti

Judeţul Giurgiu

HA2

1997

3,85

HA3

1995

0,4

DRAGOSLAVELE

HA1

2001

3,85

7,7

Localitatea Dragoslavele

Judeţul Argeş

HA2

2002

3,85

SCROPOASA

HA1

1984

6

12

Localitatea Moroieni

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1984

6

DOBREŞTI

HA1

1930

4

16

Localitatea Moroieni

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1930

4

HA3

1930

4

HA4

1930

4

MOROIENI

HA1

1953

7,5

15

Localitatea Moroieni

Judeţul Dâmboviţa

HA2

1953

7,5

Sinaia 0

HA1

1898

0,25

1

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1898

0,25

HA3

1898

0,25

HA4

1898

0,25

Sinaia 1

HA1

1993

0,333

1

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1993

0,333

HA3

1993

0,334

Sinaia 2

HA1

1988

0,4

1,2

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1988

0,4

HA3

1988

0,4

Sinaia 3

HA1

1989

0,4

1,2

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1989

0,4

HA3

1989

0,4

Peleş

HA1

1914

0,05

0,1

Localitatea Sinaia

Judeţul Prahova

HA2

1914

0,05

 
Nedelea 1

HA1

1987

0,187

0,75

Localitatea Filipeştii de Târg

Sat Nedelea

Judeţul Prahova

HA2

1987

0,188

HA3

1987

0,187

HA4

1987

0,188

Nedelea 2

HA1

1986

0,225

0,9

Localitatea Filipeştii de Târg

Sat Nedelea

Judeţul Prahova

HA2

1986

0,225

HA3

1986

0,225

HA4

1986

0,225

Valea Fetei 1

HA1

1994

0,13

0,13

Localitatea Buşteni

Judeţul Prahova

Călugăriţa

HA1

1982

0,63

0,63

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

Frasin

HA1

2000

0,6

0,6

 

Localitatea Dragoslavele

Judeţul Argeş

 

 

Schitu Goleşti

HA1

1999

0,65

1,55

Localitatea Schitu Goleşti

Judeţul Argeş

HA2

1999

0,65

HA3

2002

0,25

Limpedea

HA1

1985

0,315

0,315

Localitatea Arefu

Judeţul Argeş

Herăstrău

HA1

1984

0,091

0,18

Bucureşti

HA2

1984

0,092

Rucăr

HA1

2004

23

23

Localitatea Rucăr

Judeţul Argeş

Tei

HA1

1983

0,095

0,19

Bucureşti

HA2

1983

0,095

TOTAL SH CURTEA DE ARGES

  

601,588

 

 

 

SH HAŢEG

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

RÂUL MARE

HA1

1986

167,5

335

Localitatea Brazi

Judeţul Hunedoara

HA2

1986

167,5

CLOPOTIVA

HA1

1986

7

14

Localitatea Clopotiva

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

7

OSTROVUL MIC

HA1

1986

7,95

15,9

Localitatea Ostrov

Judeţul Hunedoara

HA2

1986

7,95

OSTROVUL MARE

HA1

1987

7,95

15,9

Localitatea Ostrov

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

7,95

CÂRNEŞTI I

HA1

1988

7,95

15,9

Localitatea Cârneşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

7,95

CÂRNEŞTI II

HA1

1988

5,75

11,5

Localitatea Cârneşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

5,75

PĂCLIŞA

HA1

1988

7,95

15,9

Localitatea Păclişa

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

7,95

TOTEŞTI I

HA1

1988

7,95

15,9

Localitatea Toteşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

7,95

TOTEŞTI II

HA1

1989

7,95

15,9

Localitatea Toteşti

Judeţul Hunedoara

HA2

1989

7,95

HAŢEG

HA1

1990

7,95

15,9

Localitatea Haţeg

Judeţul Hunedoara

HA2

1991

7,95

ORLEA

HA1

1991

5,75

11,5

Localitatea Sântamaria Orlea

Judeţul Hunedoara

HA2

1991

5,75

SUBCETATE

HA1

2004

6

12,215

Localitatea Subcetate

Judeţul Hunedoara

HA2

2006

6

HA3

2007

0,215

Baru Mare

HA1

1986

0,44

0,44

Localitatea Muncel

Judeţul Hunedoara

Căţănaş

HA1

1910

0,15

0,3

Localitatea Govăjdia

Judeţul Hunedoara

HA2

1910

0,15

Dobra 1

HA1

1988

0,2

0,81

Localitatea Cerbal

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

0,2

HA3

1988

0,41

Valea Cracului 1

HA1

1987

0,268

0,536

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

0,268

Valea Cracului 2

HA1

1987

0,207

0,415

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1987

0,208

Valea Cracului 3

HA1

1988

0,186

0,56

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1988

0,187

HA3

1988

0,187

 
Zeicani

HA1

1986

0,183

0,365

Localitatea Zeicani

Judeţul Hunedoara

HA2

1986

0,182

Valea de Peşti

HA1

1984

0,200

0,200

Localitatea Câmpul lui Neag

Judeţul Hunedoara

Godeanu 1

HA1

1993

0,2

0,4

Localitatea Grădiştea de Munte

Judeţul Hunedoara

HA2

1993

0,2

Godeanu 2

HA1

2007

0,33

0,66

Localitatea Grădiştea de Munte

Judeţul Hunedoara

HA2

2007

0,33

Buta

HA1

1994

0,246

0,491

Localitatea Câmpul lui Neag

Judeţul Hunedoara

HA2

1994

0,245

Cinciş

HA1

1985

0,85

0,85

Localitatea Teliuc Inferior

Judeţul Hunedoara

HercULANE

HA1

1987

2

7

Localitatea Băile Herculane

Judeţul Caraş Severin

 

HA2

1987

5

 

RUIENI

HA1

1995

70

140

Localitatea Turnu Ruieni

Judeţul Caraş Severin

HA2

1993

70

 

MoCREA

HA1

1989

0,055

0,055

Localitatea Mocrea

Judeţul Arad

DEZNA

HA1

1986

0,098

0,098

Localitatea Dezna

Judeţul Arad

IOSĂŞEL

HA1

1990

0,126

0,126

Localitatea Gurahonţ

Judeţul Arad

SEBIŞ

HA1

1994

0,135

0,270

Localitatea Sebiş

Judeţul Arad

 

HA2

1994

0,135

 

BĂILE  HERCULANE

HA1

1909

0,09

0,27

Localitatea Băile Herculane

Judeţul Caraş Severin

HA2

1909

0,18

 

BISTRA  NOUĂ

HA

1989

0,675

0,675

Localitatea Marga

Judeţul Caraş Severin

MARGA

HA1

1996

0,63

0,880

Localitatea Marga

Judeţul Caraş Severin

                                                            

HA2

2004

0,250

 

POIANA MĂRULUI

HA1

2002

0,55

0,55

Localitatea Măru

Judeţul Caraş Severin

SURDUC

HA1

1986

0,85

1,7

Localitatea Surducu

Mic

Judeţul Timiş

HA2

1986

0,85

 

ZERVEŞTI

HA1

2005

0,76

1,52

Localitatea Zerveşti 

Judeţul Caraş Severin

HA2

2005

0,76

 

RÂUL ALB

HA1

2009

20,5

41

Localitatea Feneş

Judeţul Caraş Severin

HA2

2009

20,5

TOTAL SH HAŢEG

 

695,686

 

 

 

SH  ORADEA

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

REMEŢI

HA1

1985

50

100

Comuna Bulz , Localitatea Remeţi Judeţul Bihor

HA2

1985

50

 
MUNTENI I

HA1

1988

29

58

Comuna Bulz , Localitatea Munteni

Judeţul Bihor

HA2

1988

29

 
LUGAŞU

HA1

1989

9

18

Com. Lugaşu de Jos

 Loc.  Lugaşu de Jos

Judeţul Bihor

HA2

1989

9

 
TILEAGD

HA1

1989

9

18

Comuna Tileagd

Localitatea Tileagd

Judetul Bihor

HA2

1989

9

 
SĂCĂDAT

HA1

1994

5

10

Comuna Săcădat

Localitatea Sabolciu

Judetul Bihor

HA2

1994

5

 
FUGHIU

HA1

2007

5

10

Comuna Osorhei

Localitatea Fughiu

Judetul Bihor

HA2

2007

5

 

Baraj CET

HA1

1986

0,17

0,68

Localitatea Oradea

Judetul Bihor

HA2

1986

0,17

 

HA3

1986

0,17

 

HA4

1986

0,17

 
CET Restituire

HA1

1989

0,057

0,215

Localitatea Oradea

Judetul Bihor

HA2

1989

0,057

 

HA3

1989

0,057

 

HA4

1989

0,044

 

 
Boga 2

HA1

1989

0,389

0,778

Comuna Pietroasa

Localitatea Boga

Judetul Bihor

HA2

1989

0,389

 
Piatra Bulz

HA1

1987

0,877

1,754

Comuna Pietroasa

Localitatea Boga

Judetul Bihor

HA2

1987

0,877

 
Budureasa

HA1

1990

0,3

0,731

Comuna Budureasa

Localitatea Budureasa

Judetul Bihor

HA2

1990

0,431

 
Nimăiesti 4

HA1

2000

0,585

1,17

Comuna Curatele

Localitatea Nimăieşti

Judetul Bihor

HA2

2000

0,585

 
Munteni 2

HA1

1992

0,63

0,63

Comuna Bulz

Localitatea Munteni

Judetul Bihor

 

Leşu

HA1

1976

3,4

3,4

Comuna Bulz

Localitatea Remeţi

Judetul Bihor

Aştileu 1

HA1

1955

0,7

2,8

Comuna Aştileu

Localitatea Aştileu

Judetul Bihor

HA2

1955

0,7

 

HA3

1955

0,7

 

HA4

1955

0,7

 
Aştileu 2

HA1

1982

1,0

1,0

Comuna Aştileu

Localitatea Aştileu

Judetul Bihor

TOTAL SH ORADEA

 

227,158 

 

 

 

 

SH PORŢILE DE FIER

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

PORŢILE DE FIER I

HA1

2007

194,4

1166,4

Localitatea Gura Văii

Judeţul Mehedinţi

HA2

2004

194,4

HA3

2003

194,4

HA4

2002

194,4

HA5

2001

194,4

HA6

2000

194,4

PORŢILE DE FIER II

HA1

1985

27

233,6

Localitatea Gogoşu

Judeţul Mehedinţi

HA2

1985

27

HA3

2006

31,4

HA4

2005

31,4

HA5

2008

31,4

HA6

1986

27

HA7

1986

31,4

HA8

1986

27

GOGOŞU

HA1

1993

27

54

Localitatea Gogoşu

Judeţul Mehedinţi

HA2

1994

27

TOTAL SH PORŢILE DE FIER

 

1454,0

 

 

 

 

 

 

 

 

SH RÂMNICU VÂLCEA

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

LOTRU CIUNGET

HA1

1972

170

510

Comuna Mălaia

Sat Ciunget

Judeţul Vâlcea

HA2

1973

170

HA3

1975

170

MĂLAIA

HA1

1978

9

18

Comuna Mălaia

Sat Mălaia

Judeţul Vâlcea

HA2

1978

9

BRĂDIŞOR

HA1

1982

57,5

115

Comuna Mălaia

Sat Săliştea

Judeţul Vâlcea

HA2

1982

57,5

GURA LOTRULUI

HA1

1982

12,45

24,9

Oraş Brezoi

Judeţul Vâlcea

HA2

1982

12,45

TURNU

HA1

1982

35

70

 Căciulata-Călimăneşti

Judeţul Vâlcea

HA2

1982

35

CĂLIMĂNEŞTI

HA1

1981

19

38

Oraş Călimăneşti

Judeţul Vâlcea

HA2

1981

19

DĂEŞTI

HA1

1976

18,5

37

Comuna Dăeşti

Sat Dăeşti

Judeţul Vâlcea

HA2

1976

18,5

RÂMNICU VÂLCEA

HA1

1974

23

46

Oraş Rm.Vâlcea

Judeţul Vâlcea

HA2

1975

23

RÂURENI

HA1

1977

24

48

Oraş Rm.Vâlcea

Judeţul Vâlcea

HA2

1977

24

GOVORA

HA1

1975

22,5

45

Comuna Mihăeşti

Sat Stupărei

Judeţul Vâlcea

HA2

1975

22,5

BĂBENI

HA1

1978

18,5

37

Comuna Ioneşti

Sat Marcea

Judeţul Vâlcea

HA2

1978

18,5

IONEŞTI

HA1

1978

19

38

Comuna Ioneşti

Sat Ioneşti

Judeţul Vâlcea

HA2

1978

19

ZĂVIDENI

HA1

1979

19

38

Comuna Orleşti

Sat Aureşti

Judeţul Vâlcea

HA2

1980

19

DRĂGĂŞANI

HA1

1980

22,5

45

Oraş Dragăşani

Judeţul Vâlcea

HA2

1981

22,5

Horezu 1

HA1

1985

0,03

0,03

Oraş Horezu

Judeţul Vâlcea

 

 

Horezu 2

HA1

1986

0,5

1

Oraş Horezu

Judeţul Vâlcea

 

 

HA2

1986

0,5

Vlădeşti

HA2

1986

0,5

1

Comuna Vlădeşti

Sat Vlădeşti

Judeţul Vâlcea

HA3

1986

0,5

BISTRIŢA PRISLOP

HA1

2007

0,9

1,8

Comuna Costeşti

Sat Bistriţa

Judeţul Vâlcea

HA2

2007

0,9

TOTAL SH RM.VÂLCEA  

1113,73

 

 

 

SH SEBEŞ

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

GÂLCEAG

HA1

1980

75

150

Comuna Şugag

Sat Tău

Judeţul Alba

HA2

1980

75

ŞUGAG

HA1

1984

75

150

Comuna Şugag

Judeţul Alba

HA2

1984

75

SĂSCIORI

HA1

1987

21

42

Comuna Săsciori

Judeţul Alba

HA2

1987

21

PETREŞTI

HA1

1983

2

4,25

Localitatea Petreşti

Oraş Sebeş

Judeţul Alba

HA2

1983

2

HA3

1983

0,25

VOILA

HA1

1989

7,1

14,2

Localitatea Voila

Judeţul Braşov

HA2

1989

7,1

VIŞTEA

HA1

1989

7,1

14,2

Localitatea Viştea

Judeţul Braşov

HA2

1989

7,1

ARPAŞU

HA1

1991

7,1

14,2

Localitatea Cîrţa

Judeţul Sibiu

HA2

1992

7,1

SCOREIU

HA1

1992

7,1

14,2

Localitatea Porumbacu de Jos

Judeţul Sibiu

HA2

1993

7,1

AVRIG

HA1

1996

7,1

14,2

Localitatea Avrig

Judeţul Sibiu

HA2

1996

7,1

CORNETU

HA1

2002

16,6

33,2

Localitatea Racoviţa

Judeţul Sibiu

 

 

HA2

2002

16,6

SADU 5

HA1

1955

7,7

15,4

Localitatea Rîul Sadului

Judeţul Sibiu

HA2

1955

7,7

Cibin

HA1

1981

3,7

3,7

Localitatea Gura Rîului

Judeţul Sibiu

 

Gura Râului

HA1

1988

0,63

2,52

Localitatea Gura Rîului

Judeţul Sibiu

HA2

1988

0,63

HA3

1988

0,63

HA4

1988

0,63

Răşinari

HA1

1987

0,03

0,06

Localitatea Răşinari

Judeţul Sibiu

HA2

1987

0,03

Sadu 1

HA1

1896

0,26

1,68

Localitatea Sadu

Judeţul Sibiu

HA2

1896

0,36

HA3

1896

0,26

HA4

1896

0,8

Sadu 2

HA1

1926

0,36

1,54

Localitatea Sadu

Judeţul Sibiu

HA2

1926

0,36

HA3

1926

0,43

HA4

1926

0,39

Sadu Sat

HA1

1987

0,09

0,18

Localitatea Sadu

Judeţul Sibiu

HA2

1987

0,09

Sebeşu de Jos

HA1

1984

0,03

0,03

Localitatea Turnu Roşu

Judeţul Sibiu

Tălmaciu

HA1

1985

0,075

0,235

Localitatea Tălmaciu

Judeţul Sibiu

HA2

1985

0,160

Boia 1

HA1

1987

1

2

Localitatea Câineni

Judeţul Vâlcea

HA2

1987

1

Boia 3

HA1

1992

0,5

0,5

Localitatea Câineni

Judeţul Vâlcea

Boia 2

HA1

2001

0,5

0,5

Localitatea Câineni

Judeţul Vâlcea

Tîrlung 1

HA1

1984

0,73

0,73

 

Localitatea Săcele

Judeţul Braşov

Tîrlung 3

HA1

1990

0,6

1,2

Localitatea Săcele

Judeţul Braşov

HA2

1990

0,6

TÎrlung 4

HA1

1993

0,6

1,2

Localitatea Săcele

Judeţul Braşov

HA2

1993

0,6

Rîşnov 3

HA1

1912

0,364

0,658

Localitatea Rîşnov

Judeţul Braşov

HA2

1912

0,294

Rîşnov 4

HA1

1935

0,547

0,844

Localitatea Rîşnov

Judeţul Braşov

HA2

1935

0,297

Sebeş

HA1

1988

0,405

0,81

Localitatea Hârseni

Judeţul Braşov

HA2

1988

0,405

Vulcan 1

HA1

1912

0,44

1,3

Localitatea Vulcan

Judeţul Braşov

HA2

1912

0,86

Vulcan 2

HA1

1939

0,85

0,85

Localitatea Vulcan

Judeţul Braşov

Bran 0

HA1

1988

0,28

0,56

Localitatea Bran

Judeţul Braşov

HA2

1988

0,28

Bran1

HA1

1987

0,32

0,64

Localitatea Bran

Judeţul Braşov

HA2

1987

0,32

Bran 2

HA1

1988

0,806

1,612

Localitatea Zărneşti

Judeţul Braşov

HA2

1988

0,806

Tohan 1

HA1

1994

0,9

1,8

Localitatea Zărneşti

Judeţul Braşov

HA2

1994

0,9

Bran Vechi

HA1,2

casat

0

 0

Localitatea Bran

Judeţul Braşov

Tirlung 2

HA1-3

casat

0

 0

Localitatea Săcele

Judeţul Braşov

Bixad

HA1

1987

0,63

1,89

Localitatea Bixad

Judeţul Covasna

HA2

1987

0,63

HA3

1987

0,63

Obrejii de căpâlna

ha1

2008

0,140

0,140

Comuna Săsciori

Sat Căpîlna

Judeţul Alba

cugir

HA1

2009

0,108

0,108

Cugir, jud. Alba

TOTAL SH SEBEŞ

 

493,137 

 

 

 

SH SLATINA

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

STREJEŞTI

HA1

1979

25

50

Comuna Strejeşti

Judeţul Olt

 

HA2

1979

25

ARCEŞTI

HA1

1980

19

38

Comuna Pleşoiu

Judeţul Olt

 

HA2

1980

19

SLATINA

HA1

1981

13

26

Comuna Slătioara

Judeţul Olt

 

HA2

1982

13

IPOTEŞTI

HA1

1988

13,25

53

Comuna Coteana

Judeţul Olt

HA2

1987

13,25

HA3

1986

13,25

HA4

1986

13,25

DRĂGĂNEŞTI

HA1

1987

13,25

53

Oraşul Drăgăneşti-Olt

Judeţul Olt

HA2

1988

13,25

HA3

1988

13,25

HA4

1989

13,25

FRUNZARU

HA1

1988

13,25

53

Comuna Babiciu

Judeţul Olt

HA2

1988

13,25

HA3

1988

13,25

HA4

1989

13,25

RUSĂNEŞTI

HA1

1989

13,25

53

Comuna Cilieni

Judeţul Olt

HA2

1990

13,25

HA3

1990

13,25

HA4

1992

13,25

IZBICENI

HA1

1996

13,25

53

Comuna Giuvarăşti

Judeţul Olt

HA2

1998

13,25

HA3

1998

13,25

HA4

2000

13,25

TOTAL SH SLATINA

 

379 

 

 

 

 

 

SH TG. JIU

 

Centrala

Grup

An PIF

Putere instalata grup (MW)

Putere instalata centrala (MW)

Amplasamentul centralei

MOTRU

HA1

1979

25

50

Localitatea Padeş

HA2

1979

25

Judeţul  Gorj

TISMANA

HA1

1983

53

106

Oraş Tismana

HA2

1983

53

Judeţul  Gorj

CLOCOTIŞ

HA

1986

10

10

Localitatea Peştişani

Judeţul  Gorj

 

VĂDENI

HA1

1992

5,5

11,8

Municipiul Tg. Jiu

HA2

1992

5,5

Judeţul  Gorj

 

HA3

1992

0,8

 
TG. JIU

HA1

1996

5,5

11,8

Municipiul Tg. Jiu

HA2

1996

5,5

Judeţul  Gorj

HA3

1997

0,8

 
Suseni

HA1

1938

0,06

0,116

Localitatea Runcu

HA2

1938

0,056

Judeţul  Gorj

Tismana aval

HA1

1985

1,5

3

Oraş Tismana

HA2

1985

1,5

Judeţul  Gorj

Valea lui Iovan

HA1

1996

0,25

0,25

Localitatea Padeş

Judeţul  Gorj

TOTAL SH TG JIU

 

 

 

      192,966  

Ajuta ca sa fii ajutat!

22/08/2009

SGC 2002  Deschid aceast spatiu pentru a incerca sa ii sprijin pe cai care cauta un raspuns la anumite probleme pe care eu nu le pot solutiona.

In timp vom vedea cum trebuie utilizat acest nou instrument. In principiu intentionez sa largesc baza de cuvinte cheie asociate fiecarei intrebari/teme pe care o formulati in spatiul de comentarii si/sau prin integrarea in articol a intrebarilor/temelor ridicate de voi astfel incat sa cresc vizibilitatea acestora atat pe bog cat si pe net. WordPress are un algoritm de publicitate pentru cuvintele cheie destul de eficient.

Sa vedem ce rezultate vom obtine. Va doresc satisfactie deplina in solutionare aproblemelor voastre!

Farcas Paul spune:
15/07/2009 la 16:08   modifică

Buna ziua,
As avea o lucrare la servici, este vorba de revizia unui generator si as vrea sa stiu daca exista in Romania o firma care poate sa o faca:

Cerere de oferta,

Va rog sa-mi trimite-ti o oferta de pret pentru o revizie generala a unui generator de 200 KVA, in aceasta revizie as vrea sa fie incluse toate testele si masuratorile care se pot efectua inclusiv teste de intrare in sincronism cu reteaua.
Datele nominale ale generatorului sunt:
-generator VDE 0530
-typ DSG43L1-4
-nr 6423667 A001
-400/231 Yv
-289 Amp
-1500 rot/min
-excitatie 36.8V-2.14A
-insul class – H
-IP 23
-cos phi 0.8.
Anul de fabricatie al generatorului este 2000.
Pentru alte date suplimentare va rog sa ma contactati

Mit freundlichen Grüßen/Best Regards,

Farcas Paul – Lucian
Phone no.: +40-752 / 239-480
Fax no.: + 40-256 / 305-297
E-mail: paul.farcas@conti.de

 

Monica spune:
21/08/2009 la 15:33   modifică

As avea nevoie de un formular de fisa de examinare pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii. Multumesc mult!

emi spune:
27/08/2009 la 10:57   modifică

buna ziua!
ma poate ajuta cineva cu FS11-90 Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

 

Pentru Silviu!

torsada tjt  peste cladiri

 

 

 

 

 

interzicere traversare cond Ljt neizolat peste cladiri

Diferente intre tematica sesiunii Toamna 2009 fata de tematicile anterioare!

21/08/2009

SGC 2002 Va semnalez ca in tematica sesiunii Toamna 2009 au aparut modificari la poz 5 si poz 13 trecandu-se la versiunile in vigoare ale Codului Tehnic RED aprobat prin Ordinul 128/2008 si ale Regulamentului de elaborare a solutiilor de alimintare cu ee aprobat prin Ordinul 129/2008.

La 21.08.2009 in chestionare sunt raspunsuri date in baza editiilor anterioare ale acestor reglementari. Rog studiere cu discernamant. Mi-am propus sa actualizeza raspunsurile la intrebari dar deocamdata nu sunt actualizate!

SGC

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

09/08/2009

Radu ing  Stoian Radu,

Problematica coexistentei retelelor electrice cu proprietatile, constructiile, retelele de utilitati, plantatii si alte amenajari cu care se invecineaza este tratata de Ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv de legea 13/2007  si de reglementarile privind emiterea avizului de amplasament.

In acest articol ne propunem sa analizam corelatiile suprapunerii sau intersectiile zonelor de proptectie si a zonelor de siguranta LEA 20 kV peste/cu zona de protectie a drumului  raportate la limitele de proprietate

ZP_ZS LEA in raport cu ZP drum si ZP LEA

Poz stalp

Stalpul este plantat in ZP drum?

Stalpul este plantat in proprietate?

ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

Limita de proprietate este in ZP drum?

ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

A

Da

Nu

ex ZP/ZS1

ex LP1

ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

Da

Da

Nu

ex ZP/ZS2

ex LP1

ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

B

Nu

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Nu

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

C

Nu

Da

ex ZP/ZS5

ex LP4

ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

Da

talp

Stalpul este plantat in ZP drum?

Stalpul este plantat in proprietate?

ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

Limita de proprietate este in ZP drum?

ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

A

Da

Nu

ex ZP/ZS1

ex LP1

ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

Da

Da

Nu

ex ZP/ZS2

ex LP1

ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Da

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

B

Nu

Nu

ex ZP/ZS3

ex LP3

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

Nu

Nu

Nu

ex ZP/ZS4

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

C

Nu

Da

ex ZP/ZS5

ex LP4

ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

Da

Pene de curent, debransari, deconectari in viziunea ANRE

09/08/2009

SGC 2002 ANRE abordeaza pe scurt acest subiect care preocupa in mare masura opinia publica facand o sinteza a reglementarilor din domeniu. Sursa site www.anre.ro sectiunea Info Consumatori
Furnizorul dumneavoastra are obligatia de a va asigura continuitatea in alimentarea cu energie electrica.

In conformitate cu prevederile Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, intreruperile in furnizarea energiei electrice pot fi :
1.      Intreruperi accidentale.
2.      Intreruperi programate.
3.      Intreruperile programate, neanuntate.
4.      Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia.

1. Intreruperi accidentale
In cazul unei intreruperi accidentale a energiei electrice, furnizorul are obligatia de a urmarii realimentarea, in cel mai scurt timp posibil, de catre operatorul de distributie.
Pentru mediul urban durata limita pentru sosirea echipei de interventie din momentul anuntarii este de o ora in marile orase si de 3 ore in restul oraselor.
Pentru mediul rural durata limita pentru sosirea echipei de interventie este de 24 de ore din momentul anuntarii.

2. Intreruperi programate
Orice intrerupere programata a furnizarii energiei electrice necesara pentru lucrari planificate, va fi anuntata cu minimum 24 de ore inainte, indicandu-se intervalul de intrerupere.
Anuntarea se va face in functie de marimea zonei afectate, prin afisare la locul de consum si/sau prin mass-media.

3. Intreruperile programate, neanuntate
In cazul intreruperilor programate, neanuntate in prealabil, acestea pot fi reclamate de catre consumator, iar furnizorul va plati daunele corespunzatoare, conform prevederilor contractului de furnizare.

4. Intreruperea furnizarii energiei electrice pentru neplata acesteia
In conformitate cu prevederile Contractului-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, daca factura si penalitatile datorate nu au fost achitate, dupa 35 de zile de la data scadentei furnizorul transmite consumatorului un preaviz (document distinct de factura, care se transmite numai consumatorilor care nu si-au achitat factura in termenul legal), iar dupa 45 de zile de la data scadentei, dar nu mai devreme de 5 zile de la data transmiterii preavizului, are dreptul de a intrerupe furnizarea energiei electrice.
In cazul in care va fost intrerupta furnizarea pentru neplata energiei electrice consumate, furnizorul are obligatia de a va realimenta cu energie electrica, in conditiile in care v-ati onorat in totalitate obligatiile de plata (inclusiv taxa de reconectare).
Durata standard a lucrarilor de reconectare este de 24 de ore, incepand cu ora 0,00 a zilei urmatoare celei in care consumatorul si-a achitat in totalitate obligatiile de plata.
In cazul in care, in termen de 60 de zile de la data intreruperii furnizarii energiei electrice, nu ati efectuat plata integrala a facturii si a penalitatilor datorate, furnizorul are dreptul sa rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice.

Retele electrice pe proprietati. Incalcarea dreptului de proprietate. Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002  Acest subiect de larg interes pt opinia publica este abordat de ANRE la sectiunea INFO CONSUMATORI de pe site www.anre.ro

INCALCAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Raspuns cadru
Conform dispozitiilor atat ale Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si ale Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata, concesionarii si titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor beneficiaza, pe durata efectuarii lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii, de urmatoarele drepturi ce au ca obiect utilitatea publica:


a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii sau retehnologizarii capacitatii;


b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii;


c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele, conducte sau alte echipamente aferente capacitatii si pentru acces la locul de amplasare a acestora;


d) dreptul de a obtine restrangerea sau incetarea unor activitati care ar putea pune in pericol persoane si bunuri;


Lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor din domeniul energiei electrice si gazelor naturale pentru care se acorda autorizatii, precum si activitatile si serviciile pentru care se acorda licente sunt de interes public.

Dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata, prevad ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege iar cele ale art. 136 alin. (5) din acelasi act normativ consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, „in conditiile legii organice”.

Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia.

In acest sens, Curtea Constitutionala a retinut ca exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra terenurilor si bunurilor afectate de capacitati atat din sectorul energiei electrice, cat si din cel al gazelor naturale, are un caracter legal, fiind determinata de un interes general de ordin public. Chiar daca, prin instituirea drepturilor de uz si servitute, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea fondului energetic, bun public de interes national, prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007 si ale Legii gazelor nr. 351/2004 nu contin nici o contradictie cu cele art. 44 alin. (2) din Constitutia republicata referitor la garantarea proprietatii private.

Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile din domeniul energiei electrice si gazelor naturale, cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere formala si nici intr-o expropriere de fapt, ci raspunde unei cauze de utilitate publica si se limiteaza la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia proprietatii private.

In vederea realiza scopului ei legitim, masura privativa partial de proprietate trebuie sa pastreze un echilibru just in intre exigentele interesului general si apararea drepturilor fundamentale ale individului, din acest punct de vedere, legea respecta exigentele impuse de prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002 Raspunsuri ANRE publicate pe site www.anre.ro la sectiunea Info Consumatori la 09.08.2009
                Prin Ordinul Presedintelui ANRE nr. 129/2008 a fost aprobat Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public, denumit in cele ce urmeaza Regulamentul.
           
            Regulamentul stabileste conditiile, etapele si procedurile necesare pentru stabilirea solutiei sau a variantelor de solutie pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, asigurand, totodata, accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la retelele electrice de interes public, oferind acestora posibilitatea de a alege varianta de solutie pe care, din punctul lor de vedere, o considera cea mai avantajoasa, tehnic si economic.
            Regulament se aplica la:
                        a) elaborarea studiilor de solutie pentru utilizatorii noi sau existenti care se                           dezvolta;
                        b) elaborarea studiilor de modificare a solutiilor de racordare a utilizatorilor                           existenti;
                        c) elaborarea fiselor de solutie;
                        d) emiterea avizelor tehnice de racordare de catre operatorii de retea.
            Regulament nu se aplica la stabilirea solutiilor de realizare a instalatiilor de utilizare.
            Conform prevederilor Regulamentului, racordarea instalatiei utilizatorilor la retelele electrice de interes public se realizeaza, dupa caz:
            a) direct la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune aferenta unui post de transformare;
            b) la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune, la barele unui post de transformare;
            c) la reteaua electrica de distributie de medie tensiune, direct sau prin racord si post de transformare MT/JT kV;
            d) la reteaua electrica de distributie de 110 kV, direct sau prin statie de transformare 110/MT kV;
            e) la reteaua electrica de transport, direct la tensiunea retelei sau prin statie de transformare cu raport de transformare corespunzator.
                Stabilirea solutiei de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public
            Solutia de racordare a instalatiei de utilizare a unui utilizator la reteaua electrica de interes public se stabileste, dupa caz, pe baza de fisa de solutie sau studiu de solutie.
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se elaboreaza pe baza de contract incheiat intre operatorul de retea si utilizator.
           
            Operatorul de retea transmite utilizatorului oferta de contract pentru elaborarea studiului de solutie in termen de maximum 7 zile calendaristice, dupa caz, de la data:
            a) inregistrarii comenzii utilizatorului;
            b) inregistrarii cererii utilizatorului pentru emiterea avizului tehnic de racordare, daca solutia de racordare, conform reglementarilor, se stabileste pe baza unui studiu de solutie.
           
            Termenul de elaborare a unui studiu de solutie, de la data depunerii de catre utilizator a datelor complete, este de:
            a) maximum 3 luni pentru racordarea locului de producere/consum la o retea cu tensiunea de 110 kV sau mai mare. In situatii deosebite, justificate prin complexitatea solutiilor, operatorul de retea poate solicita in propunerea de contract un termen mai mare. Durata suplimentara nu va depasi 3 luni pentru racordare la tensiunea de 110 kV, respectiv 6 luni pentru racordare la tensiuni mai mari de 110 kV;
            b) maximum o luna pentru racordarea la o retea de medie sau joasa tensiune.
                I. Fisa de solutie
            Conform Regulamentului, solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie pentru:
            a) utilizatorii de tip consumatori casnici individuali, indiferent de puterea solicitata;
            b) utilizatorii de tip consumatori care solicita o putere mai mica de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activitatii lor;
            c) utilizatorii de tip consumatori care se racordeaza la retele electrice de medie sau joasa tensiune, indiferent de puterea solicitata, daca solutia de racordare este unica si/sau evidenta;
            d) utilizatori existenti care solicita un spor de putere ce poate fi acordat prin instalatiile de racordare existente, indiferent de tensiunea retelei la care sunt racordati.
                II. Elaborarea studiului de solutie
            Solutia de racordare se stabileste prin studiu de solutie pentru utilizatori care:
            a) se racordeaza la retele electrice avand tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare;
            b) sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea retelei la care se racordeaza;
            c) se racordeaza la retele electrice de distributie de medie sau joasa tensiune, in situatiile in care sunt indeplinite simultan conditiile:
                        – utilizatorii nu se incadreaza in categoriile pentru care solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie;
                        – sunt posibile cel putin doua variante de solutie de racordare, corespunzatoare tehnic si comparabile economic;
            d) solicita modificarea/imbunatatirea instalatiilor de racordare existente sau cresterea gradului de siguranta in punctul de delimitare, daca lucrarile necesare nu pot fi stabilite prin fisa de solutie;
            e) prin tipul lor si caracteristicile echipamentelor instalatiilor de utilizare si/sau al proceselor tehnologice impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordarii asupra retelei si a celorlalti utilizatori si stabilirea masurilor pentru incadrarea acestui impact in limitele normate.
                Avizarea studiului de solutie
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se avizeaza de catre operatorul de retea conform procedurii proprii si in cadrul termenului de elaborare prevazut in contract. Timpul necesar avizarii studiului de solutie este inclus in durata maxima de elaborare.
           
            Studiile de solutie se avizeaza atat de catre operatorii de distributie, cat si de catre operatorul de transport si de sistem in toate cazurile in care prevad:
            a) racordarea la reteaua electrica de distributie a locurilor de producere cu puteri instalate mai mari de 10 MW;
            b) racordarea locurilor de producere sau de consum pe barele de medie tensiune sau 110 kV ale statiilor de transformare ale operatorului de transport si de sistem;
            c) mai multe variante pentru racordarea utilizatorilor, dintre care unele la tensiunile de 220 kV sau 400 kV si altele la tensiunea de 110 kV.
           
            Studiile de solutie, cu exceptiile de la alin. (2), se avizeaza de catre operatorii de distributie daca prezinta numai variante de racordare la o retea electrica de distributie, respectiv de catre operatorul de transport si de sistem, daca prezinta numai variante de racordare la reteaua electrica cu tensiune de 220 kV sau 400 kV.
           
            Utilizatorul trebuie sa opteze pentru una dintre variantele de solutie stabilite in studiu si avizate de operatorul de retea si sa isi exprime optiunea in scris si, dupa caz, sa solicite in termen de maximum doua luni emiterea avizului tehnic de racordare.

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

09/08/2009

SGC 2010 

Actualizare 22.09.2014 Va sugerez in completare sa cititi si articolul : Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor unede veti putea accesa si ordinul ANRE 75/2013 [ Ord 75 13 ref finantare electrificari] care are destule puncte comune cu Ordinul 59/2013 prin care s-a aprobat : regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Actualizat 03.01.2014

In sectiunea INFO CONSUMATORI ANRE asigura informatii despre o gama destul de larga de subiecte care pot intaresa consumatorii de energie electrica

I. RACORDARE            Raspuns cadru ANRE sursa www.anre.ro  INFO CONSUMATORI
Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice?
Raspuns cadru
            In conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2008, (noul regulament in vivoare a fost aprobat prin  Ordinul ANRE  59/2013, contine cateva modificari fata de GHR 90/2008 insa principiile si etapele sunt aceleasi. Pentru detalii va reconad sa cititi si: articolul:

A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public ) ref Ordin 59/2013

 procesul de racordare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
            1. ETAPA PRELIMINARA DE DOCUMENTARE SI INFORMARE A VIITORULUI UTILIZATOR
            Inainte de demararea procesului propriu-zis de racordare, recomandam utilizatorul sa solicite operatorului de retea informatii privind conditiile si posibilitatile de realizare a racordarii la retea a unui anumit loc de producere sau de consum, prezentandu-i datele caracteristice ale acestuia. La solicitarea utilizatorului, operatorul de retea are obligatia de a oferii, gratuit, informatii generale privind: necesitatea obtinerii unui aviz de amplasament sau a elaborarii unui studiu de solutie, daca este cazul, posibilitatile de racordare la reteaua proprie a instalatiilor aferente locului de producere sau de consum, actiunile pe care trebuie sa le intreprinda utilizatorul si documentele aferente necesare, specifice fiecarei etape a procesului de racordare, tarifele in vigoare practicate de operatorul de retea pentru emiterea avizelor tehnice de racordare, respectiv tarifele de racordare si temeiul legal al acestora, etc.
            2. DEPUNEREA CERERII DE RACORDARE SI A DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
            Pentru obtinerea avizului tehnic de racordare si a racordarii la reteaua electrica, solicitantul se adreseaza operatorului de retea cu o cerere de racordare care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) datele de identificare a locului de producere sau de consum, a utilizatorului si, daca este cazul, a imputernicitului legal, a proiectantului de specialitate sau a furnizorului;
b) tipul instalatiilor de la locul de producere sau de consum, pentru care se solicita racordarea: generatoare, instalatii de distributie, instalatii consumatoare etc.;
c) data estimata solicitata pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare de la locul de producere sau de consum, puterea prevazuta a fi evacuata sau consumata si evolutia acesteia;
d) eventuale indicatii privind grupul de masurare a energiei electrice sau informatii pentru stabilirea acestuia;
e) declaratia pe propria raspundere a solicitantului referitoare la autenticitatea datelor si la conformitatea cu originalul a documentelor prezentate in copie, anexate cererii;

Pentru un loc nou de consum, documentatia anexata cererii de racordare trebuie sa cuprinda:
a) avizul de amplasament in copie, daca acesta este necesar conform reglementarilor, pentru obiectivul sau instalatia ce se realizeaza pe locul de consum respectiv;
b) studiul de solutie pentru racordarea la reteaua electrica, daca a fost elaborat;
c) datele tehnice si energetice caracteristice locului de consum al utilizatorului, conform reglementarilor in vigoare la data depunerii cererii de racordare, aprobate de autoritatea competenta;
d) certificatul de urbanism in termen de valabilitate, in copie;
e) planul de situatie la scara, cu amplasarea in zona a locului de consum, vizat de emitentul certificatului de urbanism, ca anexa la acesta, pentru constructiile noi sau pentru constructiile existente care se modifica, in copie. Pentru constructiile existente care nu se modifica este suficienta schita de amplasament, cu coordonate din care sa rezulte precis pozitia locului de consum;
f) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau a altor autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente;
g) actul de proprietate sau orice alt inscris care atesta dreptul de folosinta asupra terenului, incintei ori cladirii in care se constituie locul de consum pentru care se solicita racordarea, in copie. In cazul spatiilor inchiriate, este necesar si acordul notarial al proprietarului pentru executarea de lucrari in instalatiile electrice;
h) autorizatia de construire a obiectivului, in termen de valabilitate, in copie, in situatia in care se solicita racordarea unei organizari de santier pentru realizarea acestuia.
Solutia de racordare se stabileste de catre operatorul de retea prin fisa de solutie sau studiu de solutie, dupa caz. Cheltuielile legate de elaborarea fisei de solutie sunt incluse in tariful de emitere a avizului tehnic de racordare.
            3. EMITEREA AVIZULUI TEHNIC DE RACORDARE
            Avizul tehnic de racordare constituie oferta operatorului de retea la cererea de racordare a solicitantului si contine conditiile tehnico-economice de racordare la retea.
In termen de 7 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii de racordare, operatorul de retea verifica documentatia depusa si transmite solicitantului factura de plata a tarifului pentru emiterea avizului tehnic de racordare.
Operatorul de retea are obligatia sa emita si sa transmita solicitantului avizul tehnic de racordare, in maximum 30 de zile calendaristice de la inregistrarea documentatiei complete depuse de utilizator. Pentru cazurile in care emiterea avizului tehnic de racordare la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune se face pe baza unui studiu de solutie, termenul de emitere si transmitere a avizului tehnic se reduce la maximum 10 zile calendaristice.
In cazul modificarii unor elemente de natura administrativa, cum ar fi: schimbarea denumirii, a datelor de identificare a locului de consum din motive administrative, schimbarea titularului locului de consum prin cumparare, mostenire etc., actualizarea avizului tehnic de racordare se face in cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii de catre utilizator.
            4. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE RACORDARE
            Dupa primirea ofertei de racordare, exprimata in avizul tehnic de racordare, utilizatorul poate solicita, in scris, operatorului de retea incheierea contractului de racordare. In cazurile in care nu se executa lucrari noi sau modificari ale instalatiilor de racordare existente, nu este necesar incheierea unui contract de racordare.
Pentru realizarea racordarii, utilizatorii achita operatorului de retea, detinator al retelei electrice, tariful de racordare stabilit conform metodologiei.

Pentru incheierea contractului de racordare, utilizatorul va anexa la cerere urmatoarele documente:
a) copia avizului tehnic de racordare;
b) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului sau alte autorizatii legale de functionare emise de autoritatile competente, daca este cazul;
c) autorizatia de construire a obiectivului sau, in cazul constructiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de inchiriere, in copie;
d) acordurile proprietarilor terenului, in original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum si pentru exercitarea de catre operatorul de retea a drepturilor de uz si de servitute asupra terenurilor afectate de instalatia de racordare (numai in cazurile in care instalatia de racordare este destinata in exclusivitate racordarii unui singur loc de producere sau de consum).
Dupa incheierea contractului de racordare si in conditiile prevazute in acesta, operatorul de retea asigura: proiectarea, construirea si punerea in functiune a instalatiei de racordare, inclusiv realizarea in instalatiile din amonte de punctul de racordare a tuturor conditiilor tehnice pentru asigurarea capacitatii necesare in vederea preluarii consumului suplimentar solicitat de utilizator la parametrii calitativi corespunzatori normelor in vigoare.
            5. PUNEREA SUB TENSIUNE A INSTALATIILOR DE UTILIZARE
            Punerea sub tensiune a instalatiilor electrice ale utilizatorilor se face, cu respectarea termenului prevazut in contractul de racordare, dupa depunerea de catre utilizator la operatorul de retea a dosarului instalatiei de utilizare intocmit de executantul acesteia si, dupa caz, incheierea conventiei de exploatare.
Dosarul instalatiei de utilizare cuprinde, dupa caz, urmatoarele documente:
a) declaratia executantului, prin care se confirma: respectarea cerintelor din avizul tehnic de racordare, realizarea instalatiei de utilizare in baza proiectului tehnic verificat in conditiile legii, cu respectarea normelor tehnice in vigoare la data executarii acesteia si cu indeplinirea conditiilor care permit punerea ei sub tensiune;
b) procesele-verbale care confirma efectuarea verificarilor si receptiei la terminarea lucrarilor, cu rezultate corespunzatoare, buletine de incercari si altele asemenea.
c) schema monofilara a instalatiei de utilizare, la nivelul necesar pentru realizarea conducerii prin dispecer, dar cel putin la nivel de interfata cu instalatia de racordare, statia de conexiuni sau tabloul general, cu precizarea protectiilor prevazute si a reglajelor acestora;
b) schema de racordare la reteaua de utilizare a surselor proprii, avizata de operatorul de retea.
            6. PRINCIPII PENTRU REALIZAREA RACORDARII LOCUINTELOR INDIVIDUALE LA RETEAUA ELECTRICA DE DISTRIBUTIE
            A. In zone in care exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
            Racordarea locuintelor se realizeaza pe baza solutiilor stabilite si consemnate in avizele tehnice de racordare emise pentru fiecare locuinta.
Punctele de delimitare se stabilesc la bornele de iesire din contoare, montate la limita de proprietate sau pe proprietatea consumatorului, in exteriorul locuintei.
Pentru realizarea racordarii, fiecare consumator trebuie sa incheie un contract de racordare cu operatorul de retea si sa achite acestuia tariful de racordare.
            B. In zone in care nu exista retea electrica de interes public de joasa tensiune
            Realizarea retelei este finantata, de regula, de catre autoritatile publice, din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite, pentru racordarea locuintelor individuale parcurgandu-se aceleasi etape.
            Prin exceptie, realizarea retelei poate fi finantata si de unul dintre viitorii consumatori, individual sau ca imputernicit legal al unui grup de consumatori, aceasta realizandu-se de catre operatorul de retea in regimul tarifului de racordare.
            Dupa realizarea retelei, pentru racordarea locuintelor individuale se parcurg aceleasi etape, consumatorul sau grupul de consumatori care a suportat costul retelei avand dreptul sa solicite si sa primeasca compensatii banesti de la ceilalti consumatori care se racordeaza ulterior la retea in primii 5 ani de la punerea in functiune a instalatiei de racordare. Valoarea acestei compensatii se stabileste de operatorul de retea, in baza unei metodologii aprobate de autoritatea competenta.
            C. Principii pentru realizarea racordarii la reteaua electrica de distributie a blocurilor de locuinte
            Pe baza datelor prezentate de finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte privind puterile absorbite, individual si pe ansamblu, operatorul de retea emite aviz tehnic de racordare pentru puterea totala necesara si in functie de care se dimensioneaza instalatia de racordare.

Punctele de delimitare vor fi la bornele de iesire din contoare. Contoarele se monteaza centralizat, la parter sau pe palier.

Instalatia de racordare se realizeaza de catre operatorul de retea, in baza contractului de racordare incheiat cu finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte si a tarifului de racordare achitat de acesta. Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte nu suporta costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si verificarii dosarului instalatiilor de utilizare individuale.
Dupa realizarea instalatiei de racordare, operatorul de retea emite avizul tehnic de racordare fiecarui proprietar sau chirias al unui apartament, pentru puterea aprobata acestuia si care a fost avuta in vedere la stabilirea puterii totale aprobate pentru blocul respectiv, si pune sub tensiune instalatia de utilizare a acestuia. Fiecare proprietar suporta numai costurile aferente realizarii masurarii individuale a energiei electrice si punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare.
Finantatorul blocului sau blocurilor de locuinte isi recupereaza cheltuielile aferente racordarii la retea, din veniturile realizate prin vanzarea si/sau inchirierea apartamentelor realizate, fara a mai fi perceputa plata altor compensatii nici de catre el si nici de catre viitorii utilizatori individuali.

Programul de organizare si desfasurare al sesiunii de autorizare a electricienilor Toamna 2009

02/08/2009

SGC 2002  

sursa www.anre.ro Va reconad sa accesati site ANRE ori de cate ori aveti ocazia pentru a accesa informatiile oficiale actualizate la zi despre examen. Pagina de internet www.anre.ro constituie canalul prin care ANRE comunica aproape in exclusivitate cu beneficiarii serviciilor sale. Pe blog gasiti informatii utile dar care trebuie validate prin accesare surei acestor informatii site: www.anre.ro

SGC

In conformitate cu art. 35. (1) din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor  care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” – Revizia 3, aprobat prin Ord. ANRE nr. 25/20.07.2007. 

  

ANRE organizeazã, în perioada 01.10.2009 – 23.12.2009,  sesiunea de Toamnã 2009 a examenului de autorizare a electricienilor care proiecteaza/ executa instalatii electrice racordate la SEN
 
Programul de organizare si desfasurare

17 iulie 2009 Publicarea anunþului
(actualizat in 21.08.2009)
01 – octombrie -2009 11 – octombrie -2009 Înscrierea candidatilor
11 – octombrie -2009
(data postei)
Termen final de înscriere la examen
23-octombrie-2009 Nominalizarea centrelor de examinare
23-octombrie-2009 Publicarea
  a)  listei candidatilor (solicitatþi care îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor), cu precizarea centrului în care vor sustine examenul;
b)  listei solicitantilor care nu îndeplinesc conditiile prevãzute in Regulament pentru a participa la examenul de autorizare a electricienilor, cu indicarea motivelor de neîndeplinire.
26 octombrie 2009 – 30 octombrie 2009 Completarea dosarelor (dupa caz)
06-noiembrie-2009 Publicarea listelor finale:
  a) listei finale a candidatilor
b) listei finale a solicitantilor care nu îndeplinesc condiþiile prevãzute în Regulament pentru a participa la examen
9 – noiembrie – 2009 27 – noiembrie –  2009 Desfãsurarea examenelor de autorizare
30 noiembrie 2009 Publicarea rezultatelor examenelor (în functie de data desfãsurãrii examenelor în fiecare centru)
4 decembrie 2009 Data limita pentru inregistrarea contestaþtiilor
23 decembrie 2009 Rezultatele analizãrii contestatiilor
       

Informatii generale privind activitatea ANRE de autorizare a electricienilor (persoane fizice)

02/08/2009

 

INFORMATII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA ANRE DE AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR (PERSOANE FIZICE)

   Desfasurarea activitatii de autorizare a electricienilor se realizeaza de catre ANRE in baza „Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic” (Revizia 3), denumit in continuare Regulament, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 25/20.07.2007. (Puteti regasi Regulamentul in subsolul acestei pagini).

Inscrierea de examen

Documentele necesare pentru inscrierea la examenul de autorizare sunt:
a) cerere tip, intocmita conform Anexei 1 – Modelul 1 din Regulament (puteti regasi modelul de cerere in subsolul acestei pagini);
b) copie a actului de identitate;
c) copii ale certificatelor sau diplomelor care atesta pregatirea profesionala:
– lucratorii calificati vor transmite copia Certificatului de absolvire a cursului de calificare, din care reies: durata cursului si specializarea absolventului,
– lucratorii calificati care sunt absolventi ai invatamantului obligatoriu de 10 ani, vor transmite copii ale Diplomei de absolvire si Certificatului de absolvire a cursurilor de calificare, din care reies: profilul liceului si specializarea profesionala/ practica a absolventului;
– lucratorii calificati care sunt absolventi ai scolilor profesionale vor transmite copia Diplomei de absolvire a scolii profesionale, din care reies: durata cursurilor, profilul scolii si specializarea profesionala si practica a absolventului,
– absolventii de licee vor transmite copii ale Diplomei de bacalaureat si Atestatului sau Certificatului de calificare, din care reies: profilul liceului si specializarea profesionala si practica ale absolventului;
– absolventii de scoli tehnice post-liceale (din care reiese calificarea de maistru sau tehnician) vor transmite copia Diplomei de absolvire din care reiese: durata cursurilor, profilul scolii si specializarea profesionala si practica ale absolventului;
– absolventii cursurilor de invatamant superior vor transmite copia diplomei de inginer/ subinginer, din care reiese profilul si specializarea absolventului;
d) lista cuprinzand lucrarile efectuate, atributiile/ functiile, in domeniul instalatiilor electrice, care sa ateste vechimea si experienta dobandite de electrician, conform cerintelor gradului de autorizare solicitat; lista:
– se intocmeste de catre solicitant, conform precizarilor din Anexa 2 din Regulament (puteti regasi modelul de lista de lucrari in subsolul acestei pagini),
– se semneaza de actualul angajator (dupa caz),
– informatiile incluse in lista trebuie corelate cu informatiile continute in carnetul de munca.
e) copia integrala a carnetului de munca, care sa ateste experienta profesionala in domeniul in care se solicita autorizarea, acolo unde este cazul;
f) dupa caz, alte documente care atesta experienta practica a solicitantului;
g) documente (diplome, certificate, adeverinte, etc) care atesta absolvirea unor cursuri de specialitate privind pregatirea in vederea sustinerii examenului de autorizare de solicitantii care inregistreaza cereri de autorizare pentru gradul III sau gradul IV. Cursurile trebuie organizate, de rugula, in cadrul compartimentelor tehnice ale angajatorilor.
h) copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare.
i) persoanele fizice straine vor transmite:
– cerere tip;
– copii ale actului de identitate si documentelor de resedinta in Romania;
– copii ale diplomelor de calificare profesionala si copie a documentului eliberat de Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor pe teritoriul Romaniei, conform competentelor acestuia, stabilite prin HG nr. 49/1999;
–  copii ale documentelor care atesta vechimea in munca, eliberate de autoritati competente ale Statelor Membre ale Uniunii Europene in care s-a dobandit experienta practica;
– CV;
– copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare.

 

Pentru acceptarea la examenul de autorizare:
–  documentatia anexata cererii de autorizare trebuie sa fie completa;
–  pentru fiecare grad si tip de autorizare este necesara indeplinirea conditiilor specifice de calificare (studii) si experienta profesionala in domeniul instalatiilor electrice din sistemul electroenergetic, conform precizarilor de la Art.29; conditiile de calificare si experienta trebuie dovedite cu acte anexate cererii de inscriere la examenul de autorizare, conform precizarilor din Regulament.

Pentru detalii privind conditiile de calificare si experienta profesionala, va rugam consultati Regulamentul!

Organizarea si tematica examenului de autorizare
Examenele de autorizare se organizeaza, de regula, de 2 ori/an, in sesiuni de primavara si toamna. ANRE publica cu 60 de zile inainte de desfasurarea examenelor, Anunturi care contin detalii privind perioadele de desfasurare.
Tematica de examen, precum si intrebarile/ problemele de exemane sunt publicate pe site-ul ANRE la capitolul Legislatie/ Autorizare electricieni

Inregistrarea cererilor de autorizare
Cererile de autorizare se transmit catre ANRE, in perioada de inscriere (stabilita pentru fiecare sesiune, conform detaliilor din Anuntul publicat de ANRE). Inregistrarea cererii se face:
–  fie direct de solicitanti la sediul ANRE, Parter,  Camera 1 (Registratura);
–  fie se transmit prin serviciul posta catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Str. Constantin Nacu, Nr. 3, Bucuresti, Sector 2, Cod postal 020995, ROMANIA .

In Anuntul publicat de ANRE cu ocazia organizarii fiecarei sesiuni, se mentioneaza data limita de inscriere.

Plata tarifului de autorizare se face:
–  fie direct la casieria ANRE pe baza facturii intocmite de Serviciul financiar-contabilitate cu ocazia inregistrarii cererii de autorizare,
–  fie prin ordin de plata in contul ANRE nr. RO24TREZ7005025XXX000284 deschis la ATCPMB (Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti), CUI 11514848. In acest caz,  Serviciul financiar – contabilitate din cadrul ANRE va emite factura fiscala, dupa verificarea existentei in extrasul de cont a sumei achitate.
–  fie prin mandat postal in contul ANRE nr. RO24TREZ7005025XXX000284 deschis la ATCPMB (Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti), CUI 11514848. Si in acest caz,  Serviciul financiar – contabilitate din cadrul ANRE va emite factura fiscala, dupa verificarea existentei in extrasul de cont a sumei achitate.

In toate cazurile, solicitantii trebuie sa includa in dosar o copie a chitantei/ ordinului de plata/ mandatului postal.


Tarifele pentru anul 2009 au fost aprobate prin Ordinul ANRE nr. 2/08.01.2009 , MO 36/ 20.01.2009
modificat prin Ordinul 60/2009 si sunt
:

Nr. crt.
Domeniul de autorizare
Tarif (lei)
Tip A
Tip B
Tip A+B
1
Gradul I
190
190
280
2
Gradul II
190
190 280
3
Gradul III
190 190
280
4
Gradul IV
190
190
280
5  Emitere duplicat  

25


Sumele incasate de Autoritatea competenta nu se restituie:
– candidatului care nu se prezinta la examenul la care a fost acceptat,
– candidatului care nu promoveaza examenul de autorizare,
– candidatului care a fost acceptat pentru a sustine examenul la un grad/ tip de autorizare diferit de cel solicitat prin cererea inregistrata la Autoritatea competenta,
– solicitantului care nu indeplineste conditiile de participare la examen, inclus in lista intocmita conform prevederilor Art. 37 si Art. 38.
Candidatul care nu poate participa la examenul la care a fost acceptat, poate solicita Autoritatii competente, in scris, anterior datei de desfasurare a examenului:
a)  reprogramarea participarii la examen intr-un alt centru de examinare sau in urmatoarea sesiune de examinare organizata de Autoritatea competenta;
b)  retragerea cererii de autorizare (fara returnarea sumelor achitate).

Programul de lucru cu publicul:
Luni – Vineri, intre orele 9-13.

Informatii
Serviciu Atestari/Autorizare electricieni

Sef serviciu Daniel Onofrei
Tel:  021-3278148

Secretariat:
Tel:021-3278104
Fax: 021-3278170 
Programul de lucru cu publicul
L M  M J V – 9.00 – 13.00


Lista de documente utile:

Ordin 25/2007-Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic (Revizia 3) pdf  Tip fisier: pdf
0.18 MB ( 188.91 Kb)

Descarcari: 77325
Model cerere autorizare zip  Tip fisier: zip
0.00 MB ( 4.31 Kb)

Descarcari: 22254
Model lista de lucrari zip  Tip fisier: zip
0.00 MB ( 4.05 Kb)

Descarcari: 21061

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (4/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut atasez  CV-Glont-Aurelian-Ionut si o Scrisoare de intentie Glont Aurelian Ionut 28.07.2009.

Simularea funcţionării dispozitivului

Simularea funcţionarii dispozitivului se face cu Active – HDL Sim din pachetul

Warp5.1. Se parcurg următoarele etape:

  1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim Se activează programul

Active – HDL Sim

  1. File => New Waveform – Se deschide un nou Waveform (unde este vizualizată

simularea)

  1. File => Open VHDL => …/vhd/turbina.vhd – Se deschide fişierul ce conţine

codul sursă al programului şi care va fi simulate.

  1. Simulation => Initialize – Se iniţializează simularea
  2. Waveform => Add Signals => Name => t => Add

Waveform => Add Signals => Name => g => Add

Waveform => Add Signals => Name => p => Add

Waveform => Add Signals => Name => clk => Add

Waveform => Add Signals => Name => init => Add

Waveform => Add Signals => Name => start => Add

Waveform => Add Signals => Name => k1 => Add

Waveform => Add Signals => Name => k2 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m0 => Add

Waveform => Add Signals => Name => m1 => Add

Se definesc semnalele de intrare: t,g, p, clk, init, start, k1, k2 şi semnalele de ieşire: m0 şi m1.

  1. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli (generatoare de semnal) în

vederea simulării astfel:

–         selectăm semnalul t. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Value şi în casuţa care va apărea se introduce de la tastatura un numar pe 9 biti ce va fi valoarea lui t. Valoarea în zecimal a numărului introdus nu trebuie să depaşească 360.

–         analog pentru semnalul g

–         selectăm semnalul p. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Clock după care introducem frecvenţa dorită în casuţa Frequency. Important pentru buna funcţionare a programului ca frecvenţa lui p să fie întotdeauna mai mică decât frecvenţa de clock clk a automatului.

–         analog pentru semnalul clk

–         selectăm semnalul init. Executăm click–dreapta pe el şi selectăm opţiunea Stimulators. Stimulators type => Formula => enter formula.  Rubrica enter formula se completează astfel: <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>. “Value” reprezintă valoarea logică şi poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsură este picosecunda).

–         analog pentru semnalul start

–         selectăm semnalul k1. Executăm aceleaşi operaţii ca în cazul semnalelor t şi g iar în câmpul unde trebuie introdusă valoarea se tastează un număr pe 9 biţi care în zecimal reprezintă valoarea 180.

–         analog pentru k2 numai că valoarea introdusă în binar va fi 360.

  1. Simulation => Run until => valoarea dorită (în ns).

Se simulează funcţionarea programului stabilind durata de simulare la o valoare       care să permită desfaşurarea tuturor transformărilor din circuit ale semnalelor.

8.  Se analizează semnalele de ieşire m0 şi m1 verificând funcţionarea corectă a programului. La analiza cronogramelor se va ţine cont de timpul de propagare al semnalelor prin circuit.

Pentru a evidenţia funcţionarea corectă a programului o să luăm în considerare cateva situatii ce ar putea rezona cu realitatea. Astfel, vom lua în considerare mai multe valori pentru poziţia iniţială a turbinei şi pentru poziţia giruetei, mai multe valori ale frecvenţei de clock a circuitului şi frecvenţei semnalului de la traductorul de poziţie p, k1 şi k2 vor avea valori fixe de 180 respectiv 360 şi mai multe formule (de tipul <value> <time>, <value> <time>,…,<value> <time>) pentru  semnalele init şi start.

Situaţia 1

Figura 23 - Situatia 1

Figura 23

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 290. În binar t = 100100010

–         g = 310. În binar g = 100110110

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 20 de grade deci m0 va trebui sa aibă valoarea 1 timp de 20 de tacte ale semnalului p iar m1 sa fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 24.

Figura 24 - Simulare 1

Figura 24. Simulare 1

Situaţia 2

Figura 25 - Situatia 2

Figura 25

Valorile semnalelor de intrare:

–         t = 160. În binar t = 010100000

–         g = 145. În binar g = 010010001

–         p – semnal de tip clock cu frecvenţa de 10 Mhz

–         clk – semnal de tip clock cu frecvenţa de 20 Mhz

–         init – 1 0,0 100000

–         start – 0 0,1 125000,0 250000

–         k1 = 180. în binar k1 = 010110100

–         k2 = 360. în binar k2 = 101101000

Turbina va trebui să se mişte în acest caz spre dreapta cu 15 de grade deci m1 va trebui să aibă valoarea 1 timp de 15 de tacte ale semnalului p iar m1 să fie 0 pe tot parcursul simulării conform figurii 26.

Figura 26 - Simulare 2

Figura 26. Simulare 2

Concluzii

Dispozitivul prezentat în această lucrare este o componentă importantă pentru funcţionarea unei  turbine eoliene de mari dimensiuni. Acesta asigură după cum am vazut exploatarea la maximum a energiei cinetice a vântului asigurând astfel o utilizare cât mai eficienta a turbinei eoliene.

Ca şi rezultate acest dispozitiv prezintă o logică de ieşire ce va constitui intrarea într-un element de execuţie care la rândul său va comanda motorul ce va roti turbina spre direcţia arătată de giruetă. În ce constă această logică de ieşire? Logica de ieşire este după cum am observat anterior o ieşire pe doi biţi (m1,m0) care va furniza elementului de execuţie şi apoi motorului turbinei informaţii cu privire la direcţia de deplasare a turbinei. Astfel dacă la ieşire vom avea “10” turbina se va deplasa la stânga, pentru “10” turbina se va deplasa la dreapta iar pentru “00” turbina nu se va mişca acest fapt însemnând că poziţiile giruetei şi ale turbinei coincid sau nu există o diferenţă foarte mare între ele.

Elementul de execuţie este un convertor electric de putere care acţionează după cum am mai spus asupra motorului ce orientează turbina eoliană şi caracteristile acestuia sunt atât în funcţie de tipul de motor folosit cât şi de puterea acestuia. Ca şi tipuri de motoare pot fi folosite atât motoare de curent continuu cât şi motoare asincrone. Funcţionarea elementului de execuţie şi a motorului nu au făcut obiectul acestei lucrări şi nu s-a insistat asupra lor, însa pot fi luate în considerare ca posibile dezvoltări ulterioare ale acestei lucrări.

Partea cea mai dificilă a acestui proiect a fost nu cum s-ar crede iniţial programarea într-un limbaj de nivel inalt al dispozitivului ci proiectarea lui. Proiectarea constă din conceperea întregului ansamblu care va generea ieşirea dorită în funcţie de valorile de intrare, valori de intrare ce reprezintă valorile în grade ale poziţiei giruetei respectiv a turbinei. Cu alte cuvinte plecând de la cele două valori de intrare a trebuit construit un întreg ansamblu format din blocuri logice care să genereze o ieşire care să acţioneze corect asupra motorului turbinei. Conceptul şi gândirea acestui ansamblu au facut obiectul celei mai dificile părti al acestei lucrări.

Dezvoltări ulterioare ale proiectului ar putea fi proiectarea după cum am menţionat şi mai sus a unui element de execuţie, unitate logică în care intră ieşirea dispozitivului. Proiectarea unui dispozitiv de frânare a turbinei atunci când a ajuns în poziţia dorită poate face obiectul unei alte dezvoltări ale proiectului.

Ca şi performanţe ale cipului folosit pentru implementarea circuitului putem mentţiona următoarele lucruri: din 512 funcţii logice (macrocelule) avute la dispoziţie au fost folosite la compilare numai 106 rezultând un grad de utilizare al cipului de aproximativ 21%; frecvenţa de lucru a cipului este de 17,16 Mhz ceea ce este absolut suficient pentru aplicaţia de faţă.

Ca o ultimă concluzie trebuie precizat faptul că un astfel de ansamblu reprezintă o parte foarte importantă a unei instalaţii de turbine eoliene mai ales pentru cele de dimensiuni mari datorită faptului că realizează automat şi foarte precis deplasarea turbinei pe direcţia vântului cu cea mai mare intenistate. Dacă în cazul turbinelor de dimensiuni mici orientarea se poate face manual în cazul turbinelor foarte mari acest lucru nu este posibil. O astfel de mega turbina poate avea o  înaltime de până la 50 m iar o singură pală poate avea până la 10 m.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (3/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut  il puteti contacta prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Structura unităţii de procesare

Unitatea de procesare este cea mai importantă parte a circuitului de ansamblu. Ea reprezintă porţiunea din circuit în care au loc transformările valorilor de intrare cu scopul de a realiza orientarea turbinei eoliene.

Ca şi intrări în circuit avem:

–         a – valoare preluată de la Registrul A în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al turbinei – a este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

–         b – valoare preluată de la Registrul B în care a fost stocată în prealabil valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară al giruetei – b este o valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intervalul [0,360].

La ieşire vom avea:

–         f – valoarea cu care va trebui sa se miste turbina pentru a se orienta pe directia vantului – deasemenea valoare pe 9 biti pentru a putea acoperi intreg intrvalul [0,360].

–         sens –  va fi o valoare pe 2 biti ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume directia în care se va deplasa turbina: stanga, dreapta sau stop.

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare

Figura 7 – Structura Unitatii de Procesare(se afla in directorul cu figuri)

Exemplificăm în continuare transformările valorilor de intrare pe parcursul întregii unităţi de procesare pentru o înţelegere cât mai bună a funcţionării acesteia.

După cum am precizat anterior valorile a – reprezentând poziţia unghiulară a turbinei şi b – reprezentând poziţia unghiulară a giruetei reprezintă valorile de intrare ale acestui circuit. Ne dorim să aflăm valoarea cu care se va misca turbina  spre direcţia vântului cu intensitate maximă şi sensul în care aceasta se va roti.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea obiectivului:

1. Sunt comparate valorile a şi b cu ajutorul unui comparator ce va avea la ieşire o valoare pe 2 biţi c1. În urma comparării c1 va lua valorile:

– 10 , când a>b

– 11 , când a=b

– 01 , când a<b

2. Se calculează valoarea diferenţei dintre a şi b în modul. Pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv de scădere şi de două multiplexoare care vor stabili care dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu plus a scăzătorului şi care valoare dintre valorile a şi b vor fi puse pe intrarea cu minus a scăzătorului. Valoarea diferenţei va fi preluată de variabila m – care este ieşirea scăzătorului deasemenea pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul .

Multiplexoarele vor fi comandate de valoarea c1(1) calculată la pasul anterior. Astfel c1(1) va putea lua valorile 1 sau 0.  Rezulta deci două cazuri:

–         când c1(1)=1 observăm că a>b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea a ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea b ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a  scăzătorului.

–         când c1(1)=0 observăm că a<b deci Multiplexorul 1 va selecta valoarea b ca fiind pe intrarea cu plus a scăzătorului şi Multiplexorul 2 va selecta valoarea a ca fiind valoarea pe intrarea cu minus a scăzătorului.

3. Este comparată valoarea m calculată la pasul anterior cu 180 cu ajutorul unui comparator. La ieşire vom avea o valoare pe un singur bit c2 astfel că:

– c2=0 , când m ≤ 180

– c2=1 , când m > 180

4. Se calculează diferenţa dintre 360 şi valoarea m calculată la pasul 2 cu ajutorul unui scăzător. Ieşirea acestuia va fi km şi va fi tot o valoare pe 9 biţi pentru a acoperi întreg intervalul [0,360].

5. Conform principiului de elaborare a comenzilor dacă:

m ≤ 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui m.

m > 180 , atunci valoarea de ieşire f a unităţii de procesare ia valoarea lui km calculat la pasul 4.

Selecţia lui f se face cu ajutorul Multiplexorului 3 comandat de c2 obţinut la pasul 3. Astfel că:

–         dacă c2=0 atunci f = m – unde m reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

–         dacă c2=1 atunci f = km – unde km reprezintă în acest caz cel mai scurt drum pe care trebuie să-l parcurgă turbina până pe direcţia vântului cu cea mai mare intensitate.

6. Este generată logica de sens cu ajutorul semnalelor c1 calculat la pasul 1 şi c2 calculat la pasul 3. Astfel că:

c1 c2 sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Deci putem concluziona că dacă:

–         sens = 10 turbina se va mişca la stanga

–         sens = 01 turbina se va mişca la dreapta

–         sens = 11 turbina nu se va mişca

Descrierea blocurilor funcţionale

Un bloc funcţional reprezintă o anumită componentă dintr-un circuit care îndeplineşte o anumită funcţie. În cazul circuitului nostru au fost folosite următoarele blocuri funcţionale:

  1. Registru
  2. Comparator
  3. Multiplexor
  4. Scăzător
  5. Numărător
  6. Poarta Logică ŞI
  7. Logica de sens

1. Registru – rolul acestuia este de a memora informaţie. În circuitul nostru avem regiştrii de intrare ce memorează datele iniţiale (Reg_a şi Reg_b), regiştrii intermediari ce memorează date intermediare (Reg_sens, Reg_f) şi regiştrii de ieşire ce memorează datele finale (Reg_m). Fiecare astfel de registru are o intrare de Load şi una de Reset. Când comanda Load este activată are loc încărcarea în registru a informaţiei dorite iar când comanda Reset este activată are loc punerea pe 0 a ieşirii registrului. Cele două comenzi sunt date de ieşirile automatului.

Figura 8 – Reprezentare registru

Figura 8 – Reprezentare registru

Descrierea în VHDL a unui Registru:

entity registru is

port

(t:in std_logic_vector(8 downto 0);        //valoarea ce trebuie memorată în registru

load,reset:in  std_logic;                         //semnale ce vin de la automat load sau reset

a:out std_logic_vector(8 downto 0));   //valoarea de ieşire din registru

end registru;

architecture arch_registru of registru is

begin

proc_registru : process(reset,load)           //procesul este senzitiv la reset şi la load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;         //dacă reset=1 atunci val de ieşire este pusă pe 0

elsif  load=’1′ then  a <= t;                        //dacă load=1 punem val. de la intrare la ieşire

end if;

end process proc_registru;

end arch_registru;

Figura 9. Simulare registru

Figura 9. Simularea unui registru

După cum observăm în Figura 9 valoarea t de intrare ce trebuie memorată este reprezentată în hexazecimal. Semnalul Reset este activat dupa cum se vede încă de la startul simulării. Am declarat mai multe valori ale lui t pentru a se observa cum funcţioneaza acest registru.  Semnalul Load este semnal de tip clock şi după cum se poate vedea pe fiecare impuls al semnalului clock are loc memorarea datei de intrare la ieşire.

2. Comparator – rolul unui comparator aşa cum îi şi spune numele este de a compara două valori. La ieşire un comparator poate avea o valoare pe un bit sau mai multi biţi în funcţie de cerinţele problemei.

Să presupunem că avem de comparat două numere a şi b care sunt datele de intrare în comparator. Ieşirea o notăm cu c.

Dacă ieşirea c este pe un bit putem avem cazurile:

– dacă a ≠ b atunci c=1

– dacă a = b atunci c=0

Dacă ieşirea c este pe doi biţi putem avem cazurile:

– dacă a > b atunci c=00

– dacă a > b atunci c=01

– dacă a = b atunci c=10

Figura 10. Reprezentare comparator cu două intrări şi o ieşire

Figura 10. Reprezentarea unui comparator cu două intrări şi o ieşire

Descrierea în VHDL a unui Comparator:

entity comparator is

port

(a,b:in std_logic_vector(8 downto 0);

c: out std_logic);

end comparator;

architecture arch_comparator of comparator is

begin

c<=’0′ when (a=b) else

‘1’;

end arch_comparator;

Analog se scrie codul şi pentru comparatorul ce are ieşirea pe doi biţi.

Dacă valorile de intrare sunt diferite observăm în Figura 11 că iesirea c are valoarea 1.

Figura 11. Simulare comparator cu valori de intrare diferite

Figura 11. Simularea unui comparator cu valori de intrare diferite

Dacă valorile de intrare sunt egale observăm în Figura 12 că iesirea c are valoarea 0.

Figura 12. Simulare comparator cu valori de intrare egale

Figura 12. Simularea unui comparator cu valori de intrare egale

3. Multiplexor – rolul unui multiplexor este acela de a selecta o ieşire din n intrări. Selecţia liniei de ieşire se face cu ajutorul unor semnale de control. Semnalul de ieşire este reprezentat pe atâţia biţi câţi sunt necesari pentru a acoperi numărul de intrări ale multiplexorului. De exemplu dacă n = 2 selectorul este pe 1 bit, dacă n = 5 selectorul este pe 3 biţi etc.

Figura 13. Reprezentare multiplexor

Figura 13. Reprezentarea unui multiplexor

În acest caz avem două intrări deci selectorul va fi pe un singur bit. Dacă selectorul este 1 la ieşire va fi adusă valoarea a iar dacă selectorul este 0 la ieşire va fi adusă valoarea b.

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity multiplexor is

port

(a,b : in std_logic_vector(8 downto 0);     //intrările dintre care se va alege ieşirea

rez : out std_logic_vector(8 downto 0);   //ieşirea

sel : în std_logic);                                      //selectorul

end multiplexor;

architecture arch_multiplexor of multiplexor is

begin

rez <= a when  sel = ‘1’  else               //dacă selectorul este 1 atunci ieşirea este a

b;                                             //în caz contrar ieşirea este b

end arch_multiplexor;

Figura 14. Simulare multiplexor

Figura 14. Simularea unui multiplexor

În Figura 14 avem confirmarea celor spuse anterior. Observăm că atunci când  selectorul sel se află pe 0 atunci la ieşire avem valoarea lui b. Când selectorul se află pe 1 atunci la ieşire avem valoarea lui a.

4. Scăzător – după cum îi spune şi numele acest bloc funcţional realizează diferenţa dintre două numere. Un astfel de dispozitiv are două intrări: o intrare “+” pe care se aplică cea mai mare dintre cele două valori care se doresc a fi scăzute şi o intrare “-“ pe care se aplică cea mai mică dintre cele două valori câte se doresc a fi scăzute. În majoritatea cazurilor potrivirea celor două valori la intrarea potrivită se face cu ajutorul multiplexoarelor.

Figura 15. Reprezentare scăzător

Figura 15. Reprezentarea unui Scăzător

Descrierea în VHDL a unui Multiplexor:

entity scazator is

port

(a,b : in  std_logic_vector(8 downto 0);           //valorile care se doresc a fi scăzute

rez : out std_logic_vector(8 downto 0));        //rezultatul scăderii

end scazator;

architecture arch_scazator of scazator is

begin

rez <= a – b ;                                                 //operaţia de scădere

end arch_scazator;

Figura 16. Simulare scăzător

Figura 16. Simularea unui Scăzător

După cum se vede în Figura 16 scăderea dintre a şi b s-a efectuat cu success. Numerele sunt reprezentate în hexazecimal.

5. Numărător – după cum îi spune şi numele acest dispozitiv are rolul de a număra impulsuri. În cazul nostru are rolul de a număra impulsuri clk. Această numărare se poate face atât pe frontul crescător al semnalului cât şi pe frontul descrescător al semnalului. În majoritatea cazurilor numărătoarele trebuie resetate înainte de a putea începe o numărătoare. Intrarea într-un astfel de numărator este de tip clock. Ieşirea trebuie declarată de tip buffer pentru a realiza reacţia internă.

Figura 17. Reprezentare numărător

Figura 17. Reprezentarea unui Numărător

Descrierea în VHDL a unui Numărător:

entity numarator is

port

(a: in std_logic;                                                     //semnalul de intrare

reset: in std_logic;                                               //semnalul de reset

rez: buffer std_logic_vector(8 downto 0));    //semnalul de ieşire–rezultatul numărării

end numarator;

architecture arch_numarator of numarator is

begin

proc_numarator: process(a)                      //procesul este senzitiv la semnalul de intrare

begin

if rising_edge(a) then                              //testăm dacă suntem pe frontul crescător

if reset=’1′ then rez<=”000000000″;    //testăm semnalul de reset

else rez<=rez+1;          //efectuăm incrementarea

end if;

end if;

end process proc_numarator;

end arch_numarator;

Figura 18. Simulare numărător

Figura 18. Simularea unui Numărător

Semnalul a fost ales semnal de tip clock de frecvenţa 20 Mhz. Semnalul de reset se aplică chiar la începutul simulării pentru a aduce valoarea de ieşire pe 0. Observăm că pe fiecare front crescător al semnalului de intrare avem o incrementare a valorii de ieşire în cazul nostru 4 fronturi crescătoare.

6. Poarta Logica ŞI – după cum îi spune şi numele realizează ŞI logic între două semnale de intrare.

Tabel de adevăr ŞI Logic

a b a AND b
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Figura 19. Reprezentare Poarta Logica SI

Figura 19. Reprezentarea unei Porţi Logice ŞI

Descrierea în VHDL a unei Porţi ŞI:

entity si is

port

(a,b : in  std_logic;                                //semnalele de intrare

rez: out std_logic);                               //semnalul de ieşire

end si;

architecture arch_si of si is

begin

rez<= a and b;                 //realizarea operatiei ŞI între cele două semnale de intrare

end arch_si;

Figura 20. Simulare Poarta Logica SI

Figura 20. Simularea unei Porţi Logice ŞI

Semnalele de intrare au fost alese de tip clock unul cu frecvenţa de 15 Mhz şi unul de frecvenţa 5 Mhz pentru a putea observa cât mai bine rezultatul. Observăm că semnalul de ieşire este 1 numai când cele două semnale de intrare sunt 1.

7. Logica de Sens – este un bloc funcţional care generează o ieşire pe 2 biţi în funcţie de două intrări: o intrare a pe doi biţi şi o intrare b pe un singur bit. Ieşirea reprezintă codificat direcţia unde se va deplasa turbina – stânga, dreapta sau stop.

a b sens
10 0 10      Stânga
11 0 00      Stop
01 0 01      Dreapta
10 1 01      Dreapta
01 1 10      Stânga

Figura 21. Reprezentare Logica de Sens

Figura 21. Reprezentarea Logicii de Sens

Descrierea în VHDL a blocului funcţional Logica de Sens:

entity logica is

port

( a : in  std_logic_vector (1 downto 0);              //intarea pe 2 biţi

b : in  std_logic;                                                //intrarea pe un bit

sens : out std_logic_vector (1 downto 0));       //iesirea pe 2 biţi

end logica;

architecture arch_logica of logica is

begin

sens<=”10″ when (a=”10″ AND b=’0′) else              //descrierea logicii de sens cu

„00” when (a=”11″ AND b=’0′) else              // structura when – else

„01” when (a=”01″ AND b=’0′) else

„01” when (a=”10″ AND b=’1′) else

„10”;

end arch_logica;

Figura 22. Simulare Logica de Sens

Figura 22. Simularea Logicii de Sens

Observăm în Figura 22 că având intrarea a = “01” şi b = “0” obţinem ieşirea sens = “01” adică turbina se va deplasa spre dreapta conform tabelului.

Descrierea în VHDL a ansamblului

Punând la un loc tot ce am precizat pâna acum, obţinem întregul circuit ce va comanda orientarea turbinei pe direcţia vântului cu intensitatea cea mai mare. Descrierea întregului circuit este facută în limbajul VHDL (Very High Integrated Circuits Hardware Description Language).

Prezentăm în continuare codul sursă al dispozitivului de orientare a turbinelor eoliene în limbajul VHDL.

library ieee;                                                           //apelarea bibliotecilor necesare compilării

use ieee.std_logic_1164.all;                          //circuitului descris

use work.std_arith.all;                                 //apelarea bibliotecii aritmetice

entity turbina is                                         //declararea entităţii turbinei

port                                                                             //definirea portului

(t,g,k1,k2: in std_logic_vector (8 downto 0);       //semnale de intrare

p : in std_logic;                                             //semnale de intrare

clk,start,init: in std_logic;                                //semnale de intrare

m0,m1: out std_logic);

end turbina;

architecture arch_turbina of turbina is                                //definirea arhitecturii turbinei

signal a,b,aa,bb,f,ff,pp,m,km: std_logic_vector (8 downto 0); //semnale interne pe 9 biţi

signal sens,c1,ss: std_logic_vector(1 downto 0);                     //semnale interne pe 2 biţi

signal r0,r1,c2,c3,reset,resetn,load,loads,loadm: std_logic;    //semnale interne pe 1 bit

signal y: std_logic_vector(1 to 5);                                          //semale interne pe 5 biţi

type STARE is (s0,s1,s2,s3,s4,s5,s6,s7);                           //definirea stărilor automatului

signal s: STARE;                                                               //definirea tipului stărilor

begin

–Descriere Registru a

registru_a : process(reset,load)                        //procesul este senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  a <=”000000000″;    //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  a <= t;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_a;

–Descriere Registru b

registru_b : process(reset,load)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  b <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  load=’1′ then  b <= g;             //se încarcă valoarea la ieşire

end if;

end process registru_b;

–Descriere Comparator ab

c1<=”10″ when (a>b) else           //condiţia pentru a > b

„11” when (a=b) else           //condiţia pentru a = b

„01”;                                    //condiţia pentru alte cazuri

–Descriere Multiplexor 1

aa <= a when  c1(1) = ‘1’  else      //daca selectorul este 1 incarcam pe a

b;                                         //in caz contrar incarcam pe b

–Descriere Multiplexor 2

bb <= b when  c1(1) = ‘1’  else     //dacă selectorul este 1 încărcăm pe b

a;                                        //în caz contrar încărcăm pe a

–Descriere Scăzător aa_bb

m <= aa – bb;                               //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Comparator 180

c2<=’1′ when (m>k1) else           //ieşirea este 1 când valoarea este > 180

‘0’;                                       //ieşirea este 0 când valoarea este < 180

–Descriere Scăzător k2_m

km <= k2 – m;                             //realizarea operaţiei de scădere între cei doi operanzi

–Descriere Multiplexor 3

f <= km when  c2 = ‘1’  else                 //dacă selectorul este 1 încărcăm pe km

m;                                                 //dacă selectorul este 0 încărcăm pe m

–Descriere Logica de sens

sens<=”10″ when (c1=”10″ AND c2=’0′) else      //elaborarea comenzilor

„00” when (c1=”11″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”01″ AND c2=’0′) else

„01” when (c1=”10″ AND c2=’1′) else

„10”;

–Descriere Registru sens

registru_sens : process(reset,loads)                   //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ss <=”00″;           //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ss <= sens;   //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_sens;

–Descriere Registru f

registru_f : process(reset,loads)                            //process senzitiv la reset şi load

begin

if  reset=’1′ then  ff <=”000000000″;   //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif  loads=’1′ then  ff <= f;            //se încarcă valoarea dorită la ieşire

end if;

end process registru_f;

–Descriere Numarator

numarare:process(resetn,p)                                     //process senzitiv la resetn şi p

begin

if resetn=’1′ then pp<=”000000000″;               //se resetează ieşirea (se pune pe 0)

elsif rising_edge(p) then pp<=pp+1;           //pe frontul crescător al clock-ului are

end if;                                                            //loc incrementarea ieşirii

end process numarare;

–Descriere Comparator 180

c3<=’0′ when (pp=ff) else             //ieşirea este 0 când valorile sunt egale

‘1’;                                         //ieşirea este 1 când valorile sunt diferite

–Descriere Poarta ŞI 1

r0<= ss(0) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Poarta ŞI 2

r1<= ss(1) and c3;                        //ŞI_Logic

–Descriere Registru m

registru_m : process(reset,loadm)              //process senzitiv la reset şi loadm

begin

if  reset=’1′ then m0<=’0′;                 //resetarea ieşirilor (punerea pe 0 a acestora)

m1<=’0′;

elsif  loadm=’1′ then m0<=r0;    //încărcarea valorilor la cele două ieşiri

m1<=r1;

end if;

end process registru_m;

–Descriere AUTOMAT

automat: process(start,init,clk)               //process senzitiv la start,init şi clk

begin

if  init = ‘1’  then  s<= s0 ;                       //iniţializarea automatului

elsif  clk’event and clk = ‘1’ then     //testarea frontului crescător al clk

case  s  is                                   //stabilirea legăturilor între stări

when s0=> if start=’1’then s<=s1;

end if;

when s1=> s<=s2;

when s2=> s<=s3;

when s3=> s<=s4;

when s4=> if ss=”00″ then s<=s1;

else s<=s5;

end if;

when s5=> s<=s6;

when s6=> if c3=’1′ then s<=s6;

else s<=s7;

end if;

when s7=>s<=s0;

end case;

end if;

end process automat;

with s select                                //atribuirea de valori variabilelor de stare

y<=”10100″ when s0,

„00000” when s1|s6,

„01000” when s2,

„00100” when s3,

„00010” when s4,

„00001” when others;

–Conexiuni interne

reset<=y(1);          //atribuirea fiecărui bit al variabilei de stare unei anumite comenzi

load<=y(2);          //dacă bitul este 1 comanda este activă

resetn<=y(3);      //dacă bitul este 0 comanda este inactivă

loads<=y(4);

loadm<=y(5);

end arch_turbina;

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (2/4)

01/08/2009

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comantarii asociate acestui articol

Schema bloc de ansamblu

 

 

Ansamblul reprezintă practic întregul circuit ce coordonează funcţionarea dispozitivului de orientare a turbinei. El cuprinde pe lângă unitatea de procesare automatul ce va comanda întreg circuitul şi în plus câteva blocuri funcţionale necesare funcţionării corecte a dispozitivului.

Ansamblul are următoarele intrări:

–         t – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a turbinei. Valoarea t este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         g – valoarea emisă de traductorul de poziţie unghiulară a giruetei. Valoarea g este reprezentată pe 9 biţi şi este cuprinsă în intervalul [0,360].

–         p – valoarea emisă de senzorul de paşi. Valoarea p este reprezentată pe 1 bit.

–         CLK – semnal de de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincrona a automatului.

La ieşire ansamblul are două variabile m1 şi m2 ce constituie intrări într-un element de execuţie care la rândul său comandă motorul ce orientează turbina pe direcţia cu intensitatea vântului cea mai ridicată.

În funcţie de valorile lui m1 şi m2 pot fi realizate următoarele comenzi:

m1 m2 acţiune
0 0 stop
1 0 stânga
0 1 dreapta

Figura 5 - Schema bloc de ansamblu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5 – Schema bloc de ansamblu(in directorul cu figuri)

 

 

Prezentăm în continuare succesiunea de transformări ale valorilor de intrare până la ieşire pentru o întelegere cât mai bună a funcţionării dispozitivului de orientare al turbinei eoliene.

Paşii ce trebuie urmaţi pentru generarea ieşirii:

1. Iniţial cele două valori preluate de la cele două traductoare de poziţie unghiulară ale turbinei respectiv giruetei sunt memorate în doi regiştrii de intrare Reg_t respectiv Reg_g.

2.  Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne a (preia valoarea lui t) şi b (preia valoarea lui g)  ce constituie intrările în Unitatea de Procesare.

3.   Urmează prelucrarea valorilor a şi b în Unitatea de Procesare. La ieşire, vom avea două valori şi anume:

sens – va fi o valoare pe 2 biţi ce va reprezenta logica de sens a circuitului şi anume direcţia în care se va deplasa turbina: stânga, dreapta sau stop.

f – valoarea cu care va trebui să se miste turbina pentru a se orienta pe direcţia vântului – deasemenea valoare pe 9 biţi pentru a putea acoperi întreg intrvalul [0,360].

4. Cele două valori sens şi f sunt memorate apoi în doi regiştrii intermediari şi anume Reg_sens şi Reg_f.

5. Cele două valori sunt preluate apoi de semnalele interne ss (preia valoarea lui s) şi ff (preia valoarea lui f).

6. În continuare cu ajutorul unui comparator valoarea ff va fi comparată succesiv cu valoarea pp provenită de la senzorul de paşi. Trebuie menţionat că p este intrare într-un numărator. Semnalul p este de tip clock astfel că pe fiecare front crescător al acestuia are loc incrementarea valorii de iesire pp a număratorului.

Valoarea pp este comparată succesiv cu valoarea ff până când acestea devin egale. Ieşirea comparatorului c3 arată astfel:

–         1 , dacă pp ≠ ff – turbina se află în mişcare.

–         0 , dacă pp = ff – turbina trebuie să se oprească.

 

7. Valoarea ss va fi divizată în ss(0) şi ss(1) acest lucru fiind posibil deoarece ss este pe doi biţi. Cele două valori ss(0) şi ss(1) vor constitui intrări în două porţi logice ŞI şi anume: ss(0) pentru poarta logicş SI_ss(0) şi ss(1) pentru poarta logică SI_ss(1). Valoarea c3 va fi deasemenea intrare pentru fiecare din cele doua porţi logice şi menţionate. Pentru o întelegere cât mai bună urmariti Figura 5 ce reprezinta Schema Bloc de Ansamblu a circuitului.

Cum explicăm prezenţa celor două porţi logice ŞI? Foarte simplu. Atunci când c3 este 1 spunem că porţile ŞI conduc adică generează valori la ieşire pentru m0 şi m1 ce constituie intrări în elementul de execuţie ce va acţiona asupra motorului turbinei. Când c3 este 0 spunem că porţile ŞI sunt blocate deoarece orice valori ar avea ss(0) şi ss(1) ieşirea va fi 0 adică motorul turbinei nu va suferi nici o modificare de poziţie. Valoarea de la ieşirea porţii logice SI_ss(0) este r0 iar ieşirea porţii logice SI_ss(1) este r1.

8. Cele două valori de ieşire din cele două porţi Logice ŞI r0 şi r1 sunt memorate într-un registru de ieşire Reg_m.

9. Cele două valori memorate în registrul de ieşire Reg_m sunt preluate de valorile de ieşire ale întregului ansamblu şi anume: m0 = r0 iar m1 = r1. Cele două valori m0 şi m1 sunt intrări în Elementul de Execuţie ce comandă motorul să se deplaseze pe direcţia dorită.

Să luăm un exemplu:

ss = 01 => ss(0)=1 şi ss(1)=0

ff = 90 – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

După cum am explicat valoarea c3 va fi 1 atâta timp cât valoarea ff este diferită de pp. Valoarea pp începe numărătoarea de la 0 iar comparatorul face comparaţii succesive între ff şi pp în cazul nostru 91 de comparaţii:

0 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se va misca spre dreapta cu un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 1;

1 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 2.

2 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va acţiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 3.

.

.

.

89 ≠ 90 adevărat => c3 = 1. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 1 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi 0. Cele două valori r0 şi r1 sunt furnizate mai departe ieşirilor întregului ansamblu adică m0 şi m1 şi mai departe Elementului de Execuţie ce va actiona asupra motorului. Deci motorul turbinei se miscă spre dreapta cu încă un grad. Valoarea lui pp este incrementată cu 1 deci pp = 90.

90 ≠ 90 fals => c3 = 0. Ieşirea porţii SI_ss(0) adică r0 va fi 0 iar ieşirea porţii SI_ss(1) adică r1 va fi deasemenea 0. Cele două valori nule sunt transmise mai departe ieşirilor ansamblului, m0 şi m1 apoi Elementului de Execuţie care va da comanda de Stop motorului.

Descrierea automatului ce comandă întreg ansamblul prezentat

Automatul ansamblului este dacă pot spune aşa “inima” întregului circuit. El comandă şi coordonează întreaga activitate a circuitului. Datele de intrare în automat sunt:

–         CLK – semnal de sincronizare al stărilor automatului

–         START – semnal provenit de la cronometru. Are rol de a porni ciclul automatului.

–         INIT – semnal ce realizează iniţializarea asincronă a automatului.

–         semnalul intern ss – ce condiţionează trecerea din starea S4 în S5 sau S6

–         semnalul intern c3 – care ajută la menţinerea stării de rotaţie în cazul stării S6

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6 – Diagrama starilor automatului

Observăm că  pentru a comanda întregul circuit automatul trece prin 7 stări distincte. Pentru o întelegere cât mai bună a diagramei stărilor exemplificăm ce reprezintă fiecare element din figura:

–         S0,S1…S7 – denumirea stării în care se află automatul la un moment dat

–         y – variabilă de stare –ieşiri din automat. Sunt valori pe 5 biţi ce caracterizează

fiecare stare.

–         săgeţile de la o stare la alta sau din cadrul aceleiaşi stări cum este în starea S6 reprezintă condiţiile de tranziţie.

Variabilele de stare pot avea atâtea valori câte sunt nevoie pentru descrierea fiecărei stări. În cazul nostru cu toate că numărul de stări ale automatului este 7 avem 5 valori distincte ale variabilelor de stare. Fiecare variabilă de stare y este compusă după cum putem vedea din Figura 6 din: y(1), y(2), y(3), y(4) şi y(5). Este de precizat că în cazul ieşirilor din automat numaratoarea biţilor nu se mai face de la dreapta la stânga ci de la stânga la dreapta.

Dacă:

–         y(1) = 1 – are loc resetarea tuturor regiştrilor din circuit.

–         y(2) = 1 – are loc încărcărea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g.

–         y(3) = 1 – are loc resetarea numărătorului

–         y(4) = 1 – are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f.

–         y(5) = 1 – are loc încărcarea în registrul Reg_m a variabilelor r0 şi r1.

Prin resetare întelegem punerea pe 0 a ieşirii blocului funcţional la care ne referim.

Descrierea stărilor automatului

 

S0 – are ieşirea y = 10100 – observăm că y(1)  = 1 deci are loc resetarea regiştrilor de intrare Reg_t şi Reg_g. Deasemenea y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare deci stare de RESET. Trecerea de la starea S0 la starea S1 se face CONDIŢIONAT adică nu putem trece de la starea S0 la S1 decât cu o anumită condiţie. în cazul nostru condiţia de trecere de la S0 la S1 este ca semnalul START = 1.

S1 – are ieşirea y = 00000 – observăm că niciuna din componentele ieşirii nu este activat pe 1 deci suntem în starea numită STOP. Trecerea de la starea S1 la starea S2 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S1 la starea S2 fără nici o condiţie.

S2 – are ieşirea y = 01000 – observăm că y(2) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_t şi Reg_g a variabilelor t respectiv g. Vom denumi această stare Citeşte t,g. Trecerea de la starea S2 la starea S3 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S2 la starea S3 fără nici o condiţie.

S3 – are ieşirea y = 00100 – observăm că y(3) = 1 deci are loc resetarea numărătorului. Vom denumi această stare Procesare şi Resetare Numărător. Trecerea de la starea S3 la starea S4 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S3 la starea S4 fără nici o condiţie.

S4 – are ieşirea y = 00010 – observăm că y(4) = 1 deci are loc încărcarea în regiştrii Reg_sens şi Reg_f a variabilelor sens respectiv f. Vom denumi această stare Încarcă ss,ff. De la starea S4 putem trece CONDIŢIONAT atât în starea S5 cât şi în starea S1. Astfel, dacă ss = 0 atunci vom trece în starea S1 iar dacă ss ≠ 0 vom trece în starea S5.

S5 – are ieşirea y = 00001 – observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul de ieşire Reg_m a variabilelor r0 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(0)) şi r1 (care este defapt ieşirea porţii logice SI_ss(1)). Vom denumi această stare Încarcă r0,r1. Cele două valori vor fi încărcate în registrul Reg_m şi furnizate ieşirii atâta timp cât c3 are valoarea 1 adică pp este diferit de ff. Trecerea de la S5 la S6 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S5 la starea S6 fără nici o condiţie.

S6 – are ieşirea y = 00000. Observăm că nicuna din ieşirile automatului nu este activată. Acest lucru este explicat de faptul că automatul stă în aceeaşi stare atâta timp cât o anumită condiţie este satisfacută. În cazul nostru starea este cea de rotire a motorului turbinei şi ea se face atâta timp cât c3 este egal cu 1 adică pp este diferit de ff. Vom denumi această stare Rotire. Trecerea de la S6 la S7 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S6 la starea S7 fără nici o condiţie.

S7 – are ieşirea y = 00001. Observăm că y(5) = 1 deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorilor lui m1 şi m2 dupa ce rotirea motorului a încetat. Adică se atribuie lui m1 şi m2 valoarea 0 întrucât condiţia de rotire nu mai este satisfacută iar c3 este egal cu 0. Deci are loc încărcarea în registrul Reg_m a valorii 0 după care se  revine în starea S0 cea de Reset. Trecerea de la S7 la starea iniţială S0 se face NECONDIŢIONAT adică putem trece de la starea S7 la starea S0 fără nici o condiţie.

ing Glont Ionut: Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni (1/4)

01/08/2009

 

poza

Recent am avut ocazia sa citesc lucarea de diploma a dlui inginer Glont Aurelian Ionut abolvent 2009 al facultatii de Inginerie “Hermann Oberth” din Sibiu specializarea Calculatoare si Tehnica Informatiei. Am fost placut impresionat de calitatea lucarii. Consider ca si Dv veti aprecia la fel de bine acesta lucare. Am convingerea ca Dl inginer Glont Aurelian Ionut are un potential tehnic foarte bun si va face o cariera stralucita in automatizari industriale

Pentru cei interesati de o colaborare cu Dl inginer Glont Aurelian Ionut puteti sa il contactati prin intermediul ferestrei de comentarii asociate acestui articol

Prezentarea temei

Lucrarea de fata isi propune sa realizeze un Dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene de mari dimensiuni. Ce intelegem prin orientare a unei turbine eoliene? Inseamna sa pozitionam palele turbinei pe directia vantului cu cea mai mare intenistate pentru a extrage cat mai mult posibil din energia cinetica a vantului, deci pentru a maximiza cantitatea de putere pe care o poate genera turbina electrica.

Cum functioneaza acest dispozitiv? Foarte simplu…Avem o unealta care ne arata in permanenta de unde bate vantul. Aceasta unealta se numeste girueta si este construita dintr-un ax care are intr-un capat o sageata ce ne indica directia vantului iar in celalat capat o contra-greutate. Girueta este asezata de obicei pe nacela turbinei eoliene. Dupa stabilirea pozitiei unde vantul are cea mai mare intensitate, turbina este rotita spre acea directie pe directia cea mai scurta si mentinuta acolo pana cand vantul prezinta schimbari semnificative ale directiei fapt ce conduce la o noua orientare a turbinei.

Descrierea functionala a dispozitivului s-a realizat folosind limbajul de descriere hardware VHDL (Very High Speed Integrated Circuit Hardware Description Language), unul din cele mai folosite limbaje de proiectare a sistemelor electronice digitale.

Pentru implementarea soft s-a folosit un circuit programabil de mare capacitate de tip CPLD (Complex Programmable Logic Devices) si anume CY38030V256-83BBC.

Structura de ansamblu a instalatiei

Turbinele eoliene au ca scop producerea de energie electrica cu ajutorul vantului. Principiul de functionare este unul destul de simplu si anume: vantul pune in miscare palele turbinei eoliene care la randul lor actioneaza un generator electric. Energia electrica astfel obtinuta este fie transmisa catre baterii (pentru turbinele de mici dimensiuni)  pentru inmagazinare fie livrata direct retelei de curent alternativ.

Ce ne propunem in aceasta lucrare este sa realizam un dispozitiv ce directioneaza turbina eoliana pe directia vantului unde intensitatea este cea mai mare. Cu alte cuvine un dispozitiv de orientare a turbinelor eoliene. In Figura 1 avem o imagine de ansamblu a instalatiei care dupa cum observam cuprinde:

–         turbina eoliana propriu-zisa

–         traductor de pozitie unghiulara a turbinei

–         senzor de pasi

–         bloc de comanda

–         girueta

–         traductor de pozitie unghiulara a giruetei.

–         element de executie

–         motor

Turbina eoliana – este cea mai importanta componenta a unei astfel de instalatii. O astfel de turbina este compusa din:

a)      butucul rotorului – pe acest butuc sunt montate palele turbinei.

b)      palete – impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei.

c)      nacela – are rolul de a proteja componentele unei turbine eoliene si anume: generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric, multiplicatorul de rotatie etc.

d)      pilonul – cu rol de sustinere a turbinei eoliene.

e)      arborele principal al unei turbine eoliene are o turatie redusa si are rolul de a transmite miscarea de rotatie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate.

f)        multiplicatorul de turatie cu roti dinate are rolul de a mari turatia de la valoarea redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de curent electric.

g)      dispozitivul de franare – este un element de siguranta si este folosit in cazul in care mecanismul de reglare a paletelor nu functioneaza sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

h)      arborele de turatie ridicata care mai este numit si cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric.

i)        generatorul electric – are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata in energie electrica.

j)        sistemul de racire – are rolul d a prelua excesul de caldura produs in timpul functionarii de catre generatorul electric.

k)      sistemul de pivotare – permite orientarea turbinei dupa directia vantului.

l)        girueta – este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului.

m)    anemometrul – dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acesta comanda pornirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste un anumit prag respectiv oprirea acesteia la un anumit prag.

n)      controller-ul – reprezinta calculatorul principal al unei turbine eoliene care asigura in permanenta buna functionare a intregii instalatii.

Traductor de pozitie unghiulara a turbinei – acest tip de traductoare sunt utilizate pe scara larga in domeniul automatizarilor industriale. Acesta este de fapt un element de masura pentru pozitia axului unui motor. Trductorul de pozitie unghiulara are rolul de a converti in semnal de curent, pozitia  unghiulara a axului motorului. In cazul nostru traductorul de pozitie unghiulara ne ofera informatii cu privire la pozitia unghiulara a turbinei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Senzor de pasi – disc cu 360 de perforatii cu un senzor optic. La fiecare deplasare cu un grad furnizeaza un impuls.

Bloc de comanda – reprezinta intreg circuitul care sta la baza dispozitivului de orientare a turbinei. La intrare observam ca blocul de comanda are: pozitia turbinei, pozitia giruetei, valoarea primita de la senzorul de pasi. La iesire blocul de comanda are o valoare pe doi biti ce intra in elementul de executie care mai departe transmite informatia motorului ce va directiona turbina.

Girueta – este de obicei montata pe nacela turbinei eoliene si are rolul de a se indrepta intotdeauna dupa directia vantului. La schimbarea directiei vantului, girueta comanda automat intrarea in functiune a dispozitivului de orientare a turbinei eoliene.

Traductor de pozitie unghiulara a giruetei – este similar traductorului de pozitie unghiulara a turbinei cu deosebirea ca ne furnizeaza informatii cu privire la pozitia unghiulara a giruetei (valoarea generata poate fi in intervalul [0,360]).

Element de executie – este un convertor static de putere adaptat tipului de motor care roteste turbine in jurul axei verticale.

Motor – este dispozitivul care realizeaza miscarea turbinei pe directia vantului. Face parte din sistemul de pivotare a unei turbine eoliene.Un astfel de motor este prevazut cu elemente de angrenare cu roti dintate.

Figura 1 - Structura de ansamblu a instalatiei

 

Figura 1 – Structura de ansamblu a instalatiei (directorul cu figuri)

Principiul elaborarii comenzilor

Comenzile în cazul nostru reprezintă direcţiile pe care se deplasează turbina sub acţiunea motorului şi anume:

–         dreapta – în sensul acelor de ceasornic.

–         stanga – în sens invers acelor de ceasornic.

–         stop – cazul în care poziţia turbinei este aceeaşi cu poziţia giruetei.

Pentru a exemplifica procesul de orientare a turbinei vom apela la cercul trigonometric.

Figura 2 - Cercul trigonometric

 

 

 

 

 

Figura 2 – Cercul trigonometric

În funcţie de poziţiile pe care turbina şi girueta le pot avea pe cercul trigonometric distingem mai multe cazuri pentru exemplificarea comenzilor. Pentru întelegere notăm:

– t  → poziţia unghiulară a turbinei.

– g → poziţia unghiulară a giruetei.

– f  → unghiul dintre turbină şi giruetă.

 

 

Cazul 1

Figura 3 - Cazul 1 - modulul diferentei este mai mic de 180

Figura 3 – Cazul 1 – modulul diferentei este mai mic de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mic decât 180°. În acest caz distingem trei cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t = g atunci turbina nu se deplasează.

Notăm f  =  | t-g | – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  ≤ 180° atunci:

–         dacă t < g → dreapta

–         dacă t > g → stânga

–         dacă t = g → stop

Cazul 2

Figura 4 – Cazul 2 - modulul diferentei este mai mare de 180

Figura 4 – Cazul 2 – modulul diferentei este mai mare de 180

 

Modulul diferenţei unghiurilor turbinei şi giruetei este mai mare decât 180°. În acest caz distingem două cazuri şi anume:

–         dacă t < g atunci turbina se deplasează spre stânga.

–         dacă t > g atunci turbina se deplasează spre dreapta.

Notăm f  = 360 –  | t-g |  – numărul de grade cu care trebuie să se mişte turbina

Dacă  | t-g |  > 180° atunci:

–         dacă t < g → stânga

–         dacă t > g → dreapta

Violenta si prostul gust la stirile Tv

12/07/2009

sgc-legitimatie Stirile Tv contin in unele zile excesiv de multe informatii macabre. Nu ajunge ca sunt relatate cazurile si se repeta obsesiv atat in cadrul aceleiasi emisiuni cat si toata ziua, dar se accentueaza dramatismul cu diferite efecte sonore si vizuale, cu interviuri.

Producatorii Tv cauta obsesiv cat mai multe cazuri dramatice: acidente, crime, boli, furturi, violuri etc, etc. A scoate in fata nefericirea si mizeria umana se pare ca este in mintea lor o solutie care le rezolva toate problemele de audienta. Eu cred ca doar in mintea lor pentru ca mie aceasta practica imi displace profund: schimb dezgustat canalul sau inchid televizorul. O perioada de timp evit canalul respectiv.

Este pur si simplu grotesc ce se intampla la stirile Tv. Daca dam la o parte stirile clasice despre aglomeratia de pe DN1 si de pe autostrada Soarelui, respectiv cele despre wc-uri infundate si strazi inundate practic nu mai ramane mai nimic din stirile Tv. Situatia e cu atat mai terifianta cu cat avem un numar foarte mare de televiziuni!

Am incercat o discutie cu CNA-ul. Practic nu sunt interesati sa limiteze sau sa elimine morbidul si prostul gust din stirile Tv. In aceste conditii mi-am propus sa vad care este parerea opiniei publice mai precis opinia vizitatorilor blogului asupra acestui subiect:

Pe parcurs functie de interesul Dv fata de aceasta investigatie voi detalia analiza.

Salut Cristi,

 

Referitor la atitudinea ta fata de violenta la stiri eu cred ca , spre norocul nostru , exista reportaje deosebit de interesante si captivante la Discovery , National Geografic etc .Votez pentru ele… Irina: Ecosisteme in armonie_National Geographic

Pe CassyLand opinii similare bine puse in pagina!

Profilul si dipersia utilizatorilor blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie 

Acesta pagina este dedicata in principal  utilizatorilor deja familiarizati cu blogul. Daca ai accesat  pentru prima data blogul te  indrum catre pagina introductiva: Bine ati venit!  unde vei gasi suportul necesar pentru utilizarea cu eficienta a blogului. Te  rog sa revii pe aceasta pagina sa-ti spui opiniile imediat ce te familiarizezi cu blogul si ti-ai format o opinie despre el.

Va multumesc!

       La aproape 2 ani de la infiintarea acestui blog ma surprind ca sunt din ce in ce mai interesat sa aflu „cine sunt” utilizatorii blogului si care este dispersia locatiilor de unde este accesat blogul.

Am experiente interesante ori de cate ori ma intalnesc fata in fata cu utilizatorii blogului. Aceste intalniri sunt intr-un spectru larg de situatii si locatii. Sunt cele curente evidente cu oamenii cu care lucrez de unde captez feedbak-uri intersante dar sunt si intalnirile adesea surprizatoare, la mare distanta de casa, cu oameni pe care nu as fi avut altfel ocazia sa ii cunosc mai ales cei care lucreaza in alte domenii de activitate. Fiecare astfel de intalnire imi asigura experiente interesante si feedbak foarte util.

Estimez ca pe cca 15-20% din utilizatorii blogului ii cunosc personal. Numarul acestora este in continua crestere! Evident ca aceata categorie de utilizatori (persoane pe care le cunosc personal) constituie un segment care beneficiaza de atentia mea speciala care se concretizeaza in articole si mesajeje uneori destul de strict directionate! Alteori experientele comune devin studii de caz interesante si utile pentru un numar destul de mare de oameni.

Am si facut analize pentru a afla profilul si dispersia utilizatorilor blogului. In acest sens  am apelat la serviciile unor site-uri specializate in monitorizari si statistici (evident ca m-am limitat la serviciile gratuite pe care aceste site-uri le pun la dispozitia vizitatorilor) Rezultatele acestor monitorizari le-am afizat pe blog. Ele sunt vizibile din orice „pagina” pe manseta din dreapta.

Apoi m-am gandit ca cel mai bine este sa intreb direct utilizatorii:

  • „cine” sunt ei,

  • de unde vin,

  • ce ii intreseaza din ce este deja pe blog,

  • si evident ce alte subiecte ar dori sa fie abordate ?

          Pentru aceast schimb de informatii voi apela la sondaje de opinie utilizand suportul oferit de site www.polldaddy.com  Rezultatele acestor inestigatii sunt evident publice si va ajuta si pe voi sa intelegeti „mediul”  / „comunitatea” in care va aflati si sprijnul pe care l-ati putea capacita de la alti utilizatori

Iata cateva repere si cateva intrebari asociate:

peste 585 000 deschideri de pagini/articole (la o accesare un utilizator deschide cel putin o pagina/un articol. Evident ca ori de cate ori schimba titlul paginii/articolului i se contorizeaza actiunea). In unele zile din sesiunile de autorizare electricieni se inregistreaza frecvent peste 2500-3000 accesari/zi. Maximul a fost atins in 16.03.2009 cand s-au inregistrat 3791 accesari. Media accesarilor a fost de 314 accesari/zi in nov si decembrie 2007, 904 accesari/zi in 2008 si de 1680 accesari/zi in perioada 01.01.2009-20.06.2009. Detalii se pot vedea pe pagina: Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.09

10-12 accesari simultane  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.whos.amung.us daca se da click pe eticheta cu contorul respectiv (eventual click dreapta cu optiunea de deschidere in fereastra noua) se pot vedea cateva grafice interesante cu dinamica pe ore a accesarior  instantanee precum si cu dispersia geografica a locatiilor de unde este accesat blogul. Serviciile platite ale acestui site ar asigura informatii mult mai detaliate insotite de statistici. Varianta gratuita permite doar vizualizari si contorizarea accesarilor simultane). Aici am luat contact prima data cu realitatea ca blogul este vizitat frecvent de utilizatori din strainatate. Acest aspect inca ma frapeaza si voi cauta sa aflu profilul vizitatorului din strainatate sfera lui de interes si motivatia. Evident ca prin numarul destul de mic 3-5% acesti vizitatori/utilizatori inca nu constituie un public tinta pentru mine dar da o nota de exotism dispersiei utilizatorilor. daca voi intelege mai bine motivatia si asteptarile acestor oameni este posibil sa incers sa ies in intampinarea lor.

Utilitarul www.statcounter.com mi-a raspuns la intrebarea cat stau utilizatorii pe blog. Situatia celor 215 persoane distincte (sau cel putin asa cred eu ca este vorba de persoane distincte, sau poate mai degraba ID-uri de calculatoare/servere distincte) aflate in jurnalul de monitorizarea traficului arata ca cca 25% din vizite dureaza peste 5 minute. 12,5% din vizite dureaza peste o ora. Accesand informatii mai detaliate am constat ca exista frecvent situatii in care utilizatorii stau pe blog peste 4 ore. Surprinzator chiar si unii care acceseaza blogul din strainatate!

Cei 9,8% care utilizeaza blogul intre 30 secunde  si 5 minute probabil ca si cei care stau pe blog sub 30 secunde cred ca sunt doar vizitatori ocazionali!

Desi este o situatie generata pe un  esantion de 500 de inregistrari cat are jurnalul de „evenimente”  oferit de www.statcounter.com la 23.06.2009 este posibil sa fie ca ordin de marime reprezentativa pentru accesarile blogului. Daca voi surprinde in timp statistici mult diferite probabil ca le voi afisa pentru comparatie!

durata accesarilor

Luanad in calcul cifrele de trafic rezulta ca in 20 de luni de la infiintare blogul a fost citit cca 100000 de ore! adica in medie 5000 ore pe luna  (verificati si dv calculul!). De mentionat ca s-au luat in calcul numai accesarile cu durata de peste 5 minute. Cred ca pot trage concluzia ca marea majoritate a utilizatorilor blogului care s-au pregatit pentru examenul de autorizare au studiat cu seriozitate. Aceasta concluzie ma bucura mult!

Pentru ca durata accesarilor  de 5000 0re/luna mi se pare foarte mare va propun o verificare utilizand media de 1680 a accesarilor lunare din 2009  pentru determinadea duratei medii zilnice  a unei accesari accesarii 5000:30:(1680*0,25)*6o= 24 minute/utilizator. In conditiile in ace am plecat de la accesari mai mari de 5 minute si  in conditiile in care am documentat ca exista 12,8% accesari de peste o ora (eu am vazut ca exista si accesari frecvent pete 4 ore) rezultatul de 24 miute/accesarea medie pare rezonabil.

Prin urmare putem conta pe un „record” de 5000 ore de accesare lunara a blogului. Impresionant, nu? Vorbim de un blog tehnic, utiliatar din care lipsesc aproape cu desavarsire picanteriile si trivialitatile care prin definitie fac trafic oriunde in mass media si poate cu predilectie pe internet unde oamenii au mai putine constangeri.

surprinzatoare dispersie internationala a locatiilor de unde este accesat blogul  serviciul de monitorizare este asigurat de site: www.flagcounter.com Acest serviciu de monitorizare mi-a permis sa scot in atentia Dv faptul ca blogul are si vizitatori din strainatate. De exemplu in perioada 06.06-20.06.2009 au fost contorizati: 2812 vizitatori din 21 de tari  din care 174 (6,19%)  sunt din strainatate. Evident ca ma steptam la vizite din Republica Moldova si din state europene cunoscute ca avand mari comunitati de romani. Ma frapeaza insa vizitatorii din state unde numarul imigrantilor romani este redus. Am exclus vizitele intamplatoare deoarece am constatat (ocazional este drept, cand monitorizam online traficul utilizamd site: www.whos.amung.us (acesata „monitorizare este accesinila oricarui utilizator al blogului urmand calea mentionata mai sus)) ca durata vizitelor depaseste uneori de peste 10 minute/articol/pagina.

    Country Visitors Last New Visitor
1. Romania 2,638 June 20, 2009
2. United States 77 June 20, 2009
3. Moldova, Republic of 27 June 20, 2009
4. Germany 24 June 19, 2009
5. Italy 8 June 18, 2009
6. Spain 8 June 18, 2009
7. France 6 June 19, 2009
8. United Kingdom 4 June 18, 2009
9. Israel 3 June 15, 2009
10. Austria 3 June 10, 2009
11. Unknown – European Union 2 June 19, 2009
12. Switzerland 2 June 16, 2009
13. Norway 2 June 13, 2009
14. Finland 1 June 19, 2009
15. Czech Republic 1 June 17, 2009
16. Algeria 1 June 17, 2009
17. Hungary 1 June 16, 2009
18. Ukraine 1 June 14, 2009
19. Poland 1 June 12, 2009
20. Iran, Islamic Republic of 1 June 11, 2009
21. Belgium              1      June 8, 2009

buna acoperire nationala. Cca 93-94%  din numarul vizitatorilor sunt evident din Romania. Acelasi site www.whos.amung.us permita vizualizarea dispersiei pe teritoruil tarii a locatiilor de unde este accesat blogul. Concluzia la care am ajuns este ca exista o buna dispersie in plan teritorial in tara. Evident ca se remarca numarul utilizatorilor din marile orase ale tarii insa sunt listate si locatii aflate in orase mai mici sau comune ale tarii. Cu siguranta ca dispersia in plan teritorial este influentata de existenta retelelor de cablu care asigura servicii de conectare la internet!

Probabil ca varianta mai eficace consta tot in a apela la servicii specializate de monitorizare. Iata rezultatele obtinute cu ajutorul site www.statcounter.com  in urma monitorizarii de 24 ore din 21/22.06.2009:

statistica pe orase 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

statistica pe orase 3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– statisticile accesarilor asigurate de utilitarele de administrare a blogului puse la dispozitie de WordPress imi ofera posibilitatea sa monitorizez numarul accesarilor fiecarei pagini si/sau articol. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Topul accesarilor pe pagini/articole la 20.06.2009  Utilizand linkul catre acesta pagina veti vedea ca articolele legare de autorizarea electricienilor sunt cele mai cautate. E de departe clar ca aceasta zona din blog prezinta cel mai mare interes. Inca n-am facut un procentaj dar vazand cifrele de trafic oricine isi poate da seama de aceasta realitate. Urmeaza articolele/chestionarele din legislatiea de protectia muncii si de aparare impotria incendiilor utile pentru instruirea personalului apoi subiectele legate de avizele tehnice de racordare si cele legate de aspecte tehnice ale retelelor electrice de distributie.

 

WordPress imi permite sa monitorizez si gradul in care au fost utilizate link-urile oferite pe blog. Rezultatele acestei statistici pot fi vazute in pagina: Top 39 al link-urilor utilizate de vizitatorii blogului

cuvintele cheie utilizate de vizitatori pe motoarele de cautare pentru accesarea blogului   Rezultatele acestei statistici asigurate de WordPress pot fi vazute in pagina: Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesare blogului  la 20.06.2009  Aceasta statistica (mai ales rezulatele zilnice sau pe perioade scurte de timp) imi permite sa vad care este sfera de interes a vizitatorilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru noii vizitatori deoarece am constatat ca o mare parte din utilizatorii care au revenit de mai multe ori pe blog isi fac obiceiul sa utilizeze cam aceleasi cuvine cheie. Acestia asung sa invoce titlu sau parti din titlul blogului: „Puterea sub lupa pana la bec” sau numele administratorului blogului: Stoian Constantin. Utilizatorii fideli si ceva mai avansati in utilizarea calculatorului nu mai utilizeaza cuvintele cheie avand salvata cel putin in lista de istoric a propriilor accesari adresea site www.stoianconstantin.wordpress.com  si evident ca accesarile lor nu sunt contabilizate in zona cuvintelor cheie

Va multumesc pentru timpul acordat si pentru opiniile exprimate!

Statistica si dinamica numarului de accesari la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Nr accesari pe luni si şi ani

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

2007

 

 

 

 

 

 

2008

17,113

29,692

39,650

28,351

29,716

25,302

2009

45,447

61,993

76,057

33,183

36,030

33,305

 

 

 Anul

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Total

2007

 

 

 

 

712

13,740

14,452

2008

20,984

19,111

33,572

40,124

28,713

18,558

330,886

2009

 

 

 

 

 

 

286,015

 

 

Valori medii pe zile ale numarului apaginilor/articolelor accesate

 

 Anul

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Medie zilnica in an

2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

47

443

314

2008

552

1,024

1,279

945

959

843

677

616

1,119

1,294

957

599

904

2009

1,466

2,214

2,453

1,106

1,162

1,728

 

 

 

 

 

 

1,680

 

 

Situatia accesarilor din ultimile saptamani

 

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

Total

Medie zilnic in saptamana

Variatie

Mai 11 Mai 12 Mai 13 Mai 14 Mai 15 Mai 16 Mai 17

9,222

1,317

 

1,379

1,136

1,386

1,577

1,939

726

1,079

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 18 Mai 19 Mai 20 Mai 21 Mai 22 Mai 23 Mai 24

8,055

1,151

-12.65%

1,599

1,283

1,123

1,485

1,024

624

917

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai 25 Mai 26 Mai 27 Mai 28 Mai 29 Mai 30 Mai 31

10,074

1,439

25.07%

1,946

1,669

1,592

1,601

1,340

779

1,147

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 1 Iun 2 Iun 3 Iun 4 Iun 5 Iun 6 Iun 7

11,472

1,639

13.88%

1,920

1,689

2,321

1,802

1,399

1,129

1,212

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 8 Iun 9 Iun 10 Iun 11 Iun 12 Iun 13 Iun 14

12,775

1,825

11.36%

2,434

2,394

2,048

2,182

1,765

886

1,066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iun 15 Iun 16 Iun 17 Iun 18 Iun 19 Iun 20  

9,058

1,719

-5.82%

1,858

1,903

1,727

1,763

1,343

464

 

 

Despre matematică

If you try to verify our computations using the numbers in these tables you might get different results. The logic is explained here.

An average is the sum of views divided by the number of days.

We exclude days prior to the first recorded view and future days.

Today (Iun 20) is excluded from averages because it isn’t over yet.

Mediile anuale se alcatuiesc din sume, nu sunt o medie a mediilor anuale.

Averages are rounded to the nearest integer for display.

Gray zeroes are exactly zero. Black zeroes have been rounded down.

Schimbarile procentajului sunt calculate dupa mediile saptamanale inainte de rotunjire

Just a note: we don’t count your own visits to your blog.

Generated 2009-06-20 15:36:39 UTC+2

Top 39 al linkurilor utilizate de vizitatorii blogului

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Link-uri Nr utilizari
 1 anre.ro 3,756
 2 ro.wordpress.com/tag/autorizare-elect…          3,397
 3 anre.ro/documente.php?id=447 2,135
   
 4 anre.ro/documente.php?id=123 1,681
 5 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,408
 6 filebox.ro/download.php?key=82e00d14c… 1,136
 7 anre.ro/documente.php?id=250 1,041
 8 filebox.ro/download.php?key=e82f5187f… 1,036
 9 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 1,022
10 ro.wordpress.com/tag/raspunsuri 1,007
11 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 852
12 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 809
13 ro.wordpress.com/tag/instruire-person… 797
14 anre.ro/documente_tot.php?id=121 788
15 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 771
16 ro.wordpress.com/tag/anre 767
17 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 737
18 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 735
19 filebox.ro/download.php?key=5aeaa3677… 717
20 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 708
21 anre.ro/ordin.php?id=294 708
22 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 699
23 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 696
24 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 677
25 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 660
26 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 659
27 anre.ro/documente.php?id=378 630
28 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 611
29 anre.ro/informatii.php?id=118 559
30 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 521
31 anre.ro/ordin.php?id=625 504
32 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 486
33 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 484
34 depozitdate2008.wordpress.com/2008/01… 477
35 anre.ro/documente.php?id=252 470
36 anre.ro/informatii.php?id=569 457
37 stoianconstantin.files.wordpress.com/… 448
38 anre.ro/informatii.php?id=703 427
39 anre.ro/documente.php?id=251 414

Top 50 al cuvintelor cheie utilizate pentru accesarea blogului la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

Cuvinte cheie utilizate Nr utilizari
 1 legea 307/2006 7,467
 2 anre 4,812
 3 puterea sub lupa 3,758
 4 stoianconstantin 3,331
 5 autorizare electricieni 3,311
 6 aa_autorizare electrician 2,510
 7 stoian constantin 1,585
 8 legea 319/2006 1,507
 9 aa_autorizare electricieni 1,314
10 legea 307 1,047
11 anre.ro 836
12 puterea sub lupa pana la bec 830
13 stoianconstantin.wordpress.com 757
14 timisoara 725
15 autorizare anre 680
16 hg1425/2006 657
17 legea 319 591
18 energia eoliana 577
19 hg 1146/2006 474
20 normative electrice 470
21 anre autorizare electricieni 391
22 constantin stoian 380
23 legea 307/12.07.2006 379
24 ordinul 163 379
25 probleme rezolvate anre 379
26 examen autorizare electricieni 372
27 protectie diferentiala 371
28 eoliene 350
29 autorizare electricieni 2009 335
30 ordin 163 323
31 cap scara 319
32 autorizare electrician 319
33 pe 106 309
34 turbine eoliene 303
35 eoliana 303
36 subiecte autorizare electricieni 289
37 subiecte anre 289
38 examen anre 287
39 legea 307 2006 286
40 aviz tehnic de racordare 280
41 hgr 90/2008 278
42 probleme anre 271
43 probleme autorizare electricieni 271
44 foren 2008 266
45 raspunsuri intrebari anre 263
46 reautorizare electricieni 258
47 calitatea energiei electrice 258
48 ordinul 163/2007 256
49 energie eoliana 254
50 organizarea apararii impotriva incendiil 240

Topul accesarilor pe articole/pagini la 20.06.2009

06/07/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

      

 

 

Titlu Vizualizări  
– aa_Autorizare electricieni 46,777
– Bine ati venit! 43,339
Tematica şi bibliografie pentru examenul 19,634
Chestionar norme generale de aparare imp 18,089
Raspunsuri (4) la subiectele de electrot 14,424
Chestionar norme metodologice de aplicar 13,930
Raspunsuri la primele 20 de probleme din 13,775
Legea 307/12.07.2006 legea privind apara 12,921
Raspunsuri (3) la intrebarile de legisla 12,733
Chestionar legea securitatii si sanatati 11,060
Opinii proaspete despre examenul de auto 9,681
Raspunsuri (2) la intrebari, din normati 9,638
Chestionar legea 307/12.07.2006 privind 8,960
Raspunsuri (5) la subiectele din norme t 8,905
Raspunsuri (6) la subiectele din norme 8,411
Raspunsuri la chestionarele test din leg 8,378
Autorizare electricieni sesiunea de prim 7,835
Agentia Nationala Reglementare in domeni 7,708
Avizul tehnic de racordare la retelele e 6,606
Raspunsuri la subiectele din Norme Tehni 6,355
Centre de examene de autorizare electric 5,896
– Avizul tehnic de racordare la retelele 5,796
– aa_Cuprins 5,777
Sesiunea de autorizare a electricienilor 5,070
Normativ pentru proiectarea si executare 4,905
Chestionar ANRE 823 intrebari cu raspuns 4,857
Normele specifice de securitate a muncii 4,808
– Alimentarea fara intrerupere a consuma 4,713
Chestionar HGR 1146/2006 Cerintele mini 4,608
Tematica şi bibliografie pentru examenul 4,526
Extrasesiunea 2008 de reautorizare a ele 4,421
Protectia diferentiala a bransamentelor 4,364
Extrasesiunea 2009 de reautorizare a ele 4,301
Chestionar Legea protectiei civile nr 48 3,990
Tematica si bibliografia pentru examenul 3,826
Probeleme pt examenul de autorizare elec 3,645
Raspunsuri (1) la intrebari de legislati 3,512
HGR 867/2003 a fost abrogat si inlocuit 3,508
– a_Energie eoliana 3,269
– Tehnologii moderne de constructie LEA 3,093
Ordinul 163/28.02.07 (text integral) Nor 2,965
Chestionar HGR 1048/2006 Cerinte minim 2,722
Subiecte Electrotehnica unice pentru toa 2,562
Chestionar HGR 971/2006 Cerinte minime p 2,526
Compatibilizarea instalatiilor interioar 2,491
– La multi ani cu energie 2008! 2,458
Legea 319/2006 legea securitatii si sana 2,453
Rezolvarea problemei 26 2,360
HGR 1007/2004 Regulamentul de furnizare 2,349
Lista finala a candidatilor acceptati la 2,277
Rezolvarea problemei 25 2,210
Centre de examen sesiunea Primavara 2009 2,179
– Protectia la supratensiuni moft sau ne 2,144
Rezolvarea problemei 38? 2,116
Rezolvarea problemei 21 2,072
SISTEM AUTOMAT PENTRU LOCALIZAREA DEFECT 2,050
Proiecte de ferme eoliene in judetul Con 2,008
Descrierea tehnologiei de construcţia 1,975
Rezolvarea problemei 23 1,918
Rezolvarea problemei 24 1,909
Chestionar HGR 1028/2006 Cerinte minime 1,909
Blocurile de masura si protectie nu se p 1,891
Sectiunea conductorului de nul in retele 1,866
– Calitatea energiei electrice extras di 1,852
Rezolvarea problemei 22 1,808
Intreruptoare „cap de scara” 1,772
Subiecte Norme Tehnice Gradul II 1,761
Rezolvarea problemei 37 1,725
Rezolvarea problemei 29 1,715
electricieniprobleme20092 1,704
Instalaţii de legare la pământ – Bazele 1,684
Legaturi de intindere in liniile aerien 1,661
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul m 1,644
Studiu de caz privind cerintele tehnice 1,641
Statistica candidaturilor la examenul de 1,636
Rezolvarea problemei 27 1,623
Rezolvarea problemei 35 ? 1,598
Caderea de tensiune deducerea formulelor 1,582
Rezolvarea problemei 28 1,582
– Avizul de amplasament 1,580
Rezolvarea problemei 33? 1,554
Posturi de transformare cerinte tehnice 1,545
Formulele pentru calculul parametrilor s 1,482
Lege nr. 481 din 08/11/2004 privind prot 1,468
Avram Iancu solutioneaza problema 32 1,465
La multi ani cu energie! 1,443
Rezolvarea problemei 32? 1,387
– Supratensiuni o prezentare agreabila 1,358
Calculul curentilor de scurtcircuit in L 1,339
Rezolvarea problemei 36 1,335
Normele metodologice de aplicare a preve 1,327
– Energia Electrica o afacere rentabila 1,313
– Regimurile deformante si dezechilibrat 1,284
Sarbatori fara lumina 1,281
Asupra nevoii de instruire la schimbarea 1,258
Dialoguri despre fermele eoliene 1 1,196
Subiecte Norme Tehnice Gradul I 1,177
Subiecte legislatie Gradul II 1,165
Parcul Eolian Fantanele Vest 1,160
Autorizare electricieni sesiunea de toam 1,136
Conventie de exploatare pentru racord ra 1,121
LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie 1,098
STANDARD DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL 1,064
Asupra noului regulament de racordare la 1,058
Factura de energie electrica poate fi re 1,034
– Preturile energiei electrice pentru co 1,027
Metode moderne de dimensionarea retelelo 1,018
Conventie pentru circuitele de alimentar 1,005
Studiu de caz (partea 1 din 3): strapung 991
rezolvarea-problemei-23 981
Formule: parametrii electrici ai LEA 958
Calitatea energiei electrice – extras di 951
Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV 933
Standardizarea domeniului productiei ene 917
Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic 888
Intreruperea nulului in LEA jt genereaza 882
Introducere in problematica energiei eol 879
LEA jt performante: cerinte tehnice 876
Statia electrica Tariverde 400/110 kV, 863
LEA mt cerinte tehnice 854
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIB si I 842
Interpretarea rezultatelor sondajului de 833
Optiunile consumatorilor casnici pe piat 830
LES mt cerinte tehnice 827
Chestionar pt sondajul de opinie privind 789
– Managerul actor 782
Alimentarea fara intrerupere a consumato 778
Subiecte Legislatie Gradul I 765
Modernizarea distributiei energiei elect 758
Calitatea energiei electrice este influe 736
LES jt cerinte tehnice 731
– Standardul de performanta pentru servi 715
Probleme ale separatoarelor 20 kV de rac 709
Harta potentialului eolian 707
– Contorizarea utilitatilor 696
Asupra relatiei dintre OD si unitatile i 693
Optiunile consumatorilor industriali pe 685
Copacul potrivit la locul potrivit – dep 676
Subiecte Norme tehnice Gradele IIIA si I 648
Bransamente pe stil nou, gata stricate 648
Care este explicatia (1)? 634
O abordare sistemică a instalaţiilor de 631
STEPNo montat gresit 620
Dezintegrarea unei turbine eoliene 617
Dispozitiv Ultrarapid de Anclansare Auto 612
Lucrari sub tensiune in LEA de inalta te 608
Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapung 603
Subiecte legislatie Gradele III si IV 596
solutia-problemei-26 595
Separator versus intreruptor telecomanda 572
Modul de Analiză al Proiectelor de Energ 564
LEA 20 kV conductoare preizolate tehnolo 542
ANRE pune in discutie: Propunere de regl 534
Raport privind rezultatele examenelor de 520
Tehnologii moderne de constructie LEA 20 512
De ce cad stalpii de iluminat public var 512
Andrea Bocelli 502
Influenta lungimii LEA jt asupra capacit 494
Analiza candidaturilor la extrasesiunea 478
Experienta promotorilor utilizarii cablu 477
Avizul de amplasament 472
Foren 2008 469
HGR 867/2003 Regulamentulprivind racorda 457
Incze Andras „admira” solutii improvizat 444
Abordarea intretinerii culoarelor de sig 436
Ghid de administrare a unui blog! 435
LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducer 434
Aurel se vrea pe blog! 428
Diagrama cauza efect aplicata in energet 426
Baietii destepti 420
Nessun Dorma in interpretari celebre 414
Pana de curent a paralizat America de No 399
Efectele poluarii 1 – lipsa apei potabil 398
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 350
Nico & Vlad Mirita: Pe o margine de 350
Cereri si oferte de locuri de munca 348
Costel Busuioc 345
Incze Andras are o problema 338
Raspunsuri la intrebarile si problemele 337
Capcanele tarifelor sociale intre realit 336
Exemplu american: gandirea pozitiva 335
Energia clasică – sursă epuizabilă! 334
Regimurile dezechilibrate sunt pagubitoa 327
Odihna activa! 318
Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitc 316
Automatizarea distributiei noi frontiere 310
Celine Dion 309
Despagubiri acordate de furnizorii de ee 289
Facem pana iese bine (1)! 287
Preturile energiei electrice pentru cons 286
Asupra calitatii energiei electrice: Qua 285
Rolul si locul publicitatii in ciclul de 280
Structura productiei de energie electric 276
solutia-problemei-24 275
Insula Serpilor: oficial stanca in Marea 270
Preturile energiei electrice pentru cons 268
Starea suportilor de bare in unele stati 258
Amatorismul naste improvizatii pagubitoa 256
Scump, prost si periculos! 253
Viata amarata de bucurestean blocat in t 253
Rezultatele sondajului de opinie privind 248
Emotia este si ea o forma de energie! 237
solutia-problemei-27 225
problema-25-solutionata 216
solutia-problemei-29 212
Amatorism cu radacini adanci! 211
solutia-problemei-21 210
Facem pana iese bine (3)! 208
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 208
Distributia campului electric si magneti 206
Instalatiile electrice abandonate, peri 205
* Mondial 205
Dimensionarea puterii unui parc eolian, 199
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 194
Ce sa fie, ce sa fie? 193
Vosganian: Sistemul energetic trebuie re 190
– Sondaje de opinie 187
Dialoguri despre poluare 185
Energia Electrica o afacere rentabila si 185
Principalii actori ai pietei angro de en 178
Structura piatei angro de energie electr 166
Criza gazului si calitatea energiei elec 165
Bonnie Tyler 162
Efectele consumurilor dezechilibrate asu 159
Dezastre previzibile! 158
Vank 1000 155
The power of wind 153
Infrastructura energetica sustine comuni 150
Insula Serpilor a fost si va ramane a ro 150
Obama, speranta pentru toti! 140
Putem traduce WordPress in limba romana 136
ABBA take a chance on me 135
rezolvarea-problemei-22 132
Lantul de distributie 132
rezolvarea-problemei-28 129
Asupra solutiilor de imbunatatirea nivel 128
Beijing, China Olimpiada 2008 117
Facem pana iese bine (2)! 115
Efectele golurilor de tensiune asupra re 109
Lucrari proaste cu materiale de buna cal 109
Planul de comunicare asigura succesul af 107
Protectia la supratensiuni moft sau nece 103
Gandirea de grup 97
Cosmarul Gandului: penele de curent 95
Rolul comunicarii in afaceri 92
Power Of Love in interpretari celebre 91
„Iubeste ceea ce faci”, Steve Paul Jobs 91
Managerul actor 87
Sefii care aplica micromanagementul 86
Craciun Fericit 2008! 85
Contorizarea utilitatilor 84
structura-productieie-de-ee-oct-2008 81
Bine ati venit! 78
principalii-participanti-la-piata-angro- 78
Decizia de cumparare 73
Imaginea unei organizatii pe piata 73
Corespondenta de afaceri ca instrument d 70
Vank-1000 68
I’m Singing in the rain, Gene Kelly 63
zona-in-litigiu 62
Transporturi la romani 60
rezolvarea-problemei-25 55
Introduceti un videoclip in spatiul dest 55
Oferta unica de vanzare 54
Publicitatea diminueaza riscul in afacer 52
Meniurile WordPress pot fi traduse in li 51
solutiaproblemei-22 50
Clasificarea clientilor 45
Publicitatea asociata manifestarilor spo 42
Cadouri promotionale personalizate 41
Insereaza un sondaj de opinie in comenta 40
structura-pietei-angro-de-ee2 37
– Clasificarea clientilor 31
solutia-problemei25 23
Hello world! 14
solutia-problemei-25 13
insula-serpilor-comunicat-de-presa-curte 12
solutia-problemei-28 8

Evolutia preturilor si tarifelor reglementate pentru gazele naturale in perioada 2000 – 2009

04/07/2009

sgc-legitimatie

sursa www.anre.ro

In 2008 (ca sa ne limitam la informatiile ANRE preluate in articolele: Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009   si Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009  ) se observa ca preturile reglementate urmaresc cresterea pretului de import al gazelor naturale. In 2009 cand aceste preturi au o dinamica de scadere mai accentuata decat cresterea din 2008 acest fapt nu se regaseste in aceeasi masura in scaderea pretului reglementate ale gazelor naturale.

Probabil ca analiza ar trebui sa fie facuta pe o perioada mai lunga caz in care este posibil sa regasim o mai buna corelare intre pretul de import al gazelor naturale si pretul reglementat.

Foarte importanta in acest sens este nu atat referinta la preturile istorica cat prognoza pentru anul 2010. Probabil ca optimismul indus de scaderea prognozata pe parcursul anului 2009 se va mai tempera.

Ideal ar fi ca trendul preturilor reglementate sa fie cat mai stabil pentru a nu pune in dificultate mai ales populatia ale carei venituri nu pot tine ritmul cu variatia cotatiilor internationale ale gazului natural. Aceasta stabilitate s-ar putea obtine utilizand inspirat productia interna in alcatuirea pretului reglementat al gazelor naturale.

Se mentine concluzia ca sunt posibile noi scaderi ale preturilor reglementate ale gazelor naturale.

Pentru o mai nuba lizibilitate se poate da click pe gafic!

Ev_GN_Grafic3m

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Exista un complex foarte mare de factori care conduc la stabilirea pretului cotatiei internationale intre acestia:

  • rezervele de hidrocarburi
  • situatia productiei de energie electrica din surse alternative (nucleara, hidro, eoliana, solare, etc)
  • evolutia contextului politic

Toti 3 factori enumerati au un numitor comun legat de politica:

  • politica prospectiunilor pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi
  • politica concesionarii rezervelor existente si a zonelor de prospectare
  • politica dezvoltarii de surse alternative de producere a energiei electrice
  • politica in domeniul poluarii si a incalzirii globale care de exemplu s-ar putea manifesta in restrictionarea consumului de hidrocarburi pentru automobile
  • politica relatiilor internationale

In aceste conditii se pare ca devine din ce in ce mai importanta implicarea la nivel individual in setarea politicilor nationale si a celor internationale utilizand evident pargiile garantate de legislatie si de principiile democratice la care a aderat fiecare stat.

Abandonul acestor parghii de exemplu prin absenteism la vot si prin pasivitate pe perioada mandatelor incredintate politicienilor sunt dupa parerea mea optiuni pe care nu ni le mai putem permite. Societatea are nevoie, pentru progres, de activarea tuturor resurselor civice si intelectuale de care dispune!

Sloganul „dormi linistit” politica lucreza pentru tine e din ce in ce mai periculos de urmat.

Dinamica preturilor petrolului si gazelor naturale trim I 2008 – trim IV 2009

04/07/2009

sgc-legitimatie

 

Sursa www.anre.ro 

   ANRE prognozeaza scaderea continua a pretului petrolului pana la sfarsitul anului 2009. Astfel in trimestrul IV 2009 vom avea scaderi de peste 50% ale preturilor de imort ale petrolului si gazelor naturale fata de trim IV 2008.

 

Pretul de 230 USD/baril in cazul petrolului prognozat pentru trimestrul IV 2009 va fi cu 38% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

Pretul de 45 USD/1000 mc  in cazul gazului natural, prognozat pentru trimestrul IV 2009, va fi cu 50% mai mic si fata de pretul petrolului importat de Romania in trim I 2008

 La nevoie, dati click pe grafic si se va deschide intro nnoua fereastra mai lizibil

Ev_GN_Grafic2m

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In aceste conditii sunt posibile noi ieftiniri ale pretului energiei electrice si ale gazului metan pentru populatie si pentru agentii economici?

 

Evolutia pretului petrolului trim I 2008 – trim II 2009

30/06/2009

sgc-legitimatie Sursa site www.anre.ro  Analiza include perioada in care a fost sistat de catre Russia exportul de gaz metan prin Ucraina  catre Europa inclusiv catre Romania.

Dati click pe grafic si se va deschide intr-o noua fereastra mai lizibil!

 

Ev_GN_Grafic1m

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 

Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                        Data______________________

                                Calificativ_________________

                                Evaluator__________________

                                Nume_____________________

                                Functia____________________

                                                                                                                                              Dep.______________________

 

1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

 

 
 
 

 

 

2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

 

a)      cu suruburile pe cordita ;

b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

 

3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

 

4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

 

Argumentati optiunea d-voastra.

  
  
  
  
  

 

5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

 
 
 
 
 

 

 

6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

 

a)      20 m ;

b)      24 m ;

c)      3 m

 

7. Definiti zona de protectie a RED:

 
 
 
 

 

 

      8. Definiti zona de siguranta RED:

 
 
 
 

 

 

      9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      este permisa conditionat .

 

 10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

 

a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

b)      uneori ;

c)      nu .

 

11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

 

  
 
 
 
 

 

 

12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

 

a)      Ol-Al neizolate ;

b)      Ol-Al preizolate ;

c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

d)      Al de sectiune corespunzatoare.

 

13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

 
 
 

 

14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

 

a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

 

 

15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

 

a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

b)      nu ;

c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

 

 

16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

 

 
 
 

 

 

17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

 
 
 

 

 

18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

 
 
 

 

 

19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

 

a)      da ;

b)       nu ;

c)      nu e cazul.

 

 20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

 

a)      da, neconditionat;

b)      optional ;

c)      nu .

 

 

 21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

 

a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

b)      da ;

c)      nu .

 

 

22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

 

a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

 

 23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

 
 
 
 
 

 

 

  24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

 

a)      pe fise de solutie ;

b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

 

 

 

 25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

 
 
 
 
 
 

 

 26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

 

 
 
 
 
 
 

 

                                                          Data:

                                                          Nume si prenume:

                                                          Semnatura:

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

  1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

  
  
  
  
  

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

  
  
  

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

  
  
  
  

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

  
  
  
 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

Solutii in cerintele tehnice

  1.

 

    
 
 
 
 
  2.     
 
 
 
 
  3.     
 
 
 
 
  4.     
 
 
 
 
  5.     
 
 
 
 

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 
 
 
 
 
 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Introduceti un videoclip sau o fotografie in spatiul destinat comentariilor

24/05/2009

sgc-legitimatie WordPress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv videoclipuri sau fotografii in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://youtube.com si sa publicati acolo un videoclip sau sa accesati un videoclip pe care doriti sa il postati in spatiul destinat comentariului si sa ii copiati adresa web  care are forma:  ” http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp

Similar fotografia pe care doriti sa o incarcati in spatiul de comnetarii va trebui sa aiba o adresa de web proprie

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi:

enter enter adresa de web a videoclip sau fotografie (de forma http://www.youtube.com/watch?v=9DW_jvxbDQp) enter enter

Dupa introducerea secnentei de comezi destinata postarii videoclipului sau a fotografiei (de 2 ori enter + adresa web + de 2 ori enter) se poate continua introducerea textului

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Prin amabilitatea Irinei avem acces la un material interesant:

ZGARIE-NORI ROTATIVI

Insereaza un sondaj de opinie in comentariul tau!

24/05/2009

sgc-legitimatie Wordpress ofera utilizatorilor blogurilor gazduite pe acesta platforma o noua facilitate. Aveti de acum posibilitatea sa inserati propriile Dv sondaje de opinie in spatiul destinat comentariilor.

Pentru acest lucru este necesar sa va deschideti un cont gratuit pe site http://polldaddy.com

Aici aveti instrumentele prin care puteti relativ usor sa construiti machete pentru sondaje de opinie sin doua variante: poll si survey (primul este mai simplu are doar o singura intrebare al doilea este un chestionar care permite o suita de intrebari). Eu am utilizat forma „pool” si de fapt aceasta poate fi integrata intr-un comentariu.

Dupa realizare selecati de la butonul „polls” (de exemplu, pt ca poate gasiti si alta cale) lista sondajelor „list polls „. veti vedea ca in dreptul fiecarui sondaj definit de Dv aveti in dreapta un buton „options”. Se da clik si apare o lista derulanta de unde se alege meniul „get html code”  Apare direct un cod Java, nu ne trebuie dam clik pe urmatorul buton de sub butonul implicit Java: ” WordPress Blogs” in noua fereastra dam clik pe „My blog is on WordPress.com” si ajungem la codul cautat care va avea forma:  polldaddy poll=”1355961″  pus intre doua paranteze drepte (daca le pun deja apare sondajul asa ca l-am lasat fara ele ca sa pot sa va arat forma codului). Pe Dv va intereseaza doar numarul respectiv.

Iata cum arata macheta de sondaj

In fereastra de comentariu, eventual dupa ce ati introdus un text, introduceti urmatoarea suita de comenzi pentru postarea sondajului de opinie creat pe site www.polldaddy.com   :

enter enter http://answers.polldaddy.com/poll/1598108/ enter enter

cu mentiunea ca in locul numarului 1598108 din exemplul de mai sus se introduce numarul (codul numeric) al chestionarului creat de Dv obtinut parcurgand pasii descrisi in paragraful anterior (de ex cun ar fi codul mentionat in paragraful anterior 1355961 care corespunde unui sondaj creat de mine).

Noul instrument va confera mai multe grade de libertate pentru a va putea manifesta pe blog

Analiza candidaturilor la extrasesiunea de autorizare 2009

23/05/2009

 sgc-legitimatie

 

S-a publicat fisierul candidatilor inscrisi la extrasesiunea de autorizare a electricienilor 2009. Este necesar sa verificati daca dosarul Dv este complet. Fisierul este publicat pe site www.anre.ro  fiind accesibil si urmand acest link

 

De asemenea pe site www.anre.ro au aparut informatii despre centrele de examen. Aceste informatii se actualizeaza frecvent astfel incat este necesar sa va informati direct de la sursa despre notati.

 

Aveti mai jos informatiile pulicate la 23.05.2009

Centrul de examinare Perioada in care se vor desfasura examene Locul examinarii  
 

CRAIOVA

11 – 14 iunie 2009

 

 

BUCURESTI

11 – 14 iunie 2009

Universitatea Politehnica Bucuresti

 

Splaiul Independentei nr. 313

 

BRASOV

22 – 25 iunie 2009

 

 

TIMISOARA

15 – 20 iunie 2009

 

 

La data de 23.05.2009 erau in evidenta 3042 dosare din care 372 necesita completari 17 s-au retras  iar 22 au fost respinse. Electricienii provin din peste 450 societati comenrciale cu mentiunea ca  exista 808 cazuri care nu au specificat agentul economic de care apartin candidatii

 

Societatea

Tip Autorizatie

I A  

5

I A + I B  

3

I A + II B  

49

I A + III B  

4

I B  

314

II A  

70

II A + II B  

310

II A + III B  

91

II A + IV B  

5

II B  

1152

III A  

90

III A + II B  

8

III A + III B  

425

III A + IV B  

53

III B  

277

IV A  

36

IV A + II B  

1

IV A + III B  

4

IV A + IV B  

90

IV B  

55

Total general

3042

 

 

 

 

 

situatia pe centre de examen

Brasov

858

Bucuresti

699

Dolj

816

Timis

669

Total

3042

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ponderea pe grade a solicitarilorAutorizarile solicitate de cei 3042 candidati:

 

 

 

 

I A 61 1.6%
I B 317 8.3%
II A 476 12.5%
II B 1520 39.9%
III A 576 15.1%
III B 524 13.8%
IV A 131 3.4%
IV B 203 5.3%
  3808 100.0%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi Brasov

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A 

2

0,23%

Bv

I A + I B 

2

0,23%

Bv

I A + II B 

26

3,03%

Bv

I A + III B 

3

0,35%

Bv

I B 

60

6,99%

Bv

II A 

22

2,56%

Bv

II A + II B 

111

12,94%

Bv

II A + III B 

32

3,73%

Bv

II A + IV B 

1

0,12%

Bv

II B 

330

38,46%

Bv

III A 

34

3,96%

Bv

III A + II B 

2

0,23%

Bv

III A + III B 

101

11,77%

Bv

III A + IV B 

23

2,68%

Bv

III B 

65

7,58%

Bv

IV A 

9

1,05%

Bv

IV A + II B 

1

0,12%

Bv

IV A + IV B 

23

2,68%

Bv

IV B 

11

1,28%

Bv

Total Brasov

858

100,00%

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi  Bucuresti

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A 

3

0,43%

B

I A + I B 

1

0,14%

B

I A + II B 

8

1,14%

B

I B 

83

11,87%

B

II A 

20

2,86%

B

II A + II B 

63

9,01%

B

II A + III B 

20

2,86%

B

II B 

309

44,21%

B

III A 

8

1,14%

B

III A + III B 

68

9,73%

B

III A + IV B 

5

0,72%

B

III B 

83

11,87%

B

IV A 

5

0,72%

B

IV A + IV B 

16

2,29%

B

IV B 

7

1,00%

B

Total Bucuresti

699

100,00%

 

 

 candidaturi Dj

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A + II B 

1

0,12%

Dj

I A + III B 

1

0,12%

Dj

I B 

106

12,99%

Dj

II A 

11

1,35%

Dj

II A + II B 

49

6,00%

Dj

II A + III B 

19

2,33%

Dj

II B 

291

35,66%

Dj

III A 

29

3,55%

Dj

III A + II B 

1

0,12%

Dj

III A + III B 

151

18,50%

Dj

III A + IV B 

17

2,08%

Dj

III B 

84

10,29%

Dj

IV A 

9

1,10%

Dj

IV A + III B 

2

0,25%

Dj

IV A + IV B 

32

3,92%

Dj

IV B 

13

1,59%

Dj

Total Dolj

816

100,00%

 

 

 

 

 

 

 

 

candidaturi Tm

 

 

 

 

 

 

 

Tip Autorizatie

Nr

%

Centru

I A + II B 

14

2,09%

Tm

I B 

65

9,72%

Tm

II A 

17

2,54%

Tm

II A + II B 

87

13,00%

Tm

II A + III B 

20

2,99%

Tm

II A + IV B 

4

0,60%

Tm

II B 

222

33,18%

Tm

III A 

19

2,84%

Tm

III A + II B 

5

0,75%

Tm

III A + III B 

105

15,70%

Tm

III A + IV B 

8

1,20%

Tm

III B 

45

6,73%

Tm

IV A 

13

1,94%

Tm

IV A + III B 

2

0,30%

Tm

IV A + IV B 

19

2,84%

Tm

IV B 

24

3,59%

Tm

Total Timis

669

100,00%

 

 

 

 

 

 

 

 

Localitate

Societatea

Nespeciticat

808

PETROM 

205

CEZ DISTRIBUTIE 

181

FDEE  TRANSILVANIA SUD 

130

ENEL DISTRIBUTIE BANAT 

76

HIDROSERV Cluj 

49

HIDROSERV Hateg 

47

ELECTROCONSTRUCTIA ELCO Tg Jiu 

45

ALT UNIVERS COMPANY 2002 

44

SISE OLTENIA 

26

AEM 

25

MARSAT Targu Jiu 

24

ELECTROECHIPAMENT INDUSTRIAL 

23

ELPREST 

21

IMSAT- CUADRIPOL 

20

SISE OLTENIA – AISE Ramnicu Valcea 

20

PRELCHIM 

18

COMPANIA AQUASERV 

17

CONFORT Timisoara 

17

ELECTROPUTERE 

17

FORD ROMANIA 

17

PROIMSAT 

17

ELECTROMONTAJ CRAIOVA 

15

MONTAJ ELECTRIC Bucuresti 

14

ELECTROPRECIZIA 

13

ELECTROCONSTRUCTIA ELCO Slatina 

12

REPCONS 

12

SISE OLTENIA – AISE Slatina 

12

ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL 

11

IMSAT SA BUCURESTI SUCURSALA ARGES 

11

SERVICE IULICA 

11

ELECTRICA ELVIMEX 

10

EXIMPROD GRUP 

10

HIDROSERV PORTILE DE FIER 

10

TIAB Sucursala Craiova 

10

CAVI IMEXCO 

9

ELSTEC 

9

ERG TERMROM 

9

AISE Sf.Gheorghe 

9

TEHNOTOP GROUP 

9

ELECTRICA POPESCU 

8

 ELCO Sf. Gheorghe 

8

FORAJ SONDE Craiova 

8

GENERAL PREST 

8

IMSAT D. INSTALATII ELECTRICE 

8

INSTALATII TRUST 

8

MARCONF 

8

SDEE Sibiu/ FDEE Electrica Distributie Transilvania Sud 

8

VALORIS 

8

_BALANICA EUGEN 

7

ELCOMPET 

7

ELCOPREST 

7

ELECTRICA 

7

ELECTRO STANCALIE 

7

ELCO Alba 

7

ELECON Brasov 

7

ENERGO-PREST COMPANY 

7

IAR 

7

INSTALNIVA-COMP 

7

PSV COMPANY 

7

SAN SYSTEMS INDUSTRY 

7

AISE Alexandria 

7

TIAB Sucursala Slatina 

7

CONARG CONSTRUCT 

6

ELECTRO F&B 

6

ELECTROMONTAJ BUCURESTI SUCURSALA PITESTI 

6

ELECTROMONTAJ SA Suc. Bucuresti 

6

ELECTROTEHNIC 

6

ENERGOMONTAJ – Sucursala IEA 

6

FLEXTRONICS ROMANIA 

6

HELERY 

6

IMSAT MOTRU 

6

INSTAL ELECTROMAYER 

6

INSTALATII MONTAJ 91 

6

PROCEL 

6

RECON 

6

RECONIA 93 

6

SIREG 

6

STADIELCO 

6

WURP-PREST 

6

BEST ELECTRO INSTAL 2005 

5

COMIR 

5

EDEN DESIGN 

5

EETIM ECHIPAMENTE DE AUTOMATIZARE 

5

ELECTRICITATE 

5

ELECTRO-CON-IMPEX 

5

ELECTRO-CONSULT CARAS 

5

ELGOM 

5

EXE GROUP 

5

GLIAL TEAM EXIM 

5

HIDROSERV Slatina 

5

K.T. ELECTRONICS & AUTOMATICS 

5

MARTIN ELECTRIC 

5

MATRITA 

5

SCADT 

5

TIAB Sucursala Tg. Mures 

5

TRANSELECTRIC 

5

YOTY COM 94 

5

ACI BISTRITA 

4

BRAVO CONSTRUCT 

4

C.D. ELECTRIC 

4

CAPABIL 

4

CONSTRUCTORUL (Targu Mures) 

4

ELECTRIC GRUP 

4

ELECTROMONTAJ CARPATI 

4

ELIST 

4

ENERGOBIT 

4

FORTENEL 

4

GENERAL CONSULT GRUP 

4

IMSAT ARAD 

4

INSTALATII COMPLEXE GEOVALI 

4

LOGIMAETICS ELECTRIC 

4

MAILAT COMIXT 

4

ONELI SERV 

4

PROIECT CURENT 

4

REPROEX 

4

RODAN 

4

SCORPION PREST IMPEX 

4

SMART Sucursala Pitesti 

4

SN SARII SA BUCURESTI – SUCURSALA SALINA PRAID 

4

TOMAIDA 

4

ACI CLUJ 

3

APPS-S.A.I.F.I. 

3

AMARAD 

3

ANRS UT 330 

3

AUTOMATIZARI ACTIONARI ELECTRICE 

3

COATS ODORHEI 

3

COMPA 

3

CORVIN COMIMPEX 

3

COSMOCHIM 

3

DENSALI CONST 

3

DOSS 

3

DUMIAN 

3

ELBA 

3

ELCO STAR 

3

ELECTRA EXIM 

3

ELECTRO FIDELITY COMPANY 

3

ELECTRO INSTAL GROUP 

3

ELECTRO INSTAL GRUP 

3

ELIS ELECTRO 

3

ELMOND SERV 

3

ELROM 

3

ENERGOACTIV 

3

ENPROELECTRICA 

3

FOXY 

3

GANIRA 

3

GETIMROM INSTAL 

3

GOSCOM Miercurea Ciuc 

3

GRUPINSTAL 

3

HERCULE IMPEX 

3

INSZER 

3

KOZ-SERVICE 

3

MTZ GROUP 

3

NEW AMON ELECTRIC 

3

PRO & EL 

3

PROENERG 

3

PROIECT BIHOR 

3

SERVELECTRO 

3

SINVEX MULTISERVICE 

3

SISE BANAT 

<