Posts Tagged ‘masuri tehnice de electrosecuritate’

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

28/07/2012

Retelele mt cel mai adesea sunt retele strans buclate. Posibilitatile de buclare asigura o flexibilitate de reconfigurare necesara pentru a asigura realimentarea consumatorilor in caz de incidente sau de retrageri programate din exploatare.

Buclarea se poate realiza prin separatoare sau prin intreruptoare. Daca aparatul de comutatie prin care se realizeaza bucalarea are capacitatea necesara de rupere si/sau tensiunea la bornele sale permite actionarea in sarcina pe circuite fazate acestea se pot actiona inchide/deschide (conecta/deconecta) fara perturbarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.

Inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie prin care se bucleaza doua circuite nefazate determina producerea unui scurtcircuit polifazat net care se soldeaza cu declansarea prin protetii a ambelor circuite buclate si eventual cu distrugerea aparatului de comutatie respectiv.

Doua circuite fazate asigura implicit si pastrarea sensului de rotire a motoarelor indiferent de configuratia RED realizata prin aparatele de comutatie. In figura 2 in ipoteza in care LEA 1 ai LEA 2 sunt fazate, daca se preia prin separatorul de buclare LEA 2 din statia A prin LEA1 in tronsonul dintre SS si statia B motoarele vor continua sa se invarta in acelasi sens.

Daca LEA nu sunt fazate atunci realizarea schemei din figura 2 se poate face numai cu trecerea consumului de pe LEA 2 prin zero iar motoarele pe LEA 2 isi vor pastra sau nu sensul de rotire depinzand de pozitia relativa a fazelor celor doua LEA, labornele separatorului de buclare cand acesta este deschis, la schema normala (cea din figura 1)

In tabelul 1 avem sistetizate cazurile posibile din perspectiva fazajelor si a sensului de rotire a motoarelor

In figura 4 avem o situatie simpla, frecvent intalnita de buclare a 6 linii mt. Adeseori in practica intalnim situatii mult mai complexe de circuite mt strans buclate.

Pentru verificarea fazejelor trebuie realizata secvential schema din figura 5. Se ia drept refeinta staia A si se verifica fazajul in statiile B, C, D si E

Ori de cate ori este posibil fazarea se realizeaza in statiile de transformare schimband ordinea capetelor ternibale ale cablurilor din celulele de linie.

In situatia din figura 4 este posibila realizarea fazajelor doar prin schimbarea ordinii capetelor terminale in celulele de linie.

Daca plecand de la configuratia din figura 4 amplasam doua noi separatoare de bucla Sb6 si Sb7 obtinem configuratia din figura 6.

In acest caz verificarea fazajelor nu se mai poate face intr-o singura etapa. Se realizeaza o configuratie similara celei din figura 5 mentinand descise noile separatoare de bucla Sb6 si Sb7. Ulterior realizam si configuratia din figura 8 ca sa verificam si fazajele prin cu Sb6 si Sb7 inchise.

Daca constatam ca fazajul Liniei 1 cu lina 5  verificat in statia B nu corespunde deja nu mai putem schimba pozitia capetelor terminale ale cablului din celula LEA 5 din statia B deoarece an strica fazajele verificate/realizate pe configuratia din figura 7. In acest caz trebuie sa stabilim pozitia relativa a fazelor la bornele Sb6 in situatia in care acesta este deschis. Ulterior trebuie sa schimbam ordinea conductoarelor la bornele Sb6.

Daca putem utiliza un fazmetru si sa verificam cu el corespondenta fazelor direct la bornele separatorului Sb6 atunci lucrurile sunt simple aflam imediat cum trebuie repozitionate conductoarele la bornele separatorului astfel incat sa realizam fazajul

Daca acest lucru nu este posibil atunci asigurand retragerile necesare din exploatare si masurile de electrosecuritate trebuie sa identificam in statia E corespondenta bornelor separatorului Sb6 cu capetele terminale ale cablului din celula LEA 5 din Statia E utilizand megohmetrul.

In tabelul 3 avem etapele identificarii fazelor la bornele unui aparat de comutatie prin care se realizeaza buclarea a doua circuite LEA mt atunci cand nu se poate utiliza fazmetru pentru determinari directe

Dupa ce am aflat positia relativa a fazelor R, S,T la bornele unui separator de bucla deschis, utilizand informatiile din tabelele 1 respectiv 2 stabilim si situatia sensului in care se vor roti motoarele daca se va apela la reconfigurarea RED prin inchiderea respectivului separator de bucla.

Actionand ordonat, facand verificari directe ale fazajului pe diverse configuratii RED dublate de prelucrari logice ale rezultatelor putem tine evidenta fazajelor si sensurilor in zona respectiva de retea.

In cazul ideal trebuie sa urmarim ca toate liniile care se bucleaza sa fie fazate. Daca acest obiectiv nu este atins trbuie sa stim care linii nu sunt fazate pe anumite aparate de comutatie prin acre se pot bloca respectiv situatia sensurilor.

In cazul in care realizarea fazajului pe circuitele mt presupune modificarea sensului de rotire a motoarelor  pe un anumit tronson de RED mt acest lucru presupune siasumarea obligatiei de schimbare a pozitiei fazelor la bornele Ljt in cutiile de distributie ale PT acolo unde exista bransamente trifazate.

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

03/03/2008

 

SGC 2002  Va propun sa analizam o lucrare de racordare a unui cablu 20 kV la o LEA. A fost necesar sa se planteze un stalp SC 15014 in axul LEA.  Racordarea presupunea montarea unui separator STEPno in montaj vertical si a unui set de descarcatoare cu oxid de zinc.

ansamblu 1

La prima vedere constatam ca sunt incalcate reguli elementare de protectia muncii:

  1. doua din cele trei persoane urcate pe stalp nu poarta si nu folosesc centuri de siguranta
  2. niciun participant la lucrari nu poarta casca de protectie
  3. personalul lucreaza pe 4 nivele, pe aceeasi verticala, existand pericolul caderii diverselor obiecte
  4. garniturile de scutcircuitoare sunt montate prea aproape de locul unde se executa lucarea. In repetate randuri persoana care lucreaza la coronament a impins clemele scurtcircuitorului spre deschiderea LEA intrucat il incomoda.

detaliu 1

detaliu 2 Legatura dintre bornele de srcina ale STEPno si cutia terminala a cablului 20 kV se face prin bara dreapta de aluminiu de sectiune de minim 200 mmp. Bara este fixata pe capul superior al DRV ZnO. In conditiile in care bara nu are o lira de dilatare borna DRV ZnO este in pericol de deteriorare dataorita ciclurilor de dilatare – contractare a barei de AL lunga de cca 1,5 m

detaliu 3  La sol observam ca LES 20 kV ocoleste nefiresc si inutil a stalpul. In plus traseul LES presupune ca acesta va fi prins sub un strat de cca 60 cm de beton.

Traseul LES 20 kV este comun cu amplasamentul armaturilor prizei de pamant. Exista pericolul ca in cazul decarcarilor care vor avea loc prin priza de pamant sa se deterioreze cablul 20 kV.

Constructorul nu a avut cofraje pentru turnarea „paharului” fundatiei. A folosit o teava pe care intentioneaza sa o lase inglobata in fundatie. In acest caz betonul de monolitizre care se turna intre stalp si paharul de beton al fundatie umple golul dintre stalp si teava fara a mai putea sa faca corp comun cu restul fundatiei.

Ce s-ar mai putea face? Ce se poate spune despre profesionalismul constructorilor? Ce se poate spune despre sistemul de management al calitatii in afara faptului ca este o piesa de baza care conditioneaza obtinerea atestatului ANRE pt executarea lucrarilor in SEN?

Probleme ale separatoarelor 20 kV de racord si de sectionare

04/02/2008

SGC 2002  Situatia cea mai proasta o intalnim in cazul STE 20 kV la care capetele terminale sunt realizate cu izolatoare de sustinere IsNs.

      STE cu capete terminale pe IsNs            Evident intre acestea cele mai periculoase cazuri  sunt cele la care avem legaturi simple de intindere pe IsNs ca in figura alaturata. 

          Datorita distantei „d” destul de mici si a pericolul ca bornele separatorului deschis sa fie scurcircuitate la nivelul acestor capete terminale cu ani in urma SC Electrica a declarat aceste capete terminale ca puncte slabe.

           Volumul separatoarelor STE 20 kV cu o vechime de peste 20 de ani este destul de mare. Probabil ca reprezinta cca 7o% din totalul STE.

           In aval de STE in situatia in care trebuie realizate lucrari este necesara montarea garniturilor mobile de scurtcircuitoare . Aceasta operatie dureaza cca 45-50 minute.

          Avem 3 motive pentru care este timpul sa ne gandim la o actiune sistematica de modernizarea penctelor de sectionare si de racordare prin inlocuirea STE cu STEPno:

  1. vechimea mare a STE si probabilitatea ridicata de defect prin: conturnare si/sau rupere izolatoarelor ceramice din componenta lor, contacte electrice decalibrate
  2. desfiintarea capetelor terminale realizate pe IsNs prin inlocuirea cu legaturi de intindere realizate cu izolatoare dimensionate mecanic pentru acest tip de legatura. Se elimina pericolul ruperii IsNs-urilor din componenta capetelor terminale si de asemenea se elimina un punct periculos.
  3. asigurarea unui punct de legare la pamant printr-un subansamblu dedicat actionabil de la sol: „clp” (cutite de legare la pamant).  Asiguram conditii de realizare sigura si rapida a masurilor de electrosecuritate in aval de STEPno.

         Avem o experienta de peste 15 ani de utilizarea STEPno in axul LEA 20 kV fara evenimente. Stim ca exista largi zone de retea unde se evita utilizarea STEno in axul LEA 20 kV care au posibilitatea alimentarii de la 2 sau mai multe capete. In conditiile presiunii clientilor si ale ANRE pentru reducerea timpilor de interventie in LEA 20 kV, STEPno reprezinta solutia care ne asigura in egala masura masuri sigure de electrosecuritate si reducerea duratei interventiilor.

          De fiecare data am orientat clp, montate in axul LEA 20kV, spre zona cu probabilitatea de defect mai mare .

           In ultima perioada au aparut doua noi tipuri de STEPno:

  • cu punere la pamant implicita la deschidere
  • cu doua randuri de izolatoare din care unul rigid care sustine contactele fixe si unul basculant care sustina contactele mobile.

       Probabil ca se poate forta identificarea unor „avantaje” pentru fiecare din aceste doua tipuri de STEPno insa personal prefer utilizarea STEPno realizate cu trei randuri de izolatoare. In anumite cazuri am acceptat si utilizarea unor STEPno cu doua randuri de izolatoare.

         Am urmatoarele argumente pentru optiunea mea:

  • in cazul proliferarii STEPno cu punere implicita la pamant consider ca in mod paradoxal exista pericolul ca personalul SO sa faca confuzii. Sa deschida un STE si in virtutea inertiei sa considere ca a si pus la pammant racordul/derivatia in aval.
  • in cazul STEPno cu doua randuri de izolatoare consider ca miscarea corditelor odata cu contactele mobile ale STEPno este un punct slab. In mod sigur unghiul LEA 20  kV facut pe stalpul pe care este montat un astfel de STEPno este mult mai mic ca in cazul unui STEPno clasic.

        Un alt obiectiv legat de separatoare il constituie necesitatea de a indesi numarul punctelor de sectionare in axul LEA si al derivatiilor lungi. O astfel de masura este menita sa reduca durata necesara identificarii tronsoanelor de LEA defecte si sa reduca volumul de LEA care trebuie controlat pentru identificarea locului de defect.

          Consider ca este absurd sa vrem performanta si in acelasi timp ca controlam 10- 15 kM de LEA (sau chiar mai mult) cu ocazia fiecarui incident si sa avem in acelasi timp si 5-6 (sau mult mai multe) posturi de transformare fara tensiune!!